Carantina în maternități

CARANTINA -DEFINITIE
• Carantina este o restricție la circulația persoanelor
și a mărfurilor care este destinată să prevină
răspândirea bolii sau a dăunătorilor. Este adesea
utilizat în legătură cu boala și maladia, împiedicând
mișcarea celor care ar fi putut fi expuși la o boală
transmisibilă, dar nu au un diagnostic medical
confirmat. Termenul este adesea folosit sinonim cu
izolare medicală, în care cei confirmați că sunt
infectați cu o boală transmisibilă sunt izolați de
populația sănătoasă.
 Masuri organizatorice
• 1 Constientizarea in rándul personalului a semnelor si simptomelor bolii
• 2.. Sá promoveze regula prin care persoanele care nu se simt bine pot sá plece acasà si sa stea acasá panà cánd se fac bine
• 3. Sa la in considerare alternativele intalnirilor directe si ale vizitelor (conferinte video sau prin telefon).
• 4. Atunci cänd contactele cu o persoaná care are simptomele compatibile unei boli (client/vizitator) nu pot fi evitate,
reduceti riscui de transmitere al boli la personal sau a altora prin a) O igiená buná a mainilor inainte de intrarea in locurile
respective sau inainte de manevrarea bununior Atunci cand se lucreazá cu documente sau bani, personalul ar trebui sá fie
sfatuit sá minimizeze contactul cu gura, ochi sau nasul pana când se spalà pe maini, IDa b) Practicarea unor reguli de igiená
precum acoperirea gun cu un gervetel atunci cand se tugeste sau se stranuta
• 5.. Acolo unde se poate, contactul direct ar trebui sà fie evitat si. unde este posibil, ar trebui mentinutá o distantà de mai
mult de 1 metru intre personal si client/vizitator
• 6. Acolo unde interactille sociale nu pot fi evitate, indivizi cu simptome compatible cu boala trebule sá fie státuiti sa
minimizeze interactile apropiate si/sau contactul direct cu ati cameni, Alternativ, daca contactele nu pot fi evitate, ar trebui
ca persoanele cu simptomele unei boli sá fie rugate sá poarte o mascá de fatá (dacà este disponibila) in timp ce
interactioneazà cu personalul.
• 7.. Strategile sanitare ar trebui sá asigure recunoasterea timpurie a boli si nevola ca lucrätoni bolnavi sà ramana acasa
Strategile sanitare trebuie sá reflecte impactul unei pandemii asupra persoanelor aflate in intretinere si receptivitatea la
necesitátile personalului care ingrijeste un membru al familiei sau care are o pierdere ireparabila
 Comportamentul individual
• 1. Dacà nu poate fi evitatà o intrunire intr-un loc public, atunci
persoanele cu simptome compatibile cu boala, acolo unde este posibil,
ar trebui sà fie sfatuite sá se spele pe maini sau sá foloseasca o solutie de
curátare a mainilor inainte de intra in locatia respectiva.
• 2. incurajarea persoanelor cu simptome similar unei boli sá mentina
nivele ridicate de igiena respiratorie si sá arunce servetelele in mod
corespunzator.
• 3. Minimizati interactiile cu oamenii.
• 4. Acolo unde interactile sociale nu pot fi evitate, in plus la másurile
subliniate, ar trebui sá se acorde importantà stâtuiri persoanelor care au
simptome compatibile cu boala sá poarte o masa de fata (dacá este
disponibila).
• Personalul ar trebui sá adopte proceduri pentru o bunà igiená a máinilor si sà
minimizeze atingerea máinilor, a ochilor i/sau a nasului,
• Marirea distantierii sociale si evitarea participärii la aglomeräri/intälniri. Acolo unde
nu se poate evita, adoptati o igiená bunà respiratorie si a mainilor.
• Minimizati orice contact cu o persona care are simptome compatibile cu boala
• Evitarea apropierii (la mai putin de 1 metru) fatà de o persona care are simptome
compatibile cu boala
• Daca nu se poate evita, atunci trebuie sá luati in calcul folosirea unei màsti de fatà.
Dacá poartà mást), personalul trebuie sà respecte procedurile pentru o utilizare
sigurà a lor, acordând o atentie deosebità felului in care ele sunt scoase si aruncate.
Personalul s-ar puta expune la riscuri suplimentare de infectie dacà nu folosesc sau
dacà nu inlâtura corect mástile de fatà. Utilizarea mástilor nu trebuie sá scada
aplicarea strictá a unor masuri de control ale infectiel, mal dio relevante
Másuri de igienà si protectie individualã
• Deoarece virusul se poate gäsi, atät pe máinile bolnavilor cat si pe obiectele murdare, se vor lua másur de igienà
(spálarea mâinilor, ventilate, izolare si altele asemenea). Suplimentar, in functie de situatia epidemiologicá, se vor
dispune másuri „distantare socialä", cum ar fi evitarea aglomeratiilor, promovarea muncii la distantà sau a
telecónferintelor si chiar másuri radicale, ca inchiderea temporará a scolilor si interzicerea manifestárilor sociale si
culturale sau de altà naturà. Virusul se transmite pe calea aerului, mai ales din picäturile fine rezultate, in urma tusei
sau stränutului. Limitarea acestei cái de transmitere se poate face si prin folosirea unor dispozitive de protectie
• respiratorie individual (màsti).Recomandarea utilizärii acestora se va face in functie de contextul epidemiologic, de
severitatea boli, precum si de recomandärile Ministerului Sánâtäti. Purtarea mástilor simple sau tip FPP2, de câtre
personalul profesionist implicat in actiuni de interventie si de lucru cu publicul larg, ca másurà de prevedere, se
varecomanda in functie de evidentele stintifice existente, privind eficienta lor. La nivelul unitátilor sanitare care
acorda sistentà medicala bolnavilor suspecti. respectiv la nivelul unor puncte critice, indiferent de natura serviciilor,
vor fi tilizate corect proceduri de protectie la mediile de infectare (mâna si suprafetele posibil contaminate), prin
folosirea
• dezinfectantilor pe bazá de substante alcoolice.
 Pandemia COVID-19 in maternitati
• Strategiile principale de reducere a riscului de expunere și
contaminare cu virusul SARS-CoV-2 în maternități sunt:
1.Diminuarea numărului și a duratei de spitalizare a gravidelor/
parturientelor/ lăuzelor în maternități.
2. Triajul pacientelor în momentul internării la naștere sau în stări
de urgență.
3. Triajul pacientelor înainte de internarea programată (operație
cezariană electivă/inducție programată).
4. Modificări ale regimului de activitate a secțiilor de patologie a
sarcinii, a secțiilor de nașteri și a secțiilor post-partum în condiții
de epidemie cu virusul SARSCoV-2.
5. Reorganizarea și administrareamaternitățiipe timp de criz
 Regimul de activitate a secției de nașteri
- Internarea în secția de nașteri în perioada activă
-Parturientele nu părăsesc salonul. Dacă o fac - doar cu mască chirurgicală. Prelucrează mâinile cu un dezinfectant pe bază
de alcool înainte de ieșirea din salon și după întoarcere.
-Parturienta va purta masca în timpul examinării/contactului cu personalul medical și, dacă poate, în perioada a doua.
-Se reduce maximal timpul contactului personalului medical cu parturienta și se menține distanța de 2 metri. Femeia va fi
informată că este o măsură excepțională, scopul căreia este de a micșora riscul infectării cu virusul SARS-CoV-2 în instituția
medicală. În fiecare salon de naștere poate fi plasată informație scrisă privind particularitățile asistenței în naștere in timp de
epidemie.
-. În perioada I a nașterii medicul întra în salon doar pentru examen vaginal sau dacă apar complicații.
- În perioada a II a nașterii, medicul obstetrician-ginecolog întră în salon (determinarea BCF) numai după ce moașa îmbracă
halatul și mănușile sterile pentru asistența nașterii.
- În perioada a doua a nașterii - moașă și medicul îmbracă EPP pentru prevenirea transmiterii prin picături (conform
tabelului de mai jos). Dacă femeia este caz suspect COVID-19 sau are febră/semne respiratorii, dacă sunt disponibile,se
va utiliza respirator N95/FFP2/FFP3
- Neonatologul se află în coridor, echipat în EPP.Se invită doar dacă nounăscutul necesită resuscitare. Examinarea nou-
născutului - în secția de lăuzie.
- Din sala de naștere se va înlătura tot echipamentul neesențial (mingea, căruciorul etc). Scopul - de a avea cât mai puține
suprafețe potențial infectate care trebuie dezinfectate după fiecare naștere
- -Se evită maximal transportarea echipamentului dintr-un salon în altul. Daca trebuie de transportat - după dezinfecție
prealabilă. –
Alte recomandări privind prevenirea infecției cu virusul SARS-CoV-2 în secția/salonul de
nașteri:
• a) Se va evita utilizarea saloanelor de naștere cu suprafață mică. În saloanele mari poate fi
organizată o zonă relativ curată unde personalul dezbracă halatul, spală mâinile;
• b) Aerisire frecventă (două ferestre deschise) a sălilor de naștere în perioada I a nașterii și după
nașterea copilului (cu respectarea lanțului cald!);
• c) Se evită utilizarea aparatului de aer condiționat și formarea curenților de aer (aerisire cu ușa
închisă);
• d) Nu se folosește oxigenoterapia în caz de distess fetal! Nu sunt dovezi de eficiență, dar poate fi
procedură generatoare de aerosoli.
• e) Pentru ștergerea mâinilor de utilizat șervețele de hârtie. De evitat șervete ude! f) De determinat
BCF cu Doppler portabil. Prelucrare după fiecare pacientă. Dacă este utilizat stetoscopul, el
trebuie să fie dedicat (individual). Se recomandă de marcat stetoscopul cu numărul salonului;
• g) Covoraș cu dezinfectant la intrarea in secție și înaintea fiecărui salon individual de naștere;
• h) Prelucrarea frecventă a clanțelor/mânerelor ușilor cu dezinfectant (de plasat un „check-list”).
 Reorganizarea și administrarea maternității
pe timp de epidemie
• Crearea unui grup de lucru/de criză în instituția medico-sanitară, care se va întâlniri
periodic pentru a studia disponibilitatea resurselor (inclusiv a cadrelor medicale),
situația epidemiologică și clinică și va elabora acțiuni pentru controlul infecției în
instituție. Grupul de lucru trebuie să includă: un obstetrician, un anestezist,
neonatolog, moașă sau asistentă, administrator și epidemiolog local. Responsabil
pentru crearea și funcționarea grupului de criză este șefulmaternității; în fiecare
subunitate -șeful secției (sau persoanele care îlînlocuiesc). Evaluarea resurselor
materiale și umane se face zilnic.
• Desemnarea unui izolator/zone/secții pentru gravidele/parturienteleșilăuzele cucaz
suspect COVID-19 și pentru cele cufebrăsi/sausimptomerespiratorii, dar fără criterii
epidemiologice. Eventual, în cazul unei situații epidemiologice critice (maternitatea
desemnată pentru asistența medicală a gravidelor cu caz confirmat COVID-19 este
supraaglomerată), aceasta poate deveni secție dedicată tratamentului femeilor cu
COVID-19. Zona/secția dată trebuie să fie total autonomă și, în mod ideal, să includă:
intrare/secție de internare separate, saloane de naștere și postpartum, saloane
patologie a sarcinii, sală de operație, ultrasonografie, lift și coridor separat.
• Maternitățile mici, raionale, pot utiliza saloanele individuale de naștere
pentru a activă în regim TNP (travaliu, naștere și postpartum) - după
naștere lăuza și nou-născutul rămân în acest salon până la externare.
• Fiecare maternitate va organiza un Call Centru/linie fierbinte - un număr
de telefon, la care pot apela gravidele în caz de debut al travaliului,
complicații sau necesitatea de a fi consultată. Numărul de telefonva fi
distribuit serviciului AMUP (112) și AMP (medicilor de familie).
• Elaborarea unei strategii pentru testarea, managementul și supravegherea
personalului din cadrul instituției medico-sanitare cu simptome respiratorii.
Personalul cu simptome clinice de COVID-19 trebuie să înceteze
activitatea, să se autoizoleze și să se testeze în mod prioritar, pentru a
reveni la locul de muncă cât mai curând posibil după testarea negativă la
SARS-CoV-2.
• Instruirea permanentă a personalului medical:regulileuniversaleșispecifice
de prevenireainfecției, activitateamaternitățiiîntimpulepidemiei,
îmbrăcareașidezbrăcarea EPP. În scopul prevenirii epuizării stocurilor de
echipament a se identifica modalitatea de reutilizare/resterilizare a
echipamentului medical