• Nume elev: Calin Brandușa Roxana

• Profsor Fondator: Brașoveanu Gheorghita

Proiect Anatomie
Sistemul respirator
By libianu
Ce este sistemul respirator?

• Organele care formează sistemul respirator permit

schimbul de gaze dintre mediul extern și organism.
Sistemul respirator este format din nas, faringe, laringe,
trahee, plămâni, pleură, bronhii și bronhiole.
Cele mai frecvente afecțiuni ale aparatului respirator

Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni ale sistemului respirator

sunt: astmul bronșic (caracterizat de simptome precum lipsa de
aer, tusea și wheezing-ul, precum și presiunea pe piept), boala
pulmonară obstructivă cronică (caracterizată printr-o obstrucție
bronșică persistentă, asociată cu un răspuns cronic inflamator
crescut al căilor respiratorii la noxe), bronșita cronică
(caracterizată prin inflamația cronică a mucoasei bronșice asociată
cu tuse și hipersecreție de mucus la nivelul traheei și al bronhiilor),
apneea de somn (caracterizată prin sforăit și obstrucția căilor
respiratorii superioare).
 Clasificare boli respiratorii și afecțiuni

Bolile respiratorii pot fi clasificate după mai multe criterii, inclusiv

după organul sau țesutul implicat, după patternul de semne și simptome
asociate sau după cauza bolii. Totuși, o clasificare frecventă este cea
care delimitează bolile pulmonare obstructive de cele restrictive.
Bolile pulmonare obstructive includ afecțiuni caracterizate de limitarea
pătrunderii aerului în plămâni. Astfel, persoanele care suferă de boală
pulmonară obstructivă se confruntă cu limitarea persistentă și
progresivă a fluxului de aer. Din cauza deteriorării plămânilor sau
îngustarea căilor respiratorii din interiorul acestora, aerul expirat iese
mai lent decât în mod normal. La sfârșitul unei exhalații complete, o
cantitate anormal de mare de aer poate rămâne în plămâni. Boala
pulmonară restrictivă implică o scădere a expansiunii parenchimului
pulmonar în timpul inhalării. Ca urmare, persoanele cu boală
pulmonară restrictivă nu își pot umple complet plămânii cu aer.
 Simptome afecțiuni respiratorii

Există câteva semne de boală respiratorie cărora ar trebui să le

acorzi atenție. În timp ce unele sunt mai grave decât altele,
fiecare dintre aceste simptome poate fi un indiciu că s-ar putea să
te confrunți cu o boală respiratorie.
• Dificultate în respirație – În vreme ce o tăiere a respirației poate
fi comună, cazul în care aceasta persistă ar trebui să te pună pe
gânduri. Orice dificultate de respirație trebuie evaluată de un
medic.
• Tuse persistentă – Dacă te confrunți cu o tuse care persistă de
luni bune, se poate pune problema unei tuse cornice.
• Respirație zgomotoasă – Aceasta ar putea indica blocarea căilor
respiratorii. Este important să iei în serios problema încă de la
primele semne.
• Dureri toracice persistente – Dacă experimentezi dureri toracice
bruște și severe, ar trebui să iei în considerare consultul imediat
al medicului specialist.
 Cauze boli respiratorii

Există date sigure în privința anumitor factori care contribuie la apariția bolilor
respiratorii. Totuși, unele cauze rămân în continuare neclare. Cauzele sau factorii de risc
dovediți includ:
• Fumatul – Fie că ești fumător sau expus indirect la fumul cauzat de țigară, efectele sunt
nocive. Fumatul este o cauză principală a cancerului pulmonar și, totodată, responsabil
de agravarea astmului și declanșarea crizelor.
• Mediul înconjurător – Slaba calitate a aerului și declanșatorii de mediu precum polenul
contribuie la creșterea riscului crizelor de astm.
• Boli autoimune – Anumite boli care afectează imunitatea, cum ar fi sclerodermia și
artrita reumatoidă, pot duce la fibroză pulmonară. Sclerodermia implică întărirea pielii și
a țesutului conjunctiv. Artrita reumatoidă afectează articulațiile și, uneori, și alte părți ale
corpului.
• Factorul genetic – Anumite afecțiuni, cum ar fi fibroza chistică și deficiența de alfa-1
antitripsină, sunt moștenite genetic. În acest sens, sunt utile investigațiile amănunțite
precoce, pentru ca pacientul să fie conștient de posibilele boli și afecțiuni cu care se
poate confrunta la un moment dat.
 Cărui medic te adresezi în cazul bolilor respiratorii?

Ramura medicinei care studiază bolile plămânului și tratamentul lor se numește

pneumologie. Astfel, medicul căruia trebuie să te adresezi este pneumologul,
specialist în chirurgie toracică și specialist în recuperare respiratorie care are
toate datele necesare examinării și tratării pacientului.
În cazul afecțiunilor respiratorii, diagnosticul poate include o serie de metode de
investigații, atât clinice, cât și paraclinice. Astfel, te poți aștepta la: anamneză,
imagistică, explorări funcționale, teste de laborator, cultură din secreția
pulmonară, scanare cu ultrasunete, bronhoscopie, biopsia pulmonară. Este
esențial ca diagnosticul să fie stabilit de o persoană cu calificare medicală și
competență recunoscută în domeniu, așa că exclude autodiagnosticarea în urma
informațiilor găsite pe internet.
 Care sunt metodele de tratament pentru bolile respiratorii?

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l reții este că medicul tratează pacientul,
nu boala. Cu alte cuvinte, asta înseamnă că doi pacienți care se confruntă cu
aceleași afecțiuni ale aparatului respirator pot necesita tratamente diferite.
Tratamentul depinde de un cumul de factori, cum ar fi cauza bolii, stadiul bolii,
istoricul medical al pacientului, vârsta și starea actuală de sănătate a pacientului,
boli subiacente etc. Așadar, tratamentul pentru afecțiunile respiratorii poate consta
în oxigenoterapie, medicație, ventilație non-invazivă. În cazurile de boli pulmonare
legate de obezitate, pierderea în greutate și exercițiile fizice pot ajuta la creșterea
rezistenței respiratorii. Boala pulmonară severă, în stadiu final (cum ar fi fibroza
pulmonară idiopatică) poate fi tratată cu transplant pulmonar. Nu uita că nu există
un tratament universal și că un ansamblu de factori trebuie luat în considerare
atunci când se pune problema tratamentului unei afecțiuni. Totuși, o regulă
generală de îmbunătățire a respirației și a calității vieții în general este adoptarea
activității fizice regulate.
Cancerul bronhopulmonar (carcinomul bronsic) reprezinta o
tumora maligna localizata la nivel pulmonar, cu originea in celulele
bronsice. In mod clasic se deosebesc doua tipuri mari de carcinom
bronsic: carcinomul microcelular si carcinomul macrocelular.
Cele doua forme se diferentiaza in functie de modul in care cresc, de
tratament si de prognostic.
De cele mai multe ori cancerul pulmonar este descoperit in mod intamplator, cu
ocazia unei radiografii uzuale a cutiei toracice. Simptomele timpurii sunt tusea
constanta si dispneea, iar in stadiile avansate apare expectoratia cu sange
(hemoptizia) si scaderea in greutate
Cancerul bronhopulmonar este favorizat de anumiti factori, cum ar
fi fumul de tigara si inhalarea de pulberi in mediul
profesional (de exemplu pulberea de azbest). Varsta medie de
imbolnavire este de 65 de ani.
Se deosebesc doua tipuri de cancer pulmonar: carcinomul
microcelular si carcinomul macrocelular. Carcinomul
microcelular se trateaza mai greu decat cel macrocelular,
deoarece da repede metastaze in alte organe. Tratamentul
cancerului pulmonar se bazeaza in primul rand pe
chimioterapice care duc, de cele mai multe ori, la o micsorare
vizibila a tumorii. Sansele de vindecare cresc daca
simptomele se recunosc de timpuriu si tratamntul incepe
imediat.
Carcinomul macromolecular se dezvolta local, fara a da
metastaze. De aceea, tratamentul vizeaza indepartarea
tumorii maligne, posibilitate valabila pentru aproximativ
20% din pacienti. Interventia chirurgicala se completeaza cu
chimio- si radioterapie, care se folosesc si in cazul tumorilor
inoperabile.
Carcinomul macrocelular
Carcinomul macrocelular se dezvolta de obicei local si formeaza rareori
metastaze, astfel incat sansele sale de vindecare sunt mai bune decat cele ale
carcinomului microcelular. In functie de structura histologica, el se poate
clasifica mai departe in:

Carcinomul epidermoid: constituie in medie 40% din cazurile totale de

cancer pulmonar;
Adenocarcinomul: 35% din totalul carcinoamelor bronsice. Reprezinta
forma cea mai frecventa de cancer la nefumatori;
Carcinomul nediferentiat cu celule mari;
Carcinomul microcelular
Carcinoamele microcelulare reprezinta doar 15% din toate
cazurile de cancer bronhopulmonar si, datorita proliferarii
rapide si a faptului ca formeaza de timpuriu tumori-fiice
(metastaze), are un prognostic mai rau decat carcinomul
macrocelular. Aproximativ 80% din pacienti au deja
metastaze in momentul diagnosticarii.
Sistemul respirator
Alcătuire
Fose nazale
Faringe
Laringe
Trahee
Arborele bronșic
 Bronhii
principale/primare
Căi respiratorii intrapulmonare
Plămâni
Pleura
Respiratia
Boli
ale
sistemului
respirator
Gripa
Laringita
Sinusuri
Sinuzita
Amigdalita
Pneumonie
Cancer pulmonar
Tuberculoza ( TBC)
Alte boli

Multumesc !