www.ledabooks.

ro
ISBN: 978-973-102-316-8

RECOMANDAT DE

www.grupulcorint.ro
 CAPITOLUL

S-ar putea crede c\ e u[or s\ te în]elegi cu cineva dup\

ce a murit. Dar nu [i cu Paige. Ea [i-a luat foarte în se-
rios îndatoririle de sor\ mai mare. Se împliniser\ patru
ani de când se înecase, [i tot m\ mai b\tea la cap.
— Doar n-ai de gând s\ por]i \[tia la [coal\? mi-a
zis ea, coco]at\ în aer deasupra t\bliei de fier forjat a
patului meu, cu picioarele încruci[ate, înclinat\ pe-o
parte. A[a obi[nuia s\ stea cândva la masa de sear\,
când… se pref\cea atent\ la fiecare cuvânt de-al
tatei, dar de fapt se gândea la ce avea ea chef. Doar
c\ acum st\tea în pozi]ia asta [i f\r\ scaun.
— {i care-i problema cu ei? am întrebat-o, în-
cheindu-m\ la fermoarul de la blugi. {i ea purta
blugi. Dar, fire[te, ai ei erau strâm]i, trei sferturi, cu
talie joas\. Ai mei erau largi, l\lâi. C\lcasem pe tiv
de-atâtea ori, încât ajunseser\ la fel de de[ira]i pre-
cum covorul meu violet, dar — sta]i pu]in! — m\car
ai mei erau comozi.
 Paige a strâmbat din n\sucul ei obraznic [i a
cl\tinat din cap. Foarte pu]ine lucruri o f\ceau s\
se-nfierbânte atât de tare ca faptul c\-mi neglijam
poten]ialul în domeniul modei. În cea mai mare
parte a timpului, chipul ei ar\ta precum hârtia de
m\tase, lipsit\ de culoare [i atât de transparent\, în-
cât chiar puteam s\ v\d prin ea. Dar dac\-i stârneai
interesul, se lumina ca un lampion chinezesc. În ast-
fel de momente, str\lucea din cre[tetul blond-albu-
riu [i pân\ la sandalele prinse-n curelu[e.
Cu doar câ]iva ani în urm\, m-ar fi scos din s\rite.
Îns\ între timp, m\ obi[nuisem. Era ca un joc: cu cât
devenea ea mai autoritar\, cu atât eram eu mai
obraznic\. Ne jucam de-a surorile normale.
— Tu nu te ui]i niciodat\ la tine cum ar\]i,
Cassie? m-a luat ea la rost. Ai lucruri mai frumoase
în [ifonier. Parc\ dinadins te-mbraci ca o n\t\flea]\.
— Exist\ [i lucruri mai importante decât ]oalele,
s\ [tii.
— Ai putea m\car s\ te piepteni? Te rog.
Mi-am suflat bretonul din ochi [i am zâmbit cu
gura pân\ la urechi.
— Foarte bine, dac\ e atât de important pentru
tine.
Mi-am g\sit peria în harababura de pe m\su]a
de toalet\ — printre c\r]i cu benzi desenate, vase

8
murdare [i [osete desperecheate — [i am început s\
trag de p\rul meu încâlcit, [aten-deschis. Paige a
venit spre mine plutind [i m-a mângâiat pe cre[tet,
f\cându-m\ s\ m\-nfior. Mâna sa mirosea a mere
glasate, cu scor]i[oar\.
— Ai putea s\ fii chiar dr\gu]\, Cassie, a mur-
murat ea. Ai un chip simpatic. Dac\ te-ai [i îmbr\ca,
s\-l pui în valoare… Un pic de fard — pun pariu c\
ochii t\i ar putea s\ bat\ spre verde dac\ te-ai ma-
chia cum trebuie — [i o tunsoare nou\…
— De ce s\-mi bat capul?
Paige a început s\ morm\ie:
— Vrei s\ ai prieteni, nu-i a[a? Oamenilor le pas\
de chestiile astea. E[ti dr\gu]\, sunt [i ei dr\gu]i cu
tine. Ar\]i anapoda, râd de tine pe la spate.
Zâmbetul mi-a pierit de pe buze. Mi-am smuls cu
peria un ghem de p\r [i-am tres\rit de durere. Din
câte observasem eu, faptul c\ erai dr\gu]\ nu-i îm-
piedica pe ceilal]i s\ râd\ de tine. Când eram la gim-
naziu, m\ îmbr\cam destul de frumos, îns\ e al naibii
de sigur c\ nu-mi folosise la nimic.
Dar asta era o poveste veche. Acum, copiii de la li-
ceul Frazer nu mai râdeau de mine. {i m\ asigura-
sem c\ a[a vor r\mâne lucrurile: aflasem despre ei o
gr\mad\ de mizerii cu care-i aveam la mân\.

9
 Nu c\ a[ fi putut s\-i spun asta lui Paige. Dac-ar
fi [tiut ce se petrecea la [coal\, ar fi fost de zece ori
mai însp\imântat\ decât era de blugii mei.
— Tu râzi de mine în spatele meu? am întrebat-o,
în schimb.
S-a uitat la mine cu cea mai conving\toare
mimic\ de sor\ mai mare: sprâncenele arcuite [i gura
pung\. }inând cont de faptul c\ ea r\m\sese la
aceea[i minunat\ vârst\ de [aisprezece ani — atât
cât avea când murise —, în timp ce eu aveam s\ îm-
plinesc [aptesprezece peste câteva luni, îmi venea din
ce în ce mai greu s\ iau în serios o asemenea privire.
— Sigur c\ nu, mi-a r\spuns. Doar e[ti sor\-mea.
Eu trebuie s\ am grij\ de tine.
— Ei bravo, mersi. Oricum, nimeni nu râde de
mine.
— Dar…
Am privit-o [i eu arcuindu-mi sprâncenele.
— Crede-m\ c\ a[a e.
— OK, OK! Apoi, s-a bosumflat: Doar c\ sunt
nelini[tit\. Ar trebui s\ ai mai mult\ grij\ de tine.
Alt\dat\ obi[nuiai s\… Am impresia c\ totu[i te ma-
chiai [i te-mbr\cai mai dr\gu], nu-i a[a?
I-am evitat privirea. De obicei, Paige nu prea vor-
bea despre ceea ce fusese înainte. Totu[i, avea drep-
tate: dac-a[ fi fost acum la începutul clasei a [aptea,

10
a[ fi încercat deja vreo [ase toalete diferite, mi-a[ fi
dat cu ruj — dar nu mult, ca s\ nu observe mai-
c\-mea —, [i astfel a[ fi fost preg\tit\ pentru înc\ o
zi în care s\ chicotesc cu prietenele mele [i s\ ro[esc
în preajma b\ie]ilor.
Dar de-atunci, se schimbaser\ o mul]ime de lu-
cruri. Lucruri pe care Paige n-avea chef s\ le vad\
pe când tr\ia, iar acum probabil c\ nu le-ar fi în]eles
nici în ruptul capului.
— Mi-e cât se poate de bine [i-a[a, i-am zis, prin-
zându-mi p\rul cu un elastic. Nu vrei s\ vorbim des-
pre altceva? În plus, ar trebui s\ te bucuri. Dac-a[ fi
avut un miliard de prieteni [i a[ fi ie[it în fiecare
sear\, tu ai fi înnebunit de plictiseal\.
În timp ce-mi îndesam în ghiozdan tema pe care
mi-o f\cusem cu o sear\-nainte, Paige s-a îndrep-
tat — plutind — spre mine. N-a mai scos nici o vor-
b\, ci doar se uita la mine cu îngrijorare, cu fruntea
încre]it\. Mi s-a strâns stomacul. Chiar [i dup\ patru
ani, uneori mi se p\rea ciudat c\-mi acorda atât de
mult\ aten]ie.
Înainte s\ moar\, rela]ia noastr\ era destul de
proast\. În general, eu încercam mereu s\-i stau în
cale, iar ea se str\duia din r\sputeri s\ m\ evite. La
liceu, se transformase într-o prin]es\ adolescent\, în
timp ce eu eram o copili]\ stângace, care distona cu

11
distinc]ia ei. Nu în]elegeam de ce nu mai voia s\ se
afi[eze cu mine. Iar ea nu în]elegea de ce n-o l\sam
în pace.
Presupun c\ eram o norocoas\ c\ rela]ia noastr\
nu r\m\sese în acel stadiu. Dup\ moarte, Paige î[i
p\strase intact sim]ul estetic, îns\ memoria îi era
complet r\v\[it\. Pe ici, pe colo, timpul în]epenise în
loc. Vorbea despre unele lucruri ca [i cum patru ani
ar fi trecut într-o zi. Când tata transformase fosta ei
camer\ în atelier, fusese nevoie de o lun\ ca s\-i
intre-n cap aceast\ informa]ie. D\dea buzna în ca-
mera mea, o dat\ sau de dou\ ori pe zi, v\ic\rindu-se
c\ îi furase cineva toate lucrurile. Eu îi explicam ce
se-ntâmplase, ea se calma, îns\ dup\ câteva ore uita
totul [i-o apucau iar\[i pandaliile.
Dar, pân\ la urm\, Paige pricepuse c\ situa]ia se
schimbase — cum era cazul [i cu dormitorul ei —,
c\ eu cre[team [i c\ noul înlocuia vechiul. În mintea
ei, eram dintotdeauna cele mai bune prietene cu
putin]\. {i, sincer\ s\ fiu, cu toat\ cic\leala ei, m\rtu-
risesc c\ avusesem prietene mult mai afurisite. M\car
ea î[i rostea gândurile cu voce tare, în loc s\ le as-
cund\ sub paravanul zâmbetelor [i al vorbelor dulci.
Mor]ii, poate fiindc\ nu mai au nimic de pierdut,
sunt întotdeauna sinceri.
Am r\sucit butonul aparatului de radio.

12
 — Pe ce post vrei s\-l las?
— Habar n-am, mi-a r\spuns Paige, privind po-
somorât\ pe fereastr\, în timp ce str\lucirea i se mai
estompa. Ce zici de \la cu hip-hop?
— Sigur, am zis, c\utând frecven]a [i potrivind
volumul suficient de încet, încât s\ nu se prind\ tata
c\ am l\sat aparatul pornit. Paige nu s-a clintit. Când
mi-am ridicat privirea spre ea, devenise atât de
str\vezie, încât puteam s\ v\d prin ea vopseaua sco-
rojit\ a cercevelei.
— M\-ntorc devreme, i-am amintit. Tata ar tre-
bui s\ fie pe-aici. Iar mama…
Atunci mi-am dat seama c\ nu [tiam unde era
mama. Mi s-a pus un nod în gât. Ei bine, cam a[a
st\teau treburile cu mama. Numai c\ Paige nu avea
s\-[i recapete cu adev\rat str\lucirea pân\ nu se în-
torcea ea.
— {tiu, mi-a r\spuns Paige, zâmbind. Mul]u-
mesc.
S-a auzit cum scâr]âie podeaua de pe hol. Am
amu]it amândou\. A urmat un cioc\nit în u[\ —
semnalul tatei: unu, doi, unu-doi-trei.
— Mda? i-am r\spuns. Paige a dat s\ se îndep\r-
teze. Tata [i mama nu trebuiau s-o vad\ sau s-o
aud\. Mai st\tea câteodat\ [i cu ei — cel mai mult
cu mama, în scurtele ei perioade de popas pe-acas\,

13
între dou\ delega]ii pentru revist\ —, îns\ nu p\rea
s\ se simt\ bine în compania lor.
Tata a deschis înceti[or u[a.
— Salutare, mi-a zis, studiindu-m\ prin lentilele
ovale ale ochelarilor. S-a sc\rpinat apoi cu degetele
murdare de cerneal\ pe începutul de chelie din
cre[tet.
— Ai început s\ tragi în tu[? l-am întrebat. Tata
lucra la o gr\mad\ de proiecte diferite, îns\ ilus-
tra]iile lui preferate erau cele simple, în tu[ negru. În
ultimele câteva zile, lucrase la un studiu comandat
de biserica Sfântul Mihail, fiind atât de absorbit de el,
încât mai ie[ea doar când mâncam sau pentru
obi[nuita noastr\ perioad\ de stat la televizor dup\
cin\, când ne consacram sl\biciunii noastre comune
pentru vechile sitcomuri.
A confirmat, dând din cap.
— Piesele de mozaic sunt o adev\rat\ provocare.
— S\-mi ar\]i [i mie când termini.
— Sigur, a zis el. Ar\]i bine.
M-am f\cut mic\.
— Mersi.
Partea amuzant\ era c\ tata chiar vorbea serios.
Cred c-a[ fi putut s\ am [i un cuib de viespi în p\r, [i
lui tot i s-ar fi p\rut încânt\tor. Pentru un artist, avea
o concep]ie cam ciudat\ în privin]a frumuse]ii.

14
 — M\ gândeam…, a început el, tu[ind ca s\-[i
dreag\ vocea. Trebuie s\ ies în ora[, s\ mai cump\r
câte ceva. N-ai vrea s\ te duc cu ma[ina la [coal\?
Am aruncat o privire pe fereastr\. Burni]a.
M\runt, neîntrerupt. Pe de alt\ parte, faptul c\-[i
dresese glasul îmi d\dea de-n]eles c\ se preg\tea de
o conversa]ie stânjenitoare.
Am [ov\it, [i instantaneu m-am sim]it ca o ne-
mernic\. Tata era ultima persoan\ din lumea asta
care ar fi meritat o umilin]\.
— Sigur, i-am r\spuns. Ar fi grozav. Când pleci?
— Imediat, a[a sper, mi-a zis. Dar pot s\ mai
a[tept dac\ e prea devreme.
— Nuuu, e perfect. A[teapt\-m\ un pic, s\-mi iau
lucrurile.
Mi-am în[f\cat ghiozdanul [i m-am gr\bit spre
holul de la intrare. Tata [i-a pus p\l\ria de fetru,
în timp ce eu mi-am legat [ireturile de la bocanci.
A început s\-[i zdr\ng\ne cheile în palm\, în acela[i
ritm în care obi[nuia s\ bat\ la u[\: cling, cling,
cling-cling-cling.
— A[adar, maic\-ta o s\ fie acas\ în weekend,
a zis apoi. O mai vedem [i noi un pic. Dar luni cred
c\ pleac\ iar în delega]ie.
Am ridicat din umeri.
— Treaba ei.

15
 Ca [i cum dou\ zile în care se juca de-a gospodina
ar fi putut s\ le compenseze pe cele zece cât era ple-
cat\. Abia dac\ se mai putea spune c\ locuia cu noi.
Tata a t\cut pân\ am ajuns la ma[in\, îns\ era o
t\cere din aceea… zgomotoas\, prevestind ce urma
s\-mi spun\. Ploaia îmi picura de pe breton, iar tri-
coul începuse s\ mi se lipeasc\ de piele. M-am gân-
dit cum ar fi fost s\ merg pe jos. Dup\ care mi-am
închipuit cum ar fi fost s\ stau la patru ore de [coal\
cu hainele lipite pe mine. Tata mi-a deschis de
din\untru portiera din dreapta lui [i m-am urcat.
— Îi e dor de tine, [tii? mi-a zis în timp ce ap\sa
pe ambreiaj. B\trânul Ford a pornit s\ se târasc\ pe
alee. {i-ar dori s\ poat\ s\ stea mai mult pe-acas\.
Mda, sigur. Mama lucra ca freelancer. Putea s\
hot\rasc\ singur\ ce misiuni accept\ [i ce nu. Dup\
moartea lui Paige, începuse s\ scrie din ce în ce mai
mult pentru revista ei de c\l\torii, ceea ce însemna c\
trebuia s\ plece la fiecare dou\ s\pt\mâni. Voia s\
stea mai mult pe-acas\, dar nu f\cea nici un efort în
aceast\ privin]\.
— Îi vine greu s\ lucreze acas\, s\ stea mereu în
cas\, a continuat tata, v\zând c\ nu ziceam nimic. Îi
aminte[te de… Se gânde[te tot timpul la sora ta.
Plec\rile astea o ajut\ foarte mult.

16
 — Nu-i nimic, i-am zis. M-am obi[nuit. Oricum,
e[ti tu acas\.
În timp ce ne îndreptam spre Frazer, cl\dirile alu-
necau una dup\ alta pe lâng\ geamurile ma[inii.
Tata a c\lcat brusc frâna la semafor, [i automobilul
s-a oprit cu o smucitur\. S-a uitat la mine. Buzele-i
erau crispate, parc\-[i ]inea în frâu nemul]umirea.
— Îmi pare r\u, a zis, ca [i cum era el vinovat cu
ceva, nu ea. Se str\duie[te s\ ob]in\ mai multe re-
portaje la noi în ora[. La var\, cred c-o s-o vedem
mult mai des.
Se f\cuser\ doi ani de când tot auzeam povestea
asta. Mereu intervenea câte ceva, vreo pist\ palpi-
tant\ pe care trebuia s-o urmeze, a[a c\ pleca iar. A[a
era mama.
— Sigur, am zis. Frazer se profila în dep\rtare —
o cl\dire ghemuit\ pe gazonul [colii ca un gigantic
mijloca[ de fotbal american. Umerii dreptunghiulari,
adic\ aripile de vest [i de est, se cocârjau în spatele
capului rotund ca o casc\ reprezentat de sala de fes-
tivit\]i de deasupra [i de autoservirea de dedesubt.
Când am ajuns pe aleea principal\, eram deja cu
mâna pe portier\. A urmat o zdruncin\tur\ — din
cauza unei gropi —, dup\ care automobilul s-a oprit.
Am s\rit imediat pe trotuar, tr\gându-mi ghiozdanul
dup\ mine.

17
 — Mersi pentru c\ m-ai adus! {i… baft\ cu tu[ul.
Am închis portiera f\r\ s\ mai a[tept s\-mi
r\spund\. Mi-a f\cut semn cu mâna, dup\ care a de-
marat.
Îngrijitorul din tura de diminea]\ aduna pungile
de chipsuri [i cutiile de sucuri de pe gazon. Am trecut
gr\bit\ pe lâng\ el, am intrat [i-am luat-o pe scar\.
Ca de obicei, pe holuri era mare aglomera]ie —
unii se înghionteau [i nechezau, al]ii se giugiuleau
prin col]uri. Erau grupuri-grupuri, care-mpiedicau
circula]ia. Nu puteam s\ fac doi pa[i f\r\ s\ primesc
câte-un cot în coaste, sau s\-mi m\ture chipul pletele
cine [tie cui, mirosind a [ampon cu c\p[uni [i kiwi.
Iar atmosfera umed\ nu f\cea decât s\ înr\ut\]easc\
situa]ia.
Dincolo de toate astea, am receptat o adiere ac-
cesibil\ numai sim]ului meu olfactiv: de briantin\ de
pe vremuri. Se sim]ea tot mai tare pe m\sur\ ce se
sub]ia gloata, spre cap\tul coridorului, imediat dup\
catedra de mate, unde îmi aveam dul\piorul. Am
zâmbit.
De-a lungul anilor, Norris probabil c\-[i petrecuse
o gr\mad\ de timp perfec]ionându-[i mersul. Se re-
zema de dul\pioare, gata-gata s\ dispar\ cu totul în
ele. Aproape c\-]i venea s\ crezi c\ era un b\iat de
paisprezece ani adev\rat, viu, sprijinit de perete. {i-a

18
ridicat spre mine mâna transparent\, în timp ce m\
strecuram pe lâng\ cel din urm\ grup de boboci ce se
hlizeau, dup\ care [i-a îndreptat spinarea, în\l]ân-
du-se cu câ]iva centimetri deasupra podelei. Îi pl\cea
s\-[i închipuie c\ e mai înalt decât mine.
— Salut, Cass, cum î]i merge? m-a întâmpinat, cu
o voce care-ar fi putut s\ par\ suav\ dac\, din când
în când, dup\ câteva cuvinte, nu ar fi devenit spart\.
{i-a netezit cu o mân\ p\rul negru [i [i-a tras mai sus
gulerul vestonului militar. Norris nu prea vorbea des-
pre întâlniri amoroase, îns\ v\zusem destule filme
vechi, astfel încât, înc\ din clipa în care-l cunoscu-
sem, s\-l cataloghez drept un fante din anii [aptezeci.
În schimb, el prefera termenul de „rebel”.
— Mi-ar fi mult mai bine dac\ n-a[ fi obligat\ s\
apar pe-aici, i-am r\spuns. Învârtind încuietoarea,
am deschis brusc u[a dul\piorului [i m-am ascuns de
to]i ceilal]i de pe coridor când am vorbit. Dar tu?
— Acelea[i chestii. Dar, stai a[a, a zis el, zâmbind
cu superioritate. Copiii au cam avut treab\. Stai s\
auzi ce am pentru tine pe ziua de azi.

19
 www.ledabooks.ro
ISBN: 978-973-102-316-8

RECOMANDAT DE

www.grupulcorint.ro