Sunteți pe pagina 1din 7

PROCEDURI UTILIZATE IN RECUPERAREA BOLNAVULUI DE ASTM BRONSIC = MASAJUL =

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR PE SCURT

Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaza respiratia pulmonara. O parte din organele aparatului respirator indeplinesc si alte functii decat respiratia: fosele nazale servesc la respiratie, dar si pentru miros; naso-faringele sau rino-faringele lasa sa treaca aerul spre plamani, dar ventileaza si urechea medie prin trompa lui Eustachio sau faringotimpaniera; orofaringele sau bucofaringele: la nivelul lui se incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva; laringele este un organ respirator, dar si un organ al fonatiei. Incepand cu traheea, organele aparatului respirator au functii pur respiratorii. Componentele aparatului respirator: Caile respiratorii superioare: nas cavitati nazale faringe laringe trahee organele de schimb respirator, plamanul, cu arborele bronsic (bronhii, bronhiole).

FUNCTIONAREA APARATULUI RESPIRATOR - RESPIRATIA

AJUTORUL IN AFECTIUNILE RESPIRATORII. ASTMUL BRONSIC Astmul bronsic este una dintre cele mai importante si raspandite afectiuni respiratorii cu o prevalenta de 3-6% din populatie. Si lucrurile vor continua sa se inrautateasca, pana cand lumea va folosi mai bine mijloacele de care dispune , pentru a putea lupta in prevenirea acestei afectiuni. Astmul bronsic este un exemplu tipic de boala psihosomatica: boala fizica provocata de anumite cauze psihologice. De fapt se spune ca nu exista boli psihosomatice ci bolnavi psihosomatici. Este o afectiune a cailor respiratorii caracterizate printr-o hiperreactivitate bronsica, adica un raspuns exagerat al aparatului respirator la diverse tipuri de alergeni: praful de casa , acarieni, polen, par , fulgi, mucegaiuri, fum, vapori, ceata, gaze toxice, aer rece, mirosuri, parfumuri, eforturi fizice, tulburari neuropsihice, tulburari endocrine, stress fizic sau psihic, infectii respiratorii. Astmul bronsic este o boala manifestata prin crize reversibile de dispnee paroxistica, cu suieraturi si tuse din cauza unei obstructii generalizate a cailor respiratorii, data de factori multiplii, variati; crizele trec spontan sau prin tratament, dar reapar la intervale nedeterminate, sub influenta unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. Astmul bronsic este o entitate clinica cunoscuta cu aproximativ 1000 de ani i.e.n, el deriva de la un cuvant grecesc care inseamna greutate respiratorie. Hipocrate (n. cca. 460 .Hr. pe insula Cos , d. cca. 370 .Hr.) mentioneaza astmul in patru din aforismele lui. Este primul autor care ii recunoaste natura spasmodica (il compara cu epilepsia) si include intre cauze : frigul si excitantii de mediu. S-a crezut multa vreme ca astmul este o boala exclusiv alergica; mai tarziu s-a revenit la idea ca astmul reprezinta un sindrom de etiopatogenie complexa.

Forme etiopatogenice. Clasificare: 1. astm extrinsec alergic, atopic, neinfectios - apare inca din copilarie,la persoane alergice sau care provin din familii in care exista alergie (rinita alergica, urticarie,edem Quinque, eczema atopica) - exista hipereozinofilie (cresterea in singele periferic a leucocitelor eozinofilice/eozinofilelor peste 600 de celule pe microL.) sanguina, eozinofile in sputa, cantitati de IgE in ser si teste pozitive la diferiti alergeni 2. astm intrinsec - endogen, nonalergic, neatopic, infectios - apare la varsta adulta si succede frecvent unui episod de bronsita; nu exista istoric de alergie, nici eozinofilie iar testele cutanate la alergeni sunt negative Mecanismele bronhospasmului: Mecanism imun - Imunoglobulinele E (sintetizate de tesutul limfatic respirator, digestiv ganglionii, amigdalele) Hiper-reactivitate bronsica Sistemul nervos central Sistemul NANC ( sistem non adrenergic non colinergic cu rol in special in vasele cerebrale si din tubul digestiv) Rolul moleculelor de adeziune Reactii: 1. Spasm bronsic 2. Edem permeabilitate vasculara crescuta 3. Hipersecretie de mucus 4. Remodelarea cailor aeriene Clasificarea astmului dupa severitate: Astm intermitent usor Simptome diurne: - Max. 1 data / saptamana - Asimptomatic intre crize Simptome nocturne: - 1-2 crize lunar Astm persistent moderat Simptome diurne: - Zilnice - Limitarea activitatii Simptome nocturne: - Peste 1 data pe saptamana Astm persistent usor Simptome diurne: - Mai mult de 1 data / saptamana, dar nu zilnic Simptome nocturne: - Peste 2 crize lunar Astm persistent sever Simptome diurne: - Continue - Limitarea activitatii Simptome nocturne: - Frecvente

Prognostic: brevet de viata lunga Vindecare spontan, terapie Copii 50%, adulti 20% Ameliorare 40% Stationar 30% Agravare insuficienta respiratorie cronica Fatal 3-5%

Terapia astmului PACIENT

FAMILIE

MEDIC

Astmul la copii Astmul este cea mai frecventa dintre bolile cronice ale copilului, in special in primul an de viata. In ultimul deceniu, incidenta astmului s-a dublat in majoritatea tarilor industrializate. Copiii sunt primele victime ale acestei cresteri, deoarece in jumatate din cazuri, boala debuteaza inaintea varstei de 5 ani. TERAPII ALTERNATIVE PENTRU ASTM Corectarea deficitului respirator prin masaj Inainte de a decide INTOTDEAUNA ia in calcul dovezile de eficienta si riscul de reactii adverse. n majoritatea cazurilor este nevoie de mai multe studii pentru a spune dac medicina alternativ i complementar ajut la tratarea astmului i nu produce reacii adverse. Nu uitai ns c lipsa dovezilor nu nseamn absolut c aceste terapii nu funcioneaz! Terapii alternative pentru astm care ar putea functiona. Pentru aceste terapii exista ceva dovezi asupra eficientei: Psihoterapia. Frecvent stimulii de natura psihologica pot declansa crizele de astm. Anumite trasaturi psihologice patologice, cum ar fi depresia, sunt asociate cu forme severe de astm. Pentru adulti indeosebi terapiile de relaxare, terapia comportamentala-cognitiva si tehnicile de bio-feedback au dat rezultate bune ducand spre o reducere a necesarului de medicatie pentru crizele de astm, ameliorarea

functiei pulmonare si a calitatii vietii pacientilor astmatici. Pentru copii insa studiile sunt insuficiente pentru a sustine o recomandare ferma. Biofeedback. Aceasta este o metoda care foloseste mintea in controlul unei functii a organismului care este reglata automat, precum temperatura corporala, frecventa cardiaca, presiunea sangvina si altele. Biofeedback-ul consta in atasarea unor senzori legati la un dispozitiv de 5 monitorizare, dupa care medicul indrumator ajuta pacientul sa-si controleze singur functia vizata. Rezultatele sunt afisate apoi pe un monitor, indicand cum se descurca pacientul in controlarea functiei respective. Exercitii de respiratie. Exercitiile de respiratie facute regulat pot diminua simptomele astmului si pot scadea necesarul de medicatie antiasmatica. Specialistii recomanda evitarea expiratiei pe gura. Starea de hipnoza, ca practica de reglare a respiratiei, poate fi si ea eficienta. Meditatia este poate cea mai rapida metoda alternativa pentru limitarea crizelor astmatice. La fel si yoga, care ajuta la reglarea respiratiei si relaxarea musculara. Exemple: Tehnica de respiratie Buteyko care te invata sa respiri mai rar decat in mod obisnuit. Poate reduce simptomele astmului prevenind inhalarea excesiva de aer (hiperventilatie). Tehnica contine de asemenea sfaturi pentru reducerea stresului, nutritie, starea generala de sanatate. Metoda Papworth te invata respiratia profunda de tip abdominal (folosind diafragmul), respiratia pe nas si alte tehnici de respiratie. Respiratia Yoga (pranayama) te invata sa respiri adanc, incet, constant. Practicarea Yoga imbunatateste forma fizica si elimina stresul, prin ambele putand ameliora in plus simptomele astmului. Efortul fizic regulat. Intareste plamanii, ii antreneaza la efort sustinut, regulat. Salina (Speleoterapia). Inhalator de sare (haloterapia). Mecanismul de actiune in astm ar fi pe de o parte reducerea inflamatiei, iar pe de alta parte inhalarea unui aer mai pur, sarac in bacterii, alergeni, poluanti etc. Acupunctura este si ea o metoda care poate fi benefica pentru pacientii care au aceast afeciune, susin experii. Potrivit cercetrilor n domeniu, acupunctura i ajut pe astmatici prin faptul c stimuleaz creierul s produc endorfine - hormoni care au un efect de calmare i de diminuare a intensitii durerii. Procedura presupune deschiderea capilarelor afectate pentru a se reface vascularizatia locala si pentru ca lobii pulmonari superiori sa functioneze intr-un procent apropiat de cel normal. In acelasi timp se actioneaza si la nivel cerebral, in vederea refacerii ariei cerebrale raspunzatoare de functiile pulmonare ale lobilor superiori. In criza de astm acupunctura poate fi salutara. S-a constat ameliorarea la 5 minute dupa aplicarea acelor si atingerea nivelului maxim dupa 10 minute.

Masajul poate ameliora simptomele astmaticilor, mai ales dac este fcut de ctre un terapeut care s se axeze ndeosebi pe zona gtului i a cutiei toracice, pentru a elimina tensiunea din muchii care ajut la respiraie. Mai multe studii au sugerat faptul c masajul mbuntete funciile plmnilor. Insa nu exista rezultate definitorii in aceasta privinta. Masajul de relaxare
6

Reflexoterapia. In urma masajului reflexogen creste amplitudinea respiratiilor si se fluidifica secretia bronsica. De asemenea, creste tonusul vaselor periferice si viteza de circulatie a sangelui, toate acestea accelerand eliminarea substantelor toxice. Astfel, consumul de oxigen revine la valorile normale. CUI SE RECOMANDA Masajul reflexogen este indicat in special celor care au boli cronice pulmonare, cum sunt astmaticii si cei cu bronhopneumopatie cronica obstructiva. Asta, deoarece la acestia orice forma de gripa sau viroza respiratorie poate deveni un factor agravant al bolii de baza. Zone reflexogene si tehnica de lucru In cazul bronsitelor, acute sau cronice, zonele reflexe ale plamnilor si bronhiilor sunt foarte sensibile la apasare, uneori intens dureroase. Zonele pulmonare se vor masa pentru a reabilita circulatia sangvina n bronhii si plamni, tratnd astfel inflamatia si congestia locala. Masajul zonelor reflexe pentru laringe si trahee urmareste acelasi scop n zonele nvecinate. Glandele paratiroide, stimulate prin masaj, vor aduce un aport crescut de Ca. Stimularea zonelor reflexe ale glandelor suprarenale urmareste scaderea inflamatiei prin degajarea de cortizon. Vor fi stimulate si zonele limfatice (corp superior) pentru a creste puterea de aparare a organismului la boli. Deci, zonele reflexe vor fi stimulate n urmatoarea ordine n cadrul fiecarei sedinte: zona plamni-bronhii - 10 minute la fiecare picior; zona laringe-trahee - 3-5 minute la fiecare picior; zona paratiroidelor - 3-5 minute la fiecare picior; zona suprarenalelor - 5 minute la fiecare picior; zona limfatica-corp superior - 3 minute la fiecare picior. n suferintele acute, masajul se poate face de 2-3 ori/zi, timp de 3-5 zile, putndu-se continua cu 2 sedinte/zi, timp de nca 3-5 zile, pna cnd simptomele au disparut complet.

n bronsitele cronice se va practica o singura sedinta pe zi, timp de 20-30 de zile. Procentul de reusita este de aproximativ 90% din cazuri n bronsitele acute si peste 65% n bronsitele cronice.

Zonele reflexe pentru plamni si bronhii sunt situate n ambele picioare, n, talpi (n pernute), mai jos de baza degetelor, (vezi fig. 1). Astfel, fiecare plamn are zona reflexa n piciorul din partea sa.