Reabilitarea pulmonara este o interventie cuprinzatoare bazata pe o evaluare aprofundata a

pacientului urmata de o terapie adaptata per pacient care include dar nu este limitata la
antrenament fizic educatie si schimbare de comportament concepute pentru a imbunatatii starea
fizica si psihica a persoanelor cu boli cronice respiratorii si pt a promova aderenta pe termen lung
la comportamente menite sa imbunatateasca sanatatea

Organizatia mondiala a sanatatii degineste raeabilitarea cardio vasc pulmonare si metabolice

drept integralitatea interventiilor numite actiuni non farmacologice care asigura cele mai bune
conditii fizice psihologice si sociale pt pacientul cu boli cardiovasculare pulmonare si metabolice

Obiective kineto
-combaterea durerii, controlul inflamatiei
-cresterea amplitudinii de miscare ROM
-cresterea fortei musculare
-cresterea rezistentei musculare
-promovarea controlului motor
-cresterea coordonarii sau stabilitatii
-cresterea echilibrului
-cresterea capacitatii cardio respiratorii
-redobandirea aliniamentului postural
-reeducarea posturii

Controlul inflamatiei /combaterea durerii

Promovarea respiratiei toracale superioare si decontracturarea musculaturii

Cresterea amplitudinii de miscare

Respiratie profunda
Cresterea amplitudinii de miscare de la nivelul articulatiilor costovertebrale

Cresterea fortei musculare

Cresterea capacitatii cardiorespiratorii

Cresterea vol respirator in caz de hipoxie
Cresterea vol expirator in caz de hipercapnie scadem si volumul rezidual

Mijloace specifice
Tehnici pt degajarea cailor aeriene
Strategii de respiratie pozitionare si facilitare
Exercitii de respiratie
Consideratii speciale pt pacientii ventilati mecanic
Exercitiul fizic
Technici pt degajarea cailor aeriene
Drenaj si posturare
Tapotament mobilizarea secretilor
Vibratii
Technici de provocare sau asistare a tusei
Cicluri active de respiratii
Dispozitive active de asistare a tusei
Technici de ventilatii manuala si aspiratie

Strategii de respiratie si facilitare

Technici de posturare si mecanica respiratorie
Posturarea in dispnee
Exercitii de respiratie

Ex respiratie : resp buzelor incretite

Resp ritmata
Technica pauzei in inspir
Inspirul acumulat
Respiratia diafragmatica controlata
Respiratia costal laterala
Technica inhibarii resp toracale superioare
Tehnici de mobilizare toracala
Contra rotatia
Fluturele
Antrenamentul muschilor respiratori l

Consideratii speciale pt pacientii ventilati mecanic

Crietrii de vent mecanica
Tipuri de vent mecanica
Abordarea pacientilor inconstienti si pacientilor cu delorium
Interventia fizioterapeutica ( intensitate dozaj durata si frecventa)
Dezvoltarea functionabilitatii

Tipuri de respiratie
Abdominala/diafragmatica Timpul expirului este egal cu dublul timpului expirator Diafragmul este
muschiul cu cea mai mare pondere in mecanica respiratorie Forma lui in repaus este convexa in
sus La nou nascuti si copiii coastele sunt orizontale predominand resp prin intermediul
diafragmului (abdominala) Respiratia abdominala este specifica barbatilor, persoanelor
sanatoase, sportivilor, etc
Pozitia pt mobilizarea diafragmului : decubit dorsal genunchii flectati o mana pe abdomen
cealalta pe torace la nivelul sternului in scopul contolarii actiunilor respiratorii
In inspir diafragmul se contracta si coboara iar peretele abdominal se bobeaza in expir speretele
abdominal se contracta aplatizanduse iar diafragmul urca relaxandu se
Respirastia costala specifica barbatilor intre 45-50 ani care desfasoara o activitate fiezica mai
intensa dupa aceasta varsta mobilitatea articulatiilor toracice incepe sa scada Cutia toracica isi
mareste diametrul transversal si partial in plan antero posterior
Din stand departat fata la oglinda mainile asezate pe ultimele coaste degetele inelar si mic pe
abdomen sub robordul costal
In inspir se controleaza miscarea de lateralitate a coastelor actiunea trebuie localizata la acest
nivel deci nu se ridica umerii iar abdomenul se contracta cat mai mult
In expir mainile apasa continuu asupra toracelui ajutand la eliminarea aerului cu gura usor
deschisa buzele imita pronuntarea literei O Aerul se elimina pe cat posibil in mod continuu fara
intreruperi sau sacadari
Respiratia costal superioara cutia toracica isi mareste dimensiunile in partea superioara prin
ridicarea sternului dar mai ales prin ridicarea claviculelor ceea ce realizeaza o deblocare a
zonelor superioare pulmonare astfel ca aerul patrunde in zonele superioare ale plamanilor
Femeile sunt prefispuse la acest tip respirator datorita unor conditii de natura endocrina genitala
nervoasa pt ca la nastere sexul feminin are acelasi tip respirator abdominal ca si barbatul
Pozitia pt mob costal superioara
Stand departat palmele lipite de coapse privirea in oglinda Inspirul se face pe nas odata cu
ridicarea umerilor si alunecarea palmelor pe coapse Expirul se face prim coborarea lenta a
umerilor

Respiratia completa este modul cel mai corect de a respira acest tip nu poate fi automatizat el
find realizat de om. In timpul zilei ca o modalitate constienta de a aera intreaga suprafata
pulmonara
Se deplaseaza diafragmul in jos fapt ce contribuie la destinderea peretelui abdominal spre inainte
atentia este indreptata asupra zonei abdlominale Aerul intra treptat si umple partile inferioare ale
plamanului faza a doua imcepe prin dilatarea gradata a partii inferioare si mijlocii a cutiei toracice
Atentia este orientata spre coastele bazale urmarind imprimarea unei miscari de lateralitate in
asa fel incat sa permita patrunderea aerului Faza a 3 a este o continuare a miscarilor incepute de
cutia toracica la care se adauga si ridicarea umerilor de aceasta data sunt vizate partile
superioare ale

Evaluare in recuperarea respiratorie

Afevtiunile respiratorii pot afevtq respiratia fie prin deteriorarea plamanilor fie prin excesul de
secretie pt a se asigura ca tratamentul corect este implementat o evaluare aprofundata a
sistemului respirator ar trebui sa imprime atat o components subiectiva cat si obiectiva pt a
obtine o intelegere completa a functii pacientului
Dispneea este descrisa de catre pacient ca lipsa de aer senzatie de sufocare incapabilitate de a
trage aer in piept oboseala
Conform ATS (american thoracic society ) dispneea este o perceptie subiectiva de disconfort
respirator variabila in intensitate constand in senzatii distinctive din punct de vedere calitativ Se
poate evalua prin scala Borg chestionare precum: mMRC (modified medical reseach concile )
mMRC :
0 dispnee la efort fizic intens
1 dispnee la mers sustinut sau pe panta usoara
2 dispnee impiedica mersul in acelasi ritm cu un individ de aceasi varsta sau impune opriri pe
teren plat
3 dispnee importanta care impune opriri dupa 100 de m sau la cateva min de mers pe teren plat
4 dispnee severa la activitati cotidiene
(Imbracatul)
Scala Borg :
Sustine ca exista o puternica corelatie intre frecventa cardiaca si gradul de oboseala perceputa
iar aceasta relatie dintre evolutia frecventei cardiace si cea a senzatiei de oboseala a fost
demonstrata in zeci de studii De mentionat ca aceasta corelatie diminua atunci cand prestarea
efortului fizic se face in conditii de ambianta calda sau foarte calda
6
7 Foarte, foarte usor
8
9 Foarte usor
10
11 Usor
12
13 Relativ greu
14
15 Greu
16
17 Foarte greu
18
19 Foarte foarte greu
20

Spirometrie
Anterior testarii ventilatiei pulmonare este important ca pacientul sa nu fumeze cu cel putin o ora
inainte sa nu consume alcool cu cel putin 4 ore inainte sa nu fi realizat efort fizic intens cu cel
putin 30 min inainte si sa nu comsume mese copioase cu cel putin 2 ore inainte

In plus trebuie evitata purtarea de haine stranes pe corp care pot impiedica expansiunea
toracelui si a abdomenului
Spirometria este un test simplu util in diagnosticul si evaluarea bolilor pulmonare cronice care
masoara camtitatea de aer inspirata si expirata in unitatea de timp
Ca si indicatii detectarea prezentei / absentei disfunctiilor ventilatorii
Wvaluarea in timp a modificarilor functiei pulmonare a progresiei bolii sau a raspunsului la
tratament evaluarea raspunsului la noxe profesionale sau de mediu preoperator la evaluarea
riscurilor interventiei chirurgicale Datele asupra volumelor pulmonare si a debitelor fortate
obtinute prin masuratoarea spirometrica se compara cu cele prezise corespunzatoare varstei
inaltimii sexului si rasei bolnavului

Peak flowmetria
Este o metoda care nu poate ilovui spirometria este spla si utilizarea in auto monitorizarea
pacientilor asmatici la domiciliu atat din punct de vedere al controlului bolii cat si a raspunsului la
tratament . Masoara debitul respirator maxim instantaneu de varf ( cat de puternic este expirul

Pulsoximetria
Este o metoda non invaziva pt monitorizarea saturatie de oxigen a hemoglobinei sangelui Desi val
de saturatie periferica de oxigen SpO2 nu este intotdeauna identica cu val saturatiei de oxigen
arterial din analiza gazelor arteriale cele doua sunt destul de bine corelate astfel incat metoda de
pulsoximetrie este sigura simpla convenabila neinvaziva ieftina si valoroasa pt

Teste de efort
Efectuarea testarii necesita un echipament complex personal medical experimentat si antrenat
Testarea se adreseaza si altor aparate si sisteme cardiovascular muscular metabolic are un
caracter sintetic insa in evaluarea capacitatii adaptarii la efort a bolnavilor cu patologie
pulmonara reprezinta standardul de aur
Avantaje : unele tulburari functionale incipiente nu pot fi depistate decat in conditii de solicitare
fizica utila in diferentierea dispneei este evaluata atat capacitatea de adaptare la efort a
bolnavilor cu tulburari pulmonare cat si litele antrenamentului fizic dim cadrul programului de
recuperare pulmonara ofera date asupra evolutiei si a prognosticului unor boli pulmonare cronice
precum si a rezultatelor programelor de reabilitare pulmonara

Metoda testarea se efectueaza pe bicicleta ergometrica sau covor rulant cu o incarcare in rampa
Din analiza parametrilor masurati direct sau derivati indirect in cursul testarii se formuleaza
concluzii asupra capacitatii de adaptare la efort a aparatului cardiovascular si pulmonar respectiv
se determina deficitul functional cardiovascular si sau pulmonar

Testul de mers de 6 min

Este un test simplu usor de efectuat care nu necesita echipamente complexe poate fi indicat
pacientilor cu patologie pulmonara cronica in vederea evaluarii capacitatii functionale imsa si a
dovedit utilitatea si in determinarea hipoxiei in timpul efortului fiind astefl de ajutor in decizia
asupra administrarii oxigenoterapiei la domicililiu
Metoda anterior testarii se noteazaurmatoarele SpO2 frecventa cardiaca tensiunea arteriala
respectiv nivelul dispneei si fatigabilitatii validate pe scala borg
Pe un coridor lung de 30 m pacientul este rugat sa mearga in pas grabit in timp ce este
cronometrat
Parametrul cel mai important de urmarit fiind distanta parcursa care se compara cu val prezisa in
functie de o serie de parametrii antropometici varsta inaltime greutate
Pacientul se afla in repaus de 15 min
Pacientul trebuie sa parcurga distanta pe o suprafata plata (nu pe banda de mers)
Pauza este posibila in timpul testului dar cronometrul nu va fi oprit
Pt a calcula distanta teoretica a unui subiect sanatos folosim formula lui Trooster
D=218 +( 5,14 x h cm) -( 5,32 x age ) - (1,8 x g kg) + ( 51,31x sex)
Femei=0
Barbati=1
935,48 823,76 144 51,31

Standardizarea testului este foarte important la inceputul perioadei de recuperare testul trebuie
realizat de 2 ori pt ca pacientul sa stie exact ce are de facut va fi inregistrata cea mai buna
distanta daca cele 2 teste sunt facute in aceasi zi este necesar o perioada de odihna de minim
30 de min intre testari
Pacientii cu probleme functionale debilitante trebuie sa faca cele 2 teste in zile diferite preferabil
in aceasi sapt
Recomandari pista de mers aceasta poate fi continua ovala sau patrata sau poate fi o pista intre
2 puncte marcate aceasta trebuie sa fie neteda fara obstacole si cu un nr minim de intoarceri
Lungimea minima recomandata in centrul de recuperare este de 25 m Daca nu exista acces la o
pista atat de lunga se va folosi intotdeauna acelasi traseu
Ideal trebuie mentinuta o temp de 20-22 de grade
Se va pozitiona in scaun la unul din capetele pistei se va folosi o scala validata pt masurarea
dispneeii si a oboselii autopercepute
Se masoara tensiunea arteriala frecventa cardiaca si saturatia de oxigen pe tot percursul testului
Se vor cronometra cele 6 min de mers
Pacientul trebuie instruit sa se imbrace confortabil sa aibe incaltamite corespunzatoare si sa
evite sa manance cu cel putin o ora inainte de testare
Daca pacientul este sub medicatie bronhodilatatoare aceasta trebuie administrata cu cel mult o
ora inainte de testare
Pacientul trebuie sa se ofihneasca cel putin 15 min inaintea inceperii testului
Pacientului i se vor descrie detaliile referitoare la test
Obiectivul acestui test este sa mergeti cat mai mult timp de 6 min
O sa va anunt cand trece fiecare minunt iar apoi la 6 min o sa va rog sa va opriti exact in locul in
care va aflati
6 min este un timp de indelungat de mers astfel o sa obositi vi se permite sa incetiniti sau sa va
opriti daca este necesar dar cand va reveniti trebuie sa reincepeti mersul
Amintiti va ca obiectivul este sa parcurgeti o distanta cat mai mare in 6 min fara sa alergati
La final intrebati pacientul daca are neclaritati
Folositi incurajarile standard la un minut va descurcati bine mai aveti 5 min
La 2 min continuati in acest ritm continuati 4 min
La 3 min respirati adanc si pastrati ritmul sunteti la jum timpului
La 4 min nu mai aveti mult mai sunt 2 min
La 5 min mai aveti doar un min
La 6 min opritiva va rog unde sunteti
In mod normal kinetoterapeutul nu merge cu pacientul in timpul testarii pt a nu modifica ritmul de
mers al pacientului
In unele situatii terapeutul poate sa mearga impreuna cu pacientul pe parcursul intregului test
pozitionandu se usor innspatele pacientului pt a nu seta ritmul de mers
Daca pacientul se opreste inainte de expirarea timpului va fi asezat in scaun i se vor masura
SpO2 frecventa cardiacs si tensiunea arteriala
Daca acesti parametrii fiziologici sunt in limite normale pacientul va fi intrebat daca poate
continua se vor monitoriza si alte semne si simptome va fi intrebat de ce s a oprit iar timpul la
care pacientul s a oprit va fi inregistrat dar cronometrul va fi lasat sa mearga
Testul va fi intrerupt daca exista confuzie mentala apare lipsa coordonarii apar dureri de cap apar
crampe musculare sau oboseala musculara severa daca dispneea nu este tolerabila daca
saturatia de O2 scade sub 95 % daca pulsul depaseste 80% din frecventa cardiaca maximala sau
daca apar alte semne clinice
La finalul testului se va marca locul in care pacientul se opreste pacientul va fi asezat pe un
scaun sau daca prefera va fi lasat sa stea in picioare inregistrati imediat sat oxigen pulsul si
intensitatea dispneei se masoara distanta parcursa pacientul tre sa ramana cel putin 15 min dupa
test pt a se obs daca apar complicatii
Dupa completarea unui program de recuperare testul poate fi folosit pt reevaluarea pacientilor si
a eficientei programului
Testul poate fi folosit si pt a urmari capacitatea de efort in timp
Diferenta minima semnificativa in imbunatatirea distantei de mers dupa programul de recuperare
este de 30 m

Testul de 6 min este important pt afectiune resp si cqrdio vasculare

Testul Sit to stand

Se foloseste un scaun cu spatar drept lipit de perete participantii sunt initial rugati sa se ridice de
pe scaun fara ajutorul bratelor daca reusesc sa se ridice in acest mod sunt rugati apoi sa se
ridice si sa se aseze de 5 ori cat de repede posibil
Timpul este inregistrat in secunde Testul poate fi repetat de 2 ori si se noteaza cel mai bun
rezultat Persoanele intre 60-69 de ani tre sa scoata un timp de 11 sec 70-79 de ani 12 sec si
80-89 de ani 15 sec
Pacientul este cu mainile pe umeri

Testul time up and go

Este un test standard la nivel mondial pacientului i se explica, exemplifica testul si i se cere sa il
si explice
Se va cronometra din momentul in care pacientul se ridica pana in momentul in care acesta se
aseaza Se poate repeta testul odata pe sapt o durata mai mare de 14 sec poate indica o
instabilitate cu risc crescut de cadere
Testul Borg 15
Test submaximal limitat de simptom foloseste un ciclor ergometru ce este dotat cu un sistem in
care se poate mari intensitatea din 15 in 15 watts Primul minut de pedalare este de incalzire si se
va realiza la 15 watts adica 60 rot pe mit Se va creste cu 15 watts in fiecare minut dupa citirea
unei fraze pe durata a 15 sec in momentul instalarii dispeneei de efort sau a oboselii musculare
se va opri testul si se va nota rezultatul totodata testul se opreste la orice simptom neasteptat
Testul borg 15 nu ia in considerare fcmax cu ajutorul varstei doarece pacientul urca pana la
intensitate de circa 65 % Limita testului este data de subiectivismul pacientului si cel al
terapeutului Pacientul pedaleaza 2 min la intensitate initiala de 15 watts sau fara intensitate daca
este posibil Dupa cele 2 min intensitatea ramane la 15 watts pt primul min al testarii iar apoi in
fiecare min creste intensitatea cu 15 watts in ultimele 15 sec din fiecare min pacientul se auto
evalueaza din punct de vedere al dispneei folosid scala borg modificata cand pacientul evalueaza
dispneea ca fiind la 15 pe scala borg testul se incheie De asemenea testul se incheie daca pers
nu poate mentine ciclul de pedalare la o pedalare pe sec adica 60 rot pe min

Incremental shuttle walking test

(Testul progresiv de mers cu naveta de 10 m)
Permite specialistului sa monitorizeze capacitatea functionala a pacientilor cu afectiuni
pulmonare sau cardio respiratorii test dezvoltat pentru a asimila un test de efort cardio pulmonar
folosid un test de mers pe teren Pacientul trebuie sa mearga in jurul a doua conuri asezate la 9 m
unul de celalat deci pista finala este de 10 m
Are loc pe un set de beep uri auditive redate pe un cd Initial viteza de mers este foarte mica dar
in fiecare min viteza de mers necesara creste progresiv Pacientul merge cat de mult poate pana
cand fie ramane fara suflare si se opreste fie nu mai poate tine pasul cu bipurile moment in care
testul se termina se inregistreaza nr de navete fiecare naveta reprezinta o distanta de 10 m
Rezultatele pot fi utilizate pt a prescrie intensitatea antrenamentului de mers Standardizat testul
poate fi realizat de 2 ori pt a tine seama de efectul de invatare cel mai bun rezultat se
inregistreaza Daca testul repetat se efectueaza in aceasi zi intre teste se va ce 30 min pauza
Spre deosebire de testul de mers pe jos de 6 min pe parcursul acesui test nu vor fi oferite
incurajori Inainte de test pacientul va avea o tinuta confortabila si o sa poarte incaltaminte
adecvata de mers Orice medicament bronhodilatator prescris de catre medic va fi administrat in
termen de o ora de la testare Pacientul trebuie sa se odihneasca cel putin 15 min inainte de a
incepe testul Se vor masura pre si post test tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, sat de oxigen
si post test scorul de dispnee folosind scala Borg
In timpul testului scopul e de a parcurge o distanta cat mai mare pastrand viteza indicata de
bipurile de pe inregistrarea audio Ritmul va fi unul constant urmarind sincronizarea imtre
intoarcerea in jurul conului la un capat al navetei si primul bip si la celalat capat urmatorul bip La
inceput viteza de mers va fi foarte mica crescand la sf fiecarui minut obiectivul este urmarirea
ritmului stabilit pe cat de mult posibil Fiecare semnal sonor numit semnaleaza sf unei navete si
fiecare semnal sonor triplu semnaleaza o crestere a vitezei de mers Viteza de mers in primul min
foarte mica Pacientul are la dispozitie 20 de sec pt a finaliza fieacare naveta de 10 m La fiecare
min vor fi monitorizate ritmul cardiac SpO2 si dispeneea precum si nr de navete ce vor fi
completate pe fisa pacientului Incheierea testului pacientul se afla la mai mult de 0,5 m distanta
de con cand se aude bip ul sau raporteaza ca a ramas fara aer Pacientul atinge 85% din
frecventa cardiaca maximala Pacientul prezinta dureri toracice confuzie prin evolutie sau lipsa de
coordonare Ameteli in evolutie dispnee intolerabila crampe oboseala extrema La sf testului
pacientul va fi asezat sau daca prefera va sta in picioare monitorizarea parametrilor si a scalei
borg se va face imediat si la 2 min mai tarziu pt a evalua rata de recuperare Se inregistreaza nr
total de navete si pacientul tre sa ramana 15 min in clinica Diferenta minima semnificativa intre
teste in distanta parcursa este de 47,5 m

Testul Cooper
Testul dureaza 12 min necesita ca pers testata sa acopere o distanta cat mai mare in aceasta
durata de timp Obiectivul este de a masura distanta maxima acoperita de client/pacient intr un
timp de 12 min si se desfasoara de obicei pe o banda de alergare sau pe pista masurata in
prealabil Este un test viguros si maximal de evaluare a fitnessului cardio vascular astfel ca este
recomandat primirea acordului de la un medic specialist pt a fi in siguranta Incalzirea se va
realiza timp de 10 -15 min prin activitate fizica usoara spre moderata inainte de testare dupa
incalzire viteza de deplasare ramane la alegerea pacientului
Val orientative intre 20-29 ani excelent este peste 2,8 km, rez mediu 2,2-2,4 km, rez slab sub 1,6
km in cazul femeilor se scat 100 m
La varsta de 50 excelent 2,4 km mediu 1,6-1,9 km slab sub 1,3 km

Reeducarea respiratorie

Urmareste crearea unui model respirator nou adaptat nevoilor pacientului cu un consum
energetic cat mai redus Trebuie sa inceapa cat mai precoce intr un moment in care bolnavul sa
poata suporta aceste schimbari Daca bolnavul invata sa respire corect lent sa si coordoneze
respiratia cu miscarile va putea sa execute in timp un program de antrenament la efort prelungit
Durata unei sedinte variaza de la 5-10 min la 30 min si se repeta de cateva ori pe zi Programul se
efectueaza toata viata
Obiective
Cresterea vol de aer mobilizabile pt anumite regiuni sau pt intreg plamanul Tonifierea
musculaturii respiratorii controlul si coordonarea ritmului respirator

Dirijarea aerului la nivelul CRS

CRS regleaza viteza de deplaseaza a aerului Inspirul pe nas este forma fiziologica a respiratiei
Nasul este ca o rezistenta reglabila in calea coloanei de aer Tonifierea musculaturii inspiratorii se
realizeaza prin inspir pe o nara Cealalta find presata cu degetul Se executa inspir intrerupt Inspir
cu pres interminetente cu doua degete pe ambele nari dar fara a fi presate complet La pacientii
dispneeici respiratia poate fi facilitata executand usoare tractiuni laterale cu policele si indexul in
sanțul nazogenial La pacientii cu obstructie bronsica se solicita exspirul pe gura cu buzele
stranse sau sa pronunte in timpul expirului consoane
Controlul si coordonarea respiratiei se refera la ritmul ventilatiei Frecventele respiratorii mari
scad eficienta ventilatiei deoarece creste neurniformitatea distributiei intra pulmonare a aerului si
scade compilanta pulmonara Pacientii cu disfunctie resp obstructiva au frecventa resp crescuta
30-36 resp pe min Scopul in aceasta situatie este scaderea frecventei respiratorie Se face in
trepte dupa ce bolnavul s a adaptat noului ritm se trece la o frecventa resp mai joasa Tinta 12-14
resp pe min
Val fluxului de aer inspirat si expirat
Odata cu scaderea frec resp tre sa creasca vol curent Cresterea acestuia este utila pacientilor cu
DVO pt ca produce bronhodilatatie si faciliteaza mobilizarea secretiei
Imbinare timpului resp cu efortul Ciclul respirator este inspir pauza post inspiratorie expir pauza
post expiratorie
Durata pauzelor si raportul timpilor sunt importante in programul de reeducare respiratorie
Controlul fluxului de aer viteza fluxului de aer este importanta scopul este invatatea unei
respiratii cu fluxul fluente si egale
Aceasta se poate realiza si fara instalatii speciale Metoda suflarii in lumanare
Se sufla intr o lumanare asezata la o anumita distanta de gura astfel incat flacara sa se aplece
dar sa nu se stinga Progresia antrenamentului consta in marirea distantei dintre lumanare si gura
Controlul respiratiei la efort Orice miscare care mobilizeaza toracele intereseaza si musculatura
respiratorie ex gimnastica generala combinata cu ex de respiratie Controlul respiratiei in mers se
inspira pe un pas si se expira pe doi apoi se creste nr pasilor pe fiecare faza

Antrenamentul la efort dozat

Lipsa activitatii fizice antreneaza perturbari functionale mai ales cardio circulatorii musculare si
metabolice care se rasfrang asupra respiratiei
Testarea capacitatii de efort este obligatorie la pacientii cu insuficienta respiratorie mai ales daca
asociaza si afectiuni cardio vasculare Pe parcursul programului pacientul este monitorizat in
intensitatea de antrenament creste progresiv si lent Antrenamentul cuprinde 3 faze. Faza de
incalzire 3 min efort minim sa nu oboseasca bolnavul si sa nu interfere cu antrenamentul propiu
zis. Faza de efort propiu zis se creste efortul fizic progresiv se urmaresc parametrii vitali
frecventa cardiaca SpO tens arteriala si puls. Totodata se noteaza modificari ale starii generale.
Faza de relaxare 5 10 min ex usoare pt relaxare post efort
Educarea tusei
Technica invatarii tusei se refera la pozitionarea corpului in timpul tusei pozitii sezut pe scaun cu
umerii relaxati si usor rotati anterior capul si spatele usor flectate antrebrate sprijinite si genunchi
flectati talpile in contact cu solul O perna in zona abdomenului tinuta cu bratele ajuta la ridicarea
diafragmului prin presiune asupra peretelui abdominal in timpul expulziei aerului in tuse Trunchiul
se apleaca in fata
Contolul respiratiei in timpul perioade de tuse pacientul va inspira pe nas lent si profund in inspir
trunchiul se mentine drept cucapul ridicat (inspirul pe nas implica diafragmul si musculatura
toracelui inferior iar inspirul pe gura musculatura toracala superioara si musculatura accesorie
inspiratorii Aerul inspirat e pastrat cateva sec in plamani cu gura inchisa Expulzia aerului se face
in doua 3 reprize fractionar in timp ce trunchiul se apleaca inainte
Educarea vorbirii consta in a explica pacientului mecanismul vorbirii al aparitiei dispneii in timpul
vorbirii si apoi in functie de gradul dispneei se antreneaza pacientul la a adopta un ritm de
vorbire adecvat disfunctiei ventilatorie Aceasta inseamna a invata sa exprime intr o expiratie un
nr limitat de cuvinte si silabe
Sa se exprime in prop scurte Se vor alcatui grupuri de cuvinte pe care pacientul sa le citeasca de
mai multe ori pe zi Fiecare grup va fi rostit intr un singur expir apoi inspir apoi alt grup de cuvinte
pe expir in timp aceste grupui vor fi alcatuite din mai multe cuvinte

Obictive recuperarea cardiovasc

Restabilirea functiei cardiace
Cresterea nivelului functional
Identificarea si reducerea factorilor de risc cardiac
Cresterea capacitatii de efort

Reabilitarea cardiovasc clasica are loc in 3 faze avand ca obiectiv principal trecerea pacientului
de la decubit dorsal la accsensiunea scarilor in 14 zile
Faza 1
Faza intraspitaliceasca are in medie o durata de 10-14 zile
Etape
Primele 4 zile post operator
Mobilizari pasive ale membrelor daca starea bolnavului ne permite facem usoare exercitii de
respiratie .zilele 2-4 continuam ex de respiratie adaugam ex de inspir si expir profund Pacientul
realizeaza trecerea de la decubitul dorsal prelungit la asezat pt o scurta perioada de timp
Continuam ex pt pastrarea mobilitatii articulare . Ex se realizeaza pe scaun cu spatar apoi
consiliere si comunicare cu pacientul
Etapa 2 zilele 5-8 spital
Petrece mai mult timp asezat la marginea patului sau intr un scaun merge prin camera si la baie
cu un insotitor Din ziua a 7 a activitati usoare cu rezistenta moderata.
Etapa 3
Se deplaseaza singur pe coridor se cresc distantele de parcurs si intensitatea ex. Se continua
deplasarea pe coridor cu coborarea si urcarea unui etaj. Se instruieste pacientul privind ex pt
acasa. In momentu in care au fost intrunite obiectivele fazei de rehab intraspitalicesti are loc
testul de efort (test 6 min)

Faza 2 reabilitare propiu zisa

Obiectiv principal este reabilitarea capacitatii de efort maximum a pacientului ce a suferit
interventii chirurgicale se desfasoara timp de 3-6 sapt. Se realizeaza astfel in spital pt bolnavii cu
complicatii apoi continua programul acasa sau in centre de recuperare
In ambulatoriu
Acasa
Faza 3 de mentinere
Are loc la domiciliu. Numita si recuperare cardiovasc nesupravegheata furata nedeterminata iar
obiectivul principal este mentinerea si imbunatatirea capacitatii de efort dobandita de pacient

Programu de reabilitare in 4 faze

Faza 1 faza activa
Aceasta faza cuprinde tehnici de mobilizare precoce si reabilotarea aperatelor cardiac si resp
Faza 2 covalescenta
Se realizeaza dupa externarea pacientului continua programul initiat in spital pana cand
cicatricea este vindecata (interventii chirugicale clasice). Programul se realizeaza la domiciliu
sau in centre specializate. Se realizeaza evaluarea nivelului de risc la efort fizic al pacientului
Programul consta in 6 sedinte saptamanale cu durata de o ora. La sf celor 6 sapt se efectueaza
testul de toleranta la efort si daca pacientul a indeplinit obiectivul se trece la urmatoarea faza
Faza 3 incepe dupa testul de toleranta la efort stabilim efortul maxim al pacientului in cadrul
programului de recuperare. 3 sedinte pe sapt 6-8 sapt. Incepem cu incalzire streching programul
de reciperare cardiovasc si apoi exercitii de revenire
Faza 4 de mentinere
Cea mai importanta faza deoarece protocolul de ex trebuie inclus in stilul de viata al pacientului

Formule pt frec cardiaca maxima

220- varsta
Frecventa card maxima=211 - ( 0,64x varsta)
Frecventa cardiaca maxima = 207 - (varsta x0,7)
Frecventa cardiaca maxima e limita superioara pe care sistemu cardiac o poate tolera in timpul
activitatii fizice

In 170-182 nivel al efortului intre 90-100%

(Considerata zona rosie ar trebui experimentata doar de indivizi antrenati pt o scurta perioada de
timp)
Intre 157-170 nivel efort intre 90-90%
(Zona anaeroba exercitiile din aceasta zona ard energia inmagazinata in muschi si nu cea in
tesutul adipos
Intte 145-157 nivel efort intre 70-80% zona aeroba este cea mai buna zona pt a dezvolta
sistemul cardio vasc
Intre 132-145 nivel efort intre 60-70%
Zona recuperare ajuta la dezvoltarea andurantei de baza si este buna in perioadele de recuperare
Intre 120-132 nivel efort 50-60%
Zona sanatoasa are impact scazut reduce tensiunea si colesterolul si e ideala pt imcepatori

Activitatea fizica reprezinta orice activitate musculara somatica ce are ca rezultat consumul de
energie. Exercitiul fizic reprezinta activitatea fiezica ce presupune structura si planificare. Este
format din miscari sau mobilizari repretitive ce tintesc sa mentina si sa imbunatateasca unul sau
mai multe aspecte ale conditiei fizice: capacitate de efort, forta musculara rezistenta musculara
flexibilitate etc
Exercitiul fizic terapeutic reprezinta aplicarea sistemica a miscarii naturale a exercitilor fizice sau
a altor activitati vizand reabilitarea sau prevenirea disfunctiei imbunatatirea functiei si
promovarea sanatatii si a bunastarii

Adaptare

Orice exercitiu va fi dozat daca incarcarea indusa depaseste capacitatea sistemului de adaptare
inseamna ca avem un esec Incarcarea sistemului cand acesta este obosit nu va produce
adaptarea tesuturilor si atunci vom avea risc de accidentare Este esential sa permitem
organismului timp de refacere Tipul de incarcare (frecventa, intensitate sau durata va fi adaptat
in functie de obiectivul setat )

Specificitatea

Este cel mai simplu si cumprinzator principiu al ex fizic terapeutic

Reversibilitatea
Rezultatele exercitiului fizic se vor pierde atunci cand stimulul oferit prin miscare va fi oprit
Individualizarea
Diversitatea raspunsurilor induse la o populatie care executa un program de exercitii similar se
datoreaza si individualitatii fiecarui participant (nivel de conditie fizica, experiente anterioare
profil psihosocial )

Protocolul Fitt
Frecventa: nr de sedinte pe saptamana
Intensitate: intensitatea adecvata pt a produce adaptarile
Tip: tip de ex in functie de obiectivul vizat
Timp: intervalul de timp in care incarcarea va produce adaptarea

Prescriptia de ex fizice terapeutice reprezinta un proces bazat pe un rationament clinic ce va

crea un program individualizat pentru un pacient ce are nevoi terapeutice particulare Prescriptia
de ex fizice terapeutice va tinti parametrii specifici ai planului terapeutic

Nivelul Met in reabilitarea cardio vasc

Met= metabolic equivalent of task: consum metabolica de energie pierdut in timpul unei actiuni
Un met este definit ca find cantitatea de oxigen consumata in timpul repausului si este egala cu
3,5 ml de O2 pe kg corp pe minut
Un pacient de 70 kg consuma 3,5 ml O2 pe kg per min stand in sezut pe scaun
Pentru activitate efectuata la 2 Mets pers in cauza va consuma 7 ml O2/kg/min
La persoanele de sex masculin se considera ca activitatile desfasurate pana la val de 4 Mets se
clasifica ca find usoare Majoritatea activitatilor zilnice ( loc de munca activitati casnice au val de
aprox 3 Met) In cadrul activitatilor intense depasim val de 6 Mets si se poate ajunge pana la val
de 10 Mets
La pers de sex feminin sunt mai mici datorita capacitatii scazute de efort fizic
Activitatea scazuta este sub 3 Mets: somn 0,9 Mets
Sezand in repaus 1Mets
Munca birou 1,8Mets
Mers 3 km/ora 2,1 Mets

Activitatea moderata este peste 3 Mets si sub 6 Mets

Pedalat bicileta stationara fara ingreunare 3Mets
Ex fizice usoare acasa 3,5Mets
Urcat pe scari 4,5-5 Mets
Activitate ridicata peste 6Mets si sub 10 Mets
Alergare usoara 7 Mets
Curatarea zapezii 7,5Mets
Exercitii la sala 8 Mets
Fotbal 10 Mets
Squash 12 Mets

Exercitiile cardio sunt tip specific de activitate fizica care prin activitatea musculara iti cresc
ritmul cardiac si resp ducand la imbunatatirea capacitatilor pulmonare ale sist resp si cardiac
Obiectivul principal este de rezistenta la efort care este principala resursa pt sanatatea umana.
Abilitatea de a preveni oboseala. Exercitiile de fitnes cardio respirator denumite si ex cardio nu
sunt limitate la mersul pe jos inot etc
Dansul clasele de aerobic sau chiar lucrarile casnice intense pot fi considerate antrenamente de
tip cardio. Tot ce vizeaza cresterea functie cardio vasc si respiratorie pt un timp min stabilit
(20min) provoaca efectul de antrenament cardio