Boli ale sistemului

respirator
~Ritli Aida
 Ce este sistemul respirator ?
● Sistemul respirator este un set de organe și structuri, care permit schimbul de gaze între
mediul înconjurător (oxigenul încărcat) și corpul uman (al cărui sânge este încărcat cu
dioxid de carbon).
● Sistemul respirator este format din nas, faringe, laringe, trahee, plămâni, pleură, bronhii și
bronhiole.
Astmul bronșic
● Fiind considerat o boală cronică, astmul este o afecțiune
de lungă durată a căilor respiratorii superioare. Acestea
suferă o inflamație permanentă care, în anumite situații,
poate îngreuna respirația. Căile respiratorii devin atât de
înguste, încât aerul nu se mai poate mișca liber. În
momentele acute, respirația este șuierătoare, uneori,
însoțită de o stare de panică și de o scădere a saturației de
oxigen din sânge.
● Boala nu are un remediu, dar există soluții care pot
ameliora rapid simptomele, în fazele acute.
● De obicei, astmul apare în copilărie, dar poate afecta,
pentru prima dată, persoane de orice vârstă. La copii,
incidența este mai mare în cazul băieților, dar la vârsta
adultă, apare mai des la femei.
Cauze și factori de risc
● Este dovedit că persoanele care manifestă diferite forme de alergie au un risc mai mare de a face astm. O altă confirmare este
faptul că, în unele situații, copiii celor care au astm, vor face și ei această boală.

● Aceștia sunt cei mai comuni declanșatori ai crizelor de astm:

1. Alergiile - sunt considerate principala cauză a crizelor de astm. Peste trei sferturi din persoanele care au astm sunt alergice la
acarieni, polen, mucegaiuri, păr de animale, excremente de gândaci. Dintre persoanele alergice care au astm, peste jumătate au
reacții alergice la acarieni.
2. Unele alimente și aditivi - sunt al doilea factor declanșator al crizelor de astm. Alergiile alimentare pot provoca reacții minore
sau severe, care să pună viața în pericol. În cazul persoanelor care au alergii, astmul face parte din reacțiile severe care pun
viața în pericol.
3. Oamenii care fumează sunt mai predispuși să facă astm. Astmaticii care fumează agravează simptomele și pot avea crize
puternice și dese. Se bănuiește că femeile care fumează în timpul sarcinii pot crește riscul copilului de a face astm.
4. Sinuzita și alte infecții respiratorii ale căilor superioare provoacă indirect inflamații la nivelul mucoaselor, ceea ce produce mai
mult mucus, factor declanșator pentru o criză astmatică.
Simptomele astmului
Simptomele frecvente de astm sunt:

● tuse seacă sau productivă, mai ales noaptea;

● respirație șuierătoare;
● respirație scurtă, sacadată;
● senzație de presiune și compresie toracică, însoțită de durere;
● dispnee și senzație de sufocare.

O criză severă de astm are următoarele simptome:

● învinețirea buzelor;
● nivel scăzut de vigilență, confuzie, somnolență severă, leșin;
● respirație foarte dificilă;
● puls accelerat;
● anxietate severă asociată dificultăților de respirație;
● transpirație.
Prevenția astmului bronșic
● Vaccinarea antigripală, renunțarea la fumat și o viață echilibrată emoțional sunt măsuri preventive care pot reduce substanțial
frecvența și intensitatea crizelor astmatice.

● Imunoterapia, sub formă de vaccinuri alergice, determină o modificare a reacției sistemului imunitar, făcându-l mai puțin
sensibil la alergenii care declanșează crizele.
Astmul este o boală cronică ce poate fi foarte
bine ținută sub control, astfel că viața celor
care au această suferință poate continua în
limite normale.