Formule de calcul Progresii aritmetice Progresii geometrice

2 2 2
(a+b) =a +2ab+b 1. Ratia r = a 2 – a 1 = a n – a n – 1 1. Ratia q  a 2  a n
2 2 2
(a – b) =a – 2ab+b 2. Termenul general a n = a 1 + ( n – 1 ) r a1 a n -1
n–1
2 2
a – b =(a – b)(a+b) 3. Prop de medie (an) pa  a  an1  an1 2. Termenul general a n = a 1 q
n
3 3
a +b =(a+b)(a –ab+b )
2 2 2 3. Prop de medie (an) pg  an  an 1  an 1
3 3
a –b =(a–b)(a +ab+b )
2 2 4. a, b, c pa b  a  c 4. a, b, c pg b  a  c
3 3 2
(a+b) =a +3a b+3ab +b
2 3 2
3 3 2 2 3 5. a, b, c, d pa a + d = b + c 5. a, b, c, d pg a d = b c
(a–b) =a –3a b+3ab –b
6. .Sn=a 1 + a 2 + a 3 + … + a n = a1 (q  1)
n
2 2 2 2
(a+b+c) =a +b +c +2ab+2ac+2bc 6. .Sn=a 1 + a 2 + a 3 + … + a n = (a1  a n )n
2 q 1
Modul Parte intreaga Functii
1. | f(x) | a  f(x)  a  1. [ f ( x ) ] = n  n ≤ f ( x ) < n + 1 1. f para  f ( – x ) = f ( x )

f(x)  -a 2. [ x + n ] = [ x ] + n , daca nZ f impara  f ( – x ) = – f ( x )
2. | f ( x ) | < aa) daca a ≤ 0 nu are solutii 3. [ x ] = 0 , daca x  [ 0 , 1 ) 2. f periodica  f ( x + T ) = f ( x )
b) daca a > 0 : – a < f ( x ) < a 4. [x]=primul intreg aflat in stanga lui x pe 3. f marginita  m, MR a i m < f ( x ) < M
3. | x + y | ≤ | x | + | y | axa reala x=[x]+{x} 4. ( f  g ) ( x ) = f ( g ( x ) )
Grafice de functii Functia de gr 1 Functia de gr II
2
1 A(x,y)Gf  f(x)=y, Gf∩Gg: f(x)=g(x); 1. Functia f:RR, f ( x ) = a x + b x + c
2. intersectia cu axele 1. Functia f:RR, f ( x ) = a x + b 2. monotonia: I a>0  U
a)Gf∩Ox   y  f ( x) b)Gf∩Oy   y  f ( x) 2. monotonia: a>0 f crescatoare x -∞ xv ∞
  a<0  f descrescatoare f(x) yv
y  0 x  0
3.f injectivax1, x2A, f(x1)=f(x2) => x1=x2 3 semnul
x -∞ -b/a ∞ II a<0  f ∩
f surjectiva  yB, xA a. i. f(x)=y x -∞ xv ∞
f bijectiva f invectiva si f surjectiva f(x) semn opus lui a 0 semnul lui a
-1
f(x) yv
T. daca f bij atunci f inversabila ( f din surj)
Semnul functiei de gradul II <0 Semnul functiei de gradul II =0 Semnul functiei de gradul II >0
x -∞ ∞ x -∞ x1 x2 ∞
f(x) semnul lui a x -∞ x1 ∞ f(x) Semn 0 Semn 0 Semn
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a lui a opus lui a lui a
Varf. Extreme. Valori maxime/minime Relatiile lui Viete 1. graficul se afla – sub axa Ox  a<0, <0
2
f:RR, f ( x ) = a x + b x + c
2
Fie a x + b x + c = 0 cu solutiile x1, x2 – desupra axei Ox  a>0, <0
 b   b  1. S  x  x   b 2. Gf nu taie axa Ox  <0
V , , xv   ; yv   
 1 2
a 3. Gf taie axa Ox intr-un singur punct =0
 2 a 4 a  2 a 4 a 
4. Gf taie axa Ox in doua puncte >0
P  x x  c
a) Daca a>0 U  xv punct de minim (abscisa) 

1 2
a Pozitia dreptei fata de parabola
yv valoare minima a functiei 2
2. Ec cu solutiile x1, x2 este X – S X + P = 0 Dreapta este tangenta parabolei sistemul are o
imf=[yv, ∞) 3. Descompunerea in factori singura solutie (taie axa Ox intr-un singur punct)
b) Daca a<0 ∩ xv punct de maxim (abscisa) 2
aX +bX+c=a(x–x1)(x–x2) Dreapta este secanta parabolei  sistemul are 2
yv valoare maxima a functiei solutii (taie axa Ox in 2 puncte)
4. x1  x22  S 2  2P
2

imf=(–∞, yv] Dreapta este exterioara parabolei sistemul NU are o

5. x13  x23  S (S 2  3P) solutii (nu taie axa Ox)
c) ecuatia axei de simetrie x = x v
2
Semnul solutiilor Geometrie Ecuatia de gradul doi a x + b x + c = 0 are
Solutiile au semne opuse  x1x2<0, >0 1 solutie  ∆=0; 2 solutii  ∆>0
(Distanta intre 2 puncte) ,( lungimea segmentului),
Solutiile sunt nr reale opuse  x1=– x2S=0, >0 Nu are solutii  ∆< 0
(modulul vectorului) AB  ( xB  x A ) 2  ( y B  y A ) 2
Solutiile sunt inverse  P=1, >0 Relatii intr-un triunghi dreptunghic
Vectori v  x1 i  y1 j si u  x2 i  y 2 j coordonatele vectorului OA  x A i  y A j T. Pitagora: c12  c22  i 2
Modulul | v | (coordonatele vectorului) (descompunerea vect) P. mediana din unghiul drept este jumatate din
x12  y12
AB  ( xB  x A )i  ( y B  y A ) j ipotenuza
Produs scalar u  v  x1  x2  y1  y2 Coordonatele mijlocului unui segment cateta opusa lui a sin π =0
sin a 
u  v | u |  | v |  cos(u, v)  x  xB y A  yB  ipotenuza cos π = - 1
M mijlocul [AB]  M  A ,  cateta alaturata lui a sin 2π = 0
y (paraleli sau coliniari)
x
u || v  1  1  2 2  cos a 
cos 2π = 1
x2 y 2 ipotenuza
Coordonatele centrului de greutate 3
u  v  x1x2  y1 y2  0 (perpendiculari) G centru de greutate al ABC  cateta opusa lui a sin  1
tga  2
u v  x  x  x y  yB  yC  cateta alaturata lui a 3
Unghiul format de doi vectori
cos(u, v)  G  A B C, A  cateta alaturata lui a cos 0
|u ||v|  3 3  ctga  2
cateta opusa lui a
Teorema sinusului. Teorema cosinusului Formule pentru cadranul I VALORILE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE
0 0 FUNDAMENTALE
T sin: a  b  c  2 R osx = sin(90 -x) sinx = cos(90 -x)
ctgx = tg(900-x) tgx = ctg(900-x) 00 300 450 600 900
sin A sin B sin C
T cos : (pt calculul lungimilor laturilor) Formule de trecere din II in I ( x (90 , 180 ) )
0 0
x    
0
sinx = sin(1800–x) cosx = – cos(1800–x) 3 2
a  b  c  2bc cos A
2 2 2
tgx = – tg(1800–x) ctgx = – ctg(1800–x)
6 4
b2  a2  c2  2ac cos B 2 2 1 2 3
Formula fundam. a trig s i n x + c o s x = 1 sinx 0 1
2 2
c2  a2  b2  2ab cos C sin(a  b)  sina  cosb  sinb  cosa
2
2 1
Consecinta (pt unghiuri) cos A  b  c  a
2 2 2 3
sin(a  b)  sina  cosb  sinb  cosa cosx 1 0
2bc 2 2 2
cos(a  b)  cosa  cosb - sin a  sinb
a2  c2  b2 a b c 2 2 2
tgx 0
3
1 -
cos B  cos C  cos(a  b)  cosa  cosb  sin a  sinb 3
3
2ac 2ab sin x cos x ;
tgx  ; ctgx  ctgx - 3 1
3
0
sin 2a  2 sin a cos a cos 2a  cos a  sin a
2 2 cos x sin x 3
Formule pentru aria triunghiului log a A  log a B  log a ( AB) log a 1  0 arcsin (–x)= –arcsin x
2
Triunghi echilateral A  l 3  A arccos (–x)= –arccos x
log a A  log a B  log a   log a a  1
4 B
arctg (–x)= –arctg x
Triunghi dreptunghic A 
c1  c2 arcctg (–x)= –arcctg x
log a A lg 1  0, lg10  1
m
log a n A m 
2 n P sin(arcsinx)=x arcsin(sinx)=x
Triunghi oarecare a) bh cos(arccosx)=x arccos(cosx)=x
A 
2
ln 0  , ln 1  0, lne  1, ln  
tg(arctgx)=x arctg(tgx)=x
b) A  ab sin C  ac sin B  bc sin A logaA=logbA· logab ctg(arcctgx)=x arcctg(ctgx)=x

2 2 2 log b A 1
log a A  log a b 
c) A  p( p  a)( p  b)( p  c) ,
p
abc log b a log b a e   0 e    e 0  1 1
 0
2
Ecuatii trigonometrice
d) A  abc , R– raza cercului circumscris 

4R nu are solutii, a  [-1,1]
sinx  a  
e) A  rp , r – raza cercului inscris in  x  arcsin a  2k | k  ZU  - arcsin a  2k | k  Z
lungimea medianei din A nu are solutii, a  [-1,1]
cosx  a  
ma2 
2(b 2  c 2 )  a 2
x  arccos a  2k | k  ZU - arccos a  2k | k  Z
4 ctgx  a  x  arcctg a  k | k  Z tgx  a  x  arctg a  k | k  Z
Numere complexe Forma trigonometrica Permutari n!=(n-1)!·n 0! =1 1! =1 C nk  C nn  k
Modulul | a  bi | a 2  b 2 z=a+bi => z=r(cos +i sin ) n!
Pn=n! n! C nk 
r = | a  bi | a 2  b 2 , tg=b/a Ank 
P. 1) |z1z2|=|z1||z2| 2) z1 z1 (n  k )! k!(n  k )!
 p z1  z2  r1  r2 (cos(1   2 )  i sin(1   2 )) Submultimi de k elemente (functii cresc, descresc) = C k
z2 z2 n
z1 r1 Ank
3) z n  z n 4) z  z  z 2  (cos(1   2 )  i sin(1   2 )) Submultimi ordonate de k elemente =
z2 r2
Tk 1  Cnk a nk b k
n
Conjugatul z  a  bi  z  a  bi (a+b) 
z n  r n (cos(n )  i sin(n ))
P z1  z2  z1  z2 z1  z2  z1  z2 coef binomiali=combinari

Aplicatii ale determinatilor in geometrie Conditia ca un punct sa fie pe dreapta: Cn0  Cn1  ...  Cnn  2 n Cn1  Cn3  ...  2n 1 Cn0  Cn2  ...  2n 1
A(xA , yA )  d : ax + by + c = 0  ax A + byA + c = 0
Ec dreptei prin doua puncte Ec. dreptei data de A(xA, yA) si panta md Numarul submultimilor multimii A este 2|A|
d: y – yA = md (x – xA) Matematici financiare
x y 1
AB : x Formule de determinare a pantei P% din a  p  a
A y A 10 100
a) d : ax + by + c = 0 => m   a
xB y B 1 d
b Dobanda pe un an D  p  S
1 i
b) d:y=mx+n  md  m 100
A, B, C coliniare   = 0 Suma dupa un an S1  D1  Si
c) y  yA
m AB  B
1 xB  x A d
AABC=  Pretul dupa reducere cu d% Pf  Pi   Pi
2 Conditia de parallelism d1||d2  m1 = m2 100
d
xA yA 1 Conditia de perpend: d1d2  m1 · m2 = –1 Pretul dupa scumpire cu d% Pf  Pi   Pi
  xB yB 1 Distanta de la punctul A la dreapta d: ax+by+c=0 100
ax A  by A  c Probabilitati p  nr cazuri favorabile
xC yC 1 d ( A, d ) 
a2  b2 nr cazuri posibile
Matrice Functii continue Rolul derivatelor in studiul functiilor
2
dc AM2(R)=> A – tr(A)·A+det(A)·I2 = O2 Din tabel cu prima derivata
1. f cont in x0 ls (x0) = ld (x0) = f (x0)
!! B inversa A  A·B = I n - puncte de extrem (maxim, minim)
2. f continuă pe Df continua in  punct al D - monotonia fct f (crescatoare/ descresc)
P. A inversabila  det(A)  0 ls x0   lim f ( x) ld x0   lim f ( x) - demonstrarea unor inegalitati
x  x0 x  x0
Pt A–1 a) det(A) b)At c)A* d) A1  1 x  x0 x  x0 - semnul functiei f
 A*
det A 3. f derivabila in x0  f s' ( x 0 )  f d' ( x 0 ) - imaginea functiei f
A singulara  det(A) = 0 - bijectivitatea
A nesingulara  det(A)  0 f ( x)  f ( x 0 ) f str monotona  f injectiva
4. lim  f ' ( x0 )
Determinanti x  x0 x  x0 f (Df)= codomeniu f surjectiva
n n
det(AB)=det(A) ·det(B) det(A )=(det A) Regula lui L’Hospital
t Din tabel cu a doua derivata
det(A) = det(A ) 0 
- puncte de inflexiune
Ec matriceale f ( x) 0 f ' ( x) f ( x)  f ' ( x)
-1
a) A | AX=B
-1
 X= A B lim  lim ' lim  lim ' - intervale de convexitate / concavitate
-1 -1
x  x0 g ( x ) x  x0 g ( x ) x  x0 g ( x ) x  x0 g ( x ) - monotonia primei derivate
b) XA=B |A  X= BA
-1 -1 -1 -1 - semnul primei derivate
c) A | AXB=C |B  X= A C B
Sisteme de ecuatii Asimptote Ec logaritmice
Sistem compatibil determinat detA0 As orizontala: la ∞ are ecuatia y  l; 1. log a f ( x)  b  
CE : f ( x)  0
Sistem cu soluție unică detA0 l  lim f ( x)  R  f ( x)  a
b
x 
Sistem Cramer  detA0   f ( x)  0,
As oblica: : la ∞ are ecuatia y= mx +n 2. CE : 
Solutia Cramer x  dx ; y  dy ; z  dz ; log a f ( x)  log a g ( x)    g ( x)  0
f ( x) R;
det A det A det A m  lim n  lim [ f ( x)  mx] R  f ( x)  g ( x)

Sistemul are o infinitate de sol sistem x  x x 
log f ( x ) g ( x) g(x)>0, f(x)>0,f(x)1
compatibil nedeterminat As vert. x=x0 dc ls (x0)= ∞ ld (x0)= ∞
n(n  1) 12  2 2  32  ...  n 2 
n(n  1)(2n  1)  n(n  1) 
2
1  2  3  ...  n  13  2 3  33  ...  n 3  
2 6
 2 
Structuri algebrice M , Relatiile lui Viete

1. parte stabila x, y  M  x  y  M Ec de gradul II ax 2  bx  c  0

2. asociativitatea x, y, z  M  x  y   z  x   y  z   b
3. comutativitatea x, y  M  x  y  y  x S  x1  x 2   a
1. 
4. element neutru e  M , x  M , x  e  e  x  x P  x  x  c
5. el. simetrizabile x  M , x ,  M , x  x ,  x ,  x  e  1 2
a
2. Descompunerea in factori
a) M , Monoid  1,2,4 f  ax 2  bx  c  a( x  x1 )( x  x 2 )
b) M , Monoid comutativ 1,2,3,4 3. x12  x22  S 2  2P
c) M , grup  1,2,4,5 
4. x13  x23  S S 2  3P 
d) M , grup comutativ  1,2,3,4,5 5. formarea polinomului (ecuatiei) de gradul II cand stim
 A,  grup abelian solutiile: x 2  Sx  P  0
e)  A,, inel  A, monoid 6. dacă x12  x22  0 atunci f nu are toate răd. reale
 distributiva fata de 

Ec de gradul III ax 3  bx 2  cx  d  0
 A,  grup abelian
 A,, inel 
  A, monoid comutativ
 b
S1  x1  x 2  x3   a
f) 
comutativ 
 distributiva fata de  
1. S  x  x  x  x  x  x  c
 A,  grup abelian  2 1 2 1 3 2 3
a

g)  A,, corp   A \ {e1}, grup  d
 distributiva fata de  S 3  x1  x 2  x3   a
 
 A,  grup abelian 2. Descompunerea in factori
 A,, corp  f  ax 3  bx 2  cx  d  a( x  x1 )( x  x 2 )( x  x3 )
h) 
 A \ {e1}, grup abelian
comutativ  distributiva fata de  3. x12  x22  x32  S12  2S 2

4. x13  x23  x33 folosim xi solutie a ecuatiei
Z n ,, 5. formarea polinomului (ecuatiei) de gradul III cand stim
1)  xˆ  nˆ  xˆ solutiile: x 3  S1 x 2  S 2 x  S 3  0
2) xˆ inversabil  (x, n)  1 6. dacă x12  x22  x32  0 atunci f nu are toate răd. reale
3) xˆ divizor al lui zero  (x, n)  1

f morfism de la G1 , la G2 ,  Ec de gradul IV ax 4  bx 3  cx 2  dx  e  0

x, y  G1 , f x  y   f ( x)  f ( y) 1.
f morfism
f izomorfism de la G1 ,  la G2 ,    b
 f injectiva S1  x1  x 2  x3  x 4   a
f bijectiva f surjectiva 
 
S  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  c
 2 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
Polinoame 
S  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x   d
1. x0 radacina a pol f  f(x 0 )  0
 3 1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
a
2. restul imparțirii polinomului f la X – a este r = f ( a )  e
3. ( x - a)/f  f(a)  0 S 4  x1  x 2  x3  x 4 
 a
4. f  g  c  r, grad r  grad g 2. Descompunerea in factori
5. f  a0  a1 x  a2 x  ...  an x
2 n
f  ax 4  bx 3  cx 2  dx  e  a( x  x1 )( x  x 2 )( x  x3 )( x  x 4 )
a) x0  Z  x0  Da0 3. x12  x22  x32  x42  S12  2S 2
( radacina intreagă se află printre divizorii termenului liber) 4. x14  x24  x34  x44 folosim xi solutie a ecuatiei
Da0
b) x0  Q  x0  ( radacina rațională se află printre raportul 5. formarea polinomului (ecuatiei) de gradul III cand stim
Dan solutiile: x  S1 x  S 2 x  S 3 x  S 4  0
4 3 2

dintre divizorii termenului liber si divizorii termenului de grad maxim)

6. dacă x12  x22  x32  x42  0 atunci f nu are toate răd R
Ec. tangentei in x=x0 sau
y  f ( x0 )  f ' ( x0 )( x  x0 ) b b

 f ' ( x) g ( x)dx  f ( x) g ( x) a   f ( x) g ' ( x)dx

b

Panta tangentei m t =f ’(x0) a a

mOx  0
e  '  e
x x

x  '  2x
2

x  '  3x
3 2 T daca f cont pe D => f admite primitive pe D

Aria suprafetei cuprinsa intre Ox, x=a, x=b si Gf b

V f    f 2 ( x)dx
b (Pt a dem F primitivă a f ) / ( F cresc / F descresc) /
Volumul corpului de rotatie
A f   f ( x) dx a
(F convexă / F concavă)  F ’ (x)=f(x)
a
Pt a calcula F primitivă a f  F ( x)  f ( x)dx

, 1
x 
a b
 x  a dx  ln | x  a | C
 f ( x)dx  F ( x) a  0 f ( x)dx  f ( x) a
a
  f (t )dt   f ( x) ' b
 
a a  a

e
x x
dx  e  C La integrarea prin parti
3 4
x x
 x dx  C  x dx  C
2 3
Luam g’(x) : ex, sinx, cosx, xn, ax, polinom,…
3 4
Nu lu am g’(x): lnx, arctgx, arcsinx,…
 Tabel cu derivatele functiilor elementare
DOMENIUL DE
FUNCTIA DERIVATA FUNCTIA COMPUSA DERIVATA
DEFINITIE

c( cons tan ta ) 0 R

x 1 R u u'
xn( n  N* ) nx n1 R un( n  N* ) n  u n1  u'
x (   R ) x  1 Df '  ( 0 ,  ) u  (   R ,u  0 )   u 1  u'
1 1 1 1
 R* (u  0 )   u'
x x2 u u2
1 1
x ( 0 , ) u( u  0 )  u'
2 x 2 u

ex ex R eu eu  u'
a x ,0  a  1 a x ln a R au ( 0  a  1 ) a u  u '  ln a
1 1 '
ln x ( 0 , ) ln u( u  0 ) u
x u
1 1
log a x ,0  a  1 ( 0 , ) log a u( u  0 )  u'
x ln a u ln a
sin x cos x R sin u cos u  u '
cos x  sin x R cos u  sin u  u '
1 1
tgx cos x  0 tgu(cos u  0 ) 2
 u'
cos 2 x cos u
1 1
ctgx  sin x  0 ctgu(sin u  0 )  2
u'
sin 2 x sin u
1 1
( 1,1 ) arcsin u( u  1 )  u'
arcsin x 1  x2 1 u 2

1 1
 ( 1,1 ) arccos u( u  1 )   u'
arccos x 1  x2 1 u2
1 1
arctgx R arctgu  u'
1  x2 1 u 2

1 1
arcctgx 
R arcctgu   u'
1  x2 1 u 2

Reguli de derivare
'
f f '  g  f  g'
( f  g)  f  g ;
' ' '
( f  g)  f  g  f  g ;
' ' '
(  f )    f ;
' '
   ( f  u) '  f ' (u)  u '
g g2
 TRIGONOMETRIE
VALORILE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE
FUNDAMENTALE
0 0 0 0 0
0 30 45 60 90
x    
0 2
6 4 3
1 2 3
sinx 0 1
2 2 2
3 2 1
cosx 1 0
2 2 2
3
tgx 0 1 3 -
3
3
ctgx - 3 1 0
3

Proprietăţi fundamentale: Functii trigonometrice

1. sin a  2k   sin a 2. cos a  2k   cos a , k  Z 1.sin : R  [1,1], 2. cos : R  [1,1],
3.  1  sin a  1, 4.  1  cos a  1, a  R   
3.tg : R  2k  1 / k  Z   R 4. ctg : R  k / k  Z   R
5. sin  a    sin a 6. cos  a   cos a, a  R  2 
7.tg (a)  tga 8. ctg (a)  ctga sina cosa 1
5. tga  6. ctga  7. tga 
cosa sina tga
.9 sin a  cos a  1,
2 2
a  R

Reducerea la primul cadran:

a.- Formule pentru cadranul I: c o s a = s i n ( 9 0 – a ) , s i n a = c o s ( 9 0 – a ) , c t g a = t g ( 9 0 – a ) , t g a = c t g ( 9 0 – a ) , a 
0 0 0 0
0, 2 
b.- din cadranul II : sin(  a)  sin a,
 
cos(  a)   cos a, tg (  a)  tga , ctg (  a)  ctga a   ,  
2 
 3 
c. - din cadranul III sin(a   )   sin a, cosa      cos a, tg (a   )  tga , ctg (a   )  ctga a   , 
 2 

d. - din cadranul IV sin(2  a)   sin a,

 3 
cos(2  a)  cos a, tg (2  a)  tga , ctg (2  a)  ctga a   ,2 
 2 

Formule de calcul pentru sume si diferente:

1. cos  a  b   cos a cos b  sin a sin b, cos  a  b   cos a cos b  sin a sin b tga  tgb
9.tg (a  b)  10. tg (a  b) 
tga  tgb
2. sin(a  b)  sin a cos b  cos a sin b, sin  a  b   sin a cos b  cos a sin b 1  tga  tgb 1  tga  tgb
ctga  ctgb  1 ctga  ctgb  1
3. sin 2a  2 sin a cos a 4. cos 2a  cos2 a  sin 2 a  1  2 sin 2 a  2 cos2 a  1 11.ctg (a  b)  12. ctg (a  b) 
ctga  ctgb ctgb  ctga
1  cos 2a 1  cos 2a 3tga  tg 3 a 2tga ctg 2 a  1
5. sin a  5. cos a  6. tg3a  13. tg 2a  14. ctg 2a 
2 2 1  3tg 2 a 1  tg 2 a 2ctga
7. cos 3a  4 cos3 a  3 cos a 8. sin 3a  3 sin a  4 sin 3 a

Transformarea sumelor si diferentelor în produs:

ab ab a b ab
1. sin a  sin b  2 sin cos , sin a  sin b  2 sin cos
2 2 2 2
ab a b ab ab
2. cos a  cos b  2 cos cos , cos a  cos b  2 sin sin
2 2 2 2

a a a
a 2tg 1  tg 2 2tg
Exprimarea în funcţie de tg : 1. sin a  2 2. cos a  2, 3. tga  2
2 2 a 2 a a
1  tg 1  tg 1  tg 2
2 2 2
a 1  cos a sin a
Exprimarea tg a in funcție de sina si cos a tg  
2 2 sin a 1  cos a
Transformarea produsului in suma:

sin(a  b)  sin(a  b) cos(a  b)  cos(a  b) cos(a  b)  cos(a  b)

sin a cos b  cos a cos b  sin a sin b 
2 2 2