Dispneea

Respiratia - art reflex cu centrii nervosi localizati in bulbi si punte. Avem inspir si expir. In inspir - musc respiratorie.. In expir - muschii act In sens invers.' Resp pe min normale : 16-18. Tahipneea - cresterea frecventei respiratorii cu vol respirator normal. Polipneea - cresterea frecventei respiratorii cu vol resp scazut. Hiperpneea - cresterea amplitudinii respiratorii - inspir + expir profund. Bradipneea - scaderea

Centrul respirator este infuentat de : cresterea conc de CO2 - cel mai imp stimul al resp scaderea p partiale a O2 arterial aciditatea sangvina comezile corticale

Dispneea reprezinta respiratia dificila care devine un act constient, deranjant , realizat cu effort. Este simptom. Poate fi observata si confirmata de observator. Dispneea este o dificultate respiratorie cu modificarea frecventei, amplitudinii sau ritmului respiratiei. Dispneea reprezinta o reactie de adaptare a organismului la un efort fizic crescut (dispnee fiziologica) sau in cursul unei boli (dispnee patologica) si tradeaza un deficit de oxigenare a sangelui. Patologie Dispneea patologica se intalneste la toate bolile care se insotesc de insuficienta de oxigen, traducand astfel afectarea organelor si sistemelor care asigura activitatea fiziologica normala a organismului. Dispneea patologica apare in cursul bolilor aparatului respirator in care suprafata respiratorie este redusa (bronhopneumonii) sau cand plamanii se gasesc comprimati (pleurezie, pneumotorax), la bolile de inima, ca urmare a unei tulburari survenite in drumul circulatiei sanguine (staza sanguina mai ales la nivelul circulatiei pulmonare). Dispneea patologica poate fi de lunga durata, persistand de-a lungul unei intregi perioade de boala (ca in pneumonie, pleurezie, tuberculoza), poate fi permanenta (ca in scleroemfizemul pulmonar) sau surveni sub forma de accese periodice (ca in astmul bronsic sau cardiac). Dispneea patologica se caracterizeaza nu numai prin modificarea frecventei si amplitudinii aspiratiei, dar si prin tulburarea ritmului respirator. Cauze de dispnee : Cauza cresterii dispneei rezida in nevoia sporita de oxigen a organismului.

Semnele corespunzatoare ar fi : modificari ale frecventei si amplitudinii respiratiei participarea musc respiratorii accesorii

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Tipuri : dispneea de effort - dispnee care apare/ se accentueaza indiferent de cauza in timpul efortului. dispeneea de rapus dispneea de decubit ortopneea - situatia in care pacientul este obligat sa asume pozitia sezand pentru a putea respira fara effort sau cu un effort mai mic. apare in afectiuni cardiace, pleurezii mari, pneumotorax, in ascensiunea diafragmului (organomegalie, ascita). trepopneea - dispneea resimtita in decubit lateral. platipneea - dispnee resimtita in pozitie ortostatica si ameliorata in clinostatism - rara, apare in afectari neurologice.

bolile cardiace - este principalul simptom al insuficientei de ventricul stang - staza pulmonara. Este o dispnee de tip mixt (expir + inspir) cu polipnee. Se descriu 4 tirupi : 1. dispnnea de effort - mecanisme : cerinta de oxigen, cresterea intoarcerii venoase. Clasificarea NYHA : - clasa 0 : bolnavul face effort fara dispnee - clasa 1 : bolnavul face dispnee la eforturi mari - clasa 2 : face dispnee la eforturi moderale - clasa 3 : face dispnee la eforturi minime bazale - clasa 4 : dispnee in repaus. 2. ortopneea - mecanisme : cresterea intoarcerii venoase (in decubit), compresia pe diafragm. 3. dispnee paroxistica nocturna - mecanisme : apare dupa cateva ore de somn, staza preexistena este minima sau 0, ia o perioada mai mui lunga de timp. fazele initiale de insufucienta. Exista o forma particulara : astmul cardiac = criza de dispnee expiratorie cu wheazing (expir prelungi suierator auzit de la distanta) si modificari auscultatorii pulmonare sugestive de astm dar cu polipnee si o componenta insipatorie evidenta. 4. dispneea din edemul pulmonar acut (cea mai grava forma) - mecanisme : insuficienta severa a VS cu tansudare de lichid in maj alveolelor pulmonare - dispnee paroxistica aparuta brusc insotita de ortopnee cu transpiratii, cianoza, anxietate, agarata de o tuse cu expectororatie spumoasa-rozata. Tratamentul edemului pulmonar acut : adim de diuretice (diuretice de ansa - scad volumul plasmatic) + tonic cardiac.

bolile respiratorii - mecanism : activitate crescuta a musculaturii respiratorii cu travaliu muscular crescut datorita unor afectiuni ale cutiei toracice => rigiditate si effort suplimnetar de mobilizare; afectiuni ale parenchimului pulmonar => mod de complianta; mod respiratorii care cresc rez la fluxul de aer.

Tipuri de dispnee respiratorie : 1. dispneea in suferintele cailor respiratorii mari : laringe, trahee, glota, bronhii mari => o dispnee de tip inspirator cu bradipnee care poate fi insotita de 2 manifestari clinice : cornaj

(zgomot aspirativ, suierator, inspirator) si tiranj (aspiratia partilor moi ale toracelui in inspir - fosa suprasternala, fosele supra si subclaviculare, muschii intercostali, regiunea epigastrica). acest tip de dispnee apare cu dezvoltare acuta - edemul laringian (laringita acuta infectionasa, aspiratia de corp strain), se dezvolta trombi - neoplasmul laringian, compresia externa a traheei, neoplasmul sau compresia unie bronhii principale. 2. dispneea in suferinta cailor intrapulmonare mij si mici => disp de tip expirator cu bradipnee si wheazing. Apare acut in criza de ast bronsic, apare cronic in emfizem si bronsita cronica obstructiva. 3. dispneea din suferintele parenchimului pulmonar si pleurei => pneumonii, pleurezii, etc. disp de tip mixt cu polipnee. 4. dispneea din suferintele cutiei toracice si ale musculaturii respiratorii, tip mixt cu polipnee. 5. dispnee (din tulburarile neurologice) dezordonata - cu orice tip de dispnee. bolile noncardiace/nonrespiratorii - dispneea din anemii. Anemia severa se insoteste de dispnee de tip mixt cu polipnee. Mecanismul nu este foarte bine cunoscut insa: scaderea de anemii -> scaderea de O2, -> compensatia cordului -> determina aparitia stazei pulmonare => cresterea circ sistemice cardiace si pulmonare pt a compensa lipsa de transportori de oxigen cu congestie pulmonara + scaderea ppO2. Dispneea psihogena- respiratie suspinata din nevroze. Exista niste modificari respiratorii diferite de dispnee in care pacientul nu percepe dificultatea de a respira. Exista semne dar nu si simptome : 1. Respiratia Kussmaul - repsiratia acidotica - miroase a mere verzi - este o respiratie foarte ampla cu pauze la sf fiecarui timp respirator. Apare in acidozele metabolice de orice cauza. 2. Respiratia Cheyne-Stoukes - respiratia periodica - cresteri progresive ale amplitudinii respiratorii urmate de scaderi progresive conducand la o perioada de apnee dupa care ciclul se reia. Pacientii cu BPOC - oxigenul se da intermitent. Apare la vartnici - scleroza generalizata, insuficienta cardiaca, AVC, tumorile celbrale, medicatia sedativa. 3. Respiratia Biot - resp complet neregulata ca ritm si amplitudine cu pauze apneice : apare in boli neurologice, la pacientul alcoolic.

Investigatiile principale pentru dispneea hemoleucograma pentru excluderea anemiei radiografia toracica masurarea gazelor respiratorii pentru excluderea pneumotoraxului, pneumoniei si altor boli pulmonare EKG si dozarea seriata a enzimelor cardiace pentru excluderea infarctului miocardic acut si a insuficientei cardiace.

Tratamentul Consta in primul rand in inlaturarea cauzelor care au provocat dispneea. Pentru a inlesni respiratia se da bolnavului o pozitie comoda, semisezanda, se administreaza oxigen la inhalatie, se aplica ventuze. Medicamentele se dau numai la avizul medicului. Aerul din incapere trebuie sa fie curat si proaspat.Pozitia pacientului sa fie comoda in asa fel incat sa poata respira mai usor. Prognosticul Este bun, in functie de cauza.