Boala____Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) _________________________________________ Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) reprezinta, de fapt, un grup de afectiuni: emfizemul pulmonar si bronsita cronica. O persoana care sufera de boala pulmonara obstructiva cronica poate avea una sau ambele afectiuni. In plus, gravitatea problemei variaza de la o persoana la alta. Etiopatogenie Principala cauza a bronhopneumopatiei cronice obstructive este reprezentata de fumat, substantele toxice continute de fumul de tigara inhalat activ sau pasiv provocand iflamatia cronica si remodelarea in timp a bronhiilor, cu ingustarea diametrului intern al acestora. Expunerea cronica la praf industrial, substante chimice volatile toxice (diluenti, vopsele) si factorii genetici reprezinta alte cauze care determina aparitia BPOC ului. Simptomatologie BPOC poate provoca toate sau doar o parte dintre urmatoarele simptome: probleme de respiratie, mai ales dupa efort; dificultati de respiratie care se agraveaza in timp; respiratie suieratoare (wheezing); tuse persistenta; productie de sputa in exces; oboseala; Daca afectiunea se agraveaza, pacientul se poate confrunta cu urmatoarele simptome: buze sau unghii care capata o nuanta albastruie; probleme de respiratie in timpul vorbirii; reducerea vigilentei; batai rapide ale inimii; Daca simptomele sunt usoare, este posibil ca persoana in cauza sa nu realizeze ca sufera de aceasta afectiune. In schimb, cei care se confrunta cu simptome grave au nevoie de ingrijiri medicale de urgenta. Evolutie si Emfizemul distruge incet sacii de aer din plamani, problema care afecteaza fluxul de complicatii aer in exterior. In schimb, bronsita cronica provoaca inflamarea si ingustarea bronhiilor, ceea ce permite acumularea de mucus. Daca nu este tratata, boala pulmonara obstructiva cronica poate avansa repede, ajungandu-se la probleme cardiace si la agravarea infectiilor respiratorii. Diagnostic O multime de afectiuni pot cauza tuse si probleme de respiratie. In schimb, in cazul diferential persoanelor cu BPOC, aceste simptome persista si se agraveaza in timp. Pentru a diagnostica boala pulmonara obstructiva cronica, medicul: Va pune intrebari despre istoricul medical personal si familial al pacientului; il va intreba pe pacient daca fumeaza sau daca a intrat in contact cu substante poluante; va efectua o examinare fizica, folosindu-se de stetoscop pentru a asculta respiratia persoanei; De asemenea, ar putea recomanda: teste functionale pulmonare; analize de sange arterial pentru a verifica nivelul de oxigen din sange; teste imagistice, cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata (CT). Spirometria este un test folosit pentru evaluarea functiei pulmonare care masoara cantitatea si viteza fluxului de aer in timpul unei respiratii scurte. Persoana sufla puternic intr-un tub atasat la un dispozitiv numit spirometru. Aceste teste, dar si alte analize similare, pot ajuta la excluderea altor afectiuni sau la diagnosticarea bolii pulmonare obstructive cronice. Forme clinice Emfizemul este o boala care afecteaza sacii de aer ai plamanilor. Plamanii isi pierd elasticitatea si, drept urmare, nu mai au capacitatea sa faca in mod eficient schimbul de oxigen si dioxidul de carbon. Bronsita cronica este o inflamatie a mucoasei cailor respiratorii. Aceasta afectiune provoaca cresterea o productie crescuta de mucus gros. Daca rezista la tratament, bronsita devine cronica. Daca nu este tratata, boala pulmonara obstructiva cronica poate avansa repede, ajungandu-se la probleme cardiace si la agravarea infectiilor respiratorii. Tratament Nu exista vindecare pentru BPOC. Tratamentul are rolul de a imbunatati calitatea vietii pacientului, de a reduce riscul de complicatii si de a incetini avansarea problemelor de sanatate. Renuntarea la fumat este primul pas in gestionarea si imbunatatirea simptomelor afectiunii. In plus, renuntarea la acest viciu contribuie si la incetinirea progresiei acesteia. Evitarea fumatului poate preveni, de asemenea, BPOC. Oamenii ar trebui sa evite pe cat pot contactul cu substantele poluante din atmosfera, cum ar fi incendiile deschise, vopselurile sau substantele impotriva insectelor. Pentru a imbunatati respiratia, medicul poate prescrie un inhalator care contine o serie de medicamente. De exemplu, pentru a relaxa muschii din jurul cailor respiratorii si pentru a imbunatati respiratia, inhalatorul poate contine un medicament numit bronhodilatator. De asemenea, un inhalator poate contine un glucocorticoid, un tip de corticosteroid care poate reduce inflamatia cailor respiratorii. Specialistul poate prescrie antibiotice pentru a combate infectiile bacteriene acute care se dezvolta, precum si vaccinarea pentru a evita gripa si pneumonia. Teste de laborator Spirometria este principalul test al funcției pulmonare pentru BPOC. În timpul acestui test, inspirați adânc și apoi expirați cât mai tare posibil într-un tub atașat la un aparat. Aparatul, cunoscut sub numele de spirometru, măsoară atât cantitatea de aer pe care ați expirat-o, cât și viteza cu care ați expirat. În unele cazuri, medicul vă poate administra medicamente cu un inhalator și vă poate cere să faceți din nou testul de spirometrie câteva minute mai târziu. Testele de volum pulmonar măsoară cantitatea de aer pe care o pot reține plămânii dumneavoastră. Un alt tip de test de volum pulmonar, numit test de diluție a gazelor, măsoară cantitatea de azot sau heliu gazos eliminată dintr-o cameră după ce ați inhalat gazul printr-un tub conectat. Testele de capacitate de difuzie evaluează cât de eficient sunt plămânii dumneavoastră capabili să transfere oxigenul din aer în sânge. Pulsoximetria poate fi măsurată în mai multe puncte și în timpul diferitelor niveluri de activitate fizică. Testele de gazometrie arterială sunt o altă modalitate de a măsura cantitatea de oxigen și dioxid de carbon din sânge. Testele de oxid nitric expirat fracționat (FeNO) evaluează cantitatea de inflamație din plămâni. Cele mai frecvente teste imagistice sunt radiografiile toracice și tomografiile toracice. Testele de gazometrie arterială măsoară cantitatea de oxigen și de dioxid de carbon din sânge pentru a ajuta să se vadă cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră. O hemogramă completă sau o analiză suplimentară a celulelor sanguine pentru a verifica dacă există semne de anemie sau alte anomalii ale celulelor roșii și albe din sânge care ar putea afecta nivelul de oxigen al pacientului. Teste de peptidă natriuretică cerebrală plasmatică (BNP) sau pro-BNP N-terminal (NT-proBNP), care pot ajuta la identificarea insuficienței cardiace care ar putea contribui la simptome. Un panel metabolic de bază (BMP) sau un panel metabolic complet (CMP) pentru a determina dacă există semne de funcționare anormală a rinichilor sau un dezechilibru al electroliților în organism.