Notiuni introductive in

Rezistenta materialelor
Made by Calin ITU
Notiuni introductive

Fundamentele ştiinţifice
legate de structurile de bază
încep cu analizele unor grinzi,
bare simplu rezemate. O bară
este o structură orizontală care
este concepută în ideea de a
rezista la acţiunile unor sarcini
aplicate (pe direcţie verticală).
 Tipuri de legături mecanice

X Articulaţia: Legătura mecanică ce permite doar rotirea în

Articulaţia jurul axei. Blochează translaţiile după direcţiile orizontală şi
verticală. În consecinţă introduce două reacţiuni în sistem –
una pe direcţie orizontală (X) şi una pe direcţie verticală (Y).
Y

Reazemul: Legătura mecanică ce permite rotirea în jurul

Reazemul axei şi translaţia pe direcţie orizontală. Blochează translaţiile
doar după direcţiile verticală. În consecinţă introduce o
Y singură reacţiuni în sistem – pe direcţie verticală.

M Încastrarea: Legătura mecanică ce blochează toate

X translaţiile şi rotaţiile. În consecinţă introduce trei reacţiuni
Încastrarea în sistem o reacţiune orizontală, una verticală şi un moment
Y reactiv.
 Tipuri de încărcări exterioare

Forţa concentrată poate fi considerată ca fiind acţiunea unei sarcini într-un punct, deşi în practică
aceasta se distribuie pe o suprafaţă mică. Unitatea de măsură este Newton sau KN.
Sarcina uniform distribuită este o sarcină întinsă pe o lungime definită a barei. De obicei aceste sarcini
de tip presiune pot fi distribuite uniform sau după o lege definită. În figură se prezintă o lege de variaţie
liniară. Această sarcină este definită de o intensitate, iar unitatea acesteia este kN/m sau N/mm.
Ce este momentul unei forţe?

 Un moment este un efect de rotire.

 Un moment întotdeauna acţionează în jurul unui punct şi poate avea orientare
orară sau anti-orară.
 Momentul în jurul unui punct A cauzat de o forţă particulară F se defineşte ca fiind
forţa F înmulţită cu distanţa (pe direcţia perpendiculară) de la linia de acţiune a forţei
până la punct.
 În baza figurilor M = Fx.
 Unitatea de măsură a momentului este Nmm sau kNm.
Exemple practice
A a) Sistem în echilibru
Forţele de greutate egale şi
aplicate la distanţe egale

A b) Sistem în dezechilibru datorită

forţelor de greutate diferite

M=Fx > m =f x – tendinţa de rotire

a sistemului este dată de sensul lui M

A c) Sistem în dezechilibru datorită

forţelor de greutate (egale)
amplasate la distanţe diferite
M=fx > m =f (x/2) – tendinţa de
rotire a sistemului este dată de sensul lui M
 Exemple de calcul ale momentului în
raport cu un punct A
În următoarele exemple la calculul momentelor în raport cu punctul A:
- sensul orar este considerat sens pozitiv “+”,
- sensul anti-orar este negativ “-”.

a) c)

M = +(4kN x 2m) = +8kNm M = +(98kN x 0m) +(7kN x 4m)

M = +28kNm

b) d)

M = +(4kN x 2m) +(5kN x 3m)

M = -(6kN x 3m) = -18kNm
M = +23kNm
 Exemple de calcul a momentului în
raport cu un punct A
În următoarele exemple la calculul momentelor în raport cu punctul A:
- sensul orar este considerat sens pozitiv “+”,
- sensul anti-orar este negativ “-”.

e)
g)

M = +(5kN x 3m) - (2kN x 5m)

M = +5kNm
Dacă forţa de acţiune este
f) înclinată la un unghi faţă de axa
barei, există două metodologii
de calcul a momentului care sunt
M = -(6kN x 5m) detaliate pe slide-ul următor.
M = -30kNm
 Exemple de calcul a momentului în
raport cu un punct A

cos  
cateta _ alaturata
ipotenuza
g)
sin  
cateta _ opusa
ipotenuza

Metoda trigonometrică Metoda proiecţiei forţelor pe

direcţiile verticală şi orizontală
Forta _ verticala  3  sin(53.1)  2.4kN
Forta _ orizontala  3  cos(53.1)  1.8kN

M = +(3kN x 5sin(53,1) m) M = +(2,4kN x 5m) + (1,8kN x 0m)

M = +12kNm M = +12kNm
 Trasarea diagramelor de eforturi
tăietoare și momente încovoietoare
Calin ITU
 N – efort axial
Convenția de semne T – efort tăietor
Mi – moment încovoietor

N N

T
T

Mi Mi
 1.Determinarea reactiunilor
2. Trasarea diagramelor T si Mi

R =q2a

a a

Aplicatia 1
 1.Determinarea reactiunilor
2. Trasarea diagramelor T si Mi

R =q2a

a a

Aplicatia 2
Întindere-compresiune

Capitolul 2
 Condiţia de rigiditate şi rezistenţă la tracţiune
Condiţia de rigiditate

N
    a
EA

Condiţia de rezistenţă

N
  a
Notaţii:
A
 – alungirea barei,
N – efortul axial, Lungirea specifică
– lungimea iniţială a barei,
 1 N 
E – modul de elasticitate (modulul lui Young),    
A – aria secţiunii transversale,  E A E
EA – modulul de rigiditate la tracţiune,
 - tensiunea de tracţiune, Proporţionalitate tensiuni - deformaţii
a – alungirea admsibilă,
a – tensiunea admisibilă     E Legea lui Hooke
 Tipuri de secţiuni transversale
Secţiune circulară Secţiune pătrată Secţiuni profilate

  D2
A A  2
4

Secţiune tubulară Secţiune ţeavă pătrată

A

  D2  d 2  A   2   20
4
PROBLEME
Aplicaţia 1

Date intrare: Cerinţe:

a = 0,5 [m] 1) Să se determine reacţiunile din încastrare,
F1 = 125 [kN], 2) Să se traseze diagrama de eforturi axiale,
F2 = 175 [kN] 3) Să se dimensioneze sistemul de bare,
D = 2d, 4) Să se calculeze deplasările orizontale ale punctelor 1
a = 150 [MPa] şi 2 (u1 şi u2).
Aplicaţia 2

Date intrare:
= 400 [mm], a = 0.5 [m]
q=10 [N/mm] Cerinţe:
E = 2,1105 [MPa], 1) Să se calculeze eforturile N1 şi N2 din
A1 = A2 barele verticale,
a = 150 [MPa] 2) Să se dimensioneze barele (d = ?)
a=30o
Forfecarea barelor

Capitolul 3
 Forfecarea. Noţiuni teoretice
Condiţia de rezistenţă la forfecare

Forfecarea - solicitarea produsă de două forţe

egale si de sens contrar situate la distanţă
foarte mică una de cealaltă şi care acţionează
asemeni unor lame de cuţit.
Notaţii:

P – forta [N],
e – distanţa dntre secţiunile 1 şi 2 [mm],
A – aria secţiunii transversale [mm2]
Condiţia de rezistenţă
h – grosimea tablei [mm],
v – deplasarea relativă a secţiunii 2 [mm] P
- tensiunea de forfecare [MPa], f   af
A
g - unghiul de lunecare longitudinală [rad]
af = (0,5 – 0,8)at
Asamblările nituite. Calculul de forfecare

Solicitările niturilor într-o asamblare:

1. forfecare,
2. strivire

Secţiuni supuse forfecării

Calculul de forfecare:
Tmax T
f   max 2  af
Af d
i
4
i = 2 – numărul suprafeţelor supuse forfecării
Asamblările nituite. Calculul de strivire

Secţiuni supuse forfecării

Calculul de strivire:

Tmax Tmax Suprafeţele de contact

ps    p as  1.5  at
As dt dintre nit şi gaura tablelor

Aria de strivire ce se utilizeaza

la calculul presiunii de strivire
A = td

Plan tăietor
Asamblările sudate. Calculul de forfecare

P
s   as  0.65  at
2a   2a 

Idealizarea sudurii
PROBLEME
 Forfecarea. Aplicatia 1
Piesele componente ale structurii din figura, trebuie sa sustina o sarcina F = 500 kN.
Se cere sa se determine diametrul util d al şuruburilor  ‚ precum si dimensiunile a,
b, d1, d2, d3. Se cunosc: at = 140 MPa, af = 110 MPa, pas = 210 MPa.
 Forfecarea. Aplicatia 2
Doua profile laminate sunt imbinate cu o platbanda ca in figura cu ajutorul niturilor
de diamterul d = 4 [mm]. Forta care solicita aceasta imbinare este P = 35000 [N].
Grosimea profilelor este h1 = 1 [mm], iar a platbenzii h = 2 [mm].
Cunoscand af = 100 MPa, pas = 280 Mpa, se cere sa se calculeze numarul de nituri
necesar imbinarii.
 Asamblările sudate. Aplicatia 3
Sa se calculeze lungimile necesare ale
Date intrare: celor doua cordoane de sudura astfel
c = 80 [mm] incat ansamblul sa indeplineasca conditia
h = 10 [mm]
de rezistenta.
a = 140 [MPa]
Momente de inertie

Capitolul 4
Momente de inertie. Aplicatia 1

Să se determine poziția centrului de greutate,

momentele de inerție axiale (z, y) și
momentul de inerție centrifugal pentru
ansamblul din figura .
Momente de inertie. Aplicatia 2

Să se determine poziția centrului de greutate,

momentele de inerție axiale (z, y) și
momentul de inerție centrifugal pentru
ansamblul din figura .
Torsiunea barelor de secţiune
circulară
Capitolul 5
Ce înseamnă solicitare de torsiune?
Exemple practice

Strangerea unui şurub Suspensia faţă a unui automobil

Transmisia cardanica
 Condiţia de rigiditate şi rezistenţă la torsiune

Răsucirea - solicitarea produsă de două forţe 

egale si de sens contrar aplicate la capatul
liber al unei bare. Celalalt capat al barei este
încastrat.

Notaţii:
P – forta [N], Condiţia de rigiditate
Mt – moment de torsiune [Nmm]
– lungimea barei [mm], Mt  
  a
G – modul de elasticitate transversal [MPa] G  p
Ip – moment de inertie polar [mm4],
G Ip – modulul de rigiditate la torsiune, Condiţia de rezistenţă
Wp – modul de rezistenta la torsiune [mm3]
Mt
- tensiunea de forfecare la torsiune [MPa],   a
 - unghiul de rasucire [rad] Wp
 Ipoteze de calcul la torsiune
Legea lui Hooke
Proporţionalitate
tensiuni - deformaţii

 Gg

Variaţia tensiunilor la
solicitarea de torsiune

Când bara este solicitată la răsucire prin momentul Mt:

 Secţiunile transversale rămân plane şi paralele după
deformaţie;
 distanţa între două secţiuni transversale rămâne aceeaşi
după deformaţie (nu există tensiuni normale  = 0),
 după aplicarea momentului Mt dreptunghiul abcd se Mt
transformă în paralelogram. Unghiul g se numeşte unghi de  r.
Ip
lunecare specifică
 Tipuri de secţiuni transversale
Secţiune circulară
Secţiune tubulară

Wp 
  D3   D 4  d 4 
Wp  ,
16 16  D
p 
  D4   D 4  d 4 
32 p 
32

Secţiune pătrată

Wp  k  h  b 2 ,
 p  k1  h  b 3

Coeficienţii k,k1 şi k2
PROBLEME
Aplicaţia 1

Date intrare: Cerinţe:

 = 500 [mm] 1) Să se determine reacţiunile din încastrare,
M0 = 500 [Nm], 2) Să se traseze diagrama de momente de torsiune,
G = 8104 [MPa] 3) Să se dimensioneze sistemul de bare,
a = 100 [MPa] 4) Să se calculeze rotirile secţiunilor 1 şi 2 (1 şi 2).
Incovoierea barelor

Capitolul 6
PROBLEME
Aplicaţia 1 – Asamblari sudate
Aplicaţia 2 – asamblari nituite