Sunteți pe pagina 1din 4

Metanol

Metanolul este un alcool care se sintetizeaz prin substituirea n molecula


de metan a unui atom de hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilic). n natur
metanolul poate fi ntlnit n plante ca:bumbacul ,branca-ursului , ierburi sau
semine care conin uleiuri eterice.
Metanolul mai poate fi obinut prin fermentarea siropului produs din
sfecla de zahar . n procesele de fermentare a fructelor se poate forma metanol prin
descompunerea pectinelor.


STRUCTURA
Alte denumiri alcool metilic/ alcool de lemn
carbinol
MeOH
Formula chimica CH
3
OH
Aspect Lichid incolor
PROPRIETATI
Masa molara 32,04 g mol
1

Stare de agregare lichid
Punct de topire 98 C
Punct de fierbere 65 C
Presiunea vaporilor 129 hPa (20 C)
Solubilitate solubil n ap i soluii
polarizate

Metode de obtinere:
Din gaz de sinteza:
Materia prim - amestecul format dintr-o parte oxid de carbon i dou pri de hidrogen (gazul
de sintez) - este trecut sub presiunea de 200-300 atm i o temperatur de 300-400 C, peste
catalizatori (oxid de zinc i oxid de crom). Condiiile de reacie trebuie respectate deoarece
materia prim, la alte valori ale parametrilor, se treansform n benzine sintetice (procedeul
Fischer-Tropsch). De asemenea, la presiuni i temperaturi mai ridicate, alturi de metanol se
mai obin alcooli superiori, ndeosebi alcool izobutilic. Sinteza metanolul este descris de
reacia:


Distilarea lemnului (carbonizarea) se realizeaz industrial n cuptoare nchise, la o valoare a
temperaturii de 500 C, procentele de substane rezultate din lemnele uscate fiind:
- 15% gaze, 25% ap, 2% metanol, 6% acid acetic, 18% gudroane, 34% mangal, acetse valori
variind n funcie de esena lemnului folosit i de modul cum a fost realizat distilarea. Gazele i
vaporii rezultai sunt trecui ntr-o instalaie de condensare, de unde gazele necondensabile sunt
separate.
-Condensatul este format din acid pirolignos i gudroane de lemn. Acidul pirolignos este un
amestec de 8-10% acid acetic i omologi, 3% fracie alcoolic, 7% gudroane solubile i 80%
ap.
-ndeprtarea gudroanelor solubile de condensat se face prin distilare; acestea rmn ca reziduu
pe vasele de distilare.
-Vaporii de acid pirolignos sunt trecui n vase ce conin lapte de var, unde acidul acetic este
reinut sub form de acetat de calciu, iar restul produselor volatile (fracia alcoolic) se trece
mai departe n coloanele de fracionare pentru separarea componentelor.
- Fracia alcoolic are aproximativ urmtoarea compoziie: 65-70% metanol, 10-15% aceton,
10-15% acetat de metil, 1-3% acetaldehid, 0,5-1% alcool alilic.
-Fraciile de la nceputul distilrii celei alcoolice cum i cele de la sfrit sunt amestecate i
comercializate sub denumirea de spirt denaturat.

nclzirea metanului:
CH4+ O2CH3OH
Condiii de reactie: 400 grade Celsius
60 atm
Proprietati fizice:
Aspect: lichid incolor cu miros ptrunztor, eterat i este toxic ;
Masa molar: 32,04 g mol;
Stare de agregare: lichid;
Punct de topire: 98 C;
Punct de fierbere: 65 C;
Presiune vapori: 129 hPa (20 C);
Valoarea pH solubilitate: solubil n ap i soluii polarizate;
Densitatea n stare lichid: 791 kg/m3
Cldura de vaporizare: 35278 kJ/kmol;
Cldura de combustie: 19,930 kj/kg;
Coeficientul de dipersie a lichidului:1.65 x 10-9 m2/sec;
Cldura latent: 1155 kj/kg;
Conductivitatea termic: 0,203 W/m C
Vscozitatea lichidului: 0,521 cP;
Vascozitatea vaporilor: 0,98 102 cP;
Cldura specific a vaporilor: 1,47 kj/kg C;
Tensiunea de suprafa a lichidului: 2,18*102 N/m;
Se amestec cu apa n orice proporii


Proprieti chimice:
Metanolul arde cu o flacara albastra, aproape invizibila:
CH3-OH + 3/2 O2 CO2 + 2 H2O + Q
Desi are putere calorica mare, formeaza produsi de reactie nepoluanti, se fabrica usor pe
cale industriala totusi el nu este folosit drept combustibil ramanand o alternativa a
benzinei pentru viitor.
Alcoolul este solubil n eter dietilic, n hidrocarburi i muli ali solveni organici.
Se amestec uor n grsimi vegetale i uleiuri.
n reacie cu acizi puternici, cum ar fi acidul sulfuric, el se poate protona. Bazele
puternice deprotoneaz molecula de alcool.
Poate fi oxidat cu dicromat de sodiu acid sau cu permangant de potasiu pentru a forma
formaldehid. Dac agentul de oxidare este n exces, atunci formaldehida se va oxida mai
departe la acid formic i mai apoi la dioxid de carbon i ap.
Alcoolul nu poate da reacii de dehidratare.
n schimb, n reacie cu acidul sulfuric se formeaz dimetil sulfat.
Formeaz cu acizii organici esteri, iar cu sodiu elibereaz hidrogen.
Reaciile de substituie se pot realiza cu pentaclorura de fosfor sau cu acidul clorhidric.

Actiunea biologica a metanolului:
Are actiune toxica asupra organismului; nu este o otrava, dar are indirect o actiune
extrem de nociva.
In organismul uman el se transforma in compusi toxici (aldehida formica si acid formic)
sub actiunea unei enzime (alcool dehidrogenaza) produsa de corpul omenesc.
In cantitati mici ataca celulele retinei, degenereaza nervul optic si provoaca orbirea; in
cantitati mari provoaca moartea.
Doza letala este de aproximativ 0,15g/ kg corp.
Intoxicatiile acute cu metanol se trateaza cu etanol; Din cauza structurii similare, intre cei
doi alcooli exista competitie pe enzima de metabolizare. Din cauza efectelor toxice ale
etanolului mult reduse fata de metanol, este de preferat ca de enzima sa se lege etanol si
nu metanol.


Intoxicatia cu metanol
Metanolul este toxic prin doua mecanisme. Pe de o parte (prin ingestie, inhalare, absorbtie
cutanata) poate fi fatal datorita efectului de depresiv SNC. Pe de alta parte, toxicitatea lui se
datoreaza scindarii in ficat sub influenta alcool-dehidrogenazelor, rezultand acid formic si
formaldehida care cauzeaza orbire prin distrugerea nervului optic.
De asemenea, este toxic pentru fat in cazul femeilor insarcinate.
Metanolul este cel mai simplu alcool- ca structura- usor, inflamabil, incolor si toxic. Se
recunoaste prin mirosul mai bland si mai "dulce" decat al etanolului. Este utilizat frecvent ca
solvent, denaturant pentru etanol, carburant sau ca antigel.
Efectele toxice ale metanolului se instaleaza dupa ore intregi, iar antidoturile eficiente sunt
etanolul si fomepizolul.
Fomepizolul (4-metilpirazol) este folosit ca antidot in intoxicatiile cu metanol sau etilenglicol.
Actioneaza asupra alcool-dehidrogenazei prin inhibitie competitiva, astfel incat metanolul va fi
eliminat pe cale renala fara a mai fi transformat in metaboliti toxici.
Intoxicatia cu metanol se manifesta initial prin depresia sistemului nervos central; apar dureri de
cap, ameteala, greata, pierderea echilibrului, confuzie, iar la doze mari apar pierderea
constientei si moartea.
La 10-30 de ore dupa acestea simptome primare, apar pierderea vederii si acidoza cauzate de
acumularea formiatilor in sange. Esterii metanolului nu prezinta insa aceasta toxicitate.
Frecvent, etanolul este asociat cu metanol (spirtul medicinal).
Pentru evitarea intoxicatiei cu metanol se recomandat manipularea cu grija,
folosind manusi de protectie si se va evita expunerea la vaporii acestuia.
In cazul ingerarii, se va consulta urgent medicul.
Doza fatala este cuprinsa intre 100-125mL

Utilizari:
Agent de denaturare pentru alcoolul provenit din cereale
Antigel
Sinteza mai multor compusi organici
Obtinerea formaldehidei, a sulfatului de metil(agent de metilare) a unor produse
intermediare din industria colorantilor
Carburant la avioane cu reactie
Obtinerea de mase plastice, coloranti, rasini sintetice, etc.

S-ar putea să vă placă și