Interactiunea gravitationala

Dintre toate interactiunile mecanice, cea care ne este cea mai familiara si careia ne este cel mai greu sa ne sustragem este greutatea.Manifestarile ei sunt numeroase. Marele fizician Galilei a ajuns primul la concluzia ca daca efectele frecarilor sunt neglijate, orice obiect care cade liber in vecinatatea suprafetei Pamantului se misca accelerat in jos cu aceeasi acceleratie, indiferent de masa obiectului .Masuratorile efectuate in tara noastra si in apropierea nivelului marii au aratat ca viteza caderii libere a unui obiect creste cu 9.81 m/s in fiecare secunda; spunem ca acceleratia in cadere libera, numita si acceleratie gravitationala, are aici valoarea de 9.81 m / s 2 ( sau N/kg). Newton a fost primul care a afirmat ca miscarea accelerata de cadere libera este efectul dinamic al interactiunii oricarui obiect cu Pamantul, numita interactiune gravitationala. Forta de atractie gravitationala pe care Pamantul o exercita asupra oricarui corp aflat in vecinatatea suprafetei sale este numita greutatea corpului. Directia si sensul de manifestare ale efectului static sau al celui dinamic al greutatii dau directia si sensul de actiune ale acesteia : vertical de sus in jos.Verticalele diferitelor locuri de pe suprafata Pamantului sunt directii radiale (in lungul razei Pamantului dusa din locul respectiv) care se intersecteaza in centrul Pamanutului (fig.1).

Greutatea G este o marime vectoriala orientate vertical in jos.Intensitatea sa este proportionala cu masa corpului : G = mg . Ea se exprima in newtoni (N) si se poate determina cu un dinamometru.

>

Forta gravitationala de atractie din partea Pamantului se micsoreaza pe masura ce distanta dintre corp si Pamant creste. In concluzie forta de atractie gravitationala (greutatea corpului ) nu este marime constanta, ci depinde de pozitia corpului fata de Pamant. Atractia Pamantului asupra corpului va fi mai intensa acolo unde corpul se afla mai aproape de centrul Pamantului (la poli), decat acolo unde este mai indepartat de acesta (la ecuator). Interactiunea gravitationala care determina caderea libera a corpurilor este o interactiune de la distanta, ce se exercita prin intermediul campului gravitational creat de Pamant in jurul sau si care se manifesta prin forte de atractie aplicate oricarui corp aflat in vecinatatea sa.

Energia gravitationala
Gravitaia este fenomenul fizic natural prin care corpurile fizice se atrag reciproc, cu o for a crei intensitate depinde de masele acestora i distana dintre ele. Este una din cele patru interaciuni fundamentale din natur cunoscute, alturi de interaciunea electromagnetic, interaciunea nuclear tare i interaciunea nuclear slab. n fizica modern gravitaia este descris de teoria relativitii generalizate, dar n cele mai multe situaii practice (la scara macroscopic) se poate aplica cu mare exactitate i legea atraciei universale a lui Sir Isaac Newton, din mecanica clasic. Aceasta spune c oricare dou corpuri acioneaz unul asupra celuilalt cu o for de atracie, numit fora gravitaional, direct proporional cu masele celor dou corpuri i invers proporional cu ptratul distanei dintre ele. Natura i motivul existenei forei gravitaionale nu sunt nc deplin elucidate. n viaa de zi cu zi fenomenul este observat pretutindeni ca fora de atracie exercitat de Pmnt asupra tuturor corpurilor, for numit greutate. Valoarea greutii unui corp este direct proporional cu masa lui i este orientat spre centrul Pmntului. Coeficientul de proporionalitate se numete acceleraie gravitaional i este egal cu acceleraia unui corp care cade liber n cmpul gravitaional al Pmntului. La nivel astronomic gravitaia este responsabil, de exemplu, pentru faptul c Luna se rotete n jurul Pmntului i c sistemul Pmnt-Lun se rotete n jurul Soarelui. De asemenea gravitaia este fora care a dus la apariia tuturor planetelor i sateliilor naturali ai acestora, prin atracia reciproc dintre particulele de materie care se roteau n jurul Soarelui. n cadrul unei galaxii, diferitele stele i sisteme stelare sunt meninute mpreun tot prin fenomenul gravitaiei, iar evoluia ntregului univers (de exemplu modul n care acesta se dilat n timp) este la rndul ei dictat de forele de gravitaie dintre toate particulele de materie existente.

Interaciunea gravitaional este produs (generat) de ntlnirea (interferena) cmpurilor gravitaionale ale corpurilor (maselor) cosmice. Cmpul gravific este generat de anumite particule din substana corpului i se manifest prin cmpul de acceleraie normal (perpendicular) la suprafaa corpului. Poate fi msurat de exemplu direct la suprafaa Pmntului sau a Lunii.

Roata lui Aldo Costa La intrarea n localitatea Couilly Pont-aux-Dames, la circa 30 de minute de Paris (40 km de la porile oraului), se ridic o construcie metalic ciudat. O roat cu un diametru de aproape 20 m ce duce cu gndul la roata mare dintr-un parc de distracii sau poate la o uria moric de vnt. De fapt este un generator gravitaional, un motor ce se mic sub aciunea atraciei gravitaionale. Motorul gravitaional al lui Aldo Costa este o surs permanent de energie ce transform fora gravitaional n micare de rotaie prin deplasarea centrului de greutate fa de centrul de simetrie (de rotaie) al roii. Roata este fixat pe un asiu de 18 m nlime i greu de 4,5 t. Fundaia are 22 t de beton. Janta are diametrul de 17 m, roata avnd o greutate de 4 t, 118 spie i 236 de mecanisme situate de fapt pe dou roi pereche (2 x 118) i cu un mic decalaj ntre ele. Acestea apropie sau ndeprteaz de

centru tot attea greuti a cte 2,24 kg. Fiecare astfel de greutate se deplaseaz (3,4 cm) cu ajutorul unui mecanism ingenios conceput, spre centrul roii sau spre exterior deplasnd centrul de greutate n direcia grupului de greuti deplasate spre exterior. Fiecare astfel de mecanism este compus din greutatea propriu-zis care culiseaz de-a lungul unui ax, un resort ce readuce greutatea la poziia iniial pe jumtate de tur (protejat cu o sticl din plastic), un blocaj mecanic (pe care l denumete graviton) ce mpiedic revenirea greutii la poziia iniial pe cealalt jumtate de tur i un levier de 86 cm prevzut cu contragreutate pentru echilibrarea lui. i mult vaselin. Jos, la nivelul solului i sus exist limitatoare ce au ca efect deplasarea greutilor ntr-un sens sau ntr-altul. Rotirea are loc datorit cuplului de fore nsumate ce au momente diferite. Astfel, ntr-o parte a roii (fa de axa vertical), greutile sunt mai apropiate de centrul de rotaie, deci braul forei rezultante este mai mic. n partea opus, greutile sunt deplasate spre exterior, deci braul forei rezultante este mai mare, prin urmare momentul acestei fore este mai mare dect cel din partea opus, ceea ce d natere unei micri de rotaie.