Apneea,Dispne

ea

Apnee (din greac: , care provine din prefixul - "fr" i "a respira")este
un termen din fiziologie ce se refer la suspendarea temporar a respiraiei.n timpul apneei,
volumul plmnilor nu se schimb deoarece nu are loc micarea muhilor respiratori.

Testul apneei
Monitorizarea strii de apnee se numete Control pause,prescurtarea CP.
1.Se face un ciclu respirator normal(inspit/expir) de 3 ori.
2.Dupa ce expira a 3 oara,pacientul este rugat sa ii penseze nasul ca sa ii opreasca respiraia.
3.Se cronometrez timpul cat subiectul ii poate menine respiraia inainte de a resimi cea mai
mica nevoie de aer.
4.La primul semn de nevoie de aer se vor simi primile micri involuntare ale muchilor
respiratori,zona din imprejurul gatului se poate contracta.
5.Se elibereaz nasul i se respir.
6.Se noteaz valorile

Durata strii de apnee determin stadiul de boal in care se afla pacientul

astfel:
In cazul in care CP este mai mic de 10 secunde
Simptomele astmului sunt severe.Tusea va fi frecvent prezent pe tot
parcursul zilei si nopii
In cazul in care CP este mai mic de 20 de secunde
Persoane cu astm cronic aflate sub medicamentatie puternic.Sunt
prezente simptome ca : tuse, respiraie uiertoare, dispnee, astmul indus
de efort, rceli, infectii in piept si oboseal.
In cazul in care CP este intre 20-40 de secunde
Un astmatic se va simi destul de bine i respiraia va fi mult mai calm.n
plus, nu ar trebui s existe orice episoade pe timp de noapte sau astmul
indus de efort ,rcelile si infectii in piept vor fi sczute n mod semnificativ.
In cazul n care CP este mai mare de 40 secunde
Simptome de astm nu sunt prezente.Pcientul se va simi foarte bine avand
o respiraie normal..Pentru a asigura o schimbare fiziologic permanent,
este necesar pentru a atinge un CP diminea de 40 secunde timp de 6 luni.

Exemplu: Un astmatic,
Cu un CP foarte sever va avea un CP de mai puin de 10
secunde.Respiraie lor va fi foarte uor de observat, att n repaus
cat i n timp ce participa la exerciii fizice.
Cu un CP diminea de 40 secunde va avea nici un
simptom.Respiraie lor va fi neobservat n repaus.Exerciiul fizic va
produce mult mai puin de ventilaie i nu ar trebui s experimenteze
astmul indus de efort.

Reguli eseniale pentru a face progrese:

Stare general mai bun pentru fiecare cretere a CP cu 5
secunde.
In cazul n care CP nu se schimb, nu se va modifica starea
general.
CP ar trebui s creasc cu 3-4 secunde pe fiecare sptmn.
Pentru o mai mare precizie CP este luat imediat dupa trezire.
Scopul este de a avea diminea CP de 40 secunde timp de 6 luni.

Trei pai pentru creterea CP

Pasul 1
Respiraia complet,calm,bland,se urmrete creterea celor 3
diametre toracice.
Pasul 2
Exersare apneei:
Post inspir
Post expir
Pasul 3
Exerciii fizice cu respiraie corect.(Exerciiul fizic este necesar s
mreasc CP de la 20 la 40 de secunde.)

Dispnee
Este o respiraie dificil,ingreunat.Subiectiv ea se traduce prin
senzaia "lipsei de aer", prin prezena contient a unui "disconfort
respirator".
Tahipneea desemneaz creterea frecvenei respiratorii
Bradipneea scaderea frecventei respiratorii.
Afecteaz 20-60% din vrstnici, influennd negativ calitatea vieii
Aproximativ 33% dintre vrstnici au dispnee uoar-moderat
Dispneea este un predictor negativ pentru mortalitate

Aprecierea gradului de dispnee la efort.

Scala MRC (Medical Research Council)
0. dispnee la eforturi susinute
1. dispnee la mers n pas alert pe teren plat sau la urcatul unei
pante uoare
2. dispneea i determin s mearg mai ncet dect persoanele de
aceiai vrst (pe teren plat) sau l oblig s se opreasc i s se
odihneasc n timpul mersului n ritmul propriu
3. dispneea i determin s se opreasc dup cteva minute de
mers pe teren plat
4. dispneea i mpiedic s ias din cas, apare la eforturi casnice
minime (ex: la mbrcat)

Tipurile de dispnee
Dispnee de tip obstructiv, restrictiv si mixta.
Dispneea obstructiveste determinat de afeciuni obstructive ale
cilor aeriene superioare (stenoze laringiene), afectiuni ce evolueaza
cu diminuarea elasticitatii pulmonare.
Dispneea restrictiv apare in afeciuni respiratorii acute si cronice
care intereseaz poriuni intinse din plaman (pneumonii,
bronhopneumonii, tuberculoza personala),precum si afectiuni care au
drept urmare scderea forei de contracie a musculaturii expiratorii
cum ar fi poliomielita, miastenia gravis.
Dispneea mixtase caracterizeaz prin asocierea sau intricarea unor
componente din dispneea obstructiv cu elemente de dispnee
restrictiv.

Din punct de vedere al raportului intre fazele respiratiei (inspirexpir) dispneea se poate clasifica in:
dispneea inspiratorie(inspirul este mult prelungit),DVR
dispneea expiratorie(expirul mult prelungit),DVO
dispneea mixta(sunt afectate ambele faze ale respirariei),
dispnee de efort.

1.Testul coversaiei i al cititului.

In timpul discuiei cu bolnavul observm atent modul n care
aceasta respir.La fel obserm respiraia punand pacientul s
citeasc cu glas tare un text,solicitandu-i diverse ritmuri de citit.Cu
oarecare experien,acest text permite o apreciere asupra capacitii
respiratorii,a volumelor pulmonare mobilizate,a gradului de
obstrucie a cilor aeriene n expir.

2.Testul televizorului
Obserm bolnavul sau solicitm aceast observaie unui membru
al familiei,in timp ce pacientul urmrete atent un program la
televizor.In aceste momente,sau in altele in care atenia este complet
deviat de la propia respiraie,se poate constata o veritabil
respiraie de repaus influenat numai de condiiile patologice ale
bolnavului i nu i de factori psihici.Aceast respiraie d oarecum
msur severitii bolii,i unele indicaii pentru modalitile de
reeducare a respiraiei.

3. Testul lumanrii.
La o distana oarecare de gur,bolnavul ine o lumanare aprins
n care sufl.Cu cat distana scade cu atat sindromul obstructiv este
mai sever.Ameliorarea acestui sindrom permite distanarea
lumanrii.

4.Perimetrul toracelui
Cu o band centrimetric obinuit se msoar circumferina
toracelui n expir i inspir maxime la baza toracelui.Evoluia acestor
msurtori,mai ales in sindromurile restrictive reprezint o apreciere
indirect a ameliorri capacitii vitale sau a ameliorrii bolilor
netratate.
Pentru calcularea amplianiei ,din inspir scdem expirul,iar ampliaia
trebuie sa fie de 5-7 cm.

5.Puls i tensiune arterial

Intr in examenul de rutin obligatoriu.Starea psihic
emoional,anxioas a bolnavilor respiratori poate fi ea singur cauz
a tahicardiei.Pulsul poate fi deci un indicator al strii bolnavului,dand
i indicaii asupra terapiei.La fel ridicarea tensiunii arteriale
reprezint un pericol in plus pentru cord i trebuie de urgen
tratat.Analizarea pulsului i tensiunii arteriale ca indicatorii
funcionali au mai ales valoare n efort,dandu-ne indicaii deosebit de
preioase asupra consumului de oxigen al miocardului.
Frecvena cardiac normal intre 60-80 bti pe minut.
Tensiune arteriala normal diasolic 6,7;sistolic 12-14

6.Examenul clinic al bolnavului

Este cel mai important nu numai pentru stabilirea diagnosticului
de afeciune respiratorie,ci i pentru aprecierea n timp a evoluiei
bolii.Cianoza,datele obiective pulmonare,cantitatea i ritmul cardiac
trebuie urmrite cu atenie deoarece furnizeaz date pe baza crora
se pot face aprecieri asupra funciei cardio-repsiratorii.Ameliorarea
acestor semne clinice prin metode kinetoterapeutice denot
ameliorarea funciei respiratorii.

7.Ascultaia plmanului
Realizat cu competen poate da date importante de evaluare
indirect funcional.La ascultare se pot percepe:
zgomote normale(murmur vezicular) perceput la periferia
plmanului i zgomote traheo-bronice
zgomote anormale,continue (sibilante,ronflante) i
discontinue(crepitante)

Scala Borg

Scala borg (Borg scale sau RPE = rate of perceived exertion) de

percepere a efortului reprezint un instrument valid i demn de
ncredere de evaluare subiectiv a intensitii efortului, fr ajutorul
cruia nu se recomand s lucrm cu btrnii, mai cu seam n
primele sptmni/luni de activitate. Ea poate fi folosit att cnd se
lucreaz individual ct i cnd se lucreaz n grup, i permite
subiecilor angrenai n efort s-i asculte corpul, s asculte ce le
spune, ce le transmite propriul organism.
Potrivit acestei scale, efortul poate fi perceput ca ncadrndu-se
ntr-una dintre urmtoarele gradaii:

Scala pp

apreciere

Scala noua

0-0,5
Nesemnificativ,fo
arte foarte usor

8-9

1
Foarte usor

10-11-12

13

Usor
Moderat

14

Oarecum greu

15-16

Greu

5-6

17

Foarte greu

7-8-9

18-19-20

Foarte foarte
greu

10