Sunteți pe pagina 1din 10

Echilibrul corpului uman

A. Echilibrul corpului in pozitie verticala


In aceasta pozitie, corpul uman este in echilibru stabil, iar
verticala CG trece prin interiorul unui poligon convex de
sprijin care in conditiile pierderii echilibrului isi mareste
suprafata prin indepartarea picioarelor. Conditiile de
echilibru al intregului corp cuprind echilibrul capului,
trunchiului si membrelor inferioare.
Capul
- rezemat pe condilii primei vertebre, atlasul
-verticala CG (b in desen) trece cu putin anterior de articulatia occipito-
atlantoida, adica in fata liniei transversale care uneste cei doi condili,
fapt pentru care capul nu se mentine in echilibru fara efort (observati
un om care doarme, capul sau se apleaca inainte); in stare de veghe
insa, muschii cefei, in usoara contractie statica, opresc capul de a
cadea inainte.
-prin urmare, echilibrul craniului este asigurat de muschii
cefei, care produc un moment de rotatie pd, avand rolul de
a anula efectul greutatii capului. Diferitele vertebre isi
mentin pozitia una deasupra celeilalte in acelasi mod ca si
capul. Pentru regiunea cervicala si dorsala, intervin
muschii spatelui, in timp ce in regiunea lombara unde
verticala CG trece prin spatele vertebrelor, momentul
compensator pentru mentinerea echilibrului este format de
muschii abdomenului.
Trunchiul
- sta in echilibru pe picioare, rezemat pe capetele celor doua
femururi;
- verticala CG trece prin spatele axei imaginare orizontale
care uneste articulatiile coxofemurale, momentul
compensator fiind realizat de ligamentul lui Bertin, muschiul
psoasiliac si tensorul fasciei late, care, sprijinindu-se pe
coapsa, trag bazinul inainte.
Echilibrul coapselor pe tibie
- condilii femurului se sprijina pe tibie, iar verticala CG trece la nivelul
genunchiului prin fata axei transversale articulare;
-gemenii si ligamentele genunchiului asigura echilibrul;
-genunchii sunt mentinuti in extensie prin actiunea gravitatiei, in limita
permisa de distensia ligamentelor articulare.
Echilibrul gambei pe picior
- verticala CG al intregului corp trece prin fata articulatiei tibio-tarsiene
- acesta este mentinut de tricepsul sural, care in ortostatism se afla in
stare de contractie permanenta;
Pentru mentinerea echilibrului corpului in pozitie verticala, intervin mai
activ muschii gambei
Pozitii anormale ale corpului uman
- pozita momentana datorata purtarii unei greutati – verticala
CG se deplaseaza, si, ca urmare, omul trebuie sa isi schimbe
pozitia pana ce aceasta verticala trece din nou prin poligonul
de sprijin;
- atitudini patologice datorate flexiei sau extensiei anormale a
diferitelor segmente;
- pozitii vicioase datorate modificarilor scheletului, care rezista
foarte bine la un efort de scurta durata, dar nu si la cele mai
indelungate si se deformeaza sub influenta contractiilor
musculare anormale de lunga durata;
Exemple:
1. La un om care are un picior mai scurt, mentinerea echilibrului cere
aplecarea trunchiului lateral catre piciorul mai scurt, consecinta
acestei aplecari repetate fiind aparitia scoliozei care este o
deformare a coloanei vertebrale a carei convexitate este indreptata
spre partea piciorului mai scurt
2. In anumite conditii, la adolescenti mai ales, poate aparea o exagerare
a curburii dorsale numita cifoza , pentru a carei compensare se
produce o amplificare a curburii lombare cu convexitatea anterioara,
numita lordoza 
• Piciorul plat reprezinta tot o consecinta a pozitiei verticale vicioase.
Apare datorita discordantei dintre apasarea puternica si continua a
corpului celui care sta mult timp in picioare si este supraincarcat cu
greutati si rezistenta oaselor si a ligamentelor (in multe cazuri este
vorba despre o boala profesionala care apare la persoanele care
lucreaza mult timp in picioare)
B. Echilibrul corpului in sedere
Deoarece in sedere membrele inferioare sunt in repaus, echilibrul corpului uman in
aceasta pozitie se refera numai la trunchi si nu la intregul corp.
Cazuri posibile:
- trunchiul este aplecat inainte(a) - verticala CG nu trece prin linia care uneste cele doua
ischioane; pentru a-si mentine echilibrul subiectul are doua posibilitati:
- se sprijina cu mainile marind astfel poligonul de baza al trunchiului;
- contracta muschii sacro-lombari, prin efortul acestora putandu-se mentine
pentru
catva timp echilibrul trunchiului;
- trunchiul este aplecat inapoi (b), verticala CG cazand in spatele liniei care uneste
ischioanele, pentru mentinerea echilibrului in aceasta pozitie, subiectul se reazema cu
spatele de un spatar;
- in cazul in care verticala CG intersecteaza linia ischioanelor (c), in pozitia de sedere
trunchiul este in echilibru stabil, contractia musculara este minima, iar efortul depus
pentru mentinerea stabilitatii corpului este foarte mic.
•Sederea vicioasa poate de asemenea duce la aparitia scoliozei. Aceasta deformatie,
apare de cele mai multe ori la elevii care stau incorect in banci. Corectarea scoliozelor se
poate face prin mecanoterapie,dar si printr-o corecta supraveghere a tinutei in banca.
C. Echilibrul corpului in pozitie culcata este echilibrul cel
mai stabil al corpului din doua motive:
- CG are pozitia cea mai joasa;
-poligonul convex de sprijin are aria cea mai mare
-in cazul in care subiectul este culcat pe o parte, corpul intins
se afla in echilibru instabil, datorita reducerii poligonului
convex de sprijin, dar acest lucru poate fi indepartat prin
indoirea membrelor aflate in contact cu planul de sprijin
- efortul muscular pentru mentinerea echilibrului corpului in
stare culcata este minim, toti muschii fiind relaxati.