Sunteți pe pagina 1din 17

1

O).

CALCULE PE BAZA FORMULEI CHIMICE

1. Determinarea raportului atomic.

Exemplu:H 2 SO 4

raport atomic: H : S : O : = 2:1:4

(la 2 atomi H corespund, 1 atom S şi 4 atomi

2. Determinarea masei moleculare. Molul.

Exemplu: H 2 SO 4

M H2SO4 = 2A H + A S + 4A O = 2∙1 + 32 + 4∙16 = 98 uam.

1 mol H 2 SO 4 = 98g

1mol subst. -----------------M g

n moli subst.----------------m g

m

n = M

- masa molară – masa unui mol în grame

Exemplu: Câţi moli se găsesc în 49g acid sulfuric ?

m H2SO4 = 49 g

n = ?

n =

m =

M

49

98

= 0,5 moli H 2 SO 4

M H2SO4 = 98 uam

3. Determinarea raportului de masă.

Exemplu:

M H2SO4 = 98 uam

raport de masă:

4. Determinarea compoziţiei procentuale

a) procente de masă

- din masa moleculară:

M H2SO4 = 98 uam

H : S : O = 2 : 32 : 64 = 1 : 16 : 32

98g H 2 SO 4 --------2g H -----------32g S --------------64g O

100 g H 2 SO 4 -------x g H -----------y g S --------------z g O

x = 2,04 g H

y = 32,65 g S

z = 63,30 g O

- din raport de masă

H : S : O = 1: 16 : 32

R : 2,04 % H; 32,65 % S; 63,30 % O.

49 g H 2 SO 4 ---------1 g H ---------- 16 g S -----------32 g O

100 g H 2 SO 4 --------x g H ----------- y g S ------------ z g O

2

x = 2,04 g H

y = 32,65 g S

z = 63,30 g O

b) procente de volum

R : 2,04 % H; 32,65 % S; 63,30 % O.

Un amestec gazos conţine 2 l H 2 şi 3 l N 2 . Să se determine compoziţia în procente de volum.

5 l amestec ----------2 l H 2 ---------------- 3 l N 2

100 l amestec -------- x l H 2 ---------------- y l N 2

x = 40 l H 2

y = 60 l N 2

c) procente molare

R: 40 % H 2 ; 60 % N 2

Într-un amestec gazos se găsesc 1 mol Cl 2 şi 3 moli H 2 . Să se determine compoziţia în procente molare.

4 moli amestec ------------- 1 mol Cl 2 ------------3 moli H 2

100 moli amestec -------------x moli Cl 2 -----------y moli H 2

x = 25

moli Cl 2

y = 75 moli H 2

R: 25 % Cl 2 ; 75 % H 2

** Procentele de volum = procente molare.

5. Determinarea cantităţii dintr-un element, conţinută într-o anumită cantitate de substanţă.

Exemplu: Ce cantitate de sulf se găseşte în 196 g acid sulfuric ?

m H2SO4 = 196g

m S =?

M H2SO4 = 98 uam

98 g H 2 SO 4 ---------------32 g S

196 g H2SO4 ------------- x g S

x = 64 g S

R: 64 g S

6. Determinarea cantităţii dintr-o substanţă ce conţine o anumită cantitate dintr-un element.

Exemplu: Ce cantitate de acid sulfuric conţine 32 g oxigen ?

mO = 32 g

98 g H 2 SO 4 ----------------- 64 g O

mH 2 SO 4 = ?

x g H 2 SO 4 ------------------ 32 g O

MH 2 SO 4 = 98 uam

x = 49 g H 2 SO 4

3

R: 49 g H 2 SO 4

CALCULE CHIMICE PE BAZA ECUAŢIEI REACŢIEI CHIMICE.

Unităţi de măsură:

masă

volum

moli

mg

cm 3 (ml)

mmol

g

dm 3 ( l )

mol

kg

m 3

kmol

t

-

-

1. Algoritmul de calcul :

- notarea datelor problemelor;

- scrierea ecuaţiei reacţiei chimice;

- marcarea substanţelor care se iau în calcul;

- trecerea datelor problemei pe ecuaţia reacţiei;

- notarea maselor molare înmulţite cu coeficienţii;

- efectuarea calculelor.

Exemplu:a) Ce cantitate de apă (exprimată în grame şi moli ) se obţine prin arderea a 8 g

hidrogen ?

m H2 = 8 g

8g

x

m O2 = ?

2H 2 + O 2 = 2 H 2 O

n O2 = ?

2∙2

2 ∙ 18

M H2 = 2

 

8

2

18

M O2 = 32

x =

= 72 g H 2 O

 

2

2

M H2O = 18

 

n =

m =

72

= 4 moli H 2 O

 

M

 

18

R: 72 g H 2 O; 4 moli H 2 O

**Cantităţile cunoscute de substanţe se pot exprima în unităşi de masă, valum sau moli. Pe ecuaţie se pot trece în acelaşi timp toate cele trei tipuri de unităţi de măsură,dar pentru o substanţă se foloseşte aceeaşi unitate de măsură.

b) 130 g zinc reacţionează cu o soluţie de acid clorhidric. Se cere:

a) numărul de moli de clorură de zinc obţinută;

4

1.

b) volumul de hidrogen degajat (c.n.)

m Zn = 130g

m ZnCl2 = ?

V H2 = ?

130g

x moli

y l

Zn + 2HCl = ZnCl 2 + H 2

65

1

22,4

a)

x =

1 130

65

= 2 moli ZnCl 2

130

22,4

b) = 44,8 l H 2

y =

65

R: 2 moli ZnCl 2 ; 44,8 L H 2 .

Determinarea formulei moleculare.

Pentru determinarea formulei moleculare trebuie să se cunoască formula procentuală, sau raportul de mană şi masa moleculară. Se transformă raportul de masă în raport atomic,împărţind cantitatea corespunzătoare la masele atomice şi apoi rezultatele la numărul cel mai mic obţinut, astfel încât să obţinem valori întregi. Se obţine formula brută, iar pentru stabilirea formulei moleculare, mai ales la substanţele organice, trebuie să ţinem cont de masa moleculară. Procentul de oxigen ,la substantele organice , nu se determină experimental ci prin diferenţă ; dacă suma procentelor este 100, substanţa nu conţine oxigen, dacă nu este 100 se calculează procentul de oxigen prin diferenţă.

Exemplu: a) Osubstanţă conţine 1,58 % hidrogen, 22,22 % azot şi 76,19 % oxigen. Să se determine formula moleculară .

1,58 % H

H:

1,58 = 1,58

1

 

1

22,22 % N

N:

22 ,22 = 1,58

: 1,58

1

f.m. HNO 3

 

14

76,19 % O

O:

76 ,19 = 4,76

3

 

16

f.m.= ?

b) O substanţă conţine 81,81 % carbon, 18,18 % hidrogen şi are masa moleculară 44.Să sedetermine formula moleculară.

81,81 % C

100 ( 81,81 + 18,18 ) = 0,01

0

=> substanţa nu conţine

18,18% H

oxigen

5

M = 44

C:

81,81 = 6,81

: 6,81

1

 

12

f.m.= ?

H:

18 ,18 = 18,18

2,67

1

n = 3

(

C 1 H . 2,67 ) n

12 n + 2,67 n =44

=> f.m.: C 3 H 8

c) Prin arderea a 4,6g substanţă organică se obţin 4,48 l dioxid de carbon şi 5,4g apă. Densitatea în raport cu aerul a substanţei este 1,592. Să se determine formula mmoleculară a substanţei.

m s.o .= 4,6g

V CO2 = 4,48 l

m H2O = 5,4g

d aer = 1,592

f.m. = ?

- se determină cantităţile de C, H, O.

22,4 l CO 2 --------------------- 12g C

4,48 l CO 2 -------------------

x = 2,4 g C

xg C

18g H 2 O---------------------2g H

5,4g H 2 O ------------------yg H

y = 0,6 g H

4,6g subst. org. ( 2,4g C + 0,6g H ) = 1,6g O

- se determină

M

- se determină f.m.

Metode I

M

d aer = Maer

=> M = 1,592 ∙ 28,9 = 46

C:

2,4 = 0,2

12

H:

0,6

= 0,6

1

O:

1,6

= 0,1

16

 

2

(C 2 H 6 O 1 )n formula brută

: 0,1

6

( 2∙12 + 6∙1 + 1∙16) ∙ n =46

1

n = 1

=> f.m.: C 2 H 6 O

Metoda II

4,6 g s.o.---------------2,4 g C -------------0,6 g H --------------- 1,6 g O

6

46 g s.o. -----------------x g C ---------------y g H ---------------- z g O

x = 24 g C

y = 6 g H

z = 16 g O

24

n C =

12

6

n H =

1

16

n O = 16

= 2 atomi C

= 6 atomi H

= 1 atom O

=> f.m.: C 2 H 6 O

I. LEGEA CONSERVĂRII MASEI SUBSTANŢELOR IN REACTIA CHIMICĂ.

Suma maselor reactanţilor = suma maselor produşilor de reacţie.

Exemplu: Ce cantitate de oxigen este necesară pentru ca din 20 g calciu să se obţină 28 g

CaO ?

m Ca = 20 g

2 Ca + O 2 = 2 CaO

m CaO = 28 g

m Ca + m O2 = m CaO

m O2 = ?

20 + mO 2 = 28

mO 2 = 8 g

R: 8 g O 2

I. LEGEA ECHIVALENŢILOR CHIMICI.

Două substanţe reacţionează între ele în cantităţi proporţionale cu echivalenţii lor chimici.

Echivalent chimic ( echivalent gram), Eg – cantitatea de substanţă ce reacţionează cu 1g H 2 sau 8 g O 2 .

Reguli de stabilire a Eg:

 

A

Eg metal =

 

n

M

Eg M(OH)n =

 

n

M

Eg acid =

 

n

n - valenţa metalului

n – nr. grupărilor hidroxil

n – valenţa radicalului

Eg Ca =

40

2

= 20g

Eg Fe(OH)3 = 107

3

98

Eg H2SO4 =

2

= 35,66 g

= 49 g

7

Eg sare =

M

n

Eg redox =

. x

M

n

n-val met., x- indice

Eg Fe2(SO4)3 =

400

3.2

=

400

6

= 66,66 g

n – numărul electronilor schimbaţi, depinde de reactia ce are loc.

m

A

m

B

=

Eg

A

Eg

B

Exemplu: Oxidul unui metal divalent conţine 28,57 % oxigen. Să se determine metalul.

m O = 28,57 g

m M = 100 28,57 = 71,43g

Eg O = 8g

V. LEGILE GAZELOR.

m

O

m

M

=

Eg

O

Eg

M

Eg M = A

n

=>

28 ,57

71,43

=

8

Eg

M

=> Eg M = 20g

=> A = 40 uam

=> M: Ca

a) La trecerea unui gaz dintr-o stare 1, caracterizată prin parametrii p 1 , V 1 , T 1 , intr-o

stare 2, caracterizată prin parametrii p 2 , V 2 , T 2 , între aceste mărimi există relaţia:

p V

1

1

T

1

=

p V

2

2

T

2

Exemplu: Cunoscând că la 20 o C, presiunea unei cantităţi de azot dintr-un recipient este de 2 atmosfere, să se afle la ce temperatură azotul din recipient va avea presiunea de 6 atmosfere.

p 1 = 2 atm.

t 1 = 20 o C

T 1 = 273 + 20 = 293 K

p 2 = 6 atm.

V 1 = V 2

T 2 = ?

p V

1

1

=

p V

2

2

T 1 T

p T

2

T 2 =

2

1

=

6 293 = 879K

p

1 2

t 2 = 879 273 = 606 o C

R: 606 o C

8

b) Legea lui Avogadro - Volume egale de gaze diferite,aflate în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune, conţin acelaşi număr de particule.

- N A = 6,023∙ 10 23

- Mol cantitatea de substanţă egală cu masa moleculară exprimată în grame;

- Volumul molar – volumul ocupat de 1 mol de gaz în condiţii normale (0 o C, 1 atm.)

Vm = 22,4 l

n =

V

V

m

Exemplu: Să se determine: numărul de moli, numărul de molecule şi volumul ocupat în c.n. de 10 kg hidrogen.

M H2 = 2 uam

m 10

n =

M

=> n =

2

= 5 moli H 2

N H2 = n ∙ N A = 5 ∙ 6,023 ∙ 10 23 = 30,115 ∙ 10 23 molecule

V H2 = n ∙ V M = 5 ∙ 22,4 = 112 l

c) Determinarea masei moleculare şi a densităţii gazelor.

- densitatea absolută

- masa unităţii de volum.

M

= V m , dacă m = M şi V = Vm ( c.n. ) => = 22 ,4

g/l

,

M =

22,4

- densitatea relativă ( d) – arată de câte ori densitatea unui gaz este mai mare decât densitatea gazului de referinţă.

d

=

1

2

=

M

1

/ 22 ,4

M

2

/ 22 ,4

=

M

1

M

2

=> M 1 = d ∙ M 2

Cel mai des se utilizează densităţile relative ale gazelor faţă de hidrogen şi aer :

M = 2 ∙ d

;

M = 28,9 ∙ d

M aer = 28,9

Exemplu: 1) Să se determine

M 32

şi daer a oxigenului.

= 1,428 g/l

=

=

22 ,4

22 ,4

M 32

28 ,9

daer = 28 ,9

=

= 1,107

2) 0,1 g substanţă gazoasă, cu molecula diatomică,ocupă în c.n. un volum de 1,12 l. Să se determine substanţa gazoasă.

n =

m

=

V

=>

0,1

=

1,12

=> M = 2

=>

A = 1

M

Vm

M

22 ,4

gazul :

H 2

9

d) Ecuaţia de stare a gazelor perfecte.

- condiţii normale : p o = 1 atm., t o = 0 o C ( T = 273 K ), Vm = 22,4 l

poVo = pV T To

poVo = R To

R – constanta generală a gazelor perfecte

=> pentru 1 mol de gaz pV = RT;

pentru n moli

pV = nRT

- ecuaţia de stare a gazelor perfecte.

R

=

1 atm. 22,4 l/mol

= 0,082 l∙ atm/K∙ mol

273 K

R

R

=

=

760 mmHg

22400

cm3

273 K

= 62400 cm3 ∙ mmHg / K ∙ mol

1,013

10

5

N/m

2

22,4 m

3

/kmol

273 K

= 8,31 ∙ 10 3 J/kmol∙ K

Exemplu: Ce volum ocupă 14,2 g Cl 2 la 273 o C şi 6 atm.?

m Cl2 = 14,5 g

t

= 273 o C

=> T = 273 + 273 = 546 K

 

m

p

= 6 atm.

pV = nRT

;

n =

 

M

V

= ?

V =

pV =

m

M

RT

mRT =

14 ,4

0,082

546

Mp

71

6

R: 1,49 l Cl 2

= 1,49 l Cl 2

d) Legea presiunulor parţiale. ( legea lui Dalton)

-

presiune parţială – presiunea pe care o are un gaz dacă s-ar găsi singur în vas ( Pi);

-

presiunea unui amestec de gaze este egală cu suma presiunilor parţiale ale gazelor componente ale amestecului ( legea lui Dalton);

P

= P 1 + P 2 + P 3 + ----------

+ Pn

- fracţia molară ( x i ) – raportul dintre numărul de moli ai unui component şi numărul total de moli;

10

-

x i =

n i

n

Pi = x i P

;

=>

x i = 1

P x 1 P + x 2 P + x 3 P + ------ + Pn

- pentru un amestec de gaze se determină M

- masa moleculară medie ,

-

densitatea absoluteă medie şi d

- densitatea relativă medie.

M

= x 1

M 1 + x 2 M 2 + ------ + x n Mn ;

=

M

22 ,4

g/l ;

M d aer = Maer

.

Exemplu 1 : Se dă un amestec de gaze ce conţine : 0,5 moli CO 2 , 33,6 l CO, 8g H 2 şi

0,001 kmoli N 2 . Să se determine : M ;

V CO = 33,6 l

m H2 = 8g

n N2 = 0,001 kmoli

n CO2 = 0,5 moli

n CO =

33,6 = 1,5 moli

22 ,4

n H2 =

8

2

= 4 moli

n N2 = 1 mol

n am . = 0,5 + 1,5 + 4 + 1 = 7 moli

M =

n CO 2 M CO2 +

n

n CO

n

M CO +

M =

=

0,5 44 + 1,5 28 + 7

7

7

4

2 +

M

22 ,4

14 ,28

=

22 ,4

= 0,6375 g/l

d

aer =

M

14 ,28

=

M 28 ,9

aer

= 0,494.

n H 2

n

M H2 +

n N 2 M N2

n

1

7

28 = 14,28

şi d

aer .

M CO 2 = 44

M CO 28

M H2 = 2

M N2 = 28

Exemplu 2 : Într-un rezervor de 8 l se află, la 35 o C, un amestec de H 2 şi N 2 . Ştiind că în rezervor se găsesc 2 moli N 2 şi că presiunea parţială a hidrogenului este de 0,8 atm., să se determine presiunea totală a amestecului de gaze.

P = P N2 + P H2

PV = nRT

P N2 V = n N2 RT

T = 273 + 35 = 308 K

11

P N2 =

2 0,082

308

8

= 6,3 atm.

P = 6,3 + 0,8 = 7,1 atm .

2. Concentraţia soluţiilor.

R : 7,1 at

a) Concentraţia procentuală ( % ) – grame substanţă dizolvate în 100 g soluţie.

m

d masa substanţei dizolvate;

m s – masa soluţiei;

C

– concentraţia procentuală

m d + m H2O = m s

m s g soluţie -------------------m d g subst.dizolvată

100 g soluţie ----------------- C g subst. dizolvată

C =

m

d

m

s

100

Exemplu 1 : Ce concentraţie are soluţia obţinută prin dizolvarea a 30 g sare în 270 g apă ?

m

sare = 30 g

m apă = 270 g

C = ?

m s = 30 + 270 = 300 g

C =

m

d

m

s

100 =

30

300

** pe ecuaţie se trece totdeauna m d

100 = 10 %

R: C = 10 %

Exemplu 2 : Zincul reacţionează cu 300 g soluţie de acid clorhidric de concentraţie 36,5 %.

Ce volum de hidrogen se obţine ( c.n.) ?

m s = 300 g

C = 36,5 %

V

C

H2 = ?

=

md

ms

100

 

109,5 g

x l

Zn + 2 HCl

 

ZnCl 2 + H 2

2∙ 36,5

 

22,4

m d =

300

36,5

= 109,5 g HCl

100

109,5

x =

22,4

= 33,6 l H 2

 

2

36 ,5

R: 33,6 l H 2

12

** Concentraţia procentuală a soluţiilor de cristalohidraţi se raportează la sarea anhidră.

Exemplu: Ce concentraţie procentuală va avea soluţia obţinută prin dizolvarea a 25 g

CuSO 4 5 H 2 O în 275 g apă ?

m CuSO4 5 H2O = 25

g

250 g CuSO 4 5 H 2 O --------- 160 g CuSO 4

m H2O = 275 g

25 g CuSO 4 5 H 2 O ---------x g CuSO 4

C = ?

M CuSO4∙ 5 H2O = M CuSO4 + 5 M H2O =

= 160 + 90 = 250uam

x =

25 x 160

250

= 16 g CuSO 4 ( md )

m s = m CuSO4 5 H2O + m H2O =

C =

= 25 + 275 = 300 g

m

d

100 =

16

m 300

s

100 = 5,33 %

R: C = 5,33 %

** Solubilitatea substanţelor din punct de vedere cantitativ,se exprimă prin masa de substanţă dizolvată în 100 g apă, pentru a obţine o soluţie saturată.

Exemplu: La 60 o C solubilitatea iodurii de potasiu este de 45 g / 100 g apă. Care este concentraţia procentuală a soluţiei ?

m KI =

45 g

m H2O = 100 g

C = ?

m s = m KI + m H2O = 45 + 100 = 145 g

C =

m

d

m

s

45

100 = 145

100 = 31,03 %

R: C = 31,03 %

** În reacţiile chimice în care reactantul este acidul sulfuric, în practică se foloseşte frecvent ,soluţia de oleum - SO 3 dizolvat în acid sulfuric.

Exemplu: Ce cantitate de oleum 20 % SO 3 este necesară pentru a prepara 300 g

soluţie H 2 SO 4 98 % ? ( la adăugarea oleumului în apă trioxidul de sulf reacţionează cu

apa şi formează acid sulfuric).

Oleum 20 % SO 3 la 20 g SO 3 corespund 80 g H 2 SO 4

13

20g

x

SO 3 + H 2 O = H 2 SO 4

80

x =

98

20

x 98 = 24,5 g H 2 SO 4

80

80 + 24,5 = 104,5 => 100 g oleum va forma 104,5 g H 2 SO 4 , deci oleumul

se va comporta ca o soluţie de acid sulfuric de concentraţie 104,5 %

m H2SO4 din oleum = m H2SO4 din sol.98 %

notăm cu

a – masa de oleum

C

=

m

d

m

s

100

100 ,5

104

98

a = 100

=>

md =

300

C

m s

100

=> a = 281,33 g oleum

R: 281,3 g oleum.

b) Concentraţia molară ( molaritatea ) – numărul de moli dizolvaţi în un litru soluţie.

Vs - volumul soluţiei;

Vs l soluţie ------------------ n moli subst. dizolvată

n

– numărul de moli

1 l soluţie ------------------- C M moli subst.dizolvată

C

M – concentraţia molară

n

C M = Vs

;

n =

m

M

m d

=> C M = Vs M

Exemplu 1 : Se dizolvă 80 g NaOH în apă şi se obţin 4 l soluţie. Să se determine concentraţia

molară a soluţiei.

M NaOH = 40 uam

m NaOH = 80 g

C M = ?

n =

m

d

M

=

80

40

n 2

C M = Vs

=

4

= 2 moli NaOH

= 0,5 M

R: C M = 0,5 M

Exemplu 2 : Ce cantitate de magneziu reacţionează cu 500 ml soluţie de HCl 0,5 M ?

14

Vs = 500 ml = 0,5 l

x g

0,25 mol

C M = 0,5 M

Mg +

2 HCl

→ MgCl 2 + H 2

m Mg = ?

24

2

n

C M = Vs

n = 0,5 ∙ 0,5 = 0,25 moli HCl

24 0,25

x =

2

= 3 g Mg

R: 3 g Mg

c) Concentraţia normală ( normalitatea) C N – numărul de echivalenţi gram / 1 l soluţie. Eg echivalentul gram; e – numărul de echivalenţi gram; Vs – volumul soluţiei.

1 l soluţie ------------------- C N echivalenţi gram

Vs l soluţie ----------------- e echivalenţi gram

C

e

N = Vs

1 echivalent gram ------------------ Eg grame

e echivalenţi gram ------------------md grame

e = m Eg d

Exemplu: Se obţin 2 litri soluţie prin dizolvarea în apă a 37 g hidroxid de calciu.Să se determine concentraţia normală a soluţiei.

m Ca(OH)2 = 37 g

Vs = 2 l

Cn = ?

Eg Ca(OH)2 =

m d

e = Eg

C N =

e

Vs

3. Puritatea substanţelor.

m p = masa pură

m p + m impurităţi = m i

M =

2

37

=

37

1

=

2

74

2

= 1

= 0,5 N

= 37 g

R: C N = 0,5 N

15

m

i = masa impură

p

= puritatea ( % )

m i g subst.impură ----------------- m p g subst. pură

100 g subst.impură ----------------- p g subst. pură

p =

m

p

m

i

100

** pe ecuaţie se trece totdeauna m p .

Exemplu:

a)

Ce cantitate de calcar de puritate 80 % este necesară pentru a obţine 560 g oxid de calciu?

m CaO = 560 g

p = 80 %

m i = ?

M

CaCO3 = 100

x

560 g

CaCO 3 = CaO + CO 2

100

56

M CaO = 56

m

P =

p

100

m

i

x =

560 100 = 1000 g CaCO 3 (mp)

56

m i =

1000

100 = 1250 g calcar

80

b)

R: 1250 g calcar 80 %.

Ce cantitate de oxid de calciu de obţine din 500 g calcar de puritate 80 % ?

m calcar = 500 g

p = 80 %

m CaO = ?

p =

m

p

m

i

100

400 g

x

CaCO 3 = CaO + CO 2

100

m p =

56

500

80 = 400 g CaCO 3

100

x =

400

56 = 224 g CaO

100

R: 224 g CaO

16

Cp – cantitatea practică –cantitatea de materie primă care se transformă sau cantitatea de produs obţinută;

Ct cantitatea teoretică – cantitatea de materie primă luată în lucru ( ar trebui să se transforme),sau cantitatea de produs care se obţine dacă toată materia primă se transformă.

- randament procentul din materia primă luată în lucru care se transformă în

produşi de reacţie.

Ct mat primă luată în lucru --------------Cp mat. primă setransformă

100 -----------------------------------

=

Cp

Ct

100

** Cp, Ct – se pot exprima în unităţi de masă,volum sau moli.

Exemplu: Prin reacţia a 14 g azot cu hidrogenul rezultă 15 g amoniac. Cu ce randament s-a lucrat ?

m N2 = 14 g

14g

x

m NH3 = 12 g

N 2 + 3 H 2 = 2 NH 3

= ?

28

2∙ 17

=

Cp

Ct

100

x =

14 2 17 = 17 g NH 3

28

 

15

=

100

= 88,23 %

 

17

R: = 88,23 %

** m N2 = 14g Ct N 2 este reactant, această cantitate se ia în lucru;

m NH3 = 12g Cp

NH 3 este produs de reacţie,această cantitate se obţine;

dacă pe ecuaţie se trece Cp, se calculează Cp;

dacă pe ecuaţie se trece Ct, se calculează Ct;

Cp şi Ct corespund la aceeaşi substanţă.

** În industria chimică organică materia primă netransformată se separă şi se reintroduce în procesul de fabricaţie, astfel se realizează o transformare a materiei prime în procent mai mare.

De aceea se folosesc noţiunile: Cu (conversie utilă), Ct (conversie totală), ( R ) (randament).

Cu - cantit. de mat. primă transf. în produs util x 100 / cantit. totală de mat.primă

17

Ct cant. de mat. primă transformată x 100 / cantit. totală de mat. primă

n

u – număr de moli transformaţi în produs util;

n

t – număr de moli transformaţi ;

n

– număr total de moli.

Cu =

n u

n

100

;

Ct =

n t

n

100;

=

Cu

Ct

100.

Exemplu: Se fabrică acetilenă prin procedeul arcului electric. Gazele ce părăsesc cuptorul de cracare conţin în volume: 13 % acetilenă, 27 % metan şi restul hidrogen. Să se determine Cu, Ct şi .

2∙13

13

3∙13

2 CH 4 → C 2 H 2 + 3 H 2

10,5

21

CH 4 → C(s) + 2H 2

100 – ( 4∙ 13 + 27 ) = 21 moli H 2 în reacţia II

n u = 26 moli

n t = 26 + 10,5 = 36,5 moli

n = 63,5 moli

27

CH

63,5

4

 

26

27

Cu

=

100 = 40,94 %

 

63 ,5

→ CH 4

 

Ct =

36

,5 100 = 57,48 %

 

63

,5

100

=

40 ,94 100 = 71,22 %.

57 ,48

R: Cu = 40,94 %; Ct = 57,48 %; = 71,22 %.