Astmul bronșic

Chiriac Briana, Naniș Alessia, Ocheșel Răzvan

Ce este astmul bronșic?
Astmul bronsic reprezinta o afectiune medicala cronica ce genereaza pacientului mari
stari de disconfort. In cazul astmului, fluxul de aer de pe caile respiratorii este
restrictionat, cauza fiind inflamatia lor cronica. Inflamatia cronica poate fi data de alergii,
diferite substante sau schimbari de temperatura.

Receptorii activati duc la contractia muschilor din peretii cailor respiratorii. Asa apare
bronhoconstrictia, iar apoi criza propriu zisa de astm, care se manifesta acut, de cele mai
multe ori. Practic, pacientul respira foarte greu, cu dificultate, avand senzatia de lipsa de
aer, in timp ce tusea devine iritativa si compulsiva.

In crizele de astm, mucusul aglomereaza caile respiratorii, ceea ce duce la dificultatea in

respiratie, cu atat mai mult cu cat caile respiratorii sunt ingustate si inflamate.Un lucru
mai putin cunoscut legat de astm este faptul ca este permanent, nu ocazional, chiar daca
simptomele nu sunt prezente de fiecare data. Afectiunea creaza stari de disconfort in
timpul noptii, prin crizele astmatice constand in respiratie suieratoare si tuse, insotite de
episoade de panica si frica.
 Simptomele astmului bronșic
Simptomele astmului bronsic sunt neplacute si
obstructioneaza respiratia normala a pacientului
pentru perioade limitate de timp. Printre cele mai
frecvente simptome ale astmului bronsic se numara:
Tusea – aceasta se manifesta mai mult
pe timpul noptii, subit, ceeace nu
permite pacientului sa se odihneasca
corespunzator, solicitandu-i plamanii si
caile respiratorii. Tusea este unul dintre
cele mai deranjante simptome.

Suierat in plamani,
respiratie suieratoare -
cunoscut sub numele de
wheezing, acest simptom al
astmului bronsic genereaza
o senzatie neplacuta la
nivelul plamanilor si cailor
respiratorii
Senzatia de sufocare –
deoarece sunt
inflamate, caile Senzatia de constrictie/presiune la
respiratorii nu permit nivelul pieptului - un simptom pe
trecerea aerului in care il manifesta foarte multi
cantitate normala pacienti.
Simptomele unei crize severe de astm
• Nu toate persoanele care au astm
învinețirea prezintă aceleași simptome, în același
buzelor mod. Manifestările pot să fie diferite.
Mai mult, atacurile astmatice nu sunt
toate la fel, unele pot fi minore și
anxietate severă nivel scăzut de
asociată
depășite ușor, altele severe, având nevoie
vigilență, confuzie,
dificultăților de somnolență severă, de intervenția de urgență a medicului.
respirație leșin
• Unii astmatici pot avea crize dese, în
timp ce la alții, manifestările acute sunt
rare. Crizele ușoare de astm sunt în
general mai frecvente, iar atacurile
respirație severe, mai rare.
puls accelerat foarte dificilă
Cauze și factori de risc
• Nu se poate spune cu precizie ce anume declanșează astmul, dar este cert faptul că
motivele sunt diferite de la pacient la pacient. În cazul tuturor celor care au astm, se
constată o reacție inflamatorie acută a căilor respiratorii atunci când intră în contact cu un
anume factor declanșator. Căile respiratorii superioare se inflamează, se îngustează și sunt
obturate de o secreție masivă de mucus.
• Este dovedit că persoanele care manifestă diferite forme de alergie au un risc mai mare de
a face astm. O altă confirmare este faptul că, în unele situații, copiii celor care au astm,
vor face și ei această boală.
• Există o serie de factori care sunt considerați ca fiind declanșatori ai crizelor acute de
astm. Una dintre cele mai simple soluții, prin care suferința este ținută sub control, este
evitarea acestora.
• Aceștia sunt cei mai comuni declanșatori ai crizelor de astm:
Alergiile - sunt considerate principala cauză a crizelor
de astm. Peste trei sferturi
din persoanele care au astm sunt alergice la acarieni, polen,
mucegaiuri, păr de animale, excremente de gândaci. Dintre
persoanele alergice care au astm, peste jumătate au reacții
alergice la acarieni.

Astmul poate fi indus de exerciții fizice. Peste jumătate din

persoanele care au astm pot face o criză acută după ce fac
sport. Simptomele apar la 15-30 de minute după antrenament
și dispar în următoarele 30-60 de minute. Mai rar, un atac de
astm poate să apară la câteva ore după antrenament.
Efectuarea unor exerciții mai lente și progresive poate preveni
crizele astmatice.

cOamenii care fumează sunt mai predispuși să facă astm.

Astmaticii care fumează agravează simptomele și pot avea
crize puternice și dese. Se bănuiește că femeile care fumează
în timpul sarcinii pot crește riscul copilului de a face astm.
 Unele alimente și aditivi. Alergiile alimentare pot
provoca reacții minore sau severe, care să pună viața în
pericol. În cazul persoanelor care au alergii, astmul face
parte din reacțiile severe care pun viața în pericol. Cele
mai frecvente alimente asociate cu simptomele alergice
sunt: ouăle, laptele de vacă, arahidele, nucile, soia,
grâul, peştele, creveții și crustaceele, unele fructe, dar și
conservanții alimentari, în special bisulfitul de sodiu și
de potasiu, metabisulfitul de sodiu și de potasiu și
sulfitul de sodiu, care sunt utilizați, în mod obișnuit, în
procesarea sau prepararea alimentelor.
Sinuzita și alte infecții respiratorii ale căilor
superioare provoacă indirect inflamații la
nivelul mucoaselor, ceea ce produce mai mult
mucus, factor declanșator pentru o criză
astmatică.
Arsurile la stomac severe și astmul bronșic merg mână
în mână. Majoritatea celor care au astm au extrem de
frecvent arsuri gastrice severe. Boala de reflux
gastroesofagian este un factor declanșator pentru
crizele de astm. Acizii din stomac pot irita esofagul și,
ocazional, pot ajunge la nivelul mucoaselor căilor
respiratorii, ceea ce duce la o criză acută de astm.
Anumiți doctori consideră refluxul gastro-esofagian
drept cauza principală a astmului care debutează la
vârsta adultă, în lipsa unui istoric familial de astm,
alergii sau bronșită.
Unele medicamente pot crește sensibilitatea
căilor respiratorii și producția de mucus.
Acestea sunt: aspirina, unele medicamente cu
efect antiinflamator (ibuprofen) și beta-blocante
(utilizate pentru tratarea bolilor de inimă, a
tensiunii arteriale crescute și a glaucomului).
Prevenirea astmului bronșic

Astmul este o boală cronică ce poate fi foarte bine ținută

sub control, astfel că viața celor care au această suferință
poate continua în limite normale.

Identificarea cauzelor care produc astmul este una dintre primele

măsuri ce duc la prevenirea crizelor astmatice. Astfel, evitarea
alergenilor, prevenirea virozelor și combaterea stresului sunt
măsuri bune și utile.
Vaccinarea antigripală,
Imunoterapia, sub formă de vaccinuri
renunțarea la fumat și o viață
alergice, determină o modificare a
echilibrată emoțional sunt măsuri
reacției sistemului imunitar, făcându-l
preventive care pot reduce
mai puțin sensibil la alergenii care
substanțial frecvența și
declanșează crizele.
intensitatea crizelor astmatice
Bibliografie
• https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/totul-despre-astm-bronsic-
cauze-simptome-tratament-preventie
• https://www.medicover.ro/despre-sanatate/astm-bronsic-cauze-simptome-si-trata
ment,355,n,295
• https://ro.weblogographic.com/difference-between-asthma-and-bronchitis-1326
• https://www.romedic.ro/astmul-bronsic