5 Reductor PP

Proiect de diplomă Universitatea Transilvania din Braşov Prejvară Constantin
Cap. 5 CALCULUL REDUCTORULUI PRIZEI DE PUTERE
5.1 Alegerea schemei constructive a reductorului prizei de putere

Se alege un reductor în patru trepte cu arbori cu axe fixe, cu acţionare
mecanică, a cărei schemă de organizare este prezentată în figura 5.1 :
Fig. 5.1 Schema cinematică a reductorului
5.2 Determinarea rapoartelor de transmitere ale reductorului prizei de

putere
Raportul de transmitere al reductorului PP corespunzător turaţiei arborelui
prizei de 540 rot/min:

64


unde nn este turaţia nominală a motorului, în rot/min.

5.3 Calculul angrenajului din treapta I conform normelor ISO.
5.3.1 Date de proiectare
- Puterea nominală de transmis
Pn = 40 kW
- Turaţia pinionului angrenajului
n1 = 2400 rot/min
-Raportul de angrenare
idat = iI = 1,85
- Durata de funcţionare:
Lh = 10000 h
- Condiţiile de funcţionare a angrenajului:
- Maşina motoare: motor cu ardere internă cu mai mulţi cilindri
- Maşina antrenată: transmisia tractorului
- Caracterul sarcinii: uniform
- Ciclurile de solicitare:
- Solicitarea de contact: ciclu pulsator
- Solicitarea de contact: ciclu pulsator
- Numărul de cicluri de solicitare a flancului dintelui la o rotaţie completă,
pentru pinion χ1 şi roata condusă χ2:
χ1,2 = 1
65
- Profilul cremalierei:
5.3.2 Alegerea materialelor şi a tensiunilor limită

a) Alegerea materialelor celor două roţi, a tratamentului termic şi a
durabilitaţilor :
Se alege oţel aliat pentru tratament termic (cementare) 18MnCr11, cu
următoarele proprietăţi:
- duritatea flancului = 58 HRC
- duritatea miezului = 300 HB
- limita de rupere, respectiv curgere:
b) Tensiunile limită :
- la solicitarea de contact:
- la solicitarea de încovoiere
5.3.3 Calculul de predimensionare

a) Determinarea numărului de dinţi pentru pinion, respectiv roata
condusă:
Numărul de dinţi z1 ai pinionului, respectiv ai roţii conduse z2
În care :
66
Se adoptă :
z1 =26 dinţi
Se adoptă :
z2 = 48 dinţi
b) Raportul de angrenare real u :
c) Factorii pentru calculul la contact

- Factorul de elasticitate a materialelor roţilor ZE
- Factorul zonei de contact ZH
- Factorul gradului de acoperire Zε
67
- Factorul înclinării danturii Zβ
d) Factorii pentru calculul la încovoiere :

- Numerele de dinţi ai roţilor echivalente
- Coeficienţii deplasărilor de profil în plan normal
- Factorii de formă a dinţilor
- Factorii de corecţie a tensiunii la baza dinţilor
- Factorul gradului de acoperire
- Factorul înclinarii danturii
e) Factorii de corecţie a sarcinii :

- Factorul regimului de funcţionare
kA=1.25
- Factorul dinamic
kν=1.1
68
- Factorii de repartizare neuniformă a sarcinii pe lăţimea danturii

- pentru solicitarea la contact
KHβ=1.6
- pentru solicitarea de încovoiere
KFβ = 1.6
- Factorii de repartizare a sarcinii în plan frontal
- pentru solicitarea de contact şi încovoiere
KHα = KFα=ε/cos2β=1.4/cos210=1.41
f) Rezistenţele admisibile pentru solicitarea de contact respectiv
încovoiere :
- Rezistenţele admisibile pentru solicitarea la contact
Factorii pentru calculul de predimensionare sunt :

-Factorul de lubrifiere ( ), factorul de viteză ( ), factorul de
rugozitate al flancului ( )
-Factorul de rugozitate al flancurilor active :

-Factorul de mărime :
-Factorii de durabilitate la solicitările de contact pentru pinion şi
pentru roata condusă :
69
-Coeficientul minim de siguranţă la solicitarea de contact :
Rezistenţele admisibile pentru solicitarea de încovoiere
Factorii pentru calculul de predimensionare sunt :

-Factorul de corecţie a tensiunii de încovoiere :
-Factorul relativ de sensibilitate la concentratorul de tensiuni de la

piciorul dintelui pentru pinion şi roată :
-Factorul relativ al rugozităţii zonei de racordare de la piciorul dintelui
pentru pinion şi roată :
-Factorul de mărime :
-Factorii de durabilitate la solicitarea de încovoiere pentru pinion şi
roata condusă :
-Coeficientul minim de siguranţă la solicitarea de încovoiere :
g). Distanţa dintre axe, la predimensionare

-Coeficienţii de lăţime :
- Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la solicitarea de contact
70
- Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la solicitarea de încovoiere
Se adoptă : =112mm
- Lăţimile preliminare ale roţilor
5.3.4. Calculul de dimensionare şi verificare

a) Modulul danturii
Se adoptă din STAS 822-82
b) Distanţa dintre axe de referinţă
71
Se adoptă :
a = 112 mm
5.3.4 Calculul elementelor de control şi alegerea abaterilor şi

toleranţelor tehnologice :
a) Elementele profilului de referinţă
- Unghiul de presiune :
- Coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă
- Coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă
- Raza de racordare de referinţă la piciorul dintelui
- Pasul danturii în plan normal, repectiv în plan frontal
b) Elementele angrenajului
- Raportul de transmitere :
i = 1,85
- Raportul de angrenare
u = 1,85
- Distanţa dintre axe de referinţă :
a = 112 mm
- Distanţa dintre axe din calculul de rezistenţă :
72
aw = 112 mm
c) Alegerea coeficienţilor deplasărilor de profil
- Unghiul de presiune în plan frontal :
- Unghiul real de angrenare în plan normal şi frontal:
- Coeficientul deplasării totale de profil, în plan normal, respectiv în plan

frontal :
- Alegerea coeficientului deplasării de profil pentru pinion, în plan

normal, respectiv în plan frontal :
- Coeficientul deplasării de profil pentru roata condusă în plan

normal,respectiv în plan frontal :
5.3.5 Elementele geometrice ale roţilor dinţate [2,6,7]

În figura 5.2 este prezentată schema de calcul a elementelor geometrice
ale roţilor dinţate:
73
Fig.5.2 Schema de calcul a elementelor geometrice ale roţilor dinţate

a) Diametrele cercurilor de divizare
Se adoptă :
b) Diametrele cercurilor de bază :
c) Diametrele cercurilor de rostogolire :
d) Diametrele cercurilor de cap :
74
Se adoptă :
da1 = 84 mm
da2 =150 mm
e) Diametrele cercurilor de picior :
f) Unghiul de presiune pe cercul de cap :
g) Unghiul de înclinare a danturii pe cercul de bază :
h) Unghiul de înclinare a danturii pe cercul de cap :
i) Pasul pe cercul de bază :
j) Arcul în plan normal (n), respectiv în plan frontal (t) în mm:
75
- Pe cercul de divizare :
- Pe cercul de cap:
5.4 Stabilirea numărului de dinţi al roţilor pentru celelalte trepte

În cazul cutiilor de viteze cu doi arbori procedeul stabilirii numărului de
dinţi este următorul :
Cunoscându-se raportul de transmitere la prima treaptă icv1 şi adoptându-
se numărul de dinţi ai roţii conducătoare z1, se determină numărul de dinţi ai
roţii conduse z2 , adică :
z2 = i1 z1.
În care:
i1 – raportul de transmitere din cutia de viteze propiu zisă în treapta I
Distanţa dintre axe A se determină cu ajutorul relaţiei :
Deoarece distanţa dintre axe rămâne constantă la toate treptele de viteze şi

cunoscându-se celelalte rapoarte de transmitere din cutia de viteze , relaţia de
mai sus devine:
76
În care:
z1 – numărul de dinţi ai pinionului din treapta I
z3 – numărul de dinţi ai pinionului din treapta II
z5 – numărul de dinţi ai pinionului din treapta III
z7 – numărul de dinţi ai pinionului din treapta IV
i1 – raportul de transmitere din treapta I
i2 – raportul de transmitere din treapta II
i3 – raportul de transmitere din treapta III
i4 – raportul de transmitere din treapta IV
Cunoscându-se distanţa dintre axe, modulul şi rapoartele de transmitere
pe fiecare treaptă, se vor determina din relaţia de mai sus, numărul de dinţi ai
pinioanelor, respectiv roţilor conduse, astfel :
Treapta II :
Se adoptă :
z3 = 30 dinţi
z4 =44 dinţi
Treapta III :
Se adoptă :
z5 = 35 dinţi
z6 =40 dinţi
77
Treapta IV:
Se adoptă :
z7 = 40 dinţi
z8 =35 dinţi
5.5Calculul geometric al roţilor dinţate ale cutiei de viteze la celelalte

trepte
Treapta II:
Determinarea unghiului de înclinate a danturii
Alegerea coeficienţilor deplasărilor de profil :

Unghiul de presiune în plan frontal :
Unghiul real de angrenare în plan normal şi frontal:
Coeficientul deplasării totale de profil, în plan normal, respectiv în plan

frontal :
78
Alegerea coeficientului deplasării de profil pentru pinion, în plan normal,

respectiv în plan frontal :
Coeficientul deplasării de profil pentru roata condusă în plan

Diametrele de divizare :
Diametrele cercurilor de bază :
Diametrele cercurilor de rostogolire :
Diametrele cercurilor de cap :
Diametrele cercurilor de picior :
79
Treapta III :
Determinarea unghiului de înclinare a danturii


frontal :


80
Diametrele cercurilor de bază :
Diametrele cercurilor de rostogolire
Treapta IV:
Determinarea unghiului de înclinare a danturii

81

frontal :


Diametrele cercurilor de baza :
82
Diametrele cercurilor de rostogolire :
5.6Calculul laţimilor roţilor dinţate şi determinarea forţelor din

angrenaje
5.6.1 Determinarea lăţimilor roţilor
Se poate face cu ajutorul relaţiei :
În care :
m = (5....8,5)– coeficientul modular al lăţimilor roţilor pentru dantura
înclinată
Se adoptă :
- m = 6,6 - pentru trepta II
- m = 6 – pentru treapta III
- m =5.3 – pentru treapta IV
Lăţimea roţilor dinţate din treapta II:
83
Se adoptă b= 20 mm
Laţimea roţilor dinţate din treapta III:
Laţimea roţilor dinţate din treapta IV:
Se adoptă b = 16 mm
5.6.2 Determinarea forţelor din angrenaje [2,6,7,12]

Încercările arborilor cutiei de viteze sunt determinate de forţele din
angrenajele roţilor dinţate.
Aceste forţe dau naştere la reacţiuni corespunzătoare în lagărele arborilor,
a căror determinare este necesară atât pentru calculul de rezistenţă a arborilor
cât şi pentru calculul de alegere a rulmenţilor.
În fiecare angrenaj acţionează o forţă tangenţială Ft, una radială Fr şi una
axială Fa, a căror dispunere este prezentată în schema de calcul din figura 5.3.
84
Fig.5.3 Schema de dispunere a forţelor din agrenaje
Determinarea momentului de calcul se face din condiţia transmiterii

momentului de torsiune de la motor la roata dinţată respectivă:
în care :
Mn – momentul nominal al motorului
ik – raportul de transmitere de la motor până la arborele pe care se află roata
dinţată respectivă
k – randamentul mecanismului pe această porţiune
Momentul de calcul va fi :
[Nm]
Determinarea forţelor din angrenaje pe fiecare treaptă
Treapta I :
[Nmm]
[N]
[N]
[N]
Treapta II:
[Nmm]
[N]
85
[N]
[N]
Treapta III :
[Nmm]
[N]
[N]
[N]
Treapta IV :
[Nmm]
[N]
[N]
[N]
5.7 Calculul de verificare a dinţilor

Dantura roţilor dinţate este solicitată la uzură şi de presiunea de contact .
Verificarea dinţilor la uzură
Se face prin determinarea sarcinii specifice p care acţionează asupra
dintelui :
În care :
Ft – forţa tangenţială ce acţionează asupra dintelui în [daN]
b – laţimea de lucru a roţii dinţate în [cm]
pa = 750 [daN/cm]– sarcina specifică admisibilă
Treapta I :
86
Treapta II:
Treapta III :
Treapta I V:
Verificarea dinţilor la presiunea de contact :

Cojirea (exfolierea) suprafeţelor de lucru ale dinţilor este cauza cea mai
frecventă de scoatere a angrenajelor din funcţiune.
Presiunea de contact se calculează cu ajutorul formulei :
În care :
E = (2.....2,2) [daN/cm2] – modulul de elasticitate longitudinal
 - unghiul de angrenare
as = (1200-1500) [daN/cm2] – presiunea de contact admisibilă
1 si 2 – razele de curbură ale suprafeţelor roţilor conducătoare, respectiv
conduse, şi se determină cu următoarele relaţii :
si
În care :
Rw1 si Rw2 – razele cercurilor de rostogolire ale celor două roţi
Treapta I :
87
mm
mm
Treapta II :
mm
mm
Treapta III :
mm
mm
Treapta IV :
mm
mm
5.8Calculul arborilor cutiei de viteze
5.8.1 Predimensionarea arborilor cutiei de viteze

Diametrele arborilor :
- diametrul arborelui primar (pentru arbori tubulari) :
- Se adoptă raportul d1/da1=0,65
În care :
Mc – momentul de calcul în N/cm
Se adoptă:
88
da1 = 42 mm
- diametrul arborelui secundar :
Se adoptă:
da2 = 42 mm
Lungimea arborilor
- arborele primar :
- arborele secundar :
5.8.2 Calculul reacţiunilor din lagăre

În figurile 5.4 si 5.5 sunt prezentate schemele de calcul ale reacţiunilor
din lagăre pentru arborele primar, respectiv secundar.
Fig. 5.4 Schema de calcul a reacţiunilor din lagăre pentru arborele primar
89
Fig. 5.5 Schema de calcul a reacţiunilor din lagărepentru arborele

secundar
Treapta I
Se adoptă următoarele valori :
l1= 250 mm ; l2= 33mm ; l4= 250mm ; l5= 33mm
Pentru arborele primar :
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
Pentru arborele secundar :
[N]
[N]
[N]
90
[N]
[N]
[N]
Treapta II :
l1= 181 mm ; l2= 102mm ; l4= 181 ; l5=102
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
91
[N]
[N]
Treapta III
l1= 105mm ; l2= 178mm ; l4=105mm ; l5= 178mm
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N
92
Treapta IV
l1= 33mm ; l2= 250mm ; l4= 33mm ; l5= 250mm
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
5.8.3 Dimensionarea arborilor din condiţia de rezistenţă la încovoiere şi

torsiune
93
Treapta I
Arborele principal
Arborele secundar
Treapta II
Arborele principal
94
Arborele secundar
Treapta III
Arborele principal
Arborele secundar
95
Treapta IV
Arborele principal
Arborele secundar
96
5.9.4 Calculul de rigiditate

Solicitările de încovoiere dau naştere la deformaţii elastice.
Aceste deformaţii, în special cele datorate încovoierii, dacă depăşesc
valorile admisibile, conduc la condiţii de angrenare necorespunzătoare, iar
solicitările danturii cresc.
De asemenea, datorită deformaţiei arborilor, polul de angrenare, oscilând
în jurul poziţiei teoretice, determină o mişcare neuniformă a arborelui condus,
fapt ce contribuie la o funcţionare zgomotoasă.
Durata de funcţionare şi lipsa zgomotului în angrenajele cu roţi dinţate ale
cutiilor de viteze depind de mărimea săgeţilor arborilor din planul de dispunere
a roţilor dinţate şi de mărimea răsucirii secţiunii respective.
Daca fv este săgeata din planul vertical, datorată forţelor Fr şi Fa şi fh
săgeata în planul orizontal,datorată forţei Ft,atunci săgeata totală a arborelui este
:
Săgeata admisibilă este :

f=0,13........0,15 mm-pentru treptele superioare
f=0,15........0,25 mm-pentru treptele inferioare
Având în vedere că forţele din angrenaje diferă de la un angrenaj la altul
şi de asemenea pe treptele de viteze , calculul se va face tabelar iar rezultatele
vor fi trecute în tabelul următor , conform relaţiei :
Săgeata în dreptul sarcinii,respectiv forţele din angrenaje , este:
Fig.5.6 Calculul deformaţiei arborelui în funcţie de valoarea şi poziţia forţelor
97
În tabelul 5.1 sunt prezentate valorile săgeţilor.

Tabelul 5.1 Valorile deformaţiilor arborelui pentru fiecare treaptă
Treapta I II III IV
fv1[mm] 0,00167 0,00235 0,00422 0,00469
fv2[mm] 0,00211 0,00347 0,0052 0,00698
fv3[mm] 0,0029 0,00481 0,00605 0,00747
fv4[mm] 0,00513 0,00766 0,0081 0,00972
fh1[mm] 0,000042 0,000049 0,000057 0,000061
fh2[mm] 0,000067 0,000079 0,000087 0,000094
fh3[mm] 0,00016 0,00025 0,00041 0,00049
fh4[mm] 0,00027 0,00033 0,00048 0,000607
fv[mm] 0,01181 0,01829 0,02357 0,02882
fh[mm] 0,000539 0,000708 0,001034 0,001252
f[mm] 0,011822 0,018303 0,023592 0,028847
5.9. Calculul pentru alegerea rulmenţilor

Raportul de transmitere mediu
i1=1,85 α1=0,10
i2=1,46 α2=0,30
i3=1,14 α3=0,20
i4=0,88 α4=0,10
Turaţia echivalentă
vmed  10 (Km/h) i0  5 if  5 rr  0.656 (mm)
98
vmed
3
nech  2.66  i i i nech  1.987  10
rr cvmed 0 f
Durabilitatea rulmentului
Dh  1500 (ore)
60
D  Dhnech D  178.82 (milioane de rotaţii)
6
10
Sarcina echivalentă medie

- pentru tractoare:
10
p 
3
Fr1  2219.12 [N] Fa1  1058.73
Fr3  1420.7 [N] Fa3  948.3
Fr5  857.26 [N] Fa5  517
Fr7  586.74 [N] Fa7  353.85
Q1  Fr1 0.4  1.6 Fa1 3

Q1  2.582  10
Q2  Fr3 0.4  1.6 Fa3 3

Q2  2.086  10
Q3  Fr5 0.4  1.6 Fa5 3

Q3  1.17  10
Q4  Fr7 0.4  1.6 Fa7 Q4  800.856
1
p
 p 1000
Qem    1 Q1 
p 1000
  2 Q 2 
p 1000
  3 Q3 
p 1000 
  4 Q4 
p 1000 
  5 Q5 
nech nech nech 
nech  nech 

3
Qem  1.425  10
Capacitatea de încărcare
C  49.831 (N) < 35500
99

5 Reductor PP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5 Reductor PP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de diplomă Universitatea Transilvania din Braşov Prejvară Constantin

Cap. 5 CALCULUL REDUCTORULUI PRIZEI DE PUTERE

5.1 Alegerea schemei constructive a reductorului prizei de putere

Fig. 5.1 Schema cinematică a reductorului

5.2 Determinarea rapoartelor de transmitere ale reductorului prizei de

Raportul de transmitere al reductorului PP corespunzător turaţiei arborelui

Raportul de transmitere al reductorului PP corespunzător turaţiei arborelui

Raportul de transmitere al reductorului PP corespunzător turaţiei arborelui

unde nn este turaţia nominală a motorului, în rot/min.

5.3.2 Alegerea materialelor şi a tensiunilor limită

5.3.3 Calculul de predimensionare

b) Raportul de angrenare real u :

c) Factorii pentru calculul la contact

- Factorul zonei de contact ZH

- Factorul gradului de acoperire Zε

- Factorul înclinării danturii Zβ

d) Factorii pentru calculul la încovoiere :

- Coeficienţii deplasărilor de profil în plan normal

- Factorii de formă a dinţilor

- Factorii de corecţie a tensiunii la baza dinţilor

- Factorul gradului de acoperire

- Factorul înclinarii danturii

e) Factorii de corecţie a sarcinii :

- Factorii de repartizare neuniformă a sarcinii pe lăţimea danturii

Factorii pentru calculul de predimensionare sunt :

-Factorul de rugozitate al flancurilor active :

-Coeficientul minim de siguranţă la solicitarea de contact :

Rezistenţele admisibile pentru solicitarea de încovoiere

Factorii pentru calculul de predimensionare sunt :

-Factorul relativ de sensibilitate la concentratorul de tensiuni de la

pentru pinion şi roată :

-Factorii de durabilitate la solicitarea de încovoiere pentru pinion şi

-Coeficientul minim de siguranţă la solicitarea de încovoiere :

g). Distanţa dintre axe, la predimensionare

- Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la solicitarea de contact

- Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la solicitarea de încovoiere

- Lăţimile preliminare ale roţilor

5.3.4. Calculul de dimensionare şi verificare

Se adoptă din STAS 822-82

b) Distanţa dintre axe de referinţă

5.3.4 Calculul elementelor de control şi alegerea abaterilor şi

- Coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă

- Coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă

- Raza de racordare de referinţă la piciorul dintelui

- Pasul danturii în plan normal, repectiv în plan frontal

- Unghiul real de angrenare în plan normal şi frontal:

- Coeficientul deplasării totale de profil, în plan normal, respectiv în plan

- Alegerea coeficientului deplasării de profil pentru pinion, în plan

- Coeficientul deplasării de profil pentru roata condusă în plan

5.3.5 Elementele geometrice ale roţilor dinţate [2,6,7]

Fig.5.2 Schema de calcul a elementelor geometrice ale roţilor dinţate

b) Diametrele cercurilor de bază :

c) Diametrele cercurilor de rostogolire :

d) Diametrele cercurilor de cap :

e) Diametrele cercurilor de picior :

f) Unghiul de presiune pe cercul de cap :

g) Unghiul de înclinare a danturii pe cercul de bază :

h) Unghiul de înclinare a danturii pe cercul de cap :

i) Pasul pe cercul de bază :

j) Arcul în plan normal (n), respectiv în plan frontal (t) în mm:

5.4 Stabilirea numărului de dinţi al roţilor pentru celelalte trepte

Deoarece distanţa dintre axe rămâne constantă la toate treptele de viteze şi

5.5Calculul geometric al roţilor dinţate ale cutiei de viteze la celelalte