Prevenirea transmiterii

infecţiei pe cale sanguină

REGULAMENTE FEDERALE ȘI STATALE PENTRU REDUCEREA RISCURILOR
DE EXPUNERE LA PATOGENII DIN SANGE ȘI ALTE SURSE DE INFECȚIE

• Regulamentul OSHA _ Occupational Safety and Health Administration derivă din

Legea de securitate și sănătate în muncă adoptată de Congresul S.U.A., în
1970.(121)
• Această lege a identificat obligațiile angajatorilor de ai proteja împotriva riscurilor
profesionale.
• Legea a stat la baza tuturor reglementărilor federale ulterioare de securitate și
sănătate.
• Conform Legii, fiecare angajator trebuie să furnizeze angajaților un spatiu și condiții
de angajare, fără riscuri recunoscute care provoaca sau pot provoca decesul sau
vătămări grave ale angajaților.
• Toate aspectele programului OSHA pentru protejarea angajaților au fost obligatorii a
fi aplicate în fiecare cabinet stomatologic până la 6 iulie 1992(97).
Rezumatul regulamentului OSHA:
1. Angajatorii trebuie să asigure imunizarea - HVB angajaților fără taxe în termen de
10 zile de la angajare.
2. Angajatorii trebuie să solicite respectarea precauțiilor standard pentru a preveni
contactul cu sângele și alte materiale potențial infecțioase. Saliva este considerată un
lichid corporal contaminat cu sânge în raport cu tratamentele dentare.(20-22,34,36)
3. Angajatorii trebuie să pună în aplicare controlul tehnic, să reducă producția de
stropi, cețe și aerosoli. Exemple sunt manoperele cu diga, aspirație de volum mare,
cupă din cauciuc în loc de perii, instrumente manuale de detartraj pentru pacienții cu
infecții respiratorii în loc de ultrasonice și recipiente dure pentru a evita contactul cu
instrumemntele ascuție /utilizarea instrumentelor de unică folosință.(44 • 50 • 91)
4. Angajatorii trebuie să pună în aplicare măsuri de precauție pentru controlul
practicilor de muncă pentru a minimiza stropirea sau contactul mâinilor libere cu
suprafața contaminată. Telefoanele, întrerupătoarele, mânerele ușilor sau robinetele
nu trebuie să intre niciodată în contact cu mănușile utilizate.
5. Angajatorii trebuie să ofere facilități și instrucțiuni pentru spălarea mâinilor după
îndepărtarea mănușilor și pentru spălarea pielii imediat sau cât mai curând posibil după
contactul cu sângele sau cu materiale potențial infecțioase. Ochiul sau mucoasa trebuie spălate
imediat sau imediat ce este posibil după orice contact cu sânge sau materiale potențial
infecțioase.
6. Angajatorii trebuie să implementeze manipularea în siguranță a acelor și a altor obiecte
ascuțite.
7. Angajatorii trebuie să implementeze manipularea deseurilor medicale.
8. Angajatorii trebuie să interzică mancatul, băutul, manipularea lentilelor de contact și
aplicarea (dar nu purtarea) produselor cosmetice faciale în medii contaminate, cum ar fi salile
de tratament și zonele de curățare. Depozitarea alimentelor și a băuturilor în frigidere sau în
alte spații în care sunt depozitate sânge sau materiale infecțioase ar trebui interzisă.
9. Mostrele de sânge sau contaminate (de exemplu amprente care nu au fost bine curățate și
bine dezinfectate, dinți) care urmează să fie expediate, transportate sau depozitate trebuie să
fie plasate în containere inchise care previn scurgerile. O pungă puternică din plastic poate fi
folosită pentru amprente. Suprafața tuturor containerelor trebuie să fie curată sau închisă într-
un alt recipient curat, roșu sau etichetat cu pericol biologic.
10.Fără costuri pentru angajați, angajatorii trebuie să le ofere ECP necesare și indicații clare
de utilizare în tratarea tuturor pacienților și pentru orice alt contact cu sânge sau alte
materiale infecțioase. ECP nu trebuie să permită trecerea sângelui sau a altor materiale
potențial infecțioase pentru a contamina îmbrăcămintea personală, pielea sau mucoasele.
Angajatorii trebuie să furnizeze ECP mănuși de protecție sau mănuși hipoalergenice, după caz;
halate, tipul și caracteristicile acestora „depinzand de sarcina și gradul de expunere anticipat”
(97); ochelari de protecție, scuturi faciale, ochelari cu scuturi laterale de protecție; măști;
măști de resuscitare de buzunar pentru reanimare cardiopulmonară; și huse pentru încălțăminte
care trebuie purtate atunci când este necesar pentru intervenții chirurgicale sau ori de câte ori
se poate anticipa în mod rezonabil contaminarea grea.
11. Angajatorii ar trebui să se asigure că angajații utilizează corect și debaraseaza ECP sau îl
pregătesc în mod corespunzător pentru refolosire. Ar trebui prevăzute facilități adecvate pentru
debarasarea PPE sau spalatorii în locația în care sunt utilizate.
Notă: Un scut facial nu înlocuiește o mască.
12. Imediat ce este posibil după tratamente, trebuie să se îndeplinească cerințele de menaj,
inclusiv podele, blaturi, chiuvete și alte echipamente de mediu care sunt supuse contaminării.
13. Echipamentele contaminate care necesită service mai întâi trebuie decontaminate sau
trebuie să fie utilizată o etichetă de risc biologic pentru a indica piesele contaminate.
14. Instrumentele ascuțitele contaminate sunt deșeuri reglementate și ar trebui aruncate în
containere cu pereți duri. In stomatologie, deșeuri reglementate înseamnă, de asemenea (1)
sânge lichid sau semilichid sau alte materiale potențial infecțioase, (2) obiecte contaminate
care ar elibera sânge sau alte materiale potențial infecțioase într-o stare lichidă sau
semilocuidă dacă sunt comprimate și (3) articole care sunt cu sânge sau alte materiale potențial
infecțioase și sunt capabile să elibereze aceste materiale în timpul manipulării. Aceste deșeuri
reglementate ar trebui debarasate în mod corespunzător în pungi închise bioetalonate sau roșii
sau în alte containere etichetate care împiedică scurgerea. Containerele contaminate la
exterior trebuie introduse într-un recipient secundar. Recipientul secundar trebuie, de
asemenea, să fie închis, să prevină scurgerile și să fie etichetat cu roșu sau cu pericol biologic.
Containerele sau pungile trebuie să fie închise la mutare. În cazul în care părțile exterioare ale
containerelor refolosibile pot fi contaminate, acestea trebuie inspectate, decontaminate și
curățate în mod regulat și cât mai curând posibil, dacă acestea sunt contaminate vizibil.
Dulapurile sau alte zone de depozitare din spațiile în care sunt depozitate deșeurile
contaminate cu sânge trebuie să fie identificate printr-o etichetă de risc biologic.
15. Instrumentele ascuțite contaminate reutilizabile ar trebui introduse într-un recipient cu
pereți duri pentru transportul în zona de curățare. Personalul nu trebuie să introduca mâinile în
containere cu instrumente ascutite contaminate!
 RISC EXPUNERE OCUPATIONALA-AFECTIUNI
TRANSMISE PRIN SÂNGE
• Hepatita virală de tip B si C, HIV, alţi peste 20 de agenţi
patogeni.
• 1984 – Primul caz documentat de transmitere HIV prin înţepare
cu ac de seringă contaminat
• Instrumente:
• ace pentru anestezie, ace de sutură, lame de bisturie, ace endodontice,
• freze, benzi matrice, curete, instrumente detartraj, sonde
• alte dispozitive care pot leza pielea sau mucoasa.
Miller C. in a perfect dental world there wouldn't be any sharps injuries. RDH;15 (5): 24- 25.

Molinari J.A. Contaminated Water: Historical and Ongoing Infection Potential. Compendium. 2003; 24 (6): 442-443.
COSTURI materiale şi indirecte
• Teste
• Consultaţii
• Timp productiv pierdut
• Disabilitate
• Compensaţii
• Scăderea moralului personalului
• Timp pierdut prin completarea documentaţiei expunerii
profesionale
• Formare personal de înlocuire
 HEPATITELE VIRALE

500.000.000
persoane
infectate

USA :
- 50% populaţie nu cunoaşte localizarea bolii
- refuz testare: droguri, viaţa sexuală
CDC :
impact dublu în următorii 10 ani
HEPATITA VIRALA B
AgHBs – 4% din masa populaţiei
Primul caz transm.occupationala
1949 – expunere ac contaminat

• HB
• sânge - peste 1 bilion
particule / ml
• saliva totală AgHBs (Iaşi -
Vâţă, Zavate)
• spermă, secreţie vaginală,
lapte matern
• 0 treime din cazurile de
transmitere a hepatitei virale B se
produc prin ace contaminate de la
purtatorii de HBV.
• Din acestea 1 % vor fi cazuri
letale, 5% vor imbraca forme
cronice, iar 15% vor evolua in
forme medii pe toata durata vietii.
OMS
• 2 miliarde de persoane infectate
• 240 milioane cu infecţie cronică
• 780.000/an - deces
• HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decât HIV-ul –
permanent pericol profesional
Prevalența
• ROMANIA – intermediară (2-8%):
5%-10% -1 milion OMS.
• Europa si Orientul Mijlociu, 10
milioane - 10 % au fost
diagnosticati -10% primesc
tratament
• Prevalenţa hepatitei virale tip B
este mai mare în Africa sub-
Sahariană, Asia de Sud-Est,
regiunea Amazoniană şi sudul
Europei estice, cu o rată a
portajului de HBV între 5-20%.
• 1 milion –complicatii-deces.
Căi de transmitere

Direct Indirect
• sanguină – soluţii de
continuitate,stropire piele,
mucoase
• aeriană Skaug 1992 • contact suprafeţe contaminate
(rezist sg. uscat – 7 zile)
• verticală – perinatal : 70%-
90%
• contact repetat şi prelungit
în familie cu sânge şi salivă
RISC OCUPAŢIONAL MAJOR -
• proc. antecedente HB - grup ocupaţional
• ridicat peste 20% - laborator, hematologie, dializă
• intermediar 2%-20% - stomatologi, asist.med, inst. Handicapaţi
• scăzut sub 7% - personal adm., studenţi, adulţi sanatoşi
• Prevenţia se bazează pe vaccinare şi implementarea
strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral,
transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale.
• În 2013, 183 de ţări aveau inclusă vaccinarea antihepatită B
în rândul imunizărilor obligatorii, iar 93 de state asigurau
prima doză la naştere.
• VACCIN- ENGERIX B
(Smith Kline)1980-3
doze
• RECOMBIVAX (Merk
Sharp, Dohme)-
eficienţă 95%
• IMUNOGLOBULINE
- 116 ţări – în programe de
vaccinare
• Test rapid HB • Test rapid HB
02
HEPATITA VIRALA C
1989
• OMS – anul 2000 –170 milioane persoane (3% din
populaţia globului
• Virus capsulat ARN
• EUROPA – 8,9 mil. -1,03 % (858 mil pop)
• 3 – 4 mil. infectii noi pe an
• Transmiterea infecției 1 din 30 de cazuri, din care 80%
vor dezvolta infectia cronica iar 25% vor evolua spre
carcinom hepatic.
• Conform OMS, la nivel mondial există aproximativ 130-150
de milioane de persoane infectate cronic cu HCV,
• 350.000-500.000 /an - deces
• HCV se transmite de 10 ori mai uşor decât virusul HIV şi
poate supravieţui la temperatura camerei, pe diverse
suprafeţe din mediul înconjurător, cel puţin 16 ore.
• Frecvența mare - Africa de Nord şi Asia Centrală şi de Est.
• CĂI DE TRANSMITERE
• sanguină – contact direct
transfuzii, instrumentar
medical inadecvat sterilizat
• sexuală
• perinatală
• practici sociale,culturale,
comportamentale (tatuaje,
circumcizie)
• CLINIC
• incubaţie - pănă la 150 zile
• 60%-70% evol.
asimptomatică
• 80% - cronicizare – 10%-20%
ciroza- 1%-5% - cancer
hepatic, rata deces – 3%
• coinfectie HIV – 10 mil.-
complicatii grave
• RISC OCUPAŢIONAL - risc
infectare expunere sg.
HCV + - 1,8% (2/100)
• IMUNIZARE – nu există
vaccin (modificări rapide
ale virusului)
TESTARE RAPIDA
 TESTARE RAPIDA
• detectarea anticorpilor
pentru virusul Hepatitei C
în saliva pacientului.
• Avantaje
• non-invaziv, nu necesită
recoltarea de sânge prin
înţepare,
• poate fi făcut de către
subiect în orice condiţii,
conform instrucţiunilor,
• rezultatul se obţine în 20
de minute.
03
HIV
SEPT. 2006 / Centers for Disease Control and Prevention - Testare HIV de
rutină în unităţile medicale (Morbidity and Mortality Weekly Report.)
• VIRUSUL - retrovirus HIV-1, HIV-2 1981

• sânge – 10 particule/ml
• salivă – Groopman
• alte secretii
RISCURILE INFECTARII CU HIV A PERSONALULUI MEDICAL

• Așa cum s-a subliniat la începutul acestui capitol, personalul

stomatologic a fost aproape miraculos ocolit de infecția cu
HIV. Mii de medici stomatologi neprotejați care au tratat în
mod inconștient pacienții infectați cu HIV trebuie să fi fost
expuși la infecție cu HIV, deoarece epidemia a debutat în
anii '80 înainte ca mănușile și alte bariere să intre în uz.
Doar șase medici stomatologi care nu au evidențiat alte
riscuri de expunere par să fi dobândit infecție cu HIV prin
expunere profesională.(21, 29,30,32, 56)
CĂI DE TRANSMITERE GRUPE RISC
• Sanguină • narcomani,
• Sexuală • hemofilici,
• Perinatală • transfuzii,
• părinţi HIV
CLINIC
• 3 luni: simpt. gripă
• scădere imunitate
(limf<200/mm3) : infecţii,
tumori
• COINFECŢIE cu HCV (10
MIL), HBV – risc >
CARACTEISTICI
• HIV:nivel scăzut sg. pers
infectat, 50% probe sg,
0,01% probe salivă
• sg.uscat inactiv 99% - 90
min.
• distrus prin toate mijl.
sterilizare,majorit dezinf.
• nu se transmite prin
aerosoli
• echipament de protecţie
uzual
RISC OCUPAŢIONAL
• infectare expunere - sânge : 0,3% (1/300)
• redus – 6 cazuri stropire ochi, nas, gură – 0,1%
• ADA – testări la 3 ani
• ATITUDINE – compleanţă - calitatea vieţii
pacienţi HIV+
• RISC PACIENŢI – redus (măsuri CI) – 1 caz (6
pac.)
• MEDIC HIV+ -oblig.etică, morală, legală raportare
status serologic, monitorizare competenţă
• TEST RAPID “Ora
Quick Rapid HIV-1” -20
min (2 săpt)
• VACCIN anti - HIV
• 24 sept. 2009
• Bangkok
• Cel mai mare experiment din lume -16.000 voluntari în Thailanda –
• reducere risc infectare cu 31%

• “Este prima dovadă că este posibil să avem un vaccin eficient şi sigur“

• “Ziua de astăzi marchează o piatră de hotar," / Mitchell Warren, ( director AIDS

Vaccine Advocacy Coalition)

• Combinaţie de 2 vaccinuri mai puternică decat fiecare în parte:

• 1.Primul (ALVAC, from Sanofi Pasteur ) provoacă sistemul imunitar să atace HIV
• 2.Al doilea (originally developed by VaxGen Inc ) întăreşte răspunsul imun
Infecția HIV ocupațională
Doar 57 de infecții profesionale documentate (140 posibile) în SUA

Riscul de infectare cu HIV după:

Intepare~ 0,3% (~ 1 din 300)

Expunerea mucoasei ~ 0,09% (~ 1 din 1000)

Riscul de infecție prin stropi pe pielea non-intactă necunoscut (scăzut)

Nu se transmite prin contactul de suprafață cu sângele uscat.

Virusul nu supraviețuiește pe suprafețe din afara corpului.

39
 Ingrijorati?
Nu exista tratament- in final fatal

Nu exista VACCIN
Unele tulpini sunt rezistente la tratament
PPA scump si cu efecte secundare(cocktailuri
antiretrovirale puternice)

40
• virus conc.virioni/ml sânge rata transmiterii

• HBV 1000-100.000.000 6,0 – 30,0

• HCV 10-1.000.000 2,7 – 10,0
• HIV 10- 1000 0,11 – 0,31
RISC MAJOR - 80% DIN
EXPUNERILE OCUPAŢIONALE-
ACCIDENTALE LA SÂNGE
HIV – 1 din 300 - 0,11 –
HBV - 1 din 3 - 6,0-30,0% 0,31%
• 1% letal • efecte secundare PEP
• 5% cronic
• trauma emoţională
HCV–1 din 30 - 2,7-10% severă-testare
• 80% cronic
• 25% ciroza
• 5% carcinom
Obiective - siguranța îngrijirilor de sănătate
1. Reducerea efectelor adverse asociate cateterizărilor cu 50%
2. Reducerea efectelor adverse asociate intervenţiilor chirurgicale cu 50%
3. Reducerea spitalizărilor şi mortalităţii prin infecţii respiratorii la
pacienţii cu afecţiuni cronice cu 50%
4. Reducerea infecţiilor cu bacterii rezistente la tratamentul antimicrobian
cu 50% prin : prevenirea infecţiilor diagnosticul şi tratamentul
corespunzător al infecţiilor optimizarea utilizării medicamentelor
antimicrobiene prevenirea transmiterii infecţiei în unităţile medicale
5. Eliminarea erorilor de laborator care determină efecte adverse
6. Eliminarea expunerilor ocupaţionale prin leziuni provocate de ace de
seringă la personalul de îngrijiri de sănătate
7. Atingerea unei complianţe de 100% la recomandările ghidului ACIP
(Advisory Committee on Immunization Practices) pentru imunizarea
personalului de îngrijiri de sănătate
Center of Disease Control and Prevention
PROGRAM UE

• Europa : 1.000.000 persoane

expuse anual prin leziuni
provocate de ace de seringă
contaminate Parlamentul
european: îmbunătăţirea
legislaţiei UE pentru protecţia
personalului medical
• măsuri organizatorice - programe
• implementarea dispozitivelor de
siguranţă
• instruire
• O.M.S. Geneva -
Conferinţă 23 oct. 2007
• Seringile cu sisteme de
siguranţă ar salva 1.3
milioane vieţi
• (ţările sărace : 40% din
injecţii se efectuază cu ace
nesterile)
• Programe OMS de susţinere
a achiziţionării de seringi cu
sisteme de siguranţă
 Hepatita B - 33% dintre infecţiile noi/an HIV – 5% cazuri noi/an
Hepatita C – 2 milioane de cazuri noi/an

Noile tehnologii trebuie să fie disponibile în ţările în curs de dezvoltare unde injecţiile sunt
utilizate mai frecvent iar riscul de infectare este mai mare” Howard Zucker (Director
general adjunct pentru tehnologie în domniul sănătăţii şi produse farmaceutice)
 Categorii de personal. Expunere la ace
contaminate

asistente –
5.3
49,7%
PERS. AUX.
12.6 MEDICI
ASISTENTE
49.7

personal
medici -
0 20 40 60 auxiliar
12,6%
– 5,3%

47
SURSE LEZIUNI
Design echipament

Reacoperire - 15%-20%

Manevra de Lipsa abilităţii manevrare ace-seringi

reacoperire Condiţii de lucru (lipsa de spaţiu sau

timp)

Condiţii de debarasare (containere

improprii,incorect manevrate)
 Instrumente frecvent implicate în expunerile
accidentale la sânge contaminat
ace pentru anestezie,

ace de sutură,

lame de bisturie,

ace endodontice,

freze,

benzi matrice ,

chiurete,

instrumente detartraj,

sonde,

alte dispozitive care pot leza pielea sau mucoasa

Rezoluţia
Uniunii Educare şi instruire
Reducere risc – 59% îmbunătăţirea informării şi educării personalului
Europene medical asupra riscului de expunere,a metodelor de prevenţie şi raportare a
incidentelor; complianţa faţă de Directivele existente ale Uniunii Europene
privind privind sănătatea personalului medical

protecţia
personalului
medical în Practici profesionale “de siguranţă” - Reducere risc – 84% respectarea
Europa unor protocoale medicale de siguranţă, inclusiv utilizarea echipamentului de
protecţie, debarasare în condiţii sigure a deşeurilor contaminate şi
atitudinea eficientă în caz de expunere .

Utilizarea tehnologiilor de protecţie – faţă de obiecte ascuţite în special

în cursul procedurilor medicale de risc înalt.
 Elaborarea de
Evaluarea
Programe recomandări şi
strategiilor şi
educaţionale ghiduri , programe
procedurilor CI,
de supraveghere

Evaluarea
managementului
bolilor asociate
Aprecierea
transmiterii
riscului de
ocupaţionale
expunere,
(PPE) şi a
restricţiilor de
activitate
 Reguli de manipulare a
seringilor şi acelor de seringă
contaminate

Acele şi seringile vor fi păstrate în zone uşor vizibile

Acele contaminate nu vor fi reacoperite, îndoite sau

rupte

Acele nu vor fi manevrate prin direcţionare spre altă

regiune a corpului (în special mâna opusă)

Puncţii anestezice separate în caz de proceduri

clinice multiple la acelaşi pacient

Reacoperirea acului prin tehnica unimanuală sau

utilizând un dispozitiv mecanic de reacoperire

Debarasare în containe bioetalonate plasate in

imediata vecinătate
Tehnica unimanuala de acoperire a acului de seringa
Dispozitivele de siguranţă
pentru protecţia personalului
medical faţă de expunerile la
leziuni provocate de ace de
seringă contaminate trebuie
să îndeplinească următoarele
condiţii:
să constituie o barieră între mâini şi acul contaminat;
să permită plasarea permanentă a mâinilor în spatele
acului;
să facă parte integrantă din dispozitivul de
manipulare;
să fie eficient înainte şi după dezasamblare;
să fie simplu de manevrat;
să nu afecteze calitatea actului medical.
Tipuri de dispozitive

Dispozitive pasive (eficiente înainte, după şi

în timpul utilizării). Aceste dispozitive nu
necesită activarea de către personalul medical

Dispozitive active – necesită activare de către

personalul medical deci anumite abilitaţi

Dispozitive cu design integrat care fac parte

din dispozitivul de manevrare;

Dispozitive de siguranţă ca accesorii

externe..
Dispozitive de siguranta
• Seringa cu teacă de protecţie (autoacoperire) - permite scoaterea şi reaplicarea
capacului cu o singură mânâ, de mai multe ori la acelaşi pacient;
• Dispozitivul cu ac rectractibil - permite retragerea acului în interiorul seringii după
efectuarea injecţiei;
• Seringa cu dispozitiv de imunizare a vârfului ascuţit al acului după efectuarea intervenţiei
prin activarea unui miez cu vârf bont;
• Dispozitive de reacoperire a acului permit susţinerea capacului pe un suport fix eliminând
riscul de înţepare prin manevrarea manuală a acestuia;
• Needleguard - dispozitiv cu design „de siguranţă” autoclavabil, sub forma unui disc
octogonal ,care permite manevrarea capacului acului protejând mâinile personalului
medical.
• Percuguard - degetar din material plastic cu rezistenţă la înţepare de 20 de ori mai mare
decăt mănuşile din latex,
• Dispozitive de adaptare a seringii la fiolele cu soluţii injectabile care permit umplerea
acesteia fără a necesita utilizarea unui ac;
• Dispozitivele de anestezie locală fără ac;
• Dispozitive de distrugere a acelor de seringă contaminate prin sisteme de dezintegrare la
temperaturi foarte ridicate.
Peste 80% din leziunile provocate de obiecte ascutite pot fi
prevenite prin utilizarea dispozitivelor de protectie

Auto-acoperite Tehnologii rectractabile

Dispozitive externe Ac bont

 Bisturie cu sisteme de siguranță

Poziţie retrasă

Poziţie extrasă
Poziţie extrasă

59
REACOPERIREA ACULUI

Dispozitive de reacoperire “safe”

 NEEDLEGUARD POINT BLANK
(NDU)
DISPOZITIV DESIGN “SAFE” DE MANEVRARE AC –
DEBARASAR - standarde OSHA

-eficient
-rapid
-sigur dispoz.electric
-refolosibil 1350 grd.
-autoclavabil vaporizare ac <1 sec
-previne expunerile ocupţionale
-forma octogonală
QLICKSMART - primul bisturiu cu manevrare Mag-Mat - Zonă 'hands free' de transfer
instrumente metalice Suprafaţa ceramică
şi debarasare unimanuală magnetică (40cm x 30cm) Autoclavabil
 6%-26% clinicieni
Leziuni provocate
la deschiderea ampulelor

REDUCERE RISC CROSS-INFECTION

1ml, 2ml, 5ml, 10ml and 20ml
•Serveţel hârtie
•Şervet textil
•Compresă tifon
•Compresă alcool
•Ambalaj folie
•Dispozitiv deschidere
DEBARASAREA OBIECTELOR ASCUȚITE

INCINERARE
TOPIRE
PPE
• Seringa cu dispozitiv de siguranță - prevazută cu teaca de
protecție, permite scoaterea și reaplicarea capacului cu o
singura mâna, de mai multe ori la acelasi pacient. (Fig nr. 9)
 Prevenție expuneri ocupationale ace
contaminate
Primara
• Eliminare ace-seringi
• Reducerea frecvenţei de
utilizare
• Dispozitive fără ac
• Practici “work –
flow”/(reducerea atingerii
încrucişate)
Secundara
• Dispozitive de siguranţă –
• ace cu auto-acoperire
• sisteme cu ac protejat
• seringi cu manipulare uni-
manuală
• Adezivi chirurgicali
• Ace de sutură fără vârf
• EVALUARE : eficienţă,
compleanţă, aplicabilitate
Protocol postexpunere
Expunerea este definită ca o leziune percutanată (produsă
prin înțepare sau tăiere) sau contactul membranei mucoase
sau a pielii neintacte cu sânge, țesuturi sau alte fluide
corporale potențial infecțioase.
Fluide potențial infecțioase:
fluid cerebrospinal,
lichid sinovial,
lichid pleural,
lichid peritoneal,
lichid pericardic,
lichid amniotic
saliva (în stomatologie)
Protocolul post-expunere
Tratamentul
Consultanţă şi leziunii –
educaţie poartă de
intrare

Selectarea
tipului de Evaluarea
protocol post- riscului de
expunere infectare
(PPE)

Evaluarea
Evaluarea
persoanei
expunerii
expuse
 In cazul producerii unei expuneri la sânge sau alte fluide
contaminate cu sânge se impun următoarele măsuri

1. Profilaxie post-expunere - tratament local

• Spălarea leziunii cu apă şi săpun. Utilizarea unui antiseptic nu este absolut necesară. Nu se
recomandă agenţi caustici (cloruraţi)
• Spălarea cu apă a picăturilor de sânge de pe mucoasa orală , nazală şi de pe pielea intactă.
• Irigarea ochilor cu apă curată , salină sau soluţii sterile
2. Raportarea incidentului

3. Evaluarea necesităţilor de tratament medical general

• data şi timpul de expunere
• tipul de expunere şi cantitatea de sânge implicată
• procedura clinică
• statusul infecţios al sursei
• susceptibilitatea persoanei expuse
• PROTOCOL DE ASIGURARE A ÎNGRIJIRILOR DE URGENŢĂ, ÎN CAZ DE EXPUNERE
ACCIDENTALĂ LA PRODUSE BIOLOGICE
• 1. ÎN CAZ DE EXPUNERE CUTANATĂ: * se spală imediat locul cu apă şi săpun
şi apoi se clăteşte, după care * se utilizează un antiseptic, cu timp de
contact minim 5 minute: soluţie clorigenă diluată 1/10, compus iodat în
soluţie dermică, alcool 70° sau alt dezinfectant cutanat.
• 2. ÎN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANĂ: * se spală imediat locul cu apă şi săpun
şi apoi se clăteşte, după care * se utilizează un antiseptic, cu timp de
contact minim 5 minute: soluţie clorigenă diluată 1/10, compus iodat în
soluţie dermică, alcool 70° sau alt dezinfectant cutanat * interzisă
sângerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea
virusului.
• 3. ÎN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR: * spălare abundentă timp de 5
minute cu ser fiziologic sau cu apă în cazul absenţei acestuia.
PLANUL DE URGENȚĂ ȘI INCIDENTE DE
EXPUNERE PENTRU ANGAJATI
Un plan separat este necesar pentru studenți dacă utilizează
diferite resurse sau metode de îngrijire medicală pentru
raportarea incidentelor de expunere.
Trebuie identificată o persoană care este coordonatorul
programului și persoana de contact atunci când apar situații de
urgență.
Persoana respectivă poate deveni și formatorul personalului.
OSHA dictează un plan de incidente de expunere care subliniază
documentația incidentelor și urmărirea acestora
Plan de incidente prezintă 5 cerințe care trebuie să fie abordate:
1.
• Expunerile la mucoasă nu pot fi asociate cu o vătămare, sau un
incident de expunere poate implica vătămări minore sau grave
(de exemplu, de la un instrument ascutit).
• Curățarea rapidă și minuțioasă a unei leziuni sau spălarea cât mai rapidă
a ochilor sau a gurii este primul pas important pentru a reduce riscul de
infecție.
• Sângele tinde să se strângă pe suprafața rănilor de perforare create de
instrumente cu vârf solid, astfel încât spălarea leziunilor de este la fel
de importantă.
• Persoanele trebuie desemnate pentru a oferi orice ajutor, instructiuni
sau transport necesar pentru a obține îngrijiri medicale.
• Trebuie formulat un scurt plan scris despre cum să accesați rapid
asistența medicală.
• Acest conținut ar trebui să constituie prima parte a planului de incidente
de expunere.
2.
• Sursa infectiei
• Trebuie obținută permisiunea scrisă a pacientului pentru a copia și
transmite istoricul său medical medicului curant sau pentru a
obține alte documente medicale cu privire la pacient.
• Cunoașterea comportamentului de risc, rezultatele testelor de
sânge sau alte informații pertinente pot fi de obicei importante.
• Unele state permit doar transmiterea adresei, numelui, precum și
numărul de telefon al pacientului și numele și numărul de telefon
al medicului pacientului.
• Medicul examinator contactează medicul pacienților, care se ocupă
cu testarea pacientului.
3
• În conformitate cu reglementările OSHA, angajatorii trebuie
să furnizeze o copie a planului de incidente de expunere și
să le explice angajaților.
• Angajatorii trebuie să documenteze ruta și circumstanțele
expunerii, identificând pacientul sursă atunci când este posibil.
• Angajatorii trebuie să furnizeze și să plătească pentru evaluarea
incidentelor de expunere și evaluările de urmărire pentru un
angajat expus.
4
• Dacă alte reglementări locale nu au prioritate, angajatorii trebuie, de
asemenea,
• (a) să identifice și să contacteze pacientul sursă, dacă este posibil;
• (b) să obțină permisiunea individului sursă pentru a fi testat, cu excepția cazului în
care se știe că el sau ea sunt deja infectate;
• (c) să analizeze sângele individului sursă, cât mai curând posibil, pentru evidența
infecției cu HIV și VHB (de exemplu, dacă există sânge disponibil, unele state permit
testarea fără permisiune în cazuri de expunere);
• (d) să furnizeze rezultatele confidential angajatului expus (legile statului necesită
adesea consilierea pacientului sursă și a persoanei expuse pentru testarea HIV);
• (e) să testeze sângele angajatului, cu permisiunea acestuia, cât mai curând posibil;
• (f) să păstreze orice eșantion disponibil de sânge al angajatului timp de 90 de zile,
dacă nu există consimtamant pentru testarea HIV pentru a asigura posibilitatea
ulterioara a testarii;
• (g) să ofere profilaxie post-expunere angajatului atunci când este indicat conform
recomandărilor Serviciului de Sănătate Publică din SUA.
5
• Medicului curant trebuie să i se furnizeze o copie a
reglementărilor OSHA din care este preluată această
informație, documentația colectată cu privire la incident,
rezultatele testelor individului sursă, precum și fișele de
imunizare ale angajaților și orice alte documente medicale
relevante.
• Un raport scris de la medicul curant trebuie obținut de către
angajator și furnizat salariatului în termen de 15 zile de la
finalizarea evaluării, în care se precizează că angajatul a fost
informat cu privire la rezultate, posibile infecții și orice evaluare
sau tratament suplimentar necesar.
• Diagnosticele sau rezultatele fără legătură rămân confidențiale.
Instruirea personalului cerută de OSHA
1. O copie accesibilă a textului de reglementare a standardului și o explicație a
conținutului acestuia
2. O explicație generală a epidemiologiei și a simptomelor bolilor transmise de
sânge.
3. O explicație a modurilor de transmitere a patogenilor din sânge
4. O explicație a planului de control al expunerii și a mijloacelor prin care pot
obține angajații o copie a planului scris.
5. O explicație a metodelor adecvate pentru recunoașterea sarcinilor și a altor
activități care pot implica expunerea la sânge și alte materiale potential
infecțioase.
6. O explicație a utilizării și limitărilor metodelor care ar preveni sau reduce
expunerea, inclusiv controale adecvate de inginerie, practici de lucru și PPE.
7. Informații despre tipuri, utilizare corespunzătoare, locație,îndepărtarea,
manipularea, decontaminarea și eliminarea PPE
8. O explicație a bazei de selecție a PPE
9. Informații despre vaccinul împotriva VHB, inclusiv informații despre eficacitatea,
siguranța, metoda de administrare, beneficiile vaccinării și că vaccinul și
vaccinarea vor fi oferite gratuit
10. Informații cu privire la acțiunile adecvate care trebuie întreprinse și persoanele
de contact în situații de urgență care implică sânge sau alte materiale potențial
infecțioase
11. O explicație a procedurii de urmat dacă are loc un incident de expunere, inclusiv
metoda de raportare a incidentului și urmărirea medicală care ar fi disponibilă.
12. Informații despre evaluarea și monitorizarea postexpunerii pe care angajatorul
trebuie să le furnizeze angajatului după un incident de expunere
13. O explicație a semnelor și a etichetelor sau a codării culorilor cerute de
standardul OSHA
14. O oportunitate de întrebări și răspunsuri interactive cu persoana care conduce
sesiunea de formare(97)
Personalul medical care perfecționează tratamente invazive, expuse expunerii este
solicitat să obțină testarea voluntară a infecțiilor cu VHB și HN(26).
• Procedurile predispuse la expunere includ utilizarea simultană a degetelor
operatorului și instrumentarea cu instrumente ascuțite într-un loc anatomic extrem
de restrâns sau slab vizualizat, cum ar fi cavitatea orală, unde țesuturile pot fi
lezate cu apariția unei porți de intrare.
• cu Personalul sanitar infectat este sfătuit să nu efectueze proceduri predispuse la
expunere, excepția cazului în care au solicitat avize de la un grup de experți și au
fost informați în ce circumstanțe pot continua să îndeplinească aceste proceduri în
funcție de experiența și abilitatea clinicianului implicat.
• Așa cum este definit de CDC, un grup de experti poate fi format din medicul
angajatului, un specialist în boli infecțioase, cu expertiză în epidemiologia
transmiterii HIV și VHB, un alt profesionist în domeniul sănătății, cu expertiză în
tipul de proceduri efectuate și un angajat al departamentului de sănătate publică
locală.(26)