Modulul de BOLI INTERNE/BOLI CHIRURGICALE

Elev __STEFU ALEXANDRA-GABRIELA____Asistent Medical de Laborator – Anul 1, semestrul al II-

lea

FISA DE PREZENTARE A BOLILOR

Capitolul____BOLILE APARATULUI RESPIRATOR_______________________________________

Boala____Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) _________________________________________
Definitie Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) reprezinta, de fapt, un grup de
afectiuni: emfizemul pulmonar si bronsita cronica. O persoana care sufera de boala
pulmonara obstructiva cronica poate avea una sau ambele afectiuni. In plus,
gravitatea problemei variaza de la o persoana la alta.
Etiopatogenie Principala cauza a bronhopneumopatiei cronice obstructive este reprezentata de
fumat, substantele toxice continute de fumul de tigara inhalat activ sau pasiv
provocand iflamatia cronica si remodelarea in timp a bronhiilor, cu ingustarea
diametrului intern al acestora.
Expunerea cronica la praf industrial, substante chimice volatile toxice (diluenti,
vopsele) si factorii genetici reprezinta alte cauze care determina aparitia BPOC ului.
Simptomatologie BPOC poate provoca toate sau doar o parte dintre urmatoarele simptome: probleme
de respiratie, mai ales dupa efort; dificultati de respiratie care se agraveaza in timp;
respiratie suieratoare (wheezing); tuse persistenta; productie de sputa in exces;
oboseala;
Daca afectiunea se agraveaza, pacientul se poate confrunta cu urmatoarele simptome:
buze sau unghii care capata o nuanta albastruie; probleme de respiratie in timpul
vorbirii; reducerea vigilentei; batai rapide ale inimii;
Daca simptomele sunt usoare, este posibil ca persoana in cauza sa nu realizeze ca
sufera de aceasta afectiune. In schimb, cei care se confrunta cu simptome grave au
nevoie de ingrijiri medicale de urgenta.
Evolutie si Emfizemul distruge incet sacii de aer din plamani, problema care afecteaza fluxul de
complicatii aer in exterior. In schimb, bronsita cronica provoaca inflamarea si ingustarea
bronhiilor, ceea ce permite acumularea de mucus.
Daca nu este tratata, boala pulmonara obstructiva cronica poate avansa repede,
ajungandu-se la probleme cardiace si la agravarea infectiilor respiratorii.
Diagnostic O multime de afectiuni pot cauza tuse si probleme de respiratie. In schimb, in cazul
diferential persoanelor cu BPOC, aceste simptome persista si se agraveaza in timp. Pentru a
diagnostica boala pulmonara obstructiva cronica, medicul: Va pune intrebari despre
istoricul medical personal si familial al pacientului; il va intreba pe pacient daca
fumeaza sau daca a intrat in contact cu substante poluante; va efectua o examinare
fizica, folosindu-se de stetoscop pentru a asculta respiratia persoanei;
De asemenea, ar putea recomanda: teste functionale pulmonare; analize de sange
arterial pentru a verifica nivelul de oxigen din sange; teste imagistice, cum ar fi
radiografia sau tomografia computerizata (CT).
Spirometria este un test folosit pentru evaluarea functiei pulmonare care masoara
cantitatea si viteza fluxului de aer in timpul unei respiratii scurte. Persoana sufla
puternic intr-un tub atasat la un dispozitiv numit spirometru.
Aceste teste, dar si alte analize similare, pot ajuta la excluderea altor afectiuni sau la
diagnosticarea bolii pulmonare obstructive cronice.
Forme clinice Emfizemul este o boala care afecteaza sacii de aer ai plamanilor. Plamanii isi pierd
elasticitatea si, drept urmare, nu mai au capacitatea sa faca in mod eficient schimbul
de oxigen si dioxidul de carbon.
 Bronsita cronica este o inflamatie a mucoasei cailor respiratorii. Aceasta afectiune
provoaca cresterea o productie crescuta de mucus gros. Daca rezista la tratament,
bronsita devine cronica.
Daca nu este tratata, boala pulmonara obstructiva cronica poate avansa repede,
ajungandu-se la probleme cardiace si la agravarea infectiilor respiratorii.
Tratament Nu exista vindecare pentru BPOC. Tratamentul are rolul de a imbunatati calitatea
vietii pacientului, de a reduce riscul de complicatii si de a incetini avansarea
problemelor de sanatate.
Renuntarea la fumat este primul pas in gestionarea si imbunatatirea simptomelor
afectiunii. In plus, renuntarea la acest viciu contribuie si la incetinirea progresiei
acesteia. Evitarea fumatului poate preveni, de asemenea, BPOC.
Oamenii ar trebui sa evite pe cat pot contactul cu substantele poluante din atmosfera,
cum ar fi incendiile deschise, vopselurile sau substantele impotriva insectelor.
Pentru a imbunatati respiratia, medicul poate prescrie un inhalator care contine o serie
de medicamente. De exemplu, pentru a relaxa muschii din jurul cailor respiratorii si
pentru a imbunatati respiratia, inhalatorul poate contine un medicament numit
bronhodilatator.
De asemenea, un inhalator poate contine un glucocorticoid, un tip de corticosteroid
care poate reduce inflamatia cailor respiratorii.
Specialistul poate prescrie antibiotice pentru a combate infectiile bacteriene acute
care se dezvolta, precum si vaccinarea pentru a evita gripa si pneumonia.
Teste de laborator Spirometria este principalul test al funcției pulmonare pentru BPOC. În timpul acestui
test, inspirați adânc și apoi expirați cât mai tare posibil într-un tub atașat la un aparat.
Aparatul, cunoscut sub numele de spirometru, măsoară atât cantitatea de aer pe care
ați expirat-o, cât și viteza cu care ați expirat. În unele cazuri, medicul vă poate
administra medicamente cu un inhalator și vă poate cere să faceți din nou testul de
spirometrie câteva minute mai târziu.
Testele de volum pulmonar măsoară cantitatea de aer pe care o pot reține plămânii
dumneavoastră.
Un alt tip de test de volum pulmonar, numit test de diluție a gazelor, măsoară
cantitatea de azot sau heliu gazos eliminată dintr-o cameră după ce ați inhalat gazul
printr-un tub conectat.
Testele de capacitate de difuzie evaluează cât de eficient sunt plămânii
dumneavoastră capabili să transfere oxigenul din aer în sânge. Pulsoximetria poate fi
măsurată în mai multe puncte și în timpul diferitelor niveluri de activitate fizică.
Testele de gazometrie arterială sunt o altă modalitate de a măsura cantitatea de oxigen
și dioxid de carbon din sânge.
Testele de oxid nitric expirat fracționat (FeNO) evaluează cantitatea de inflamație din
plămâni.
Cele mai frecvente teste imagistice sunt radiografiile toracice și tomografiile toracice.
Testele de gazometrie arterială măsoară cantitatea de oxigen și de dioxid de carbon
din sânge pentru a ajuta să se vadă cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră.
O hemogramă completă sau o analiză suplimentară a celulelor sanguine pentru a
verifica dacă există semne de anemie sau alte anomalii ale celulelor roșii și albe din
sânge care ar putea afecta nivelul de oxigen al pacientului.
Teste de peptidă natriuretică cerebrală plasmatică (BNP) sau pro-BNP N-terminal
(NT-proBNP), care pot ajuta la identificarea insuficienței cardiace care ar putea
contribui la simptome.
Un panel metabolic de bază (BMP) sau un panel metabolic complet (CMP) pentru a
determina dacă există semne de funcționare anormală a rinichilor sau un dezechilibru
al electroliților în organism.