esuturile musculare

Caractere generale

- Forma celulelor este alungit (justificnd denumirea de fibr muscular)

- Proprietatea principal esta contractilitatea - In fibrele musculare: membrana celular : sarcolem, citoplasma: sarcoplasm nucleul unic sau multiplu in citoplasm: organite specifice: miofibrile

- Sunt bogat inervate. - Reprezint principalul rezervor de aminoacizi din organism - Sunt n strns legtur cu esuturile conjunctive
2

Din punct de vedere structural si funcional esuturile musculare se mpart n :

esuturi musculare striate - scheletal ( contractii voluntare ) - cardiac (contractii involuntare)

esuturi musculare netede

ESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL

- origine: mezodermic - localizare: - formeaz muchii scheletali - miscare, postura - formeaz muchii viscerali : limba, faringe, 1/3 superioara a esofagului - vorbire, deglutitie, respiratie,

- unitatea morfofuncional este fibra muscular striat scheletal

Fibra muscular striat scheletal :

sincitiu multinucleat rezulta prin fuziunea mioblastelor

- form: cilindric, cu capetele rotunjite. - diametrul : variaz ntre 10-100 , - lungimea :de la 2-4 cm la 12 cm - n funcie de lungime se disting: fibre bitendonale fibre unitendonale fibre atendonale

Structura histologic a fibrei musculare striate scheletale : - alctuite din: sarcolem

sarcoplasma nuclei Sarcolema este format din: sarcolema propriu-zis plasmalem glicocalix membrana bazal lamina bazal lamina reticulara La nivelul sarcolemei exist : - proteine sarcolemale transmembranare cu rol de canale si pompe ionice 6 - celule satelite cu rol in regenerare

Celule satelite

Intre sarcolema si lamina basalis Implicate in regenerarea muschilor scheletali Injuriile f.m. la 2 zile dupa leziune lamina basalis elibereaza factori de crestere

la 3 zile cel satelite se observa proliferarea cel satelite ce migreaza la locul leziunii aliniere miotubuli mioblaste La 5 zile regenerarea totala
7

Sarcoplasma :
n coloraia hematoxilin- eozin este intens eozinofil
Este format din proteine necontractile - miogen - mioglobin Conine: a. nucleii: - foarte numeroi ( sute), alungiti, - dispui in iruri, periferic sub sarcolema,

b. organite comune mitocondrii = sarcozomi

(perinuclear), - lizozomi, ap. Golgi ( perinuclear) - reticul endoplasmic modificat numit reticul sarcoplasmic

c. incluziuni sarcoplasmatice : - de glicogen ( sursa de energie) - lipide - granule cu pigment de uzur d. organite specifice miofibrile
9

Miofibrilele

formeaz aparatul contractil se dispun sub forma unor fascicule paralele (in axul lung al fibrei), care n: - sectiune longitudinal formeaz coloanele Leydig, - seciune transversal formeaz cmpurile Conheim.

10

Miofibrilele sunt formate dintr- o alternan regulat de : - discuri clare ( I - izotrope i monorefringente) - discuri ntunecate,( A anizotrope i birefringente)

Discurile se dispun la acelai nivel n toate miofibrilele unei fibre, dnd un aspect striat caracteristic

11

Fiecare disc clar este mprit n dou jumti egale prin membrana Z, sau discul Z. Fiecare disc ntunecat este mprit n dou jumti egale prin zona H, n centrul creia se gsete linia M. Zona de trecere ntre discul clar i cel intunecat se numete jonciune I-A.

12

Unitatea morfofuncional a fibrei musculare striate scheletale n microscopie optic este sarcomerul.

Sarcomerul = portiunea dintr-o miofibril cuprins intre 2 mb. Z succesive - 2-3 m in f.m. relaxata 1 m in f.m.contractata

13

Fibrele musculare striate scheletale se coloreaza in special cu hematoxilina ferica Heidenheim pentru evidentierea miofibrilelor

14

ME descrie miofibrilele formate din miofilamente : miofilamente subiri (de actin): - dimensiuni de 5-7 nm grosime i 2 lungime. - se inser pe mb.Z, strabat discul clar i ptrund n discul ntunecat pn la limita zonei H. miofilamente groase (de miozin), - au grosime de 10-15 nm i lungime de 1,5 . - se dispun doar la nivelul discului ntunecat.

15

Discul clar este format numai din filamente de actina Discul intunecat - este format din filamente de miozina si filamente de actina , - exceptie: banda H numai filamente de miozina n seciuni transversale : - fiecare filament gros este nconjurat de 6 filamente subiri - fiecare filament subtire este inconjurat de 3 filamente groase

16

17

Miofibrilele conin: proteine contractile fundamentale

actina miozina

proteine contractile reglatoare

troponina tropomiozina

proteine cu rol structural-25%- rol in fixarea si alinierea miofibrilelor

titina ancoreaza filam. groase de membrana Z miomezina leaga filam. groase de linia M proteina C - leaga filam. groase de linia M actinina- ancoreaza filam. subtiri de membrana Z nebulina - ancoreaza filam. subtiri de membrana Z tropomodulina- se leaga de capatul liber al actinei- mentine L desmina la nivelul mb. Z inconjura sarcomerul si il leaga de cele vecine distrofina leaga laminina (din LE) de actina
18

Proteine cu rol structural

19

Distrofia muscular Duchenne

Boal genetic cauzat de mutaia unei gene ce codific o protein distrofina Transmitere autosomal recesiva legata de cromozomul X Afecteaza sub. sex masculin

Debut 1-3 ani La varsta de 12 ani, copiii isi pierd capacitatea de mers si sunt imobilizati in scaune cu rotile Decesul survine la 20 ani, ca urmare a complicatiilor respiratorii sau a insuficientei cardiace

Leziuni ale sarcolemei Degenerarea, necroza fibrelor musculare Clinic: slbiciune muscular incapacitatea de deplasare - deces
21

Miofibrilele

Filamentele

groase

sunt formate din molecule de miozin Miozina - are form de bastona,

- cu o extremitate dilatat, bilobat, capul molec., care prezint dou locusuri de legtur: unul pentru ATP unul pentru actin.

Formarea miofilamentelor groase

22

Filamentele subiri conin actin, tropomiozin i troponin.

A. Actina se prezint sub dou forme: - actina G (AG), monomerul : - form sferic, - conine un locus de legtur cu miozina. - actina F (AF), forma polimerizat. - este format din dou lanuri, nfurate n dublu helix. - fiecare lan conine 340 - 380 monomeri de AG.

23

Filamentele subiri

B. Tropomiozina

- are form de bastona, cu lungime de 40nm. - se aeaz n antul dublului helix al F actinei - proteina reglatoare

24

 C. Troponina proteina reglatoare - este o molecul sferic,

- dispus la intervale de 40 nm, de-a lungul actinei F. - conine trei subuniti: TT, cu rol n legarea de tropomiozin, TI, care inhib interaciunea actin- miozin, TC, care leag ionii de calciu Tropomiozina, mpreun cu complexul troponinic, regleaz interactiunea miozin- actin In repaos, locusul de legare pentru miozina de pe G actina este blocat de complexul tropomiozin - troponin.

25

Structura filamentului subire

26

Actina si miozina pot fi prezente si in alte celule, in cantitate mai mica

Miofibroblaste

Cel. mioepiteliala

27

Membrana Z este o matrice amorf reprezin un element citoscheletal contine actinina are rol n meninerea filamentelor subiri n poziie corect, permind alunecarea lor printre filamentele groase, n timpul contraciei. Linia M menine filamentele groase n poziie corect.

28

Sistemele tubulare - la ME

Sunt de 2 feluri : longitudinal transversal

a. longitudinal

- se formeaz printr-o modificare adaptativ a reticulului sarcoplasmic

- e format din canalicule longitudinale dispuse paralel cu miofibrilele - la nivelul jonciunii I-A, canaliculele prezint o poriune dilatat, numit cisterna terminal Rol : sechestrarea si eliberarea ionilor de Ca necesari contractiei

29

Sistemele tubulare

b. transversal (T)
- are origine sarcolemic - este reprezentat de invaginaii ale sarcolemei, situate la nivelul jonciunilor I-A. Rol : transmiterea excitaiei de la sarcolem la miofibrile

30

La nivelul jonciunilor I-A se formeaz structuri numite triade, formate din dou cisterne terminale i un tub T (invaginaie a sarcolemei)

31

Muchiul ca organ
a. component muscular b. component conjunctiv: - epimissium - perimissium - endomissium

32

Muchiul ca organ
sect. transversal col. H-E

33

Muchiul ca organ sect. transversala col. H-E

34

Muschi striat scheletal sectiune transversala HE

35

Raportul miofibrile sarcoplasm

a determinat aparitia a 3 tipuri de fibre:
Fibrele roii (de tip I sau oxidativ)

- sarcoplasma este abundent (coninut crescut de mioglobin,

citocromi i mitocondrii) - miofibrilele sunt n numr redus, - contracia este lent, - fibrele rezist la oboseal. - fora muscular este mai redus. - sunt numeroase la nivelul muchilor din regiunea dorsal a corpului, avnd rol n meninerea posturii 36 - alergatorii la maraton

Fibrele albe (de tip IIb sau glicolitic):

coninut sczut de mioglobin, mitocondrii i citocromi. - metabolism anaerob
- miofibrilele sunt numeroase - contracie rapid - aceste fibre obosesc repede, - fibrele albe asigur micrile fine ale corpului. - sunt predominante la nivelul la nivelul muchilor degetelor, glob ocular - au o inervaie mai bogat dect fibrele roii

- au un

- alergatorii de 100 m
37

 Fibrele

intermediare (IIa)

Caractere intermediare
Multe mitocondrii, mioglobina Multe miofibrile Produc o tensiune musculara mare
Atletii 400-800m Inotatorii Jucatorii de hochei

38

Inervaia motorie placa motorie sau jonciunea neuro - muscular

Placa motorie reprezint un tip particular de sinaps: a. membrana presinaptic = axolema fibrei nervoase. - la locul de contact cu fibra muscular, fibra nervoas prezint o dilatare numit buton sinaptic (veziculele sinaptice cu acetilcolina). b. spaiul sinaptic are dimensiuni reduse, 200-250 . c. membrana postsinaptic = sarcolema fibrei musculare (sub form de falduri ; contine receptori pentru acetilcolina).
39

40

Corelaii clinice Miastenia gravis

Afeciune neuromuscular autoimun, cronic Blocarea receptorilor pentru acetilcolina de la niv. sarcolemei Nr receptorilor functionali este redus Scade nr jonctiuni

Diminuarea fortei musculare

Disparitia faldurilor sarcolemei Ingustarea spatiului sinaptic
41

Miastenia gravis

Clinic diminuarea progresiv a forei muchilor scheletali

Musc. ocular M. facial Membre Trunchi Rar- m. respiratori

42

Contractia musculara

La MO scurtarea sarcomerelor La ME : - alunecarea filamentelor subiri de actin printre filamentele

de miozin - se ajunge la : scurtarea pn la dispariie a discurilor clare discurile ntunecate rmn nemodificate

43

44

 Inervaia

senzitiv este asigurat de trei tipuri de receptori senzitivi:

fusul neuro-muscular

organul neuro-tendinos Golgi

terminaiile nervoase libere.

45

ESUTUL MUSCULAR CARDIAC

esutul muscular cardiac i componenta conjunctivovascular din endomisium formeaz miocardul.

46

Unitatea morfo-funcional a esutului muscular striat cardiac este fibra muscular striat cardiac ( miocitul cardiac). form : cilindric, cu capetele ramificate (aspect de retea)

diametrul : de 14 , lungimea : de 50-100 .

In interstitiul dintre f. m. cardiace exist tesut conjunctiv cu vase sangvine (capilare), limfatice, nervi.

47

Fibra muscular striat cardiac - structura histologic Fibrele

musculare striate cardiace sunt formate

din: sarcolem

sarcoplasm

nucleu
48

Sarcolema
- Prezint structur similar fibrei musculare striate scheletale.

- Nu conine celule satelite - La extremitile fibrelor, sarcolema prezint modificri de tip particular, numite discuri intercalare sau strii scalariforme.

Discurile intercalare: La MO : benzi groase, omogene, hipercrome, perpendiculare pe fibre Plasmalemele celor 2 celule vecine se intreptrund, dnd un aspect de zig-zag

49

Discuri intercalare - aspect la MO

50

Fibre musculare cardiace discuri intercalare col. HE

51

La ME , discurile intercalare sunt asocieri de jonctiuni celulare

n raport cu axul lung al fibrei, prezint dou poriuni: a. transversal, asigur coeziunea fibrelor musculare cardiace:

fascia (zonula) adherens, cu rol de ancorare pentru filamentele de actin ale sarcomerelor terminale
macula adherens, care previne disocierea celulelor cardiace n timpul contraciei.

52

b. longitudinal
= jonciuni de comunicare de tip gap (permit comunicarea ionic ntre celule)

- permit transmiterea contractiei de la o celul la alta prin

trecerea semnalului electric ( impulsul nervos)

53

Sarcoplasma omogen, eozinofil (H-E), conine: nucleul: unic, situat central, alungit, cu capete rotunjite, eucrom, nucleolat

54

 organite

citoplasmatice comune:

mitocondrii, lizozomi Ap. Golgi, reticul endoplasmic modificat sub forma reticulului sarcoplasmic. - se dispun n jurul nucleului ntr-o zon numit fusul sarcoplasmic axial ( lipsita de miofibrile)

55

Citoplasma contine 2 sisteme tubulare: transversal si longitudinal (la nivelul membranei Z): -n fibrele cardiace exist structuri numite diade, formate dintr-o : - cistern terminal ( din sist. longitudinal) - tub T (din sistem transversal)

incluziuni citoplasmatice: glicogen , lipide;

organite specifice: miofibrilele ( mai la periferie)

56

Muchi cardiac- HE

57

 O particularitate a miocitelor atriale o constituie prezena unor granule situate n sarcoplasma perinuclear.

Miocite atriale

Aceste granule conin doi hormoni polipeptidici:

factorul natriuretic atrial (FNA) factorul natriuretic cerebral (FNC)

Granule secretorii

Ambii hormoni au urmtoarele aciuni: - diuretic - inhib secreia de renin n rinichi -inhiba secreia aldosteronului glanda suprarenal n

- aciune de relaxare a musculaturii netede vasculare.

58

esutul nodal sau sistemul excitoconductor

Reprezint un esut miocardic de tip embrionar, care asigur contracia autonom i ritmic a inimii. Realizeaz legtura anatomic i funcional ntre atrii i ventricule.

Este format din fibre musculare numite i celule conductoare cardiace sau fibre Purkinje. La MO: celule mari, palid eozinofile Celulele sunt grupate n: - noduli (sino-atrial i atrio-ventricular) - reele (reeaua Purkinje) - fascicule ( fasciculul Hiss)
59

esutul nodal sau sistemul excitoconductor

In coloraia HE, aceste celule sunt mai mari dect fibrele cardiace obinuite i se coloreaz palid eozinofil.

60

61

Regenerarea esuturilor musculare striate

Muchiul Muchiul

scheletal celule satelite cardiac nu regenereaz

Leziunile se vindec prin esut fibro-conjunctiv Dup infarct miocardic, n sange se identific markeri ai necrozei miocitelor cardiace Studii recente leziuni mici
62