Astmul: Fiind considerat o boală cronică, astmul este o afecțiune de lungă

durată a căilor respiratorii superioare. Acestea suferă o inflamație permanentă care,

în anumite situații, poate îngreuna respirația. Căile respiratorii devin atât de înguste,
încât aerul nu se mai poate mișca liber. În momentele acute, respirația este
șuierătoare, uneori, însoțită de o stare de panică și de o scădere a saturației de
oxigen din sânge
Cauze:

1. Alergiile - sunt considerate principala cauză a crizelor de astm. Peste trei sferturi din
persoanele care au astm sunt alergice la acarieni, polen, mucegaiuri, păr de animale,
excremente de gândaci. Dintre persoanele alergice care au astm, peste jumătate au reacții
alergice la acarieni.

Unele alimente și aditivi - sunt al doilea factor declanșator al crizelor de astm. Alergiile alimentare
pot provoca reacții minore sau severe, care să pună viața în pericol. În cazul persoanelor care au
alergii, astmul face parte din reacțiile severe care pun viața în pericol. Cele mai frecvente alimente
asociate cu simptomele alergice sunt: ouăle, laptele de vacă, arahidele, nucile, soia, grâul, peştele,
creveții și crustaceele, unele fructe, dar și conservanții alimentari

1. Astmul poate fi indus de exerciții fizice. Peste jumătate din persoanele care au astm pot face
o criză acută după ce fac sport. Simptomele apar la 15-30 de minute după antrenament și
dispar în următoarele 30-60 de minute.
2. Fumătorii sunt mai predispuși să facă astm. Astmaticii care fumează agravează simptomele
și pot avea crize puternice și dese. Se bănuiește că femeile care fumează în timpul sarcinii pot
crește riscul copilului de a face astm.
3. Vremea umedă, rece și schimbările bruște de temperatură, precum și umiditatea excesivă pot
provoca un atac astmatic.
4. Emoțiile puternice și stresul, dar și anxietatea, plânsul, strigătele, stresul, furia, chiar și râsul
puternic pot provoca crize de astm.

Simptomele frecvente de astm sunt:

 tuse seacă sau productivă, mai ales noaptea;

 respirație șuierătoare;
 respirație scurtă, sacadată;
 senzație de presiune și compresie toracică, însoțită de durere;
 dispnee și senzație de sufocare.

 Tratament astm bronșic

 Este unul preventiv, care urmărește tratarea simptomelor și prevenirea
crizelor. Medicamentele pot ajuta bolnavii să iasă rapid din fazele acute.
Tratamentul este de lungă durată și include inhalatoare cu substanțe ce
relaxează căile respiratorii.
 Prevenția astmului bronșic
 Identificarea cauzelor care produc astmul este una dintre primele măsuri ce
duc la prevenirea crizelor astmatice. Astfel, evitarea alergenilor, prevenirea
virozelor și combaterea stresului sunt măsuri bune și utile.
 Vaccinarea antigripală, renunțarea la fumat și o viață echilibrată emoțional
sunt măsuri preventive care pot reduce substanțial frecvența și intensitatea
crizelor astmatice.
Fibroza chistică (mucoviscidoza)
Ce este fibroza chistică?
 Fibroza chistică sau mucoviscidoza este o boală genetică ce afectează
plămânul. Boala este prezentă de la naștere și se manifestă de obicei în
primii ani de viață, dar sunt și cazuri rare în care este descoperită mai
târziu, chiar și la vârsta de adult.

Care sunt cauzele fibrozei chistice?

Pacienții cu fibroză chistică produc un mucus de consistență crescută în

bronhii. Dopurile formate de mucusul gros astupă bronhiile, producând dilatații
ale acestora (bronșiectazii) ce se pot infecta ușor cu diferiți microbi.

Ce simptome au pacienții cu fibroză chistică?

Pacienții cu fibroză chistică pot avea simptome diferite în funcție de

severitatea bolii. Simptomele bolii sunt date de afectarea diferitelor organe și
pot fi:

 tuse persistentă cu expectorație groasă, vâscoasă

 infecții respiratorii repetate (sinuzită, bronșită, pneumonii)
 dificultăți de respirație, oboseală

Cum se tratează fibroza chistică?

 Nu există tratament care să vindece fibroza chistică. Tratamentele

actuale urmăresc scăderea simptomelor și reducerea complicațiilor

 Kinetoterapia respiratorie este cel mai eficient mijloac de eliminare a

mucusului din căile respiratorii, putând îmbunătăți funcția respiratorie și
preveni infecțiile; tehnicile de fizioterapie respiratorie includ exerciții
fizice și folosirea unor dispozitive care ajută la desprinderea și
eliminarea secrețiilor (dispozitive vibratorii – flutter, vestă vibratorie,
cough assist).

Profilaxia complicațiilor include imunizarea, inclusiv vaccinul

antipneumococic și antigripal, evitarea fumatului, control regulat și
respectarea strictă a tratamentului recomandat.