CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE

Introducere
Spre deosebire de activitatea industrial, ale crei rezultate se
racterizeaz prin produse tangibile, domeniul tehnologiei informaiei i n
special producerea de software are ca rezultat produse intangibile sau care
au n componen astfel de produse. n acest domeniu intervin n principal
resurse intelectuale.
Odat cu diversificarea produselor !, cu multiplicarea ofertanilor, s"a pus
problema comparrii performanelor produselor respective. #e asemenea,
elementele de comparare au aprut n legtur cu stabilirea preului
produselor software i la definirea performanelor programatorilor.
$ucrarea de fata prezinta caliatatea din punctul de vedere al sistemelor de
programe si incearca sa prezinte caracteristicile de calitate ale produselor software.
%rimul capitol constituie bazele teoretice ale calitatii, respectiv
managementului calitatii. Sunt definite calitatea, caracteristicile de calitate in
general, precum si, fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea. Sunt prezentate
si diferitele etape ale asigurarii calitatii unui produs, functiile managementului
calitatii precum si diferite instrumente statistice utilizate in managementul calitatii
cu precadere in controlul calitatii. !ot aici se prezinta si standardizarea, respectiv
standardul, rezultatul unei normalizri realizate ntr"un anumit domeniu fiind
aprobat de ctre o autoritate recunoscut.
&l doilea capitol priveste calitatea si managementul calitatii din prespectiva
produselor software. &ici sunt prezentate principalele caracteristici de calitate
urmarite la sistemele de programe, totodata fiind abordata si problema masurarii
calitatii produselor software.
'ltimul capitol prezinta un studiu privind aprecierea importanei care se
acord caracteristicilor de calitate software. &ceste caracteristici sunt urmarite si
1
din punctul de vedere al utilizatorilor produselor precum si din punctul de vedere al
programatorilor.
2
1. Conceptul de calitate
1.1 Definirea calitatii
!raim ntr"o era n care evolutia vietii sociale pune un accent tot mai mare pe
calitate, rezultata din diverse procese, la nivelul diverselor domenii ale dezvoltarii
economice si sociale.
n general, termenului de (calitate) *cuv+ntul vine de la latinescul (,ualitas),
(,ualis) care nseamna (fel de a fi)- i se pot atribui mai multe ntelesuri, n functie
de conte.tul n care este utilizat. &stfel poate semnifica/
" felul de a fi al unui lucru sau individ, nsusirile si defectele acestuia0
" ansamblul conditiilor de trai la un momemt dat 1 (calitatea vietii)
" calitatea comerciala a unui produs0
" nivelul de (e.celenta) al unui serviciu.
%e masura cresterii si diversificarii cererii de produse si dezvoltarii
productiei industriale, notiunea de (calitate) a produselor a evoluat continuu,
a2ung+ndu"se astazi, n conditiile utilizarii calculatoarelor electronice pentru
controlul calitatii, la noi semnificatii prin notiuni de (calitate diri2ata, asigurata,
calitate totala si management de calitate totala etc).
%rincipalii factori care au contribuit la creterea importanei calitii
produselor i serviciilor n economia contemporan sunt/ intensificarea
concurentei, sporirea e.igentelor clientilor si a societatilor precum si cresterea
comple.itatii produselor si a proceselor de realizare a acestora.
Se impune o definire care sa reflecte at+t comtinutul comple. al notiunii c+t
si caracterul ei evolutiv 1 dinamic. %unctul de pornire, larg acceptat, l constituie,
n primul r+nd, valoarea de ntrebuintare, ca totalitate a nsusirilor care fac ca
produsele sa fie utile omului, diferentiindu"le dupa utilitatea pe care o satisfac.
3
3alitatea reprezinta e.presia gradului de utilitate sociala a produsului,
masura n care, prin ansamblul caracteristicilor sale *tehnico"functionale, psiho"
senzoriale si al parametrilor economici-, satisface nevoia pentru care a fost creat si
respecta restrictiile impuse de interesele generale ale societatii, privind eficienta
social economica, precum si protectia mediului natural si social.
3onform standardului SO 4567, calitatea reprezinta ansamblul
caracteristicilor unei entitati " produs, activitate, proces, organizatie, persoana "
care confera acesteia aptitudinea de a satisface cerintele e.primate sau implicite.
3onform unor aspecte partiale ale calitatii unui produs sau serviciu, calitatea
semnifica/
8 aptitudinea de a fi utilizat sau ntrebuintat0
8 satisfacerea cerintelor clientului0
8 conformitatea cu o documentatie sau cu e.igentile beneficiarului.
3alitatea nu este e.primata printr"o singura caracteristica, ci printr"un
ansamblu de caracteristici, nefiind de sine statatoare e.istand doar in relatie cu
nevoia clientilor.
3onform SO 9666/766: calitatea reprezinta masura in care un ansmablu de
caracteristici intrinseci indeplinesc cerintele.
%rodusul, privit n conformitate cu standardul SO 4567 poate fi orice bun
material *rezultat din fabricatie-, sau imaterial *Software " programe, informatii,
date- si;sau serviciu *bancare, transport, etc-, care apare ca rezultat al unor
activitati si;sau procese.
#in perspectiva SO 9666 produsele se impart in 5 categorii si anume/
servicii *de e.emplu/ transport-, software *un program de calculator, dictionar-,
hardware *de e.emplu o parte mecanica a unui motor, o componenta a unui
calculator- si materiale procesate *de e.emplu lubrifiant-.
3onform unor anumite orientari calitatea poate semnifica unele aspecte
speciale. &stfel/
4
" n orientarea spre produs 1 calitatea este considerata o caracteristica
masurabila0
" n orientarea spre proces 1 se ia n considerare punctul de vedere al
producatorului, dupa care produsele de calitate sunt cele care satisfac cerintele
specificate0 dar utilizatorul poate avea al punct de vedere0
" n orientarea spre costuri *implicit pretul de comercializare- 1 produsul
este considerat de calitate daca ofera anumite performante la un nivel acceptabil de
pret. O astfel de orientare este agreata de un segment important de consumatori *n
<ermania :=>-0
" n orientarea spre utilizator 1 calitatea se defineste ca reprezent+nd
aptitudinea produsului de a fi apt pentru utilizare *fitness for use-. ?eprezinta
corespondenta cu cerintele beneficiarului privind functionalitatea, siguranta n
e.ploatare, pretul, termenul de livrare, costurile de utilizare, compatibilitatea cu
mediul etc.
1.2 Caracteriticile produului
nainte de a defini caracteristicile unui produs trebuiesc definiti urmatorii
termeni referitori la calitate/ cerinta, neconformitate si defect.
3erinta este definita ca reprezentand o nevoie sau o asteptare care este
declarata, in general implicita sau obligatorie. O cerinta specificata este una care
este declarata intr"un document.
%rin neconformitate se intelege neindeplinirea unei cerinte, in timp ce
defectul reprezinta neindeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata
sau specificata.
n evaluarea functiilor unui produs e.ista un demers obligatoriu pentru
producator, care se face cu a2utorul si prin intermediul caracteristicilor produsului.
%entru a ntelege acest demers definim si clasificam caracteristicile unui produs.
3onform standardului SO 4567, caracteristicile unui produs sunt definite ca
proprietati specifice prin care se identifica sau diferentiaza entitatile *produse,
procese, organizatii etc-, care pot fi descrise si masurate pentru a li se determina
5
conformitatea;neconformitatea n raport cu cerintele de calitate specificate.
3onform acestui standard, calitatea prezinta o variatie continua, se e.prima printr"
un ansamblu de caracteristici, neav+nd valoare de sine statatoare dec+t n relatie cu
nevoile beneficiarului, nevoi implicite sau e.plicite legate de valoarea de
ntrebuintare.
3orelatia dintre caracteristicile de calitate, ca o masura a relatiei dintre
producatorul de produse si beneficiarul acestora, se defineste/
" n procesul de proiectare 1 ca e.presie a unor relatii matematice de
interpretare a interdependentei dintre ele0
" e.perimental 1 pe baza unor probe, ncercari, testari, etc0
" n procesul de e.ploatare si n activitatea service *depanare post"v+nzare-0
" n mod empiric 1 n procesul de consum.
!in+nd seama de aceste interdependente este posibil ca limit+ndu"ne la un
numar relativ mic de caracteristici (de importanta ma2ora), circa 4 1 :@, sa fie avut
n vedere ntregul ansamblu de caracteristici ale unui produs comple., caracteristici
care poate fi de ordinul zecilor. &cest aspect devine e.trem de important n cazul
produselor proiectate prin asistare computerizata.
A.istenta unor consideratii diferite acordate notinii de (calitate) de catre
producatorul si beneficiarul produselor industriale a impus necesitatea clasificarii
caracteristicilor produselor.
n sens larg 1 n special din punctul de vedere al utilizatorului " se iau
n consideratie urmatoarele caracteristici/
" siguranta n functionare 1 determinata de fiabilitate,
mentenabilitate, etc0
" compatibilitatea 1 aptitudinea produselor de a putea fi utilizate
mpreuna0
" interschimbabilitatea 1 aptitudinea unui produs de a putea fi
utilizat fara modificari n locul altui produs, ndeplinindu"i partial
functiile0
6
" neconformitatea 1 abaterea;absenta unor caracteristici de calitate
n raport cu cerintele specificate0
" defecte 1 nesatisfacerea unor cerinte, inclusiv a celor referitoare
la securitate0
" securitatea 1 starea n care riscul unor daune materiale este
limitat.
n sens restr+ns 1 cu referire speciala la produsele industriale, deci din
punctul de vedere al producatorului industrial 1 caracteristicile de
calitate ale unui produs pot fi grupate n urmatoarele categorii/
" 3aracteristicile tehnice si tehnologice care se refera la solutia
constructiva, care evolueaza n timp pe seama unor cheltuieli de
modernizare0 dintre acestea avem/
8 caracteristici functionale, de e.emplu viteza, debit0
8 caracteristici de identificare, apartin mai mult sistemului de
evidenta, viz+nd corespundenta reciproca a informatiilor din
documentatiile constructive, tehnologice, financiar"contabile,
manageriale0
8 natura si structura materialelor, care determina performantele
unui produs0
8 gabaritul 1 reducerea lui nseamna at+t un consum mai mic de
materiale, energie, dar si comoditate n manevrare etc0
8 precizia si siguranta n e.ploatare date de fiabilitate,
mentenabilitate, disponibilitate, etc0
8 tot aici intra si nsusirile si proprietatile fizico"chimice
masurabile ale produsului/
" direct " densitate, grad de duritate la apa, continut procentual
de metal ntr"un mineral, sau de substanta utila dintr"un minereu,
continutul nutritiv ntr"un produs alimentar, etc0
7
" indirect " calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea
stratului, puterea unui motor prin ncalzire conductorilor, etc0
" comparabile cu o mostra etalon 1 obiectiv *numarul de
defecte pe cm tesatura;tricota2;tabla etc.,gradul de alb al unei tesaturi-
sau subiectiv *finisa2ul unei confectii, grad de vopsire, etc-0
8 caracteristicile tehnologice referitoare la posibilitatile de e.ecutie
ntr"un sistem tehnologic dat *la nivelul unor operatii de transformare
aflate ntr"o desfasurare continua sau succesiva-, de e.emplu
tolerante, calitatea suprafetelor la prelucrare, etc.
" 3aracteristicile economice care se refera la/ randamente/
8 indicatori tehnico"economici de consum, de utilizare *intensiva,
e.tensiva-0
8 grad de automatizare si cibernetizare0
8 cheltuieli de e.ploatare *consumuri specifice incluse sau pe care le
determina- de ntretinere *reparatii, piese de schimb-0
" 3aracteristicile sociale sunt legate de valoarea de ntrebuintare,
utilitatea produselor si de asemeni la efectele asupra mediului
ambiant, a sigurantei si sanatatii fizice si psihice ale omului0 aceste
efecte determina n prezent, n tarile puternic dezvoltate, succesul
sau insuccesul de piata al produselor.
" 3aracteristicile psiho"senzoriale si estetice 1 caracteristici cu o
valoare subiectiva ridicata 1 cu importanta mai mare pentru
bunurile de consum/ aspect e.terior, finisare, eleganta, concordanta
cu moda, confortul pe care l asigura la utilizare etc.
n functie de destinatia economica si caracterul utilizarii produselor n
procesul de consum, avem/
" 3aracteristici ale mi2loacelor de munca/ durabilitate, greutate,
ergonomicitate, precizie, randamant, fiabilitate, mantenabilitate, consumuri,
8
rezistenta la mediu *de lucru, ambiant- si la efort *de actiune, de
manipulare;lovire-, etc0
" 3aracteristici ale obiectelor muncii/ usurinta prelucrarii,
eccnomicitatea acestora, asigurarea calitatii, elasticitate, soliditate,
compozitie chimica, etc0
" 3aracteristici pentru obiecte de uz individual/ forma, gust,
rezistenta la rupere;frecare, conductibilitate termica;electrica, elasticitate,
permeabilitate, etc0
n functie de modul de e.primare,distingem/
" 3aracteristici cuantificabile/ cote dimensionale, greutate, debit,
presiune, etc0
" 3aracteristici atributive 1 definite prin calificative, de e.emplu
corespunzator si necorespunzator.
%entru aprecierea calitatii produselor cu a2utorul acestor caracteristici, a fost
necesara stabilirea unor limite de referinta, specificate ntr"o serie de documente
specifice, dintre care cele mai importante sunt standardele, normele tehnice,
caietele de sarcini sau specificatiile tehnice contractual, comenzi.
1.! Fia"ilitate# $entena"ilitate# diponi"ilitate
Biabilitatea este str+ns legat de calitate, fiind o e.tindere a acesteia n timp0
e.prim sigurana n e.ploatare.
#in punct de vedere calitativ reprezinta capacitatea ca un produs sa
indeplineasca pentru un anumit interval de timp prestabilit functia pentru care a
fost creat, iar din punct de vedere cantitativ reprezinta probabilitatea ca produsul sa
respecte termenul de garantie. ntroducerea acestei notiuni a aparut dat fiind ca
anumite caracteristici calitative au dobandit o importanta deosebita pentru toata
perioada de functionare, deci pe intreg ciclul de viata al produsului.
9
3onceptul de fiabilitate se mai utilizeaza si cu urmatoarele sensuri/ utilizarea
in conditii prescrise un timp cat mai indelungat0 probabilitatea de buna
functioanare a produsului in conformitate cu normele prescrise.
3lasificarea fiabilitii poate fi fcut dup mai multe criterii/
#in punct de vedere al etapei de realizare a fiabilitii e.ist/
" fiabilitate proiectat 1 rezultat pe baza considerentelor de
concepie i proiectare care devine fiabilitate de
e.ploatare;prescris n documentaia tehnic de fabricaie
" fiabilitate e.perimental " dat de e.perimentarea n laborator,
pe staii de ncercare, tanduri de prob, unde se ncearc
produsul n condiii similare de e.ploatare *solicitare-0
" fiabilitate operaional;efectiv " conform cu rezultatele privind
comportarea n e.ploatare, pe o perioad de timp, a unui numr
c+t mai mare de produse, efectiv utilzate *este fiabilitatea din
e.ploatare-.
#up modul de estimare a fiabilitii deosebim/
" fiabilitate nominal 1 prescris n anumite specificaii
*standarde, norme tehnice, contracte- sau inscripionat pe
produs0
" fiabilitate estimat " determinat cu un anumit interval de
ncredere pe baza rezultatelor din ncercrile de laborator, a
informaiilor din e.ploatarea unor produse identice.
Biabilitatea depinde de modul cum a fost conceput i e.ecutat produsul, de
condiiile de e.ploatare, de condiiile de ntreinere *mentenana-.
n aprecierea fiabilitatii intra doua componente/ dimensiunea temporala si
conditiile concrete de functionare si de mediu ambiant.
Centenabilitatea reprezinta probabilitatea ca un produs, sau sistem tehnic,
defect, sa fie repus in stare de functionare intr"un anumit interval de timp.
#emersul prin care se rezolva aceasta problema se numeste mentenanta.
10
Centenana reprezint activitatea depus n vederea restabilirii capacitii de bun
funcionare a unui produs, sau sistem tehnic, defectat. &ceasta poate fi preventiv
sau corectiv *reparaii " pariale,capitale-.
#isponibilitatea reprezinta probabilitatea ca un produs sau sistem tehnic s
fie apt de bun funcionare dup o activitate de menetenan, sau raportul dintre
timpul n care produsul i menine calitile iniiale i timpul total de utilizare.
1.% &i'elul calitatii unui produ
3aracterul dinamic si evolutia calitatii se apreciaza prin controlul calitatii
care cuprinde ansamblul de activitati si tehnici operationale practicate n vederea
mentinerii calitatii, activitati si tehnici ce presupun/
" asigurarea fiabilitatii optime fata de modelul proiectat si fata de
documentatia tehnica0
" metode specifice statisticii matematice
Divelul calitatii la produse este masurat si cuantificat cu a2utorul calimetriei
" stiinta masurarii si estimarii calitatii produselor. &ceasta stiinta are urmatoarele
obiective/
" stabilirea terminologiei notiunilor de calitate n legatura cu produsele
utilizate curent0
" elaborarea nomenclatorului denumirilor produselor si clasificarea
indicatorilor de calitate pentru produse si servicii0
" elaborarea metodelor de determinare si de evaluare a diferitelor
caracteristici ale calitatii produselor0
" elaborarea metodelor de optimizare a indicatorilor de calitate.
3alitatea unui produs poate fi e.primata printr"o serie de indicatori de
calitate, care pot fi/
11
" simpli 1 c+nd se refera la o singura caracteristica
" complecsi 1 c+nd se refera la mai multe caracteristici sau la ntregul produs
" de baza 1 daca servesc ca baza de comparare pentru aprecierea calitatii
" planificati 1 trecuti ntr"o sursa de informatie *o specificatie-
" efectivi 1 faptici, conform datelor din e.ploatare
Sistemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi utilizat sub diferite
variante/
" pe faze;etape de realizare a produsului
" pe elemente definitore ale calitatii
" pe functii ale ntreprinderii si atribute ale conducerii
" pe baza diferitelor clasificari ale caracteristicilor de calitate ale produselor,
etc.
Sistemul de indicatori poate fi redat sub forma unui sistem agregat,
structurat piramidal n trei trepte/
" treapta a "a " situata la baza piramidei, care cuprinde un numar foarte
mare si divers de indicatori simpli E indicatori analitici0
" treapta a "a " care cuprinde un numar ceva mai mic de indicatori E
indicatori sintetici ai fiecarei grupe de indicatori analitici ai caracteristicilor0
" treapta a "a " situata n v+rful piramidei contine indicatorul
global;comple., integral al calitatii 1 pentru e.primarea calitatii totale.
&plic+nd sistemul de indicatori pentru e.primarea calitatii unui produs, mai
int+i, se realizeaza o ierarhizare a caracteristicilor functionale ale acestuia, pornind
de la urmatoarele considerente generale/
a. se listeaza toate caracteristicile produsului si se acorda fiecaruia dintre ele
o nota care e.prima masura n care respectiva caracteristica ne satisface0
12
b. notele pentru toate caracteristicile, indiferent de natura fiecareia, se
convertesc ntr"o scala unica, pentru a putea fi nsumate0
c. caracteristicile unui produs nu au importanta egala n definirea calitatii,
de aceea estimarea fiecareia trebuie corectata cu un coeficient de pondere *de
e.emplu n cazul unui ceas vor conta solutia constructiva, precizia, aspectul pretul,
marca 1 caracteristici care vor avea o importanta deosebita n functie de
beneficiar-0 suma ponderilor atribuite caracteristicilor unui produs trebuie sa fie
ntotdeauna constanta.
1.( Etapele ai)urarii calitatii produelor
?ealizarea calitatii unui produs *sau serviciu- are loc n urma unui proces
ciclic si comple., la care participa toate componentele firmei, ncep+nd cu
cercetarea stiintifica si continu+nd cu proiectarea, pregatirea productiei, procurarea
materiilor prime si materiale, productia propriu"zisa, controlul produsului *rezulta
certificat de calitate-, v+nzarea si asigurarea service"ului la beneficiar. &cest ciclu
se reia pe o baza informationala superioara ca urmare a introducerii progresului
tehnic si stiintific ceea ce confera calitatii un caracter dinamic, e.primat prin
(spirala calitatii).
&sigurarea calitatii unui produs implica etapele/ de proiectare, de fabricatie
si de Fservice).
1.(.1 Etapa de proiectare
&ceasta etapa contribuie cu ponderea cea mai mare la realizarea
performantelor finale ale produsului. 3a atare trebuie aleasa o solutie constructiva
moderna, compatibila cu gradul de nzestrare tehnica a ntreprinderii, cu e.perienta
si calificarea personalului muncitor si cu cerintele beneficiarului.
n ultimii G6"56 de ani s"a impus metodologia, numita Fingineria valorii)
care permite optimizarea activitatii de proiectare, astfel nc+t produsul sa aiba
performante optime la un cost de fabricatie optim. %e baza faptului ca fiecare
produs ndeplineste o serie de functii capabile sa satisfaca o anumita necesitate
sociala, ingineria valori *metoda tehnico"economica de analiza a modului de
conceptie, proiectare si e.ecutie a unui produs- calculeaza si minimizeaza costul
13
fiecarei functii, costul produsului fiind suma costurilor de realizare a functiilor
sale.
Cinimizarea costurilor functiilor se face fara diminuarea calitatii, fiabilitatii
si performantelor produsului. Hechile metode de calcul stabileau costul produsului
ca suma a costurilor partilor sau subansamblelor ce l compun.
Alaborarea unui nou produs, conform analizei valorii, se realizeaza de catre
echipe mi.te, interdisciplinare, formate din ingineri, economisti si alti specialisti.
Alaborarea unui program presupune parcurgerea unor etape succesive,
conform cu un plan operational, care cuprinde/
" documentarea asupra produsului e.istent0
" definirea produsului si functiilor sale0
" raportarea functiilor la cost si valoarea lor0
" elaborarea de variante alternative de realizare a functiilor dorite0
" evaluarea " alegerea celei mai bune variante si stabilirea costurilor0
" proiectarea " transformarea variantei alese n solutie tehnologica realizabila
si ntocmirea documentatiei necesare pentru realizarea produsului n varianta
aleasa0
" implementarea " realizarea prototipului si a seriei Fzero).
#aca o functie cu contributie redusa la valoarea produsului va avea o
pondere mare n costul total, atunci functia respectiva trebuie reproiectata pentru a
aduce costul la nivelul utilitatii sale *de e.emplu pentru ca un autoturism " standard
sa fie performant nu este necesar sa fie vopsit cu vopsea metalizataI-.
1.(.2 Etapa de fa"ricatie
n etapa de fabricatie calitatea produsului va fi determinata, n primul r+nd,
de calitatea materiilor prime si de performantele utila2elor " de gradul de uzura
fizica a acestora. 'n factor determinant n asigurarea calitatii, n aceasta etapa, l
constituie rigurozitatea controlului tehnic, pe faze si final. %revenirea aparitiei
14
defectelor de fabricatie, prin respectarea stricta a procesului tehnologic, se face cu
a2utorul metodei (zero defecte) *Japonia, :9=6-.
deea de la care s"a pornit a fost aceea ca un produs, daca este realizat cu
respectarea stricta a tehnologiei si a calitatii materiilor prime, nu are nici un motiv
sa nu corespunda cerintelor de calitate asumata. 3oncurenta de piata a determinat
ntreprinderile sa caute solutii pentru realizarea unui asemenea produs, lipsit
practic de defecte. #esigur ca un asemenea obiectiv nu se poate atinge dintr"o data.
Se ncepe cu identificarea cauzelor care duc la aparitia defectelor si se
continua cu eliminarea lor.
1.(.! Etapa de utili*are
n ultima instanta calitatea unui produs este apreciata de cumparator
*utilizator- si n functie de usurinta cu care se realizeaza ntretinerea si depanarea
lui. 3resterea comple.itatii produselor a facut dificila remedierea deficientelor n
afara firmei producatoare. &cesta este motivul pentru care s"a dezvoltat reteaua de
Fservice) asigurata de producator.
3onceptia moderna despre calitate, leaga calitatea produselor de calitatea
proiectului *conceptiei- si calitatea fabricatiei, iar interdependenta lor se poate
e.prima sintetic prin modelul cenceptual denumit Ftriunghiul calitatii).
#e asemenea, conceptia moderna despre calitate e.prima anga2area
ntregului personal al unei firme, n realizarea acesteia, pe baza unei strategii
proprii n domeniul calitatii. Se a2unge astfel, de la nivelul produsului fara defecte
la cel al ntreprinderii fara defecte, concept denumit Fmanagementul calitatii).
15
1.+ ,ana)e$entul calitatii
%ornind de la Juran *Joseph Moses Juran - considerat deschizator de
drum- managementul calitatii a fost definit prin functiile sale, n termenii Ftrilogiei
calitatii) *,ualitK trilogK -/
" planificarea calitatii * LualitK %lanning -0
" tinerea sub control a calitatii * LualitK 3ontrol -0
" mbunatatirea calitatii * LualitK mprovement -.
J.MNlada defineste managementul calitatii *n F$a gestion integrale de la
,ualite. %our une ,ualite total), Ad Luafee , Luebec , :996 ,7= - ca un ansamblu de
activitati av+nd ca scop realizarea unor obiective, prin utilizarea optima a
resurselor.
#efinitia conform standardului SO 4567 ne prezinta managementul calitatii
ca Fansamblul activitatilor functiei generale de management, care determina
politica privind calitatea, obiectivele si responsabilitatile ce le implementeaza n
cadrul sistemului calitatii). &cest standard precizeaza ca/
" responsabilitatea e.ista la toate nivelurile de management0
" rolul de coordonare l are conducerea de v+rf *top management-0
" implementarea se realizeaza cu participarea tuturor anga2atilor0
" punctul de plecare l reprezinta elaborarea strategiei si politicii calitatii0
" sistemul calitatii reprezinta structura organizatorica, procedurile, procesele
si resursele necesare pentru implementarea managementului calitatii.
1.+.1 Functiile $ana)e$entului calitatii
&nsamblul activitatilor din managementul calitatii sunt/ planificare,
organizare, control si asigurare a calitatii.
%lanificarea calitatii presupune ansamblul proceselor de determinare a
principalelor obiective ale firmei n domeniul calitatii, precum si a resurselor si
mi2loacelor de realizare a lor.
16
Obiectivele pot fi la nivel strategic si operational. &vem deci/
" o planificare e.terna 1 identificarea beneficiarilor si stabilirea cerintelor
acestora *prin studiu de marOeting-0
" o planificare interna 1 transpunerea cerintelor clientilor n caracteristici
ale produsului si in procese care fac posibila realizarea produselor cu aceste
caracteristici.
!inerea sub control a calitatii se refera la ansamblul activitatilor/
" de supraveghere a desfasurarii proceselor0
" de evaluare a rezultatelor din traiectoria produsului n raport cu obiectivele
si cu normele specificate ntr"un document normativ.
&ctivitatile specifice de tinere sub control a calitatii conform standardului
SO 4567 sunt/
" supravegherea calitatii 1 monitorizeaza si verifica continuuI
" inspectia calitatii 1 masoara, e.amineaza si ncearca una sau mai multe
caracteristiciI
" verificarea calitatii 1 confirma conformitatea cu cerintele prin e.aminari
si probe tangibileI
a- &uditul calitatii 1 o e.aminare sistematica si independenta care determina
daca/
" activitatile si rezultatele corespund dispozitiilor prestabilite0
" dispozitiile sunt efectiv implementate si capabile sa atinga obiectivele.
&uditul calitatii se aplica ntregului sistem de calitate sau elementelor
acestuia *procese, prevederi, servicii- cu scopul de a evalua masurile corective sau
de mbunatatire necesare.
b- &naliza sistemului calitatii " efectuata de conducere 1 consta n evaluarea
oficiala a starii de compatibilitate a sistemului de calitate cu politica conducerii
ntreprinderii n acest domeniu. &ceste analize cuprind/
17
" constatarile auditorilor pentru elementele sistemului0
" eficacitate globala a sistemului n realizarea obiectivelor0
" adecvarea sistemului la schimbarile datorate noilor tehnologii, concepte
ale calitatii, strategii de piata, conditii sociale sau de mediu.
mbunatatirea calitatii presupune un ansamlu de activitati desfasurate pentru
obtinerea unui nivel de calitate superior celui planificat si prevazut n standarde sau
specificatii.
&sigurarea calitatii presupune activitati prestabilite si sistematice n cadrul
sistemului calitatii, pentru a reda ncrederea corespunzatoare ca produsul va
satisface cerintele de calitate specificate. %oate fi/
" interna 1 pentru a da incredere conducerii ntreprinderii0
" e.terna 1 pentu a da ncredere clientilor ca sistemul calitatii permite
detinerea calitatii cerute.
Aste necesara coordonarea tuturor activitatilor, n sensul de a forma un
ansamblul de procese care se practica n vederea armonizarii deciziilor si actiunilor
firmei si ale subsistemelor sale n scopul realizarii obiectivelor definite n cadrul
sistemului calitatii, stabilit anterior.
O coordonare eficienta presupune e.istenta unei comunicari adecvate
*bilaterale si multilaterale 1 intalniri, conferinte, reuniuni- in toate etapele
corespunzatoare managementului, cu antrenarea personalului pentru realizarea
obiectivelor din domeniul calitatii.
18
1.7 ,etode i intru$ente tatitice de control
'n aspect important al calitatii este controlul calitatii produselor, care
constituie fundamentul pe care se bazeaza asigurarea calitatii si managementul
calitatii. &cest control se poate realiza fie prin masuratori ale aspectelor cheie ale
productiei fizice, fie cu a2utorul controlului statistic de calitate. 3ontrolul statistic
de calitate constituie o cerinta a standardelor de calitate SO 9666, standarde care
trebuie sa fie respectate n cazul oricaror produse e.portate.
ndependent de solutia de urmarire a productiei si a calitatii, integrarea
calitatii cu sistemele de productie presupune/
identificarea operatiilor de control;repere0
culegerea datelor masurate n punctele de control0
punerea acestor date la dispozitia setului de diagrame, implementat n
sistem0
e.istenta unui ansamblu de rutine de reprezentare grafica a seriilor de date
potrivite cu specificul sistemului.
'n produs este considerat bun calitativ, daca performantele sale masurate se
ncadreaza ntre anumite limite de toleranta specificate. %rodusul va fi bun, daca
vectorul performantelor sale va fi inclus ntr"un domeniu de acceptare, definit
conform limitelor de toleranta specificate si va fi necorespunzator n caz contrar.
$a baza utilizarii metodelor statistice n activitatea de control de calitate, sta
principiul potrivit caruia deciziile trebuie luate pe baza unor date reale, corecte, iar
cele eronate trebuie eliminate n timp util.
3ontrolul statistic al calitatii este cea mai utilizata metoda si se bazeaza pe
controlul prin esantionare, in cadrul caruia prin esantionul e.tras *n- controlat in
totalitate se obtin rezultate si concluzii asupra intregului proces de fabricatie sau lot
de produse finite privind/ stabilitatea productiei, capabilitatea proceselor de
productie, precizia de realizare a caracteristicilor de calitate controlata.
3ontrolul statistic are la baz statistica matematic, tiin ce recurge la
eantionare pentru caracterizarea variaiei unei caracteristici a unei populaii
19
statistice. Cetodele statistice se bazeaz pe ipoteza c orice caracteristic este o
variabil aleatoare, iar distribuia valorilor ei, c+nd numrul problemelor este
suficient de mare, corespunde legii normale de repartiie, numit i repartiiei
<auss. 'tilizarea metodelor statistice face posibil ca, prin selectarea unui eantion
dintr"o anumit colectivitate statistic, s se deduc repartiia caracteristicii luate n
studiu pentru ntreaga colectivitate.
Statistica opereaz cu relaii de calcul specifice, care permit determinarea
parametrilor ce caracterizeaz repartiia valorilor, mai importante fiind/
valoarea medie a variabilei, n0
abaterea medie ptratic, * ce msoar gradul de mprtiere a
valorilor-0
probabilitatea ca variabil s se nscrie ntr"un domeniu de valori,
p.
Se consider c procesul se desfoar normal dac parametrii n i a se
ncadreaz n limitele unui interval stabilit, numit interval de ncredere sau interval
de control.
Aste cunoscut din partea industrial i comercial c orice lot de produse
conine o anumit proporie de e.emplare necorespunztoare calitativ, care este
numit fraciunea defectiv a lotului. %e baza fraciunii defective, p, urmeaz s fie
apreciat calitatea ntregului ot. Braciunea defectiv se poate e.prima ca raport
ntre numrul pieselor neconforme *#- i mrimea lotului *D-. Braciunea defectiv
ia valori ntre 6 i :. Divelul acesteia determin probabilitatea de acceptare a
lotului de piese, Pa.
FAducatia in controlul calitatii 1 arata M. shiOawa in :9=@" trebuie
desfasurata larg si profund, la toate nivelurile, pentru toti salariatii intreprinderii,
de la director pana la muncitor, nu numai in ce priveste ideile, dar si metodele
controlului statistic al calitatii.)
%lec+nd de la premiza ca nu este posibila tinerea sub control a calitatii fara
utilizarea unor metode statistice *9@> din problemele referitoare la calitate
20
rezolv+ndu"se cu ele-, el clasifica aceste metode n trei categorii, in functie de
dificultatea aplicarii lor/
Cetode statistice elementare *#iagrama %areto, #iagrama cauza"
efect, Stratificare, Bisa de verificare, Pistograme, #iagrama corelatie,
#iagrama de control static a procesului-
Cetode statistice intermediare *!eoria supravegherii statistice,
3ontrolul statistic prin esantionare, Cetode de estimare statistica si de
testare a ipotezelor, Cetode de analiza senzoriala, Cetode de
proiectare e.periment-
Cetode statistice avansate *%roiectare avansata 1 asistata de
calculator, &naliza multicriteriala, Cetode de cercetare operatioanal-
n opinia sa, metodele statistice intermediare si avansate sunt destinate
specialistilor, n timp ce metodele statistice elementare *considerate ,,instrumente
de bazaQQ ale calitatii- ar trebui sa fie nsusite de ntregul personal. &cest punct de
vedere releva nca o data specificul conceptiei 2aponeze fata de calitate, ca
preocupare permanenta a tuturor 1 companK wide ,ualitK control 1 si nu doar
apana2ul specialistilor, asa cum a fost privita ea initial n economiile occidentale.
Bara sa fie neaparat o e.punere completa a contributiei metodelor statistice
in tratarea calitatii sau o delimitare precisa a acestora fata de implicatiile altor
ramuri moderne ale stiintei, viziunea lui shiOawa, e.pusa nca din anii Q@6 se
constituie intr"un punct de vedere relevator pentru evaluarea impactului statisticii
in tratarea informatiei privind calitatea.
&bordarea calitatii fiind pana la urma un proces continuu si laborios de
culegere, prezentare si analiza a informatiei despre diferitele moduri de manifestare
ale acesteia, tehnicile si instrumentele oferite de stiinta in acest scop, in sensul
adaptarii si perfectionarii lor in timp, s"au constituit in preocupari permanente ale
specialistilor. &ceste instrumente sunt utilizate in trei scopuri esentiale/
Ordonarea si sintetizarea datelor referitoare la calitate0
#ecizii referitoare la calitatea loturilor de produse pe baza analizei
esantionului de produse prelevat0
21
3ontrolul bunei functionari a unui proces in scopul asigurarii
capacitatii acestuia de a obtine in mod constant nivelul de calitate
solicitat, tehnicile si instrumentele clasice utilizate astazi in
managementul calitatii, sunt preluate in cea mai mare parte din
statistica 1 ca stiinta fundamental ce ofera metode de tratare a datelor
numerice caracteristice fenomenelor economice.
Raz+ndu"se pe fundamentul matematic a functiilor de repartitie, pe
instrumentele proprii de tratare descriptiva a informatiei *grafice-, de nregistrare si
prelucrare primara a acesteia *fise de nregistrare 1 calcul a principalilor indicatori
statistici de caracterizare a seriilor de date-, statistica ofera astazi un instrumentar
stiintific foarte elaborate fiind standardizat in cea mai mare parte.
1.- Standardi*are
%lec+nd de la necesitatea realizrii eficiente a schimburilor comerciale, n
conte.tul e.istenei unui numr mare de materii prime, materiale i produse, ntr"o
multitudine de variante i caracteristici calitative variabile n limite largi, s"a impus
ca absolut necesar normalizarea variantelor i limitarea variabilitii
caracteristicilor printr"un proces *de normalizare-, care s conduc la cea mai bun
consideraie a interesului tehnic i a celui economic dintre partenerii schimburilor
comerciale 1 realizatorii i beneficiarii de bunuri materiale. Decesitatea acestor
armonizri a fost resimit din cele mai vechi timpuri, dar realizarea lor contient
i sistematic, pe baza unor principii i metode tiinifice, a fost posibil doar n
momentul n care dezvoltarea forelor de producie a atins un nivel suficient de
ridicat. n momentul de fa se poate vorbi despre aciuni de normalizare " prin
documente " n sensul modern al cuv+ntului.
#ocumentele tehnice de referin sunt implicate n activitile productive
orientate spre piaa de consum *activiti contractuale, comerciale- n scopul
normalizrii relaiilor dintre productorii de bunuri i beneficiarii acestora. #in
punct de vedere al aplicabilitii, aceste documente pot fi/
22
Holuntare
" Standardele/ " documente cu caracter informativ, de recomandare0
procedurile de elaborare le asigura legitimitate democratica 1 in
special prin implicarea tuturor factorilor interesanti relevanti in
procesul de elaborare a lor0 e.emple de standarde/ SO, AD, #D,
RS, DB, etc.
" Specificatiile *diponibile public- 1 contin reguli, instructiuni sau
caracteristici pentru diferite activitati sau pentru rezultatul
acestora0 sunt elaborate de ateliere, consorti sau alte grupuri care
de obicei nu cuprind toate partile interesate relevante0 in
ma2oritatea cazurilor nu e.ista proceduri detaliate pentru
elaborarea si actualizarea lor0 e.emple de specificatii/ A3C&
*Auropean 3omputer Canufactures &ssociation- etc.
Obligatorii
" ?eglementarile 1 sunt documente care stabilesc reguli legislative
cu caracter imperativ0 sunt adoptate de o autoritate legislativa0 de
e.emplu legile *adoptate in conformitate cu proceduri bazate pe
constitutia tarii respective-, decretele, actele, etc.
n ce privete procesul de standardizare acesta intervine ca o necesitate de
interes general a prilor interesate relevante. Ale doresc standardele, deoarece
acestea le ofer posibilitatea de a crea sau influena i armoniza regulile din
sectoarele sferei de interes. n timpul elaborrii unui standard, productorii a2ung
s cunoasc cerinele beneficiarilor, s discute ateptrile acestora, s gseasc
soluii general acceptabile i s stabileasc o baz de ncredere care s constituie o
premis a consensului.
Standardizarea, definit de AD 5@676 / l99G *<hid 7 SO;A3 / :99:-, este
activitatea indicat pentru a stabili n raport cu probleme reale sau poteniale,
dispoziii destinate unei utilizri obinuite i repetate care urmrete obinerea unui
nivel optim de ordine ntr"un conte.t dat.
23
&ceast activitate se refer n special la elaborarea, difuzarea i aplicarea
standardelor. Aste perceput i folosit n conte.tul unei normaliti n care
e.igenele e.plicite i implicite *nee.primate- sunt transformate n parametri
msurabili.
Standardizarea n sine este un model posibil ideal n cazul n care
standardele sunt percepute ca elemente stategice pentru cei ce le folosesc, dac
sunt adaptate cerinelor pieii i permit, prin coeren i comprehensibilitate,
adaptarea la condiiile impuse de conte.tul concurenial e.istent la momentul
respectiv.
&ctivitatea de standardizare se realizeaz prin documente denumite
standarde.
3onform definiiei 3omitetului %ermanent pentru studiul principiilor
tiinifice ale standardizrii *S!&3O- din cadrul Organizaiei nternaionale de
Standardizare *SO-, standardul, rezultatul unei normalizri realizate ntr"un
anumit domeniu, este aprobat de ctre o autoritate recunoscut " care se ocup cu
stabilirea acestor tipuri de norme,. Aste publicat sub forma unui document
conin+nd un ansamblu de reguli, prescripii i caracteristici tehnice obligatorii,
prin care se stabilesc, pentru utilizri multiple i repetate, nsuirile tehnico"
economice pe care trebuie s le ndeplineasc o activitate sau rezultatele acesteia,
precum i prescripiile privind recepia, marcarea, depozitarea, transportul *etc-
produselor. &cest document este stabilit *elaborat i redactat- prin consens de
ctre cei interesai *n cadrul i sub asistena i ndrumarea unui organism de
standardizare-, potrivit nivelului de dezvoltare tehnic dintr"un anumit domeniu la
un anumit moment i este aprobat de ctre un organism de autoritate recunoscut.
A.igenele indivizilor " productori, comerciani, consumatori 1 caracterizate
prin constan pe o anumit perioad, sunt transformate n documente normative.
3onsecina este consolidarea progresului, at+t la nivelul consumatorului, c+t i la
nivelul productorului i de asemenea pregtirea viitorului, n condiiile asigurrii
timpului necesar creiei i verificrii ideilor noi.
24
Asenial pentru toate standardele *naionale, profesionale, sau de firm- este
caracterul repititiv al regulilor, prescripiilor i caracteristicilor comune mai multor
produse, familii de produse etc.
Standardele fac relaia dintre partenerii comerciali inconfundabil i
transparent prin introducerea unui limba2 comun.
Standardele pot fi de mai mlte tipuri, in practica fiind luate in considerare
urmatorele/
Standard de baza " cu o aplicare generala sau care contine prevederi
generale pentru un anumit domeniu 0
Standard de terminologie 1 care specifica termeni, de obicei impreuna
cu definitiile acestora si uneori cu note e.plicative, ilustratii, e.emple,
etc0
Standard 1 care specifica metode de incercare, insotire uneori de alte
prevederi referitoare la incercare, cum ar fi esantionarea, utilizarea
metodelor statistice, ordinea incercarilor0
Standard de produs 1 care specifica conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un produs sau o grupa de produse, pentru a asigura
aptitudinea de utilizare a acestuia;acestora0
Standard de process 1 care specifica conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un process, pentru a asigura aptitudinea de utilizarea a
acestuia0
Standard pentru servicii 1 care specifica conditiile pe care trebuie sa
le indeplineasca un serviciu pentru a asigura aptitudinea de utilizare a
acestuia0
Standard de interfata 1 care specifica conditiile referitoare la
compatibilitatea produselor sau a sistemelor in punctele lor de
legatura0
Standard de date care trebuie indicate 1 contine o lista de
caracteristici ale caror valori sau alte date trebuie indicate pentru
definirea unui produs, proces sau serviciu.
Alaborarea standardelor se face n legtur cu interesul diverselor pri
interesate. &vanta2ele lor sunt/
25
Simplificare gamei tot mai mari de produse si proceduri din viata
oamenilor0
3ontrolul diversitatii si utilizarea eficienta a materialelor, energiei si
resurselor umane0
3ompatibilitatea si interschimbabilitatea0
%rotectia muncii, sanatatii, vietii si mediului incon2urator0
?educerea gradului de incertitudine pe piata0
%rotectia intereselor consumatorilor si ale comunitatii0
&decvarea pentru scop0
Aliminarea barierelor comerciale.
Baptul c consumatorii ncep s aib comportamente previzibile i fac
referine la un sistem recunoscut de standarde, influeneaz competitivitatea
societilor care concureaz pe piaa de consum, ceea ce poate modifica n mod
semnificativ echilibrul economic. ?educerea gradului de incertitudine pe pia se
resimte i de ctre societi, printr"o mai mare transparen n situaiile
contractuale, care s determine deciziile de investiie pe termen scurt.
2 Calitatea in ite$ele oft.are
26
2.1 Apecte )enerale
%rodusele software au devenit o parte esentiala a multor sisteme moderne si
n general tind sa transforme decisiv mediul de lucru cotidian prin automatizarea
activitatilor zilnice. #e fiecare data c+nd sistemele software gresesc consecintele
sunt foarte grave si conduc la scaderea productivitatii, pierderi importante de
bunuri de orice natura, pierderea clientilor si scaderea v+nzarilor, potentiale
amenintari la siguranta vietii oamenilor, brese n asigurarea securitatii
informatiilor, pierderi importante de date si informatii, cheltuieli mari pentru
recuperarea datelor si repunerea n functiune a sistemelor. 3a urmare a aderarii
?om+niei la 'niunea Auropeana a aparut necesitatea dezvoltarii de produse si
servicii care sa fie compatibile si conforme cu standarde specifice pentru
acceptarea lor pe diverse piete. Cai mult, datorita noilor cerinte globale privind
calitatea produselor au capatat o importanta tot mai mare acordurile internationale
referitoare la procedurile de evaluare a calitatii produselor software. %rin acest
proiect partenerii si propun dezvoltarea unei platforme de cercetare care sa
implementeze functiile unui laborator de testare a produselor software, av+nd ca
referinta un cadru conceptual metodologic bazat pe standarde internationale.
3onform standardului SO 9666 "G produsul software este definit ca fiind/ F
o creatie intelectuala care cuprinde programe, proceduri, reguli si orice
documentatie asociata referitoare la functionarea unui sistem de prelucrare a
datelor).
%rodusul software reprezinta un ansamblu complet format din programe,
proceduri si documentie asociata, pentru calculator precum si datele destinate sa fie
livrate unui utilizator. #eci un produs software include si documentatia de instalare
si operare, documentatia de utilizare si intretinere, proceduri de utilizare si
materiale de instruire.
Biecare generaie de calculatoare a imprimat particulariti specifice
procesului de dezvoltare software. #e la programele monolit scrise n limba2e de
27
nivel sczut la programele structurate pe module sau care includ definiri de
componente, saltul este vizibil.
Odat cu creterea comple.itii produsului program sunt implementate
diferite procese de management. &cestea gestioneaz calitatea produsului sau
cantitatea resurselor necesare, se implic n etapele ciclului de via al produsului
final i se confrunt cu un numr foarte mare de factori primari i agregai, ale
cror niveluri trebuie urmrite. Situaia impune modularizarea produsului program
n mai multe componente, fapt ce prezint avanta2e prin/
reutilizarea acestora, incluz+ndu"le n alte produse0
mai bun gestiune a proceselor de analiz, proiectare i
implementare0
obinerea unei imagini clare a componentelor funcionale0
specializarea analitilor, designerilor i programatorilor.
2.2 Calitatea produelor oft.are
?ealizarea unui produs software de nivel calitativ c+t mai ridicat, este
obiectivul principal n activitatea de obinere a acestuia i este urmrit pe
toat durata ciclului su de realizare. &tingerea acestui obiectiv trebuie evaluat i
probat n final.
3alitatea sistemelor de programe se creeaz n procesul de realizare i se
manifest n procesul de utilizare. 3a urmare apare calitatea funcional "
modul n care sistemul de programe rezolv cerinele beneficiarului i
calitatea tehnic " performanele tehnico"economice sau cu ce consum de resurse
se realizeaz funciunile globale ale sistemului.
&sigurarea unei eficiene globale a activitii de dezvoltare software
are ca scop minimizarea costurilor prin/
28
folosirea unor mi2loace adecvate de elaborare i testare a sistemelor de
programe care s asigure minimul de erori admisibile n momentul
livrrii acestora0
utilizarea unor metode de analiz detaliat a cerinelor utilizatorilor
care s anticipeze cerinele ulterioare0 elaborarea sistemelor de
programe ntr"un mod care s permit modificarea i adaptarea
uoar la cerinele impuse.
3alitatea produsului final se realizeaz treptat, pe msur ce se avanseaz n
procesul de obinere a acestuia. %rocesul de elaborare este structurat pe etape i
faze i astfel se obin o serie de subproduse intermediare care constituie/
parti din documentatia finala a etapei care fac obiectivul avizarii la
sfarsitul acesteia0
documentatii de lucru destinate comunicarii interne in cadrul echipei
care realizeaza sistemul de programe0
parti din sistem realizate intr"o forma preliminara.
3ontrolul calitatii pe parcursul realizarii sistemelor de programe se
efectueaza atat in cadrul fiecarei etape din ciclul de realizare 1 control interfazic,
cat si la sfarsitul fiecarei etape 1 control final. Obiectivul controlului calitatii este
de a depista erorile, ambiguitatiile, omisiunile intr"un moment cat mai apropiat de
aparitia lor. &stfel se elimina propagarea acestora la etapa sau faza urmatoare.
3ontroalele se realizeaza cu a2utorul unor grile si liste de verificari specifice
acestei activitati.
%entru caracterizarea calitatii sistemelor de programe se recurge la metode
care imbina ideile si practicile statistice, cu cele din ingineria si managementul
proiectelor.
'n sistem de programe trebuie sa intruneasca o serie de caracteristici de
calitate, care depind de natura problemelor rezolvate, de aria de aplicabilitate, de
suportul tehnic si de dinamica conditiilor de folosire. &semanator altor domenii si
pentru dezvoltarea software se manifesta aceeasi concentrare pe produs, a
29
activitatiilor de conceptie, e.ecutie, asigurare si verificare a calitatii , ca si in
faza preindustriala. #atorita insa comple.itatii sistemelor de programe care rezulta,
e.ista grupul de e.ecutanti impartit in colective sau indivizi specializati ce
actioneaza pe parcursul diferitelor faze ale procesului de dezvoltare software.
'na din particularitatile productiei de software, consta in faptul ca
activitatile desfasurate sunt specifice unei anumite faze din cadrul ciclului de viata,
sau independente de fazele ciclului de viata. &stfel, modelul de productie in
industria software este un model de productie a proiectelor. &tunci cand se pune
problema importantei calitatii software intervin trei aspecte ma2ore/
e.ista domenii in care vietile oamenilor depind de buna functionare a
unor sisteme de programe si in care erorile care apar sunt uneori
fatale0
erorile provoaca pierderi de natura materiala, financiara si chiar
umana0
domeniul hardware este caracterizat de o tendinta de scadere a
costurilor, aspect care nu este valabil si in domeniul software unde,
desi a crescut productivitatea ca urmare a noilor metode de proiectare
si realizare, costurile nu urmeaza o tendinta de scadere.
%articularitatiile prin care se manifesta calitatea in domeniul industriei
software si modul in care ele influenteaza costurile sunt/
comportamentul instructiunilor nu se deterioreaza in timp0
erorile care apar sunt provocate de folosirea sau combinarea incorecta
a componentelor elementare, si nu de aceste componente in sine0
interactiunile dintre componentele unui program sunt mai comple.e,
mai ales daca acesta ruleaza in cadrul unor sisteme de programe
comple.e0
erorile e.ista de2a in programe0 ele sunt eliminate cu timpul, ca
urmare a activitatii de depanare, deci programul se imbunatateste prin
trecerea timpului0
eliminarea unei erori nu ofera certitudine asupra faptului ca numarul
total de erori s"a redus cu o unitate0
30
lipsa de calitate a sistemelor de programe este atribuita in intregime
greselilor umane legate de activitatile de proiectare, conceptie,
programare si documentare.
3alitatea produselor software este definita ca masura in care acestea satisfac
cerintele utilizatorilor prin caracteristici tehnice, economice si psiho"sociale.
#efinitia porneste de la doua concepte fundamentale/ cerintele utilizatorilor si
caracteristicile produsului. 3onsiderate impreuna, acestea ofera o viziune clara
asupra calitatii sistemelor de programe.
n industria software o importanta deosebita o are relatia de dependenta
dintre specificul si calitatea procesului generator, calitatea proiectului si calitatea
produsului. %e baza acestei interdependente, se deosebesc doi factori esentiali
pentru calitatea sistemelor de programe si anume/ modelul specificat 1 proiectul si
fidelitatea reproducerii modelului 1 conformanta fata de proiect.
%rodusul final al activitatii de dezvoltare software nu este perceput prin
simturile umane obisnuite si de aceea e.ista un numar mare de instrumente
proiectate pentru a face software"ul vizibil. 'tlizarea acestora scoate in relief
aspecte ca/
logica software 1 e.primata prin scheme logice, diagrame si listinguri
ale codului sursa a programelor0
calitatea software 1 urmareste reprezentarea sau calculul volorilor
unor metrici ce e.prima nivele ale unor caracteristici de calitate, sau
alre calitatii globale0
utilizarea unor modalitati de facilitare a comunicatiei 1 reprezentarea
informatiilor despre logica sau calitate software se face in mod
particular pentru fiecare element participant la realizarea sistemelor de
programe0 modul de reprezentare a informatiilor este diferentiat in
functie de beneficiarul acestor informatii0 astfel programatorii inteleg
mai usor o schema logica in timp ce managerii asimileaza mai bine
aceleasi informatii daca sunt prezentate sub forma unei diagrame0
controlul distorsiunilor si redundantei " utilizarea unor indicatori
statistici precum numarul mediu de erori per modul reprezinta numai
31
primul pas al procesului de eliminare a cauzelor disfunctiilor in
ingineria software0 in procesul de elaborare a sistemelor de programe
si implicit de realizare a calitatii lor, sunt necesare informatii despre
fiecare element implicat/ logica programelor, schema flu.ului de date,
schema bazelor de date, rezultatele testarii, asa cum au evoluat ele in
dinamica procesului de dezvoltare.
&ceste aspecte influenteaza in mod diferit fiabilitatea. &stfel, logica
software permite inlantuirea corecta a instructiunilor si contribuie la diminuarea
probabilitatii de aparitie a erorilor si implicit la cresterea fiabilitatii. %lasarea
componentelor redundante in cadrul unui sistem de programe reprezinta o
modalitate eficienta de obtinere a structurilor tolerante la erori. &cestea elimina
situatiile de blocare a sistemelor de programe in cazul aparitiei unor erori si
contribuie la obtinerea unui nivel ridicat al fiabilitatii.
2.3,aurarea calitatii produelor oft.are
?ealizarea de produse software pentru aplicatii comple.e presupune
repartizarea unor programatori cu e.perienta si utilizarea unor sisteme de calcul
performante. n acest scop, trebuie sa se specifice cati programatori sunt necesari si
cat timp vor lucra. #e asemenea, trebuie specificate cate posturi de lucru se vor
aloca, ce resurse sunt necesare *compilatoare, periferice, memorie, etc- si pe ce
durata. #ezvoltarea de aplicatii comple.e presupune analiza, proiectare, testare,
implementare, toate necesitand forta de munca si resurse hardware.
#evizul de cheltuieli care precede elaborarea unui produs software reflecta
valoric consumurile de resurse necesare realizarii produsului, iar stabilirea
costurilor presupune efectuare de masurari.
3umparatorul *utilizatorul- alege dupa diferite criterii un anumit produs.
#ominanta este corelatia cost"calitate. &tat costul, cat si calitatea, trebuie
32
e.primate cantitativ, pentru a evidentia marimea avanta2ului pe care o determina
alegerea facuta.
Afectele noilor tehnologii sunt cele care determina aplicarea lor, numai in
masura in care, prin cuantificare, conduc la rezultate superioare. #e e.emplu,
programarea structurata, prin sistematizarile determinate, a condus la reducerea
comple.itatii, la cresterea productivitatii si facilitarea mentenantei software"ului.
!oate acestea au fost puse in evidenta cantitativ, printr"o serie de indicatori.
%rogramarea orientata spre cresterea gradului de reutilizabilitate determina
economie de munca, chiar daca nivelul de comple.itate a problemelor ce se
rezolva este mult mai mare. &ceste tehnologii se implementeaza cu a2utorul unor
produse software dedicate. Studiul profitabilitatii, necesar achizitionarii acestor
instrumente, trebuie sa raspunda la intrebarea in cat timp se recupereaza investitiile
de achizitionare. &cest raspuns este posibil numai prin efectuarea unor cuantificari
ale avanta2elor generate de programarea structurata.
%rezentarea n paralel a unor programe destinate rezolvrii aceleiai
probleme, scoate n eviden ceea ce au ele n comun, precum i ceea ce le
difereniaz. !rsturile importante care lipsesc vor determina perfecionri
ulterioare. 3+nd se proiecteaz o nou variant, se caut eliminarea
inconvenientelor i preluarea tuturor elementelor pozitive. Doul produs trebuie
caracterizat n mod riguros, at+t prin costurile implicate c+t i prin nivelul
caracteristicilor de calitate obinute.
n prezent marii productori de hardware i software recunosc
importana testrii i evalurii nivelurilor calitii. nc din anul :94S compania
Siemens a fcut deosebiri ntre categoriile de observare, evaluare i estimare.
&stfel observarea este un proces prin care se apreciaz valoarea
caracteristicilor unui produs n timpul utilizrii. #e e.emplu, timpul de
rspuns al programelor este observat. Scopul acestei msurri este de a evalua
conformitatea cu proiectul.
%rin evaluare, raportarea unui tip de caracteristic ateptat are loc folosind
un produs n diferite faze de dezvoltare c+t i ntr"o aplicare simulat.
33
Astimarea permite evaluarea valorii anticipate a unei caracteristici cu
a2utorul descrierii unui model al produsului sau al conte.tului aplicaiei. #e
e.emplu, timpii de rspuns ntr"un sistem informaional pot fi estimai folosind
predicii pe un model simulat.
#ezavanta2ul folosirii observaiei const n faptul c dezvoltarea produsului
este de2a terminat, iar erorile pot de2a s e.iste. %rin estimare pot fi evitate parial
aceste dezavanta2e, din moment ce vorbim aici de o observare Fipotetic) asupra
tipurilor de caracteristici.
'na dintre diferenele dintre predicie *estimare- i observare const n
faptul c, condiiile implementrii produsului sau aplicaiei produsului sunt
numai parial cunoscute. O alt diferen este aceea c n cazul prediciei
ideile se aplic pe un model de produs abstract.
%entru procesul de dezvoltare al produselor software, se poate aplica
postulatul lui <alileo (numr ce este numrabil, msoar ce este msurabil i
dac ceva nu este msurabil, ncearc s"l faci msurabil).
n comparaie cu tehnicile clasice de msurare, tehnicile de msurare
n domeniul dezvoltrii produselor software au fcut doar primii pai.
%rin msurare, n domeniul !, se nelege obinerea unei mulimi de
valori ale unei metrici a unui proces de dezvoltare, a unui proces de mentenan
sau a unui produs software prin intermediul unor instrumente *de e.emplu/ prin
analize statice, colectare de date de proiectare i prin sisteme de evaluare a
proiectului-.
%rocesul de masurare implica parcurgerea urmatoarelor etape/
#eterminarea obiectelor masurarii0
Bi.area metricilor masurarii si a scalelor masurarii0
&locarea metodelor de masurare si a instrumentelor de masurare0
#eterminarea valorilor0
nterpretarea rezultatelor.
34
Casurarea caracteristicilor software presupune elaborarea unei descrieri
cantitative adecvate, prin cuantificare, care sa faciliteze si sa pregateasca
masurarea propriu"zisa.
3uantificarea constituie operatia de introducere a conceptelor cantitative, de
trecere in studiul unui fenomen de la aprecieri atributive la concepte cantitative. n
urma operatiilor de cuantificare numerica se obtin metricile.
Csurarea unui atribut care nu depinde de msurarea altui atribut se numete
msurare direct. ?ezultatul msurrii directe caracterizeaz atributele simple, cu
preponderen atributele interne ale produsului.
Csurarea unui atribut care necesit msurarea unuia sau mai multor
atribute ale aceleiai entiti sau ale entitilor din alte clase se numete
msurare indirect. ?ezultatul msurrii indirecte se utilizeaz preponderent
pentru caracterizarea atributelor e.terne ale produselor, n scopuri de evaluare,
control i predicie.
n acest conte.t, numeroase lucrri de specialitate descriu e.perimente
ale cror rezultate evideniaz e.istena unor relaii de dependen i de
interdependen ntre atributele interne i atributele e.terne ale software"ului
fapt foarte important pentru domeniul msurrii i estimrii calitii software"
ului, deoarece este mult mai uor s avem msurri directe ale atributelor interne
dec+t ale atributelor e.terne.
2.% Ana$"lul caracteriticilor de calitate
3osturile ridicate ce caracterizeaz activitatea de construire a sistemelor
de programe, impun analiza corelaiei dintre performanele acestora i efectele
pe care le are utilizarea curent a lor. %erformantele se stabilesc prin luarea in
considerare a dutatei in care se obtine solutia finala si a consumului de resurse
necesare, pentru rezolvarea integrala a problemelor curente. Divelul performantei
este influentat de modul in care sistemlui de programe i s"au asigurat calitatea de
conceptie"proiectare, calitatea de e.ecutie, calitatea de conformitate, capacitatea de
35
utilizare curenta si capacitatea de mentenanta. 3aracteristicile si atributele de
calitate formeaza un sistem dinamic comple.0 cresterea nivelului unei caracteristici
conduce atat la cresterea nivelurilor unei caracteristici, cat si la scaderea nivelurilor
pentru altele. %rogramatorii trebuie sa cunoasca modul in care interactioneaza
caracteristicile si atributele de calitate, pentru a asigura realizarea echilibrului
necesar incadrarii sistemului de programe intre limite de performante admise.
3aracteristicilor globale ale unui produs software, care confera calitatea
acestuia, le sunt asociate criterii de calitate/
Utilitatea 1 satisfacerea cerintelor impuse in conditii de eficienta
economica ridicata0
Operationalitatea 1 functionarea corecte intr"un mediu de utilizare
prestabilit, fara modificari si la nivelul performantelor specificate0
Adaptabilitatea 1 folosirea sistemelor de programe intr"un mediu de
utilizare prestabilit, prin operarea de modificari cu un efort minim0
Transferabililitate 1 folosirea fara modificari, sau cu modificari
minime, in alt mediu de utilizare decat cel prestabilit.
'tlitatea este un criteriu de calitate functionala, iar celelalte sunt criterii de
calitate tehnica.
Biabilitatea este influentat in mod direct de nivelul acestor caracteristici.
&stfel, in cazul produselor software destinate evidentei contabile s"a constat ca
daca cerintele utlizatorilor sunt satisfacute in conditii de eficienta economica
ridicata, dispare necesitatea efectuarii de modificari. mplicit se micsoreaza
probabilitatea de introducere a unor noi erori0 acest aspect conduce la reducerea
efortului de programare si testare, cu consecinte directe asupra nivelului costurilor
si premite cresterea fiabilitatii sistemelor de programe.
ntre caracteristicile de calitate e.ista o multime de relatii de subordonare,
interdependenta, ierarhizare, agregare sau de compozitie, iar comple.itatea acestor
relatii face ca ansamblul caracteristicilor de calitate sa alcatuiasca un sistem, care
se bazeaza pe urmatoarele considerente/
36
3one.iunea elementelor interne ale sistemului sa fie mai puternica
decat legaturile sistemului cu mediul0
ndiferent de comple.itatea unui sistem, el este la randul sau un
subsistem al altuia mai cuprinzator0
'nitatea si comple.itatea unui sistem presupune o anumita ordine in
asezarea si functionarea elementelor sale0
Structura reprezinta o caracteristica definitorie a fiecarui sistem in
parte, ce trebuie privita sub forma de reunire a tuturor subsitemelor
sau prin urmarirea diferitelor structuri componente0
Orice subsitem este alcatuit dintr"o multime de bucle de reactie care
se inchid pe anumite portiuni de proces, pe anumite portiuni de
sistem, sau chiar la nivelul intregului sistem0 la nivelul sistemului
caracteristicilor de calitate acest lucru se traduce prin
interdependentele si contradictiile e.istente intre caracteristici.
3aracteristicile de calitate constituie agregri ale atributelor de calitate
ce sunt corespunztoare unor proprieti concrete pe care trebuie s le posede
sistemele de programe.
O enumerare a acestora cuprinde acurateea, completitudinea,
personalizarea sau individualizarea, stabilitatea, conciziunea, simplitatea,
claritatea, integritatea, confidenialitatea, consistena, operabilitatea,
generabilitatea, e.tensibilitatea, modularitatea, eficiena utilizrii resurselor.
Ordinea de prioritate trebuie specificat nc din etapele iniiale ale ciclului de
dezvoltare software, ntruc+t asigurarea lor influeneaz soluiile adoptate n
etapele urmtoare. Se face distincie ntre controlul calitii unui sistem de
programe i controlul calitii proiectului de realizare a lui. &cestea constituie
aspecte diferite ale procesului de control al calitii ce se desfoar pe ntregul
ciclu de dezvoltare a sistemului de programe.
A.ista mai multe criterii de clasificare a caracteristicilor de calitate/
Baza ciclului de viata a sistemului de programe pune in evidenta
faptul ca e.ista caracteristici de calitate evidentiate in etapele de
elaborare a sistemului, iar altele apar in etapele de efectuare a
37
modificarilor in structura sistemului pentru a"i asigura mentinerea in
functiune0
Specificitatea sistemului de programe impune ca o caracteristica sa
fie prioritara, iar celelalte caracteristici secundare0
%ersoana care elaboreaza, foloseste sau mentine in utilizare sistemul
de programe evidentiaza prezenta sau absenta unei caracteristici de
calitate.
3aracteristicile de calitate reprezint punctul de vedere al utilizatorului i al
efului de proiect asupra calitii, folosit la definirea cerinelor utilizatorului i la
stabilirea obiectivelor de calitate pentru sistemul de programe.
Subcaracteristicile au semnificaie tehnic i sunt relevante pentru
personalul de specialitate. Ale faciliteaz comunicarea ntre eful de proiect i
personalul de specialitate, pentru atingerea obiectivelor de calitate.
Subcaracteristicile se definesc pentru componentele sistemului de programe i
diferitele forme de reprezentare pe parcursul ciclului de via.
2.5 Definirea caracteriticilor de calitate ale produelor
oft.are
A.ista numeroase definiri si ierarhizari ale caracteristicilor de calitate.
&bordarea acestora este facuta in mod diferit de catre autorii care s"au ocupat de
acesta problema. Ai folosesc fie termenul de caracteristici de calitate, fie le
grupeaza in caracterisitici si atribute, caracteristici si factori sau caracteristici si
subcaracteristici.
3onceptul de fiabilitate se defineste drept probabilitatea ca o functie data sa
fie e.ecutata in mod corect de un sistem pe o perioada de timp impusa. Biablitatea
este privita ca masura increderii pe care o avem in conceptia si in capacitatea unui
sistem de programe de a functiona corect in toate conditiile avute in vedere de la
inceput. #efinitia se refera mai mult la fibilitatea procesului decat la cea a
38
sistemului de programe. Aste legata de probabilitatea ca o eroare din cadrul
programelor componente ale sistemului sa fie activata de un set specific de date de
intrare.
n comparatie cu fiabilitatea produselor hardware, fiabilitatea produselor
software e.prima particularitatile industriei producatoare de software. &bordarile
cantitative ale fiabilitatii software e.prima probabilitatea ca un sistem de programe
sa"si indeplineasca functiile cu anumite performante si fara erori intr"un interval de
timp si in conditii de e.ploatare date. &bordarile calitative privesc fiabilitatea ca o
capacitate a sistemului de programe.
Standardul SO;A3 9:7S, defineste fiabilitatea ca un set de atribute bazat pe
capabilitatea produsului software de a"si mentine nivelul de performanta, in
conditii si pe o perioada de timp stabilite. &naliza acestei caracteristici pune
accentul pe toleranta la defecte si corectitudine.
!ehnicile de obtinere a tolerantei la defecte se aplica in special la
componentele hardware si la sistemele de operare. %rincipala problema in
programare este corectitudinea sistemelor de programe, in sensul ca acestea trebuie
sa indeplineasca specificatiile functionale stabilite.
&precierea fiabilitatii sistemelor de programe se face prin trei elemente/
#isponibilitatea 1 implica conservarea unei capacitati ridicate de
prelucrare a unui sistem de programe, chiar daca apare o anomalie in
te.tul sursa al componentelor acestuia0
ntegritatea 1 impune ca rezultatele sa fie e.acte0
?eproductibilitatea prelucrarii 1 urmareste obtinerea acelorasi
rezultate, cu a2utorul unor seturi de date identice, la momente si
conditii de e.ecutie diferite.
Bunctionalitatea este definita in standardul SO;A3 9:7S ca un set de
atribute bazate pe e.istenta unui set de functii si pe proprietatile lor specificate.
Bunctiile satisfac necesitatile stabilite sau implicite. #atorita acestui set de atribute
care definesc functionalitatea se demonstreaza scopul caruia serveste sistemul de
programe, pentru a indeplini cerintele. n acest timp, alte seturi arata momentul si
39
modul in care sistemul de programe corespunde nevoilor utilizatorilor. %entru a
face referire la nevoile stabilite sau implicite, se porneste de la definitia data
calitatii in standardul SO 4567, ca totalitatea trasaturilor si caracteristicilor unui
produs sau serviciu bazat pe abilitatea sa de a satisface nevoile stabilite sau
implicite.
'tilizabilitatea este definita ca un set de atribute bazate pe efortul necesar
pentru utilizarea produsului software si pe evaluarea individuala a utilizarii
acestuia, de catre un grup stabilit sau implicit de utilizatori. !ermenul utilizator are
un inteles larg si include aici categorii diverse de persoane ca/ operatori, utilizatori
finali si indirecti, precum si toate categoriile care isi desfasoara activitatea
dependent, sau sub influenta utilizarii produsului software respectiv.
Aficienta este definita ca o corelatie optima intre consumul de resurse
implicat de utilizarea produsului software si comple.itatea problemei de rezolvat.
&ici este introdusa si notiunea de iesire a produsului software, definita ca o relatie
intre comple.itatea datelor initiale si a rezultatelor finale. n standardul SO;A3
9:7S, definitia se refera la un set de atribute bazat pe relatia dintre nivelul de
performanta al produsului software si cantitatea de resurse utilizate, in anumite
conditii stabilite. Standardul SO 4567 ofera un inteles mai larg termenului resurse
consumate si include aici memoria, timpul de e.ecutie, precizia, serviciile de
operare, mentenanta sau suport de personal.
Centenabilitatea este definita ca un set de atribute bazate pe efortul necesar
de a face modificarile specificate in produsul software respectiv. &cestea include
corectii, imbunatatiri sau adaptari la modificari ale platformelor de dezvoltare sau a
celor carora le sunt destinate, modificari in cerinte si specificatii functionale. 'n
produs software este mentenabil in masura in care permite o rapida si usoara
actualizare astfel incat sa se utilizeze in continuare, in bune conditii. Sensul in care
sunt privite aceste actualizari este mult mai restrans, deoarece ele se refera la
operatiile realizate la nivelul sistemului de programe, al programelor si modulelor
componente, secventelor de instructiuni ale instructiunilor. Divelul mentenabilitatii
se stabileste pe baza datelor obtinute in etapele de proiectare, testare si utilizare
curenta.
40
?obustetea este cunoscuta si sub numele de toleranta la erori. Biabilitatea
sistemelor de programe este dependenta de toleranta la defecte hardware. !oleranta
la erori are ca element specific usurinta diagnosticarii si este influentata de
capacitatea de trecere peste defectiuni hardware minore. !otodata facilitati cum
sunt detectarea erorilor de prelucrare si faptul ca atunci cand apar solicitari eronate,
acestea nu sunt e.ecutate, iar sistemele continua sa ramana in e.ecutie, conduc la
cresterea robustetei si implicit a fiabilitatii acestora. %entru detectarea erorilor se
folosesc verificari dinamice ale informatiei si proceduri care sa semnaleze
incompatibilitati de date sau incercari de incalcare a restrictiilor de acces.
%ortabilitatea este definita ca o caracteristica de ordin calitativ a sistemelor
de programe ce pot fi e.ecutate pe mai multe tipuri de calculatoare. &sigurarea
portabilitatii sistemelor de programe contribuie la mentinerea fiabilitatii la nivel
ridicat.
%entru unele sisteme de programe, varietatea mediilor de dezvoltare
specifice fiecarui tip de calculatoare, precum si volumul modificarilor necesar
adaptarii face ca in cele mai mutle cazuri sa se opteze pentru solutia rescrierii
acestor programe. 3azurile in care se alege varianta modificarii sistemelor
e.istente sunt cele in care acestea trebuie transferate intr"un timp scurt. n aceasta
situatie s"a constatat insa ca nivelul fiabilitatii este scazut, iar costurile de
e.ploatare sunt mari si nu se 2ustifica din punct de vedere economic.
Siguranta in utilizare, stabileste masura in care un sistem de programe nu
permite efectuarea de modificari neautorizate sau nedorite in volumele de date,
precum si distrugerea partiala sau totala a volumelor de date.
Stabilitatea e.prima rezistenta sistemului de programe fata de efectele
generate de o modificare a datelor initiale, cat si a secventelor de instructiuni care
compun programele si modulele componente ale acestuia. n functie de nivelul la
care se efectueaza modificarea se definesc stabilitatea la nivel de instructiune, la
nivel de secventa, la nivel de modul, la nivel de program si respective, stabilitatea
globala a sistemului.
&daptabilitatea reprezinta capacitatea sistemului de programe de a permite
integrarea de noi obiecte si de a include acele secvente de instructiuni care maresc
41
performanta sistemului si il aduc la nivelul eficientei de utilizare de la un moment
dat, ulterior elaborarii. &daptabilitatea influenteaza fiabilitatea sistemului de
programe si este influentata de nivelul stabilitatii si de comple.itate.
!estabilitatea ofera utilizatorilor posibilitatea de a evidentia comportamentul
sistemului de programe in situatii particulare. %rin asigurarea testabilitatii se
urmareste descoperirea cat mai multor variante de probleme rezolvabile cu aceste
sisteme de programe.
n practic s"a observat c un sistem de programe cu robustee ridicat are un
nivel de fiabilitate superior i este n acelai timp un sistem de programe testabil.
n prezent, testarea se realizeaza utilizand fie strategia blacO bo. *cand se
urmareste numai comportamentul functional al produsului-, fie strategia white bo.
*se analizeaza comportamentul programului avand la dispozitie codul sursa al
acestuia-. Dici o metoda de testare nu garanteaza corectitudinea produselor
software, nsa creste probabilitatea ca acestea sa se ncadreze n limitele de calitate
cerute.
nitial, testarea se facea integral manual, fiind considerata singura solutie de
a descoperi eventualele defecte. 'lterior, testarea manuala a fost a2utata si de
testarea automata. !estele automate e.ecuta practic o secventa de actiuni cu
interventie umana minima si pot simula utilizarea unei aplicatii n conditii reale, de
simultaneitate ridicata.
A.ista o serie de controverse legate de alternativa (manualF sau (automatF.
'nii specialisti considera ca testele automate sunt foarte costisitoare n raport cu
utilitatea lor si, prin urmare, recomanda foarte putin utilizarea ei. &ltii recomanda
ca testarea sa se faca :66> automat.
&devarul este ca fiecare firma aplica mai mult sau mai putin testarea
automata, n functie de specificul fiecarui proiect, dar si de disponibilitatile
financiare. &plicatiile de testare automata sunt destul de scumpe si putine firme
a2ung sa investeasca n achizitionarea lor.
3omple.itatea este caracteristica de calitate pentru care s"au dezvoltat cele
mai multe sisteme de metrici, si se studiaza in corelatie cu alte caracteristici. Odata
cu cresterea comple.itatii s"a constatat o descrestere accentuata a fiabilitatii. Cai
mult, comple.itatea determina si cresterea cheltuielilor de e.ploatare a sistemelor
42
de programe, precum si eforturile de a dezvolta noi versiuni sau de a rescrie
sistemele de programe sau numai anumite componente.
Ble.ibilitatea determina volumul de restrictii impus utilizatorilor pentru a
obtine rezultate complete si corecte prin folosirea sistemelor de programe.
Ble.ibilitatea este relationata cu numarul optiunilor pe care aceste sisteme le pun la
dispozitia utilizatorilor.
&naliza datelor provenite din e.ploatare a condus la concluzia c
sistemele de programe fiabile sunt n acelai timp fle.ibile.
2.+ ,ana)e$entul calitatii oft.are
Canagementul calitii software este o component a managementului
general al calitii. &ceasta reprezint o subcomponent a funciei generale de
conducere, care determin i implementeaz politica n domeniul calitii i
deine responsabilitile pentru toate activitile care concur la ndeplinirea
obiectivelor privind calitatea. Sunt definite trei functii pentru managementul
calitatii software si anume/ planificarea, asigurarea si imbunatatirea calitatii.
#eoarece fiabilitatea este o caracteristic de calitate urmrit cu atenie de
companiile care dezvolt software, ndeplinirea obiectivelor de fiabilitate necesit
aciuni corespunztoare de planificare, asigurare i mbuntire a acesteia.
%rocesul de planificare urmrete dezvoltarea de produse i procese
care s corespund cerinelor clienilor. %lanificarea calitii cuprinde activitile
prin care se stabilesc obiectivele i cerinele privind calitatea software precum
i resursele umane, financiare i materiale necesare realizrii obiectivelor. $a
nivel strategic, sunt formulate principiile de baz i orientrile generale ale
organizaiei n domeniul calitii software, care se regsesc n politica
referitoare la domeniul calitii. $a nivel operaional, planificarea e.tern are
drept scop identificarea clienilor i a cerinelor acestora, iar prin planificarea
intern se urmrete transpunerea cerinelor clienilor n caracteristici ale
sistemelor de programe i dezvoltarea unor produse software adecvate.
43
%lanificarea fiabilitii software este o parte integrant a planificrii
unui proiect software. &ctivitatea de planificare este concretizat n planul de
fiabilitate. &cesta este corelat cu planul de dezvoltare a sistemelor de programe i
cu planul de calitate software.
%lanificarea fiabilitatii software trebuie sa includa urmatoarele activitati/
&locarea cerintelor de fiabilitate software0
#efinirea strategiei pentru obtinea fiabilitatii software0
#efinirea strategiei pentru evaluarea fiabilitatii software obtinuta.
&ceste activiti sunt interconectate i iterative. Ale presupun un proces
de inginerie software adecvat, insuficient pentru obinerea fiabilitii software.
Aste necesar definirea unui proces care s asigure folosirea corect a
metodelor i tehnicilor corespunztoare, n momente potrivite din ciclul de
dezvoltare. !otui, procesul nu ofer predicii i nu demonstreaz nivelul
fiabilitii software. %entru a dovedi c sistemele de programe i ating cerinele de
fiabilitate, evaluarea fiabilitii software trebuie planificat ca o activitate
specific. %lanul de fiabilitate software descrie/
3erintele de fiabilitate software derivate din cele sistem0
%rocesul de inginerie software0
!ehnicile, metodele si instrumentele folosite pentru evaluarea
fiabilitatii software obtinuta in cadrul fiecarei faze din ciclul de viata0
&naliza riscului proiect pentru software0
%rocedurile pentru raportarea progresului inregistrat de fiabilitatea
software0
#ocumentele si datele care trebuie livrate0
Structura organizationala care se refera la/ stabilirea posturilor
individuale implicate in dezvoltarea software0 descrierea nivelurilor
minime de competenta pentru posturile identificate0 modalitatile de
constientizare a managerilor fata de cerintele fiabilitatii software si de
responsabilitatiile ce le revin0 activitatile si cerintele de instruire.
44
&sigurarea calitii cuprinde activitile preventive prin care se
urmrete, n mod sistematic, corectitudinea i eficiena activitilor de
planificare i control, pentru a garanta obinerea unor produse software care s
satisfac cerinele de calitate ateptate de clieni.
&ceast funcie necesit at+t o abordare intern realizat prin prisma
conducerii companiei care dezvolt software, c+t i una e.tern efectuat prin
prisma clienilor. %entru asigurarea calitii sistemelor de programe se
ntreprind i aciuni de control. 3ontrolul calitii software include activitile
de monitorizare a desfaurrii proceselor i de evaluare a rezultatelor referitoare
la calitatea software, n raport cu obiectivele stabilite, n scopul eliminrii
deficienelor i prevenirii apariiei acestora.
n ceea ce privete fiabilitatea, ca una dintre principalele caracteristici
de calitate software, ea a fost abordat indirect, prin standardele de asigurare
a calitii software n ansamblu " SO 9666 i SO 9:7S sau direct, prin
standarde care vizeaz definirea terminologiei, precum i msurarea i evaluarea
fiabilitii software pe ntreg ciclul de via.
&sigurarea fiabilitii sistemelor de programe necesit implementarea unui
set integrat de activiti care cuprind estimarea, predicia, alocarea i
modelarea fiabilitii, precum i activiti de testare. &ceste activiti permit o
evaluare continu at+t a fiabilitii globale a sistemului, c+t i a
componentelor sale. &ctivitile de estimare i predicie ale fiabilitii
sistemelor de programe cuprind patru categorii fundamentale/
stabilirea scopurilor de fiabilitate pentru componentele sistemelor prin
modelare i alocare0
estimarea fiabilitii designului software prin procesul de predicie a
fiabilitii0
creterea fiabilitii sistemelor de programe prin testarea profilului
operaional0
evaluarea fiabilitii sistemelor de programe obinute prin testarea
calificrii formale.
45
mbuntirea calitii cuprinde activitile desfurate n fiecare etap a
ciclului de via a unui sistem de programe, n scopul obinerii unui nivel
calitativ superior celui planificat, n condiiile desfurrii corespunztoare a
activitilor de planificare, control i asigurare a calitii. mbuntirea
fiabilitii, ca urmare a asigurrii calitii, se face prin verificarea i validarea
sistemelor de programe.
3ea mai puternic reflectare a problemelor optimizrii i mbuntirii
calitii la nivelul managementului, este apariia i dezvoltarea conceptului de
management al calitii totale. 3ele trei componente de baz ale
managementului calitii totale sunt mbuntirea continu, satisfacerea
clienilor i creterea organizaiei. mbuntirea calitii are, la r+ndul ei, trei
componente/ standardizarea, mbuntirea i inovaia.
Canagementul calitii software constituie responsabilitatea tuturor
nivelurilor de conducere din companiile implicate n producia de software,
ns rolul cel mai important revine conducerii de v+rf. n implementarea
managementului calitii software sunt implicai toi anga2aii companiei.
Canagerii sunt responsabili cu/
monitorizarea strii proiectelor software0
predicia datei de livrare a sistemelor0
determinarea momentului n care se permite efectuarea de modificri
n sistemele operaionale0
alegerea tehnicilor, metodelor i tehnologiilor de inginerie
software ce se aplic unui proiect0
luarea deciziei de acceptare a livrrii sistemelor de programe.
&2utai de inginerii de sistem, aleg i refac planificrile, bugetele, alocrile i
scopurile fiabilitii componentelor unui sistem, precum i resursele necesare n
dezvoltrile de proiect0 supervizeaz personalul cu alte roluri n colectarea
informaiilor i procesele decizionale.
nginerii de sistem au responsabilitatea esenial pentru nelegerea naturii
sistemului n care se aplic msurarea fiabilitii software/
46
definesc ce nseamn o defectare pentru sistem0
stabilesc tipurile de defecte i le indic pe cele critice n funcie
de datele de defectare colectate0
studiaz raportul dintre fiabilitate, resurse i planificri0analizeaz
diferite opiuni pentru alocarea fiabilitii componentelor sistemelor
i estimeaz impactul costurilor de e.ploatare.
?esponsabilii cu asigurarea calitii rspund de dezvoltarea procedurilor
pentru colectarea datelor necesare msurrii fiabilitii sistemelor de programe.
%rimesc informaii de la inginerii de sistem i furnizeaz orientri pentru echipa de
testare i depanatori.
Cembrii echipei de testare identific apariia defectrilor i
nregistreaz timpul de e.ecuie sau timpul calendaristic, precum i alte informaii
utile.
n categoria depanatorilor intr programatorii ce au scris codul i care
realizeaz corecia defectelor.
n cadrul companiilor mari de software se desemneaz un inginer cu
fiabilitatea care face parte din colectivul responsabil cu asigurarea calitii. $ui i
revine rolul cheie n acest proces0 ine legtura cu personalul implicat n
colectarea informaiilor despre defectri0 este responsabil cu eliminarea
defectelor i utilizarea instrumentelor care implementeaz modele de cretere i
predicie a fiabilitii.
47
!. Studiul caracteriticilor de calitate oft.are
%entru aprecierea importanei care se acord caracteristicilor de calitate a
fost efectuat un studiu n care au fost cuprini un numr de zece programatori i
zece utilizatori.
&cestora li s"au cerut sa specifice nivelul de semnificatie al caracteristicilor
de calitate pe care le considera cele mai importante in procesul de evaluare a
calitatii sistemelor de programe destinate evidentei contabile. A.primarea s"a
efectuat in format procentual, iar suma acestora nu trebuie sa depaseasca :66 de
procente. ?ezulatele obtinute sunt prezentate in tabelele 7.: si 7.7.
Caracteristica
Utilizatori
U
1
U
2
U
3
U
4
U
5
U
6
U
7
U
8
U
9
U1
0 Media(%)
Utilizabilitatea
1
2
1
6
1
0
1
3
1
5
1
1
1
4
1
7
1
3 11 13.2
Functionalitate
a 9
1
3
1
2
1
5
1
0
1
2
1
0
1
3
1
2 13 11.9
Fiabilitatea
1
3 9
1
1
1
2
1
3
1
0
1
1 9
1
0 10 10.8
Flexibilitatea
1
0 9 9 8 8 7 7
1
0 7 12 8.7
Eficienta 9 6
1
0 9 7 9 8 8 7 9 8.2
Siguranta in
utilizare 7
1
0 6 7 9 8 7 9 8 8 7.9
o!"lexibilitat
ea 8 8 9 7 5 6 8 8 7 6 7.2
#ortabilitatea 7 6 6 5 7 5 8 5 8 7 6.4
$entenabilitate
a 7 5 6 6 5 6 5 5 7 9 6.1
%e&tabilitatea 6 6 5 4 5 8 8 5 7 4 5.8
'obu&tetea 5 6 7 7 6 6 5 5 6 3 5.6
()a"tabilitatea 3 3 5 5 5 6 6 2 5 3 4.3
Stabilitatea 4 3 4 2 5 6 3 4 3 5 3.9
!abelul 7.: " Semnificaia caracteristicilor de calitate ale sistemelor de
programe pentru contabilitate n viziunea utilizatorilor
48
Caracteristica
Programatori
P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P1
0 Media(%)
#ortabilitatea
1
0 8
1
6
1
2
1
3
1
0
1
4
1
4
1
2 12 12.1
Fiabilitatea
1
4
1
2 9
1
1
1
5 9
1
0
1
1
1
3 12 11.6
o!"lexibilitat
ea
1
2
1
0
1
3 8
1
2
1
1 7 8 7 9 9.7
'obu&tetea 9
1
1 8
1
0 9 8 9 7
1
0 8 8.9
Eficienta
1
1 9 7 9 8
1
0 9
1
0 8 6 8.7
$entenabilitate
a 7
1
0 9 7 7 9
1
2 7 7 8 8.3
Utilizabilitatea 7 8 5
1
0 7 8
1
0 8 7 7 7.7
Functionalitate
a 6 6 7 5 5 8 9 8 8 7 6.9
Siguranta in
utilizare 5 7 5 7 6 6 5 5 6 9 6.1
()a"tabilitatea 5 7 6 6 4 5 4 8 7 5 5.7
Flexibilitatea 6 6 4 5 2 5 3 5 7 10 5.3
%e&tabilitatea 3 4 5 6 7 5 4 6 5 3 4.8
Stabilitatea 5 2 6 4 5 6 4 3 3 4 4.2
!abelul 7.7 " Semnificaia caracteristicilor de calitate ale sistemelor de
programe pentru contabilitate n viziunea programatorilor
3aracteristicile de calitate au fost ordonate n tabele n funcie de media
nivelurilor de semnificaie atribuite de utilizatori i programatori. Ordinea
obinut reflect importana acordat fiecrei caracteristici n procesul de
evaluare a calitii sistemelor de programe pentru contabilitate. !ranspunerea
acestor rezultate n format grafic este prezentat n figurile 7.G i 7.5.
49
n figura de mai sus sunt reprezentate ponderile acordate de utilizatori. #in
punctul lor de vedere factorii determinanti in aprecierea calitatii sistemelor de
programe pentru contabilitate, acele caracteristici pe care le percep in mod direct.
&stfel utilizabilitatea *:G.7>-, functionalitatea *::.9>- si fiabilitatea *:6.4>- sunt
caracteristicile principale pe care utilizatorii le urmaresc atunci atunci cand
evalueaza calitatea unui astfel de sistem de programe.
3aracteristicile care nu le confera o perceptie directa asupra sistemului sunt
mai putin importante pentru utilizatori si de aceea ei le atribuie ponderi reduse.
&stfel stabilitatea *G.9>-, adaptabilitatea *5.G>- si robustetea *@.S>- sunt
caracteristici de calitate, carora utilizatorii le acorda un nivel redus de importanta.
&cest lucru se datoreaza si faptului ca utilizatorii nu inteleg bine
semnificatia acestor caracteristici si de aceea nu au o viziune corecta asupra
modului in care ele influenteaza calitatea generala a serviciilor oferite de sistemele
de programe pentru compatibilitate.
'tilizatorii acorda niveluri de imortanta medii unor caracteristici cum sunt
eficienta *4.7>-, siguranta in utilizare *=.9>- si comple.itatea *=.7>-. &stfel,
rezulta ca ei inteleg relatia de dependenta dintre calitatea si comple.itatea unui
sistem de programe sau faptul ca acesta trebuie sa aiba un nivel de siguranta in
e.ploatare corespunzator si deasemenea, o buna eficienta.
50
3onform opiniei utilizatorilor aceste caracteristici contribuie la
mbuntirea nivelului de calitate a sistemului de programe dar nu sunt factorii lui
determinani.
&nalizate din punctul de vedere al programatorilor, rezultatele e.prim
viziunea diferit a acestora n raport cu utilizatorii, fa de nivelul de
importan atribuit caracteristicilor de calitate.
&stfel, acetia sunt interesai de acele caracteristici care produc efecte
ma2ore i imediate asupra activitilor pe care ei le desfoar. Sunt urmrite
aspecte referitoare la reducerea volumului de munc vie, creterea productivitii
i a eficienei programatorilor i nu n ultimul r+nd, reducerea costurilor pe care le
implic dezvoltarea sistemelor de programe pentru contabilitate.
Big 7.5 / %onderi acordate de programatori
n acest conte.t, programatorii au considerat ca factori determinani n
evaluarea calitii acestor sisteme de programe, urmtoarele caracteristici/
portabilitatea *:7,:>-, fiabilitatea *::,S>- i comple.itatea *9,=>-.
O mai mic importan a fost acordat unor carateristici cum sunt
fle.ibilitatea *@,G>-, testabilitatea *5,4>- i stabilitatea *5,7>-. & surprins
nivelul redus de semnificaie pe care programatorii l"au atribuit testabilitii.
51
O e.plicaie a acestui aspect este faptul c n ma2oritatea companiilor
care dezvolt sisteme de programe pentru contabilitate, asamblarea
componentelor n produsul final i testarea ntregului sistem este efectuat de
aceleai persoane care au participat la activitile de analiz, proiectare i
codificare.
n aceste condiii, acetia au o viziune subiectiv asupra procesului de
dezvoltare i implicit asupra nivelului de importan al fiecrei etape din
ciclul de via al sistemelor de programe.
Cai mult, utilizatorii sunt rareori implicai n procesul de dezvoltare a
sistemelor de programe. &cest lucru este reliefat de diferenele e.istente n
modul de apreciere a importanei acordate diverselor caracteristici de calitate
care influeneaz calitatea general a serviciilor furnizate de sistemele de
programe pentru contabilitate.
#atele furnizate de utilizatori i programatori au fost cumulate i s"a obinut
o viziune global asupra importanei acordat diferitelor caracteristici de calitate n
procesul de evaluare a calitii generale a sistemelor de programe destinate
evidenei contabile.
&ceasta a fost e.primat sub forma mediei generale a nivelurilor de
semnificaie acordate de cei zece utilizatori i zece programatori pentru
fiecare caracteristic de calitate urmrit. Cedia a fost nregistrat n format
procentual, iar suma mediilor tuturor caracteristicilor este egal cu :66>.
?ezultatele obinute sunt prezentate n tabelul 7.@.
Caracteristic
a
Media
geerala(%)
Fiabilitatea 11.2
Utilizabilitatea 10.45
Functionalitate
a 9.4
#ortabilitatea 9.25
Eficienta 8.45
o!"lexitatea 8.45
'obu&tetea 7.25
$entenabilitat
ea 7.2
52
Flexibilitatea 7
Siguranta in
utilizare 7
%e&tabilitatea 5.3
()a"tabilitatea 5
Stabitabilitatea 4.05
!abelul 7.@/ Divelurile medii de semnificaie pentru caracteristicile de
calitate ale sistemelor de programe destinate evidenei contabile n viziunea
utilizatorilor i programatorilor.
!ranspunerea acestor rezultate in format grafic este redata in figura 7.S si
7.=.
Big 7.S/ %onderi globale acordate de utilizatori i programatori
53
Big 7.=/ %onderi globale acordate de utilizatori i programatori
&naliza acestor date reliefeaza tendinta generala in ceea ce priveste nivelul
de importanta acordat caracteristicilor de calitate, in procesul de evaluare a calitatii
serviciilor furnizate de sistemele de programe pentru contabilitate. S"a observant ca
fiabilitatea reprezinta caracteristica determinanta in acest proces cu o pondere de
::.7>, urmata indeaproape de utilizabilitate cu :6.5@> si functionalitate cu 9.5>.
%onderea ridicata atribuita fiabilitatii este 2ustificata prin atentia sporita care este
acordata acestei caracteristici de calitate, atat in literature de specialitate, cat si in
practica evaluarii calitatii sistemelor de programe.
3omple.itatea *4.5@>-, robustetea *=.7@>- si mentenabilitatea *=.7>- sunt
plasate la mi2locul acestei scale de apreciere fapt care intareste convingerea ca atat
utilizatorii, cat si programatorii le inteleg semnificatia si le urmaresc evolutia
atunci cand evalueaza calitatea de ansamblu a sistemelor de programe pentru
contabilitate. &stfel, rezulta ca ambele categorii de persoane sesizeaza relatia de
dependenta dintre gradul de comple.itate al unui sistem de programe si nivelul sau
de calitate. Cai mult, este urmarita cu atentie robustetea si mentenabilitatea
acestora, pentru a se face o estimare cat mai e.acta a costurilor de e.ploatare.
3aracteristicile de calitate carora le sunt atribuite nivelurile de importanta
cele mai mici sunt/ testabilitate *@.G>-, adaptabilitatea *@>- si stabilitatea *5.6@>-.
54
&ceasta lipsa de interes este 2ustificata prin perceptia diferita pe care cele
doua categorii de persoane o au fata de semnificatia caracteristicilor diferite.
!rebuie mentionat faptul ca rezultatele care s"au obtinut au un anumit grad
de subiectivitate. ntr"un alt conte.t e.ista posibilitatea ca ele sa se schimbe. #e
aceea trebuie privite prin prisma specificului domeniului abordat 1 evaluarea
calitatii sistemelor de programe destinate evidentei contabile.
Conclu*ii
%rodusele software au devenit componente esentiale ale multor sisteme si
produse, precum si un nou factor ma2or in comertul de produse si servicii.
mbunatatirea calitatii produselor software constituie una din principalele
forme in care se materializeaza capacitatea de creatie. Haloarea economica a unui
produs sotware rezulta din modul in care calitatea acestuia este perceputa de
clientii sau utilizatorii finali. #in ce in ce mai mult, calitatea este perceputa ca un
atribut critic al produsului software, deoarece, lipsa calitatii determina insatisfactia
utilizatorilor, pierderi financiare si chiar pierderi de vieti omenesti.
n scopul elaborarii produselor software avand un nivel ridicat al calitatii si
asigurarii satisfactiei clientilor, producatori de software au adoptat cele mai bune
practici si standarde refritoare la managementul calitatii in ciclul de viata al
produselor software.
&sa cum sunt prezentate si in lucrarea de fata, principalele caracteristici de
calitate ale produselor software sunt/ fiabilitatea, utilizabilitatea, functionalitatea,
portabilitatea, eficienta, comple.itatea, robustetea, mentenabilitatea, fle.ibilitatea,
siguranta in utilizare, testabilitatea, adaptabilitatea si stabilitatea.
55
mportanta acestor caracteristici este perceputa in mod diferit. &stfel
utilizatori acorda o mai mare importanta utilizabilitati, functionalitatii si fiabilitatii
in timp ce, pentru programatori mai importante sunt caracteristici precum/
portabilitea sau comple.itatea, precum si fiabilitatea. &ceasta din urma detine o
pondere mare atat in conceptia utilizatorilor cat si in cea a programatorilor.
&stfel, in conceperea produselor software trebuie luate in calcul si aceste
caracteristici de calitate si in special fiabilitatea, adica capacitatea unui sistem de
programe de a funciona corect n toate condiiile avute n vedere de la nceput.
&sigurandu"se aceste proprietati ale produselor software, precum si
respectarea regulilor e.istente in standardele dedicate calitatii, vom obtine produse
software cu un nivel calitativ ridicat, avand o functionare corecta si fiind usor de
utilizat si intretinut.
/i"lio)rafie
:. %rogres tehnic, calitate, standardizare 1 Hirginia 3iobotaru
7. Cetode statistice in analiza software 1 on van, 3atalin Ro2a
G. &sigurarea calitatii software"ului 1 ?adu Carinescu
5. Canagementul calitatii software 1 on van
@. 3alitatea si managementul calitatii 1 &ndrei Blorin
6. www.pegas.ro
=. %roiectarea si implementarea sistemului calitatii 1 #.
3onstantinescu
4. SO 9666 LualitK sKstems developmenthandbooO 1 PoKle #.
9. Canagementul calitatii 1 Olaru C.
:6. Canagementul calitatii. !ehnici si instrumente. 1 Olaru C.
56
C!"ris
1.2 aracteri&ticile "ro)u&ului ................................................................................. 5
1.6.1 Functiile !anage!entului calitatii ............................................................ 16
3. Stu)iul caracteri&ticilor )e calitate &oft*are ......................................................... 48
oncluzii ................................................................................................................... 55
+ibliografie ............................................................................................................... 56
57
u"rin& ..................................................................................................................... 57
58