Formule & Teorie MATEMATICĂ 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
CUPRINS  NOTIȚE 
0. Formule de calcul prescurtat. Inegalități……………………….……………………..1 
1. Modul. Partea întreagă și fracționară……………………….…………………………..1 
2. Progresii……………………………….……………...…………………………………………………..1 
3. Funcția și ecuația de gradul I și II………………………………………………….……...2 
4. Vectori……………………………………………....………………………………………………………3 
5. Trigonometrie………………………………………….…...………………………………………4-5 
6. Puteri, radicali și logaritmi. Ecuații……………………………………….………….…...6 
7. Numere complexe……………………………………………....………………………………….7 
8. Funcții……………………………………………………...….…………………………………………...8 
9. Combinatorică. Matematici financiare……………………………….…….…..……..8 
10. Geometrie analitică……………………………………………………...………………….……..9 
11. Permutări. Transpoziții……………………………………………………...……………………9 
12. Matrice……………………………………………………...……………………………….……………10 
13. Determinanți……………………………………………………...……………………….………….11 
14. Sisteme de ecuații liniare. Sisteme simetrice…………………………………….11 
15. Metode de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare……………..………….12 
16. Șiruri. Asimptote……………..……………..……………..……………..……………..……….12 
17. Limite……………..……………..……………..……………..……………..……………..…….…….13 
18. Funcții continue……………..……………..……………..……………..……………..………...14 
19. Funcții derivabile……………..……………..……………..………………...…..…………14-15 
20. Monoid. Grup. Izomorfism……………..……………..……………..……………..….....15 
21. Inele și corpuri. Clase de resturi modulo……………..……………..……………..16 
22. Primitive. Integrale……………..……………..……………..……………..………………16-17 
23. Proprietățile integralei definite. Polinoame…..……………..……………...18-19 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Formule de calcul prescurtat. Inegalități  1. Modul. Partea întreagă și fracționară 

Formule de calcul prescurtat  ​1. Modulul unui număr real​:  |x| =  
n n(n+1)
∑ k = 1 + 2 + 3 + ... + n = 2   1
​ .1. Proprietăți 
k=1
● |x|= |x|
 
n n(n+1)(2n+1) ● |x| ≥ 0   |y| |y |
∑ k 2 = 12 + 22 + 32 + ... + n2 = 6   ● |x| = 0 ⇔ x = 0   ● |x| < a, a > 0 ⇔− a < x < a ⇔ x ∈ (− a, a)  
k=1
● |x + y | ≤ |x| + |y|   ● |x| > a, a > 0 ⇔ x ∈ (− ∞,− a) ⋃ (a, ∞)  
n n2 (n+1)2 ● |x · y | = |x| · |y|  
∑ k 3 = 13 + 23 + 33 + ... + n3 = 4   ● |x| = a, a > 0 ⇔ x =± a  
k=1
n+1 ​2. Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real 
1 + x + x + x + ... + x = x x−1−1 , x =/ 1  
2 3 n
[x] ≤ x < [x] + 1 ⇔ x − 1 < [x] ≤ x     {x} = x − [x]  

a2 − b2 = (a − b)(a + b)   a3 ± b3 = (a ± b)(a2 ∓ ab + b2 )   2
​ .1. Proprietăți 
● [a + b] ≥ [a] + [b]   ● {a} ∈ [0, 1)  
an − bn = (a − b)(an−1 + an−2 b + an−3 b2 + ... + bn−1 )  
● [a + n] = [a] + n, n ∈ ℤ   ● {a + n} = {a} + n ⇔ n ∈
an + bn = (a + b)(an−1 − an−2 b + an−3 b2 − ... + bn−1 )  
 
● [a] = [b] ⇒ |a − b| < 1   ● {a} = {b} ⇒ a − b ∈ ℤ  

(a ± b)2 = a2 ± ab + b2   (a ± b)3 = a3 ± 3a2 b + 3ab2 ± b3   Identitatea lui Hermite​: [x] + [x + 1n ] + [x + 2n ] + ... + [x + n−1
n ] = [nx]  

(a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc  

2. Progresii 
n
(a + b) = C 0n a + n
C 1n n−1
a b+ C 2n a n−2 2
b + ... + C nn n
b   an−1 + an+1
1. Progresii aritmetice​:  (an )n≥1 - p
​ rogresie aritmetică ⇔ an = 2  
√a ± √b = √ a+c
2 ± √ 2 , c = √a − b  
a−c 2
n (a1 + an ) n (2a1 + (n−1) r)
an = an−1 + r = a1 + (n − 1) r   S n =
2 = 2  
Inegalități  a1 + an = ak + an−k+1  
n a1 +a2 +...+an
1. Inegalitatea mediilor​: 1 1 1 ≤ √n a1 · a2 · ... · an ≤  
a + a +...+ an
n
2. Progresii geometrice​:  (b)n≥1 -​ p
​ rogresie geometrică ⇔ bn = √bn−1 · bn+1  
1 2

2. CBS​: (a1 x1 + a2 x2 + ... + an xn )2 ≤ (a12 + a22 + ... + an2 ) (x12 + x22 + ... + xn2 )   b1 (q n − 1)
b = bn−1 · q = b1 · q n−1   S n = , q =/ 1   b1 · bn = bk · bn−k+1  
q−1

1
 

3. Funcția de gradul I și II  Δ = 0 

Semnul lui a  
Funcția de gradul I​:  f : ℝ → ℝ, f (x) = ax + b, a, b ∈ ℝ   5. Semnul funcției de gradul II​:  Δ < 0 
  Δ > 0   ​Tabelul de jos 
1. Monotonia funcției de gradul I  
x  -∞  x1     x2   +∞
a>0⇒f s
​ trict crescătoare    a<0⇒f s
​ trict descrescătoare  f (x)   Semnul lui a   0  Semnul contrar lui a   0  Semnul lui a  

2
2. Semnul funcției de gradul I  6. Soluțiile ecuației de gradul II​:  Δ = b − 4ac  

x  -∞  - ab   + ∞ 
Δ > 0 ⇒ ecuația are 2​ soluții reale​:  x1, 2 = − b ± √Δ  
2a
f (x)   Semnul contrar lui a   0  Semnul lui a   Δ = 0 ⇒ ecuația are 1​ soluție​:  x1 = x2 = −2ab  
Δ < 0 ⇒ ecuația n​ u are soluții reale 
Funcția de gradul II​:  f : ℝ → ℝ, f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c ∈ ℝ  
b c
S = x1 + x2 = - a   P = x1 · x2 = a   
 
1. Monotonia funcției de gradul II 2. Axa de simetrie  
b 7. Relațiile lui Viète​:  x 2 + x 2 = S 2 − 2P x 3 + x 3 = S 3 − 3SP  
a > 0 ⇒ f ​strict descrescătoare ​pe ( - ∞, - 2a ]  1 2 1 2
b
b   x = - 2a   x2 − S x + P = 0  
⇒ f ​strict crescătoare ​pe ( - 2a
, ∞)  
8. Descompunerea în factori​:  ax2 + bx + c = a(x − x1 )(x − x2 )
a < 0 ⇒ f ​strict descrescătoare ​pe ( - b , ∞)  
2a
b 2 Δ
b
⇒ f ​strict crescătoare ​pe ( - ∞, - 2a ]  9. Forma canonică​:  ax2 + bx + c = a(x + 2a ) − 4a  
 
 
10.Semnul funcției de gradul II​:  11. Semnul soluțiilor​: 
3. Puncte de extrem. Imaginea funcției de gradul II​:   V ( −
b
2a ,−
Δ
4a ) ● ax2 + bx + c > 0 ⇔    P > 0 
 
b Δ b Δ S > 0 ⇒ x1 > 0, x2 > 0  
a > 0 ⇒ xmin = - 2a ,​ y min = -
4a    a < 0 ⇒ xmax = - 2a ,​ y max = -
4a    S < 0 ⇒ x1 < 0, x2 < 0  
● ax2 + bx + c ≥ 0 ⇔  
⇒ Imf = − [ Δ
4a , ] 
∞ ⇒ Imf = − ∞, − [ Δ
4a ]  P <0
2
4. Poziția relativă a unei drepte față de o parabolă 
● ax + bx + c < 0 ⇔   S > 0 ⇒ x1 < 0, x2 > 0, |x1 | < |x2 |  
S < 0 ⇒ x1 < 0, x2 > 0, |x1 | > |x2 |  
a. Δ > 0 ⇒ p ⋂ d = {A(x1 , y 1 ), B(x2 , y 2 )}, d - s
​ ecantă  S = 0 ⇒ x1 =− x2  
b. Δ = 0 ⇒ p ⋂ d = {T (x, y)}, d - t​ angentă​ la parabolă  ● ax2 + bx + c ≤ 0 ⇔  
P = 0  ⇒ x1 = 0
c. Δ < 0 ⇒ p ⋂ d = {⊘}, d - dreaptă e
​ xterioară   

2
 

4. Vectori  13. Vectorul de poziție al lui A(x, y ) :  

→ →
rA = OA = xi + y j  
→

→ →
1. Adunarea vectorilor  14. Modului unui vector​:   |v→| = √x2 + y 2 , v→ = xi + y j  
→ → →
Regula p ​ aralelogramului​: AB + AC = AD   → →
→ → → v→ = x1 i + y 1 j    
Regula t​ riunghiului​:   AB + BC = AC   15. Vectori egali​:  → →
  u→ = x2 i + y 2 j  
2. Proprietăți  → →

→ → → →
16. Adunarea vectorilor de poziție​:  u→ + v→ = (x1 + x2 ) i + (y 1 + y 2 ) j  
● (a + b) + →c = a→ + (b + c)   u→ · v→ = x1 x2 + y 1 y 2
→ → ● |v→ + u→| ≤ |v→| + |u→|   17. Înmulțirea vectorilor de poziție​: 
● a→ + b = b + a→   u→ · v→ = |u→| · |v→| · cos(u,
→ →
v)  
→ ● |v + u| = |v| + |u| ⇔ au același sens 
→ → → →

● a→ + 0 = a→   18. Înmulțirea cu un scalar​: 

→
a · v→ = axi + ayj  
→

3. Puncte coliniare  x1 y1
    19. Condiția de paralelism​:  u→ || v→ ⇔ ∃ k ∈ ℝ : u→ = k v→ ⇔ x = y  
→ → → → 2 2
A − B − C ⇔   ∃ k ∈ ℝ : AB = k AC A − B − C − D ⇔   ∃ k ∈ ℝ : AB = k CD  
20. Condiția de perpendicularitate​:  u⊥v ⇔ u · v = 0 ⇔ x1 x2 + y 1 y 2 = 0  
→ → → →

   
→ → →
 
1→ → 21. Expresia analitică​:  AB = (xB − xA ) i + (y B − y A ) j  
4. Versorul unui vector​:  AB = AB · AB   → →
22. Cosinusul unghiului dintre 2  u
cos(u, v) = → →  
→ → · v
 
vectori​:  |u|·|v|
5. Formula vectorială a medianei​:  AM
→ 1 → → → → →
= 2 (AB + AC ) ⇔ AB + AC = 2 AM  

6. Condiția centrului de greutate​:  → → →

GA + GB + GC = 0  
→

7. Vectorul de poziție al punctului  →

1 → k → AM
care împarte un segment​:  OM = k+1 OA + k+1 OB , k = M B  

8. Vectorul de poziție al  → → →

OM = 1 (OA + OB )  
mijlocului unui segment​:  2

9. Vectorul de poziție al centrului 

P G = 31 (P A + P B + P C )  
→ → → →
de greutate unui triunghi​: 

10. Vectorul de poziție al centrului →

P I = 1 (aP A + bP B + cP C)  
→ → →
cercului înscris în triunghi​:  a+b+c
→ →
11. Relația dintre H, O, G​:  OH = 3OG  
12. Relația lui Sylvester​:   → →
OH = OA + OB + OC  
→ →

 
3
 

5. Trigonometrie  cos(a + b) = cos a · cos b − sin a · sin b   cos a + cos b = 2cos a+b · cos a−b
2 2  

sin : ℝ → [− 1, 1] arcsin : [− 1, 1] → [− 2 , 2 ]  
π π cos(a − b) = cos a · cos b + sin a · sin b   cos a − cos b =− 2sin a−b2
· sin a 2+b  
cos : ℝ → [− 1, 1] arccos : [− 1, 1] → [0, π]   sin(a + b) = sin a · cos b + cos a · sin b   sin a + sin b = 2sin a+b
2
· cos a−b
2  
tg : ℝ ∖ {± π2 + 2kπ | k ∈ ℤ } → ℝ
π π
arctg : ℝ → (− 2 , 2 )   sin(a − b) = sin a · cos b − cos a · sin b   sin a − sin b = 2sin a−b
2
· cos a+b
2  
ctg : ℝ ∖ {kπ | k ∈ ℤ} → ℝ arcctg : ℝ → (0, π)   cos 2x = cos2 x − sin2 x = 2cos2 x − 1 = 1 − 2sin2 x sin 2x = 2sin x · cos x  
  x x
sin t
tg t = cos cos t
t   ctg t = sin t  
cos 2
√ =± 1 + cos x  

cos 3x = cos x(4cos x − 3)  

2
sin 2
√
=± 1 − cos x  
2

 
2 sin 3x = sin x(3 − 4sin x) 2
 
x x
  sin2 t + cos2 t = 1 1− tg 2 2 2tg 2
  cos x = x   sin x = x  
cos(− t) = cos t   tg(− t) =− tg t   1+ tg 2 2 1 + tg 2 2
tg 2 x 1
sin(− t) =− sin t    ctg(− t) =− ctg t   sin2 x =    cos2 x =
1 + tg 2 x
  
1 + tg 2 x
arcsin(− x) =− arcsin x   arccos(− x) = π − arccos x   x
2tg 2tg x
arctg(− x) =− arctg x   arcctg(− x) = π − arcctg x   tg x =
2
  tg 2x =  
x 1 − tg 2 x
  1− tg 2 2
o o o o o o o o
xo   0   30   45   60   90   180   270   360   x
tg 2 = 1 +sin x
 
tg a − tg b
tg(a − b) = 1 + tg a · tg b  
cos x
π π π π 3π sin(a+b) + sin(a−b) cos(a−b) + cos(a+b)
x  0 
6   4   3   2   π  2   2π   sin a · cos b = 2   sin a · sin b = 2
 
cos(a+b) + cos(a−b) π
√1 √2 √3 cos a · cos b =   arcsin x + arccos x = 2  
sin x   0  2   2   2   1  0  -1  0  2
π
arctg x + arcctg x = 2   sin(arccos x) = √1 − x2  
√3 √2 √1
cos x   1  2   2   2   0  -1  0  1  π
cos(arcsin x) = √1 − x2   arctg (± ∞) = ± 2  

√3
tg x   0  3   1  √3   ×  0  ×  0 
dacă a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘  
sin x = a  
ctg x   ×  √3   1  √3
  0  ×  0  ×  dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {(− 1)k · arcsin a + k π | k ∈ ℤ}   
3
  dacă a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘  
cos(90o − t) = sin t cos(180o − t) =− cos t cos(t − 180o ) =− cos t cos(360o − t) = cos t   cos x = a  
dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {± arccos a + 2kπ | k ∈ ℤ}   
sin(90o − t) = cos t sin(180o − t) = sin t sin(t − 180o ) =− sin t sin(360o − t) =− cos t  
π
tg(90o − t) = ctg t tg(180o − t) =− ctg t tg(t − 180o ) = tg t tg(360o − t) =− tg t   tg x = a   S = {arctg a + k π | k ∈ ℤ}   cos f (x) = sin g(x) ⇒ cos f (x) = cos ( 2 − g(x))  
ctg(90o − t) = tg t ctg(180o − t) =− ctg t ctg(t − 180o ) = ctg t ctg(360o − t) =− ctg t  
  ctg x = a   S = {arcctg a + k π | k ∈ ℤ} 4
 
 
2 2 2 11.Teorema lui Menelau​: 
a2 = b2 + c2 − 2bc · cos A   cos A = b + c − a  
2bc A′B B ′C C ′A
2 2 2 A′ − B ′ − C ′ coliniare ⇔ A C · B ′A · C ′B = 1  
1. Teorema cosinusului​: b = a + c − 2ac · cos B   cos B = a + c − b  
2 2 2 ′
2ac
2 2 2
c2 = a2 + b2 − 2ab · cos C cos C = a + b − c   12.Teorema lui Ceva​: 
2ab
     
A′B B ′C C ′A
a b c AA′ ⋂ B B ′ ⋂ C C ′ = {P } ⇔ A C · · C ′B = 1  
2. Teorema sinusurilor​:  sin A = sin B = sin C = 2R   ′ B ′A
     
b · c · sin A
S= 2 = a · c ·2sin B = b · c ·2sin A  
c 2 · sin A · sin B
x  - π2   - π3   - π4   - π6   0  π
6  
π
4  
π
3  
π
2  
S= 2sin C  
√1 √2 √3
3. Aria unui triunghi​:  sin x   - 1   - √32   - √22   - √12   0  2   2   2  
1 
S = a ·b ·c
4R   S = b·h
2  
π π π π 2π 3π 5π
S = √p(p − a)(p − b)(p − c) , p = a+b+c
2   x  0  6   4   3   2   3   4   π 
6  
√3 √2 √1
 

4. Raza cercului 
 

a·b·c
 
cos x   1  2   2   2  
0   - √12   - √22   - √32   - 1  
R = 4S  
circumscris​:  △ABC
S △ABC a+b+c
x  - π2   - π3   - π4   - π6   0  π
6  
π
4  
π
3  
π
2  
5. Raza cercului înscris​:  r=   p=   √3
   
p 2
 
tg x   - ∞   - √3   - 1   - √33   0  3  
1  √3   + ∞  
2(b2 + c2 ) − a2 2 2
2 = 2(a + c ) − b
2
mA2 = 4
  m B 4
  x  0   π6   π
4  
π
3  
π
2  
2π
3  
3π
4  
5π
6   π 
6. Formula medianei​:  2 2 2
2(a + b ) − c √3
mC2 = 4
  ctg x   + ∞   √3   1  3  
0  - √33   -1  - √3   -∞ 
 
     

7. Coordonatele mijlocului  xA + xB yA + yB ​Ecuații liniare în sin și cos​:

unui segment​:  xM = 2   yM = 2  
8. Coordonatele  x +x +x y + y +y a cos t + b sin t = c | : √a2 + b2 ⇔  
centrului de greutate​:  xG = A 3B C   y G = A 3B C   c
⇔ sin α · cos t + cos α · sin t = ⇔ 
9. Coordonatele punctului  xA + k xB y +ky √a2 +b2
care împarte un segment​:  xM = 1+k   yM = A1 + k B   ⇔ sin(α + t) = c
 
10. Distanța dintre 2  √a2 +b2
puncte​:  d(A, B) = AB = √(x B − xA )2 + (y B − y A )2  
 

5
 
 

6. Puteri, radicali și logaritmi. Ecuații  L

​ ogaritmi 
​Puteri  1. Proprietăți 
1. Proprietăți  ● log a x + log a y = log a (xy)   ● log k xn = n log a x  
x a k
a x
a x · a = a x+y  y ● = a x−y   (a x ) y = a x·y   log a x − log a y = log a y   log b
● ay ● ● ● log a b = log1 a , log a b = logx a  
x
a · b = (a · b)  x x a
x a x ● a−x
= 1
  b x
● ● =(b)   ax ● log a xn = n log a x  
alogb c = c logb a  
bx ●
2. Ecuații exponențiale  ● log a √n x = n1 log a x   ● log ka xn = nk log ka x  
b = a g(x) ⇒ a f (x) = a g(x)   f (x) = g (x)  
1.  a f (x) = b, b > 0   2. Ecuații logaritmice (​ log a x ) 
a f (x) = b | log a ⇒ log a f (x) = log a b ⇒ f (x) = log a b  
 

2.  α a 2f (x) + β a f (x) + γ = 0 -​ notăm a f (x) = t ⇒ αt2 + β t + γ = 0   1. Domeniul de definiție:  

 
 
  α a 2f (x) + β (a · b) f (x) + γ b 2 f (x) = 0 | : b 2 f (x) ⇔ α( ba ) 2 f (x) + β ( ba ) f (x) + γ = 0  
3.  2. Eliminăm logaritmul 
a 2
notăm ( b ) f (x) = t ⇒ αt + β t + γ = 0   ● log a x = log a y   x = y 

4. Ecuații cu soluție unică (monotonie/injectivitate)  ● log a x = y   x = ay  

5. Alte tipuri (ecuații cu cel mult 2 soluții / inegalitatea mediilor)  ● notații 
3. Verificăm soluțiile 
​Radicali  E
​ cuații trigonometrice 
1. Proprietăți 
1 / [− 1, 1] ⇒ S =⊘  
dacă​ a ∈
n
1)  sin x = a  
n
● √a = a n   ● (√n a)k = √a k   dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {(− 1)k · arcsin a + k π | k ∈ ℤ}  
n·k n p
●
n n
√a · √b = √a · b  
n
● √ak·p = √a  
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘  
dacă​ a ∈
n
2)  cos x = a
n·c n
√a
√ =√
n
√a, √a - √a =
n p
ac ac  
√
=
n a   ●
● n
√b b dacă​ a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {± arccos a + 2kπ | k ∈ ℤ}   

√√a = √a  
n k n·k
● 3)  cos f (x) = sin g(x)   cos f (x) = cos ( π − g (x)) => (2)  
2
2. Ecuații iraționale 
 
1. Domeniul de definiție:  4)  tg x = a   S = {arctg a + k π | k ∈ ℤ}  
 

2. Ridicăm la putere ambii membri ai ecuației  5)  ctg x = a   S = {arcctg a + k π | k ∈ ℤ}  

3. Verificăm soluțiile 
6
 

7. Numere complexe  7. Operații cu numere în forma trigonometrică 

z 1 · z 2 = r1 r2 [cos(t1 + t2 ) + i sin(t1 + t2 )]   z n = rn (cos nt + i sin nt)  

1. Forma algebrică​:  z = a + ib z1 r1
 
z2 = r2 [cos(t1 − t2 ) + i sin(t1 − t2 )]   1
z = 1r (cos(− t) + i sin(− t))
z 1 = a1 + ib1  
2. Egalitatea a 2 numere​:  n
z 2 = a2 + ib2   8. Formula lui Moivre​:  (cos t + i sin t) = cos nt + i sin t

 
 
t + 2kπ t + 2kπ
3. Modulul unui număr complex​:  |z| = √a2 + b2   9. Rădăcinile de ordin n​:  z k = √n r (cos n + i sin n )

3.1. Proprietăți  10.Ecuații binome​:  z n − c = 0 ⇔ z n = c

● |z| ≥ 0   ● |z 1 · z 2 | = |z 1 | · |z 2 |  
● |z| = 0 ⇔ z = 0   ● |z n | = |z|n    
● ||z 1 | − |z 2 || ≤ |z 1 + z 2 | ≤ |z 1 | + |z 2 |   |z | |z 1 |  
● | z21 | = |z 2 |  
● |z| = |z|   | |  
 
 
4. Conjugatul unui număr complex​:   z = a − ib  
 
4.1. Proprietăți 
 
2 ● z1 + z2 = z1 + z2    
|z|
●
2
|z| = z · z ⇒ z = z   ● z1 · z2 = z1 · z2    
  n
● z ∈ℝ⇔z=z  ● (z n ) = z  
 
* z z1
● z ∈ i ℝ ⇔ z =− z   ● ( z1 ) = z2  
2
 

−b ± i√−Δ  
5. Rezolvarea ecuației de gradul II în ℂ​:  Δ < 0 ⇒ x1,2 =  
2a
 

r = √a2 + b2  
6. Forma trigonometrică​:  z = r (cos t + i sin t)
b
t = arctg a + kπ  
 

7
 

8. Funcții  9. Combinatorică. Matematici financiare  

 

 
1. Imaginea funcției​:  I m f = { f (x) | x ∈ A} = { y ∈ B | ∃ x ∈ A : f (x) = y }
1. Permutări​:  P n = n! , 0! = 1   k n!
2. Aranjamente​:  An = (n−k)!  
2. Funcția injectivă​:  f i​ njectivă ⇔ f (x1 ) = f (x2 ) ⇒ x1 = x2  
n!
● f strict monotonă ⇒ f i​ njectivă 
k
3. Combinări​:  C n = k! (n−k)!  
● funcția de gradul I este injectivă (strict monotonă) 
C 0n + C 2n + C 4n + ... = 2n−1 C kn = C nn−k  
● funcția de gradul II n
​ u​ este injectivă (strict monotonă)  C 0n + C 1n + C 2n + ... + C nn =2 1n
C n + C 3n + C 5n + ... = 2n−1 C nk = C n−1
k k−1
+ C n−1  
● f injectivă ⇔ orice paralelă la axa Ox taie Gf în c​ el mult 1 punct 
● f injectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ec f (x) = y a
​ re cel mult o soluție  Suma coeficienților = f (1)  
 
Fie A ​ ​ o mulțme cu m elemente: 
​ ​ o mulțime cu n elemente și B
3. Funcția surjectivă​:  f s
​ urjectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ∃ x ∈ A : f (x) = y  
● funcția de gradul I este surjectivă  4. Numărul funcțiilor f : A → B :  mn  
● funcția de gradul II n
​ u​ este surjectivă 
● f surjectivă ⇔ orice paralelă la axa Ox taie Gf în c​ el puțin 1 punct 
5. Numărul funcțiilor bijective f : A → B :  P n = n!  
● f surjectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ec. f (x) = y a ​ re cel puțin o soluție 
m
6. Numărul funcțiilor injective f : A → B :  An  
 
 

4. Funcția bijectivă​:  f b
​ ijectivă ⇔ f injectivă și surjectivă  7. Numărul funcțiilor strict (des)crescătoare f : A → B : C nm

 
 
−1
5. Funcția inversabilă​:  f i​ nversabilă ⇔ ∃ f : B → A ⇔ f bijectivă 8. Numărul submulțimilor​:  2n
 

f :A→B⇒f −1
: B → A, f −1 (x) = t | f ( ) ⇔   9. Numărul submulțimilor cu k elemente​:  C kn
5.1. Determinarea inversei​:  −1

 
⇔ f (f (x)) = f (t) ⇔ f (t) = x ⇒ t = ...   n 0 1 n n
10. Binomul lui Newton​:  (a + b) = C n an + C n an−1 b + ... + C n b  
 
6. Intersecția cu axele​:  Gf ⋂ Ox : y = 0 ⇔ f (x) = 0 Gf ⋂ Oy : x = 0 ⇔ f (0)   k
11. Termenul de rang k :  T k+1 = C n an−k nk  
7. Intersecția graficelor a 2 funcții​:  Gf ⋂ Gg : f (x) = g (x)   M
​ atematici financiare 
 

8. Compunerea a 2 funcții​:  g (f (x)) ⇔ (g ° f )(x)

 
1. Dobânda simplă​:  Dn =
S 0 ·n·p
100   S n = S 0 + Dn  
9. Funcția periodică​:  f p
​ eriodică​ ⇔ f (x + T ) = f (x) , ∀ x ∈ ℝ, T > 0
  2. Dobânda compusă​:  Dn = S 0 [(1 + 100 ) − 1]
p n
  S n = S 0 + Dn  
10.Funcția (im)pară​:  f pară ⇔ f (− x) = f (x)     f impară ⇔ f (− x) =− f (x)  
numărul cazurilor f avorabile
 
3. Probabilități​:  p= numărul cazurilor posibile
 
11.Axa de simetrie​:  x = a axă de simetrie pentru Gf ⇔ f (a + x) = f (a − x)  
  8
 

10. Geometrie analitică  

a 12.Condiția de coliniaritate 
y −y   d : ax + by + c = 0 ⇒   m = - b   a 3 puncte​: 
Δ =  A, B, C coliniare ⇔ Δ = 0
1. Panta dreptei AB​:  m = x B−x A  
B A
  y = mx + n ⇒   m − panta  
 
13.Condiția de concurență a 
x−x y − yA 3 drepte​: d1 ⋂ d2 ⋂ d3 = {P } ⇔  
2. Ecuația dreptei AB​:  x − xA = yB − yA   = 0  dk : ak x + bk y + ck = 0  
B A
 

3. Ecuația dreptei care trece prin A(xA , y A ) :  y − y A = m(x − xA )  

  11. Permutări. Transpoziții 
4. Ecuația tangentei într-un punct a :  y − f (a) = f ′(a)(x − a)  
 

5. Condiția de paralelism​:  d1 || d2 ⇔ m1 = m2
  1. Produsul a 2 permutări​:  
6. Condiția de perpendicularitate​:  d1 ⊥ d2 ⇔ m2 · m1 =− 1 ⇔ m2 = -
1
m1
  1.1. Proprietăți 
  ○ compunerea funcțiilor este a
​ sociativă 
7. Coordonatele mijlocului lui AB​:  xM =
xA + xB
2   yM = yA + yB
2   ○ permutarea identică   
 

8. Coordonatele punctului care  xM =

1
k + 1 xA +
k
k + 1 xB   ○ orice permutare din S n este inversabilă (funcții bijective) 

împarte AB într-un raport k :  1 k 2. Ordinul grupului​: numărul elementelor lui ( ord S n = n! )

yM = k + 1 yA + k + 1 yB  
 
α ∈ S n , ord α = k ⇔  
d1 ⋂ d2 =  
a b1 3. Inversiuni​: (i, j ) s​ e numește i​ nversiune​ a permutării ⇔ i < j ș​ i α(i) > α(j)  
9. Intersecția a 2 drepte​:  ● d1 ⋂ d2 = { A(x0 , y 0 ) } ⇔ a1 =/  
2 b2

●
a
d1 ⋂ d2 coincid ⇔ a1 = b1 =/ c1  
b c 4. Semnul unei permutări​:  
2 2 2
 

| axA + by A + c | ε(α) = (− 1)m(α)   , m(α) - n

​ umărul de inversiuni
10.Distanța de la un punct la o dreaptă​:  d(A, d) =  
√a2 +b2
  T
​ ranspoziții​:​ orice permutare de forma 

11.Aria unui triunghi​:  Δ =   S △ABC =

|Δ|
2   Proprietăți​:  (ij)2 = e   (ij)−1 = (ij)  

 
9
 

12. Matrice  I​ nversa unei matrice​:  A i​ nversabilă ⇔ det A =/ 0

 
1. Proprietăți​:  det (A · A−1 ) = det I n     det A · det A−1 = 0 ⇔ det A = 0
 
 
2. Determinarea inversei​: 
1. Matrice egale​:  A = B ⇔ aij = bij , ∀ i = 1, n, j = 1, m   1. det A =/ 0 ⇒ ∃ A
−1
 
t
  2. scriem matricea A  
−1
2. Matricea transpusă​:  At = (aji )    (​ linia i din A → coloana j din A
t
3. determinăm matricea A*   sau  A · A = A−1 · A = I n  
)  4. determinăm  
 

3. Adunarea matricelor​:  A + B = C , cij = aij + bij  , ∀ i = 1, n, j = 1, m  

  E
​ cuații matriceale​: 
● Elementul neutru​:   ● AX = B ⇒ A−1 | AX = B ⇒ X = A−1 B  
  ● det A =/ 0
● X A = B ⇒ AX = B | A−1 ⇒ X = B A−1  
 

4. Înmulțirea cu un scalar​:  α · A = (α · aij )   , ∀ i = 1, n, j = 1, m  

  ● det A = 0   se ia X în formă generală și se înlocuiește în ecuație 
n
5. Înmulțirea matricelor​:  A · B = C , cij = ∑ aik · bkj   AB =/ B A
k=1
 
 
 

● Elementul neutru​:  
 
 

6. Ridicarea la putere​:  An = An−1 · A  

 

Formulele de calcul prescurtat sunt valabile ⇔ AB = B A

Rangul unei matrice​: 

● Se numește ​minor de ordin k orice determinant format din elementele care 
se află la intersecția a k linii și k coloane 

● rang A = r ⇔ există un minor de rang r diferit de 0 și toți minorii de 

ordin > r , dacă există, sunt egali cu 0  
 

● Rangul matricei A este r ⇔ există un minor de ordinul r =/ 0 și toți

minorii de ordinul r + 1 = 0  
  10
 

13. Determinanți  14. Sisteme de ecuații liniare. Sisteme simetrice 

 
 

1. Determinantul de ordinul 2​: 

 
2. Determinantul de ordinul 3​:   
3. Dezvoltarea unui determinant după o linie sau coloană  rang A =/ rang A
  1. (S) incompatibil  ⇔ nu are soluții ⇔  
 
4. Proprietăți​:  2. (S) compatibil  ⇔ are cel puțin o soluție 
k k n
det At = det A   det (AB) = det A · det B   det (A ) = (det A)   det (α · A) = α · det A   rang A = rang A = nr nec  
● determinat  ⇔ are soluție unică ⇔  
  det A =/ 0  
1. dacă o linie/coloană are elementele egale cu 0 ⇒ det A = 0   
rang A = rang A < nr nec  
2. dacă un determinant are 2 linii/coloane identice ⇒ det A = 0  
● nedeterminat  ⇔ are cel puțin 2 soluții ⇔  
3. dacă înmulțim elementele unei linii/coloane cu un număr diferit de 0, 
 
se obține un determinant egal cu produsul dintre acel număr și 
determinantul inițial.   3. (S) omogen  ⇔ B are toate elementele 0 (​soluție banală​,​ nulă​) 
4. putem scoate factor comun de pe o linie/coloană 
● compatibil   
5. dacă elementele unei linii/coloane se înmulțesc cu un număr și se  ​ dmit numai sol. banală ( 0, 0, ..., 0 ) ⇔  
a
determinat 
adună la altă linie/coloană, determinantul rămâne neschimbat 
● compatibil 
admit și soluții nenule ⇔  
nedeterminat 
5. Determinantul circular​: 

S
​ isteme simetrice​: 
6. Determinantul Vandermonde​:  1. Notăm  și formăm sistemul în S și P 

2. Rezolvăm sistemul cu necunoscutele S și P 

7. Teorema Cayley-Hamilton​:  A2 − tr(A) · A + (det A) I 2 = O2   tr(A) = a + d  
 
3. Pentru a obține soluțiile sistemelor în x și y calculăm soluțiile ecuației 
t2 − S t + P = 0 1
​ 1
 

15. Metode de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare  16. Șiruri. Asimptote 

1. Regula lui Cramer​: pentru sistemele c
​ ompatibil determinate 
an+1
● calculăm det A   (an )n≥1 monoton crescător ⇔ an+1 − an ≥ 0 ⇔ a ≥ 1
n
● dacă det A =/ 0 se calculează dxk unde dxk este  a1 - margine i​ nferioară 
determinantul obținut din det A înlocuind  dxk 1. Monotonie​:  an+1
coloana k cu coloana termenilor liberi 
xk = det A   (an )n≥1 monoton descrescător ⇔ an+1 − an ≤ 0 ⇔ a ≤ 1
n
a1 - margine s​ uperioară 
2. Metoda matriceală 
● dacă A ∈ M n (ℝ) se calculează det A  
2. Șir mărginit​:  (an )n≥1 mărginit​ ⇔ ∃ a, b ∈ ℝ : a ≤ an ≤ b
● dacă det A =/ 0 se calculează A−1  
● soluția sistemului este X = A−1 · B  
(an )n≥1 convergent​ ⇔ are limită​ un n​ umăr real 
3. Șir convergent​: 
3. Teorema lui Kronecker-Capelli​:  (S) compatibil ⇔ rang A = rang A   ⇔ (an )n≥1 monoton și mărginit 
 

4. Teorema lui Rouche​:  (S) compatibil ⇔ ∀ min car = 0 4. Șir divergent​:  (an )n≥1 divergent​ ⇔ nu are limită​/​are limita ± ∞  

​Studiul compatibilității​:  (an )n≥1 strict crescător ​și ​nemărginit​ ⇒ lim an = ∞

n→∞
● Dacă A e
​ ste pătratică​ și det A =/ 0 ⇒ Regula lui Cramer  ​ emărginit​ ⇒ lim an =− ∞  
5. Limita șirurilor  (an )n≥1 strict descrescător​ și n n→∞
● Dacă A n
​ u este pătratică​ sau det A = 0  
monotone​:  ​ ărginit​ ⇒ lim an = sup an  
(an )n≥1 strict crescător​ și m
○ determinăm rang A și m ​ inorul principal  n→∞

○ determinăm rang A și m
​ inorul caracteristic (mi )   ​ ărginit​ ⇒ lim an = inf an  
(an )n≥1 strict descrescător​ și m
n→∞

m
​ inor caracteristic​ = minor care se obține prin adăugarea minorului principal cu  
coloana termenilor liberi și o linie rămasă liber 
A
​ simptote​:  

​Rezolvarea sistemelor compatibile​:  1. Asimptote orizontale​:   y = l   l = lim f (x)

x→±∞
● determinăm rang A , rang A , m
​ in principal​ și m
​ in cararacteristic 
● dacă l ∈ {± ∞} ⇒ nu există asimptote orizontale 
● stabilim ecuațiile principale (care corespund min. principal) și cele secundare 
● dacă există asimptote orizontale spre ± ∞ ⇒ nu există asimptote oblice 
● stabilim necunoscutele principale corespunzătoare ecuațiilor principale 
● eliminăm ecuațiile secundare  f (x)
● atribuim necunoscutelor secundare valori arbitrare ( a, b, ... ) și le trecem în 
2. Asimptote oblice​:  y = mx + n   m = lim n = lim [f (x) − mx]
x→±∞ x x→±∞
dreapta semnului egal 
● calculăm valorile necunoscutelor principale, obținând soluția sistemului  3. Asimptote verticale​:  y = a    dacă  
● rezolvăm sistemul obținut  a - punct de acumulare pentru D   

12
 

17. Limite  3. Nedeterminări 

1. Limite remarcabile  ∞ ● se dă factor comun puterea cea mai mare 
∞  ● se dă factor comun forțat 
nk ● se fac calculele de sub limită 
lim a =  n lim n a =   lim n = 0  
n→∞ n→∞ n→∞ a ● se folosesc limitele remarcabile 
0
0   ● se amplifică cu conjugata 
p
lim (a0 n + a1 n p−1
+ ... + ap ) = lim a0 n =   p ● se simplifică fracția cu x − a după descompunerea în factori 
n→∞ n→∞ a numitorului și numărătorului și se face substituția x − a = t  
a0 n p + a1 n p−1 + ... + ap−1 n + ap np ● se transformă în ∞ ∞
​sau 00 ș​ i se aplică limitele remarcabile 
lim b n k + b n k−1 + ... + b n + a = lim n k =   ∞·0
n→∞ 0 n→∞ f g
● se aplică​ f g = −1 = −1 ​și se transformă în ∞ 0
1 k−1 k
g f ∞ sau 0  
 
∞ - ∞   ● se fac calculele de sub limită și se amplifică cu conjugata 
x ln (1 + x) sin x tg x
lim a x− 1 = ln a   lim = 1  lim = 1   lim x = 1   ∞
1
x→0 x→0 x x→0 x x→0 1   ● se aplică lim (1 + x) = e   x
n→∞
(1+x)a − 1 1
x = e 
arcsin x arctg x
lim x = a   lim (1 + x ) lim x = 1   lim
x = 1  0
0  
x→0 x→0 x→0 g
x→0
0 ● se formează​ f = e g·ln f  
Dacă x → ∞ , limitele sunt egale cu 0 ​( mărginit
∞
)  ∞  
 

2. Operații cu șiruri convergente  4. Alte metode pentru calculul limitelor 

lim (an + bn ) = lim an + lim bn   lim (an · bn ) = ( lim an ) · ( lim bn )  
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ 1. Stolz-Cezaro  2. Criteriul radical  3. Criteriul raportului 
lim an an an+1 − an an+1 an+1
an n→∞
lim √p an =   lim (c · an ) = c lim an , c ∈ ℝ   lim b = lim b − b   lim √n an = lim a   lim a = l  
√ lim a
p
lim b = lim b   n→∞ n→∞
n
n→∞ n→∞ n→∞ n n→∞ n+1 n n→∞ n→∞ n n→∞ n
n→∞ n n
n→∞
lim bn l < 1 ⇒ lim an = 0  
lim an bn = ( lim an )n→∞   lim log b an = log b ( lim an )   4. Criteriul cleștelui  n→∞
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞
l > 1 ⇒ lim an = ∞  
​ ir cu limita 0​ ( ± ∞ ) este 0 
Produsul (raportul) dintre un ​șir mărginit​ și un ș ⇒ lim g (x) = l   n→∞
  x→a l = 1 ⇒ nu putem 
Adunări & scăderi  Înmulțiri & împărțiri  Puteri  Alte operații 
calcula cu crt. rap. 
∞ + ∞ = ∞  ∞·∞ = ∞  ln 0 =− ∞ , ln ∞ = ∞  
∞ = ∞  ∞

∞−∞ = 0   e∞ = ∞ , e−∞ = 0  
- ∞ - ∞ = - ∞   ( - ∞) · ( - ∞) = ∞   a∞ = ∞, a > 1   n
a · ∞ = ∞, a > 0  ∞ √∞ = ∞  
a+∞ = ∞  a = 0, − 1 < a < 1  
√− ∞ = - ∞  
2n+1
a · ∞ = - ∞ , a < 0   a−∞ = 0, a > 1  
∞+a = ∞  a arctg (± ∞) = ±
π
 
= 0   ∞a = ∞, a > 0   2
a - ∞ = - ∞   ±∞ ∞a = 0, a < 0   arcctg (∞) = 0  
1 1
- ∞ + a = - ∞   − =− ∞ , + = ∞   0∞ = 0   arcctg (− ∞) = π  
0 0
  13
 

18. Funcții continue  2. Operații cu funcții derivabile. Reguli de derivare 

(f ± g )′ = f ′ ± g ′   (α · f )′ = α · f ′ , a ∈ ℝ   (f · g )′ = f ′ · g + f · g ′  
f este c
​ ontinuă î​ n a ⇔ ls = ld = f (a)  
f f ′ · g − f · g′ 1
● a este punct de discontinuitate de s ​ peța I ⇔ f este discontinuă în a  
( g )′ = g 2   (f ° g )′ = (f ′ ° u) · u′   (f −1 )′(y) = f (x)
′
, f (x) = y  

și limitele laterale e
​ xistă​ și sunt f​ inite  (f g )′ = (e g ln f )′ = f g · g ′ · ln f + f g−1 · g · f ′  
● a este punct de discontinuitate de s ​ peța II ⇔ f este discontinuă în a  
3. Derivatele funcțiilor uzuale 
și nu este de speța II (nu există o limită laterală sau limitele laterale 
Funcția  Derivata    Funcția  Derivata 
nu sunt finite) 
(√x )′ = n 1
n
c  c′ = 0    
n
√x    
1. Proprietăți  n·√x n−1
● Funcțiile elementare sunt continue pe domeniul de definiție  x  x′ = 1     sin x   (sin x)′ = cos x  
n (x n )′ =n· x n−1
● f continuă pe [a, b] ⇒ f mărginită pe [a, b], a, b ∈ ℝ   x       cos x   (cos x)′ =− sin x  
1
● f continuă ⇒ f are P​ roprietatea lui Darboux​ ( f (interval) = interval )  xr  (x r )′ = r · x r−1     tg x   (tg x)′ = cos2 x = 1 + tg 2 x  
1 1
ln x   (ln x)′ = x     ctg x   (ctg x)′ = sin2 x =− 1 − ctg 2 x  
●   ⇒ f (x) = 0 are cel puțin o soluție în [a, b]   1
log a x   (log a x)′ = 1     arcsin x   (arcsin x)′ =  
x·ln a √1−x2
1
● f strict m
​ onotonă​ și c
​ ontinuă​ pe D ⇒ f i​ njectivă  ax  (a x )′ = a x · ln a     arccos x   (arccos x)′ = −  
● f b
​ ijectivă ⇔ f strict m
​ onotonă ⇔ f i​ nversabilă 
√ 2
1−x
1
● dacă f : I → ℝ are P D și este monotonă ⇒ f continuă pe I   ex   (e x )′ = e x     arctg x   (arctg x)′ =
1 + x2
 
1
√x   (√x )′ =     arcctg x   (arcctg x)′ = −
1
 
19. Funcții derivabile  
2√x 1 + x2

f (x) − f (a) ​ ste ​punct critic ⇔ f ′(a) = 0  

4. Teorema lui Fermat​:  a e
f ​are ​derivată în​ a ⇔ f ′(a) = lim x−a ∈ ℝ 
x→a
​ ste derivabilă ⇒ f ′ are P D
5. Teorema lui Darboux​: dacă f e
f (x) − f (a)
f ​este ​derivabilă în a ⇔ f ′(a) = lim x − a ∈ ℝ 
x→a f Rolle ⇔ c​ ontinuă​ pe​ [a, b] și ​derivabilă​ pe (a, b)  
f d​ erivabilă​ în a ⇒ f c​ ontinuă​ în a   6. Teorema lui Rolle​: 
f Rolle și​ f (a) = f (b) ⇒ ∃ c ∈ (a, b) : f ′(c) = 0  
 

​ acă f nu este derivabilă, dar este continuă și are derivatele 

1. Puncte​:​ d 7. Teorema lui Lagrange​:  f Rolle ⇒ ∃ c ∈ (a, b) : f (b) − f (a) = f ′(c)(b − a)  
laterale în a , atunci: 
● a -p​ unct unghiular ⇔ cel puțin o
​ derivată laterală​ e f​ inită  8. Coloralul lui Lagrange​:  f ′(a) = x→a
lim f ′(x)  
● ​ unct de întoarcere​ ⇔ f ′s (a) și f ′d (a) s
a -p ​ unt i​ nfinite​ și d​ iferite 
f (x) f (x) f ′(x)
● a -p​ unct de inflexiune​ ⇔ f ′s (a) și f ′d (a) ​ sunt i​ nfinite​ și e ​ gale  9. Regula lui l’Hôspital​:  lim g(x)
x→a
= ( 00 )/( ∞∞ ) ⇒ lim g(x)
x→a
= lim g (x)
x→a ′
 
 

  14
 

4. Șirul lui Rolle  20. Monoid. Grup. Izomorfism  

● Stabilim intervalul de studiu (a, b) al ecuației f (x) = 0  

● Rezolvăm ecuația f ′(x) = 0   1. Parte stabilă​:  H parte stabilă a lui​ G ⇔ ∀ x, y ∈ H ⇒ x * y ∈ H  
● Calculăm lim f (x), f (x1 ), f (x2 ), ..., lim f (x)  
x→a x→b 2. Asociativiate​:  * asociativă ⇔ (x * y ) * z = x * (y * z ), ∀ x, y , z ∈ G  
● Alcătuim un tabel pentru x, f ′(x), f (x)  
3. Comutativitate​:  * comutativă ⇔ x * y = y * z , ∀ x, y ∈ G  
x  a  x1   x2   x3   ...   b 
f ′(x)     0  0  0      4. Element neutru​:  * are element neutru ⇔ ∃ e ∈ G : x * e = y * e, ∀ x ∈ G  

f (x)   lim f (x)   f (x1 )   f (x2 )   f (x3 )   ...   lim f (x)   5. Element simetrizabil​:  x s​ imetrizabil​ ⇔ ∃ x′ ∈ G : x * x′ = x′ * x, x ∈ G  
x→a x→b

● Dacă pe linia lui f (x) apar două s ​ emne alăturate identice​, atunci în  * bine definită / parte stabilă 
interval n
​ u există rădăcini reale​ ale ecuației f (x) = 0   (G, *) monoid ⇔   * asociativă 
6. Monoid​: 
* admite element neutru 
● Dacă pe linia lui f (x) apar două s ​ emne alăturate diferite​, atunci în 
comutativ ⇔ * comutativă 
interval e​ xistă o soluție reală​ a ecuației f (x) = 0  
* bine definită / parte stabilă 
5. Panta tangentei la Gf în T (a, f (a)) :  f ′(a) = m   * asociativă 
(G, *) grup ⇔  
  7. Grup​:  * admite element neutru 
6. Ecuația tangentei în T (a, f (a)) :  y − f (a) = f ′(a)(x − a)   ∀ x ∈ G este simetrizabil 
  abelian ⇔ * comutativă 
● f c
​ rescătoare ⇔ f ′(x) ≥ 0  
7. Monotonie. Puncte de extrem​:  ● f d​ escrescătoare ⇔ f ′(x) ≤ 0    
8. Ordinul unui grup​:  ord(x) = n  
● a p ​ unct de extrem ⇔ f ′(x) = 0  
 

x  domeniul de definiție lui f și soluțiile ecuației f ′(x) = 0   9. Teorema lui Lagrange​:  xord(G) = e  
f ′(x)   semnele lui f ′  
10.Subgrup​:  H subgrup al lui (G,*) ⇔ ∀ x, y ∈ H ⇒ x * y ′ ∈ H
f (x)   creșterea (↗) sau descreșterea (↘) lui f ′  
 
f m
​ orfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ° f (y)  
● f c
​ onvexă ⇔ f c ​ resc. ⇔ f ′′(x) ≥ 0   11.Morfism. Endomorfism​: 
8. Convexitate. Concavitate. 
● f c​ oncavă ⇔ f d ​ esc. f ′′(x) ≤ 0   f e
​ ndomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)  
Puncte de inflexiune​: 
● a p ​ unct de inflexiune ⇔ f ′′(x) = 0  
 
f i​ zomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ° f (y)  
x  domeniul de definiție lui f și soluțiile ecuației f ′′(x) = 0   ⇔f b ​ ijectivă 
f ′′(x)   semnele lui f ′′   12.Izomorfism. Automorfism​: 
f a
​ utomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)  
f (x)   convexitatea ( ⋃ ) sau concavitatea ( ⋂ ) lui f  
  ​ ⇔f b ​ ijectivă  15
 

21. Inele și corpuri. Clase de resturi modulo  22. Primitive. Integrale 

 

(A, *) g ​ rup abelian  f d

​ erivabilă​ pe I ( f continuă pe I ) 
1. Primitive​:  F primitivă a lui f ⇔  
1. Inel​:  (A,*,°) inel ⇔   (A, °) m ​ onoid  F ′(x) = f (x), ∀ x ∈ I  
x ° (y * z ) = (x ° y ) * (x ° z ), ∀ x, y , z ∈
 
● Notație​: F (x) = ∫ f (x) dx + C  
2. Inel fără divizori ai lui zero​:  ⇔ x =/ e* y =/ e* ⇒ x ° y =/ e*
  ∫ f ′(x) dx = f (x) + C   ∫ f (x) dx = ∫ F ′(x) dx = F (x) + C  
3. Inel cu divizori ai lui zero​:  ⇔ x =/ e* y =/ e* ⇒ x ° y = e*   2. Proprietăți​: 
 
f c
​ ontinuă ⇒ f a
​ dmite primitive 
(K,*,°) inel  orice funcție care admite primitive are P.D. 
4. Corp​:  (K,*,°) corp ⇔  
∀ x ∈ K ∖{e* } ⇒ ∃ x′ ∈ K : x ° x′ = x′ ° x = eo  
  3. Relații între clase de funcții reale 
f m
​ orfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ⊥ f (y)   PD(I)   
⇔ f (x ° y ) = f (x) Δ f (y)   P(I) 
C(I) D(I) = {f : I → ℝ | f d ​ erivabilă pe I }  
5. Morfism. Endomorfism​: 
D(I)  C (I) = {f : I → ℝ | f c
​ ontinuă pe I }  
f e
​ ndomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)  
P (I) = {f : I → ℝ | f a​ dmite primitive pe I }  
⇔ f (x ° y ) = f (x) ° f (y)   P D(I) = {f : I → ℝ | f a ​ re P.D. pe I }  
 

f i​ zomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ⊥ f (y)  

⇔ f (x ° y ) = f (x) Δ f (y)  
4. Funcții care nu admit primitive 
⇔f b ​ ijectivă  ● Dacă f n ​ u are P.D.​ pe I  
6. Morfism. Endomorfism​: 
f a
​ utomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)   ● Dacă f (I) n​ u este interval 
⇔ f (x ° y ) = f (x) ° f (y)   ● Dacă f are d ​ iscontinuități de speța I 
⇒ f nu admite primitive pe I  
⇔f b ​ ijectivă  ● Dacă f este s ​ umă dintre o funcție 
 

​Clase de resturi modulo​:  ℤn = {︿ ︿ ︿ care admite primitive​ și o

care nu admite primitive 
​ funcție 
0, 1, ..., n − 1 }
 
︿ ︿ 5. Funcții discontinue care admit primitive​:  
● opusul​ elementului a ∈ ℤn = n − 1  
︿ b
● a ∈ ℤn inversabil ⇔ a este ​relativ prim​ cu n ⇔ (a, n) = 1   6. Integrala definită​:  ∫ f (x) dx = F (x) = F (b) − F (a)  
● (ℤn ,+,·) corp ⇔ n număr prim  a

 
 

16
 

​Calculul integralelor  3. Integrarea funcțiilor raționale 

nxn√x 1) f (x) = an x n + an−1 x n−1 + ... + a0   se integrează x n , x n−1 , ...  
∫ √n x dx = n+1 +C  
∫ sin x dx =− cos x + C  
x n+1 n = 1 ⇒ ∫ f (x) dx = A ln |x − a| + C  
∫ xn dx = ∫ cos x dx = sin x + C  
n+1 +C  
A t = x−a 
2) f (x) = (x−a)n   A
1 1 dt = dx   n =/ 1 ⇒ ∫ f (x) dx = +C 
∫ xn
dx = (−n+1) xn−1
+C  ∫ tg x dx =− ln |cos x| + C   (−n+1)(x−a)n−1
x ax x
∫ a dx = ln a + C  
∫ ctg x dx =− ln |sin x| + C   T 1) ∫ dx ⇒ t = x2 + p, dt = 2x dx  
(x +p2 )n
2
1 1
∫ x dx = ln x + C   ∫ cos2 x
dx = tg x + C  
1
x2
∫
1
dx =−
1
+C  ∫ dx =− ctg x + C   forma  T 2 ) ∫ 2 2 n dx ⇒ prin părți​ ( f (x) = x ) 
x2 x sin2 x (x +p )
1 x Ax + B canonică 
dx = 21 ln(x2 + a2 ) + C  
1 x
∫ dx = arctg a +C 
x2 +a2 a ∫ 3) f (x) = (ax2 +bx+c)n   b 1 p2
x2 +a2 1
t = x + 2a   T 3 ) ∫ d x ⇒ ∫ dx ⇒  
1 1 | x−a | x
dx = 12 ln ||x2 + a2 || + C  
2 n p 2
(x +p2 )n
2
2a ln | x+a | + C  
∫ dx = ∫ (x +p2 )
x2 −a2 x −a2
2
dt = dx   2
1 x x2 + p x2
∫ dx = ln(x + √x2 + a2 ) + C   ∫ dx = √x2 + a2 + C   ⇒ p12 ∫ 2 2 n dx − p12 ∫ 2 2 n dx ⇒  
√x2 +a2 √x2 +a2 (x +p ) (x +p )
1 x
∫ dx = ln ||x + √x2 − a2 || + C   ∫ dx = √x2 − a2 + C   ⇒ p12 I n−1 − p12 T 2  
√x2 −a2 √x2 −a2
1 x x
∫ dx = arcsin a + C   ∫ dx = − √a2 − x2 + C  
√ a2 −x2 √a2 −x2 4. Descompunerea funcțiilor raționale în funcții raționale simple​ ( PQ(x)
(x)
) 
  P (x) R(x)
1. Se face împărțirea a lui P la Q : Q(x)
= C (x) + Q(x)
, C (x) - cât, R(x) - rest 
∫ f (x) · g ′(x) dx = f (x) · g (x) − ∫ f ′(x) · g (x) dx   2. Descompunem în factori ireductibili Q(x)  
A Bx + C
1. Integrarea prin părți​:  3. Despărțim fracția în funcție de Q(x) : ... + .... + ...  
b b
4. Aducem la același numitor și egalăm coeficienții lui x3 , x2 , x, ...  
∫ f (x) · g′(x) dx = f (x) · g(x) − ∫ f ′(x) · g (x)  
a a 5. Rezolvăm sistemul, înlocuim în 3 și integrăm fiecare fracție 
 

∫ f (u(x)) · u′(x) dx = F (u(x)) + C   5. Calculul unor primitive diverse 

2. Schimbarea de variabilă​:  t = u(x)   ∫ R(eax ) dx ⇒ t = eax sau​ x = ln t      
⇒ ∫ f (t) dt ⇒ revenim la notație  1    
dt = u′(x) dx   ∫ R(tg x) dx ⇒ t = tg x ⇒ x = arctg t, dx =  
t 2 +1
 
b u(b) ∫ R(sin x, cos x) dx ⇒ formule​ sin x, cos x, sin2 x, cos2 x      
t = u(x)   x = a ⇒ t = u(a)
∫ f (u(x)) · u′(x) dx = ∫ f (t) dt   ⇒ n
∫ sin x cos 2k+1
x dx ⇒ t = sin x | ∫ sin 2k+1 n
x cos x dx ⇒ t = cos      
a u(a) dt = u′(x) dt   x = b ⇒ t = u(b) t t
∫ sin2k x cos2n x dx ⇒ formule​ sin , cos      
  2 2
−a a b b
x = f (t)  
∫ f (x) dx = ∫ [ f (x) + f (− x) ] dx ∫ f (x) dx = ∫ f −1 (f (t)) · f ′(t) dt
 
−1
  ∫ R(x, √
n ax + b
cx + d ) dx ⇒ t n =
ax + b
cx + d ⇒ x = ..., | ∫
1
x√x 2 +a 2
dx ⇒ x =
1
t  
a 0 a a dx = f ′(t) dt   17
 
 

23. Proprietățile integralei definite  24. Polinoame 

 
b b b f = an X n + an−1 X n−1 + ... + a2 X 2 + a1 X + a0  
1. Liniaritate​:  ∫ [ α f (x) + β g(x) ] dx = α ∫ f (x) dx + β ∫ g (x) dx  
a a a
  1. Suma coeficienților polinomului​:  f (1)  
b c b
2. Aditivitate la un interval​:  ∫ f (x) dx = ∫ f (x) dx + ∫ f (x) dx   f (1) + f (−1)
a a c 2. Suma coeficienților de rang par​: 
2  
 
b b b
3. Monotonie​:  f (x) ≤ g (x) ⇒ ∫ f (x) dx ≤ ∫ g (x) dx m(b − a) ≤ ∫ f (x) dx ≤ M (b − a)   f (1) − f (−1)
3. Suma coeficienților de rang impar​: 
a a a 2
 

f integrabilă pe [a, b] ⇒ f mărginită pe [a, b]   4. Termenul liber​:  a0 = f (0) , a1 = f ′(0) , a2 = f ′′(0) , ... 
4.
⇔ f nu este mărginită pe [a, b] ⇒ f nu este integrabilă 
5. f continuă pe [a, b] ⇒ f integrabilă pe [a, b]   1) D = Î · C + R  
5. Împărțirea polinoamelor​: 
6. f monotonă pe [a, b] ⇒ f integrabilă pe [a, b]   2) grad R < g rad Î  
 

f integrabilă pe​ [a, b]   b b 6. Restul împărțirii la​ x − a :  f (a)  

7. ⇒ ∫ g (x) dx = ∫ f (x) dx ⇒ g integrabilă 
g (x) = f (x), ∀ x ∈ [a, b] ∖ {x1 , x2 , ..., xn a a a. Schema lui Horner​: 
 
a+T T nT T b  bn−1   bn−2   ...  b0  
8.   T > 0 perioadă ⇒   ∫ f (x) dx = ∫ f (x) dx   ∫ f (x) dx = n ∫ f (x) dx   a 
bn   a · bn + bn−1 = P 1   a · P 1 + bn−2 = P 2   ....  a · P n−1 + b0 = f (a)  
a a a a
 
b ● linia a 2-a reprezintă c
​ oeficienții câtului 
9. f continuă pe [a, b] ⇒ ∃ c ∈ [a, b] : ∫ f (x) dx = f (c)(b − a)  
a
b ​Determinarea restului folosind Teorema împărțirii cu rest 
10. f , g continue pe [a, b] ⇒ ∃ c ∈ [a, b] : ∫ f (x) dx = f (c)(b − a)   1. Scriem teorema împărțiri cu rest pentru a determina forma polinomului 
a
  2. Aflăm rădăcinile împărțitorului (îl egalăm cu 0 și aflăm soluțiile) 

( ) ( ) 3. Formăm un sistem din care aflăm coeficienții restului 

x b(x)
11. ∫ f (t) dt ′ = f (x)  
∫ f (t) dt ′ = f (a(x)) · a′(x) − f (b(x)) · b′(x)  
a a(x)
 
b b
 
12. Aria suprafeței plane​:  A = ∫ | f (x)| dx     A = ∫ | f (x) − g (x)| dx  
a a f ⋮ g ⇔ R = 0 
 
b
7. Divizibilitatea polinoamelor​:  ⇔ f (a) = 0 dacă Î = x − a  
13. Volumul corpurilor de rotație​:  V = π ∫ f 2 (x) dx   ⇔ f ′(a) = 0 dacă Î = (x − a)2  
a
 
a. Proprietate​: f ⋮ g ⇔ orice rădăcină a lui g este rădăcină și a lui f  
n 1
1 k 1 1 n
14. Suma Riemann​:  lim ∑ f( n
x→∞ n k=1
)= n
(f ( n ) + ... + f ( n )) = ∫ f (x) dx  
0
 
18