Jeaniene Frost – Night Huntress vol 2

Cu un picior in mormant

CAPITOLUL 1

Asteptam in afara casei mari de patru etaje in Manhasset care era proprietatea domnului Liam Flannery.
Acesta nu era o vizita de curtoazie asa cum ar putea spune cine ma vede. Jacheta lunga pe care o port este
deschisa, lasandu-mi pistolul si tocul pentru umar clar vizibile, la fel si legitimatia mea FBI . pantalonii mei
erau lejeri, ca si bluza mea pentru a ascunde cele noua kilograme de arme prinse pe picioarele si bratele mele.

La ciocanitul meu a raspuns un om batran imbracat intr-un costum de afaceri. “Agent special Catrina
Arthur,” am spus. “Sunt aici sa ma intalnescu cu domnul Flannery.”

Catrina nu era numele meu adevarat, dar asa ma numeam pe legitimatia mea falsa. Portarul mi-a dat un
zambet insincer.

“O sa vad daca domnul Flannery este acasa. Asteptati aici.”

Deja stiam ca Liam Flannery era acasa. Ce altceva mai stiam era ca domnul Flannery nu era uman, la fel
ca si portarul. Pai, nici eu nu eram, cu toate ca dintre noi trei eram singura cu un puls.

Cateva minute mai tarziu usa s-a deschis. “Domnul Flannery a fost de acord sa va intalneasca.” Asta a
fost prima lui greseala si daca aveam eu ceva de aface va fi si ultima.

Primul gand pe care l-am avut cand am intrat in casa lui Liam Flannery a fost ‘Wow’. Lemn sculptat de
mana acoperea toti peretii, podelele erau dintr-o marmura care arata foarte scumpa, iar antichitati erau
imprastiate cu gust oriunde vedeai cu ochiul. Fiind mort cu siguranta nu insemna ca nu puteai sa traiesti in stil
mare.

Parul de pe spatele capului mi-sa ridicat in timp ce camera s-a umplut cu putere. Flannery nu stia ca pot
sa o simt, asa cum am simtit-o si la portarul sau goul. S-ar putea sa arat la fel de mediocru ca persoana de
langa mine, dar aveam cateva secrete ascunse in maneca. Si o garmada de cutite, desigur.

“Agent Arthur,” a spus Flannery. “Asta trebuie sa fie despre cei doi angajati ai ei, dar am fost deja
interogat de catre politie.”

Accentul lui era englezesc, care contrasta cu numele lui irlandez. Numai auzind acea intonatie facea sa
imi treaca un tremur pe sira spinarii. Accentele englezesti aduceau amnintiri pentru mine.

M-am intors. Flannery arata chiar mai bine decat in poza lui de profil din dosarele FBI. Carne pala de
cristal aproape licarea impotriva culorii crem a camasii lui. Un lucru il pot spune despre vampiri – toti aveau
pielea splendida.ochii lui Liam erau un turquaz clar, iar parul lui castaniu cadea peste guler. Da, era dragut. Cu
siguranta nu avea nici o ploblema sa isi sperie cina. Dar cel mai impresionant lucru la el era aura lui. Curgea
din el in valuri furnicatoare pline de putere.

“Da, asta este vorba despre Thomas Stillwell si Jerome Hawthorn. Biroul ar aprecia cooperarea
dumneavoastra.”