HEMIPAREZA

I Introducere

Ce este o disabilitate neurologica? Atunci cand se poate recunoaste o disabilitate anatomica sau/si fiziologica a sistemului

nervos. Totusi, nu toate disabilitatile se incadreaza in aceast criteriu. De exemplu, unele cazuri de epilepsie, durere de cap, sindrom de oboseala cronica sau tulburente de somn nu au nici o baza structurala sau fiziologica clara. Consecinte:

- Deteriorare: orice pierdere sau anormalitate a functiei structurale anatomice, fiziologice sau psihologice; parti sau sisteme ale corpului care nu funcitoneaza - Disabilitate: orice limitare sau lipsa rezultand dintr-un handicap! posibilitatii de a intreprinde o activitate uzuala, normala pentru orice persoana; se refera la a intreprinde o activitate ce presupune sarcini, abilitati si comportament si diferenta executarii unei activitati in comparatie cu modul normal de executare a activitatii respective - Handicap: dezavanta"ul unui individ, care limiteaza sau previne executarea pana la capat a unui rol, care rezulta in urma unei anormalitati de functionare sau dizabilitati. #xemplu pentru pierderea independentei este nevoie o persoana alaturi in permanenta. II Control motor Prin <<control motor>> intelegem modalitatea in care se regleaza miscarea si se fac ajustarile dinamice posturale.$ T% p. &'(, )azele teoretice si practice ale *inetoterapiei!. Tudor %benghe descrie ' momente principale ale producerii miscarii voluntare si anume: motivatie + ideea + programarea + executia. 1. Sistem Piramidal. Sistem Extrapiramidal. ,Orice activitate motorie voluntara este declansata supraspinal de catre formatiunile piramidale si extrapiramidale care emit impulsuri cu actiune depolarizanta asupra motoneuronilor medulari de unde se va declansa excitatia pentru contractia musculara$ T%, )azele p.&&- !
1

1.1. Notiuni generale de anatomo- i!iologie Sistemul piramidal . ,asigura motricitatea voluntara, de control si declansare intentionala a activitatii aparatului motor muscular$ T%. /rigine: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentara si secundara. #ste un sistem de facilitare pentru motoneuronii medulari; influenteaza tonusul muscular, pe un fond de excitatie continua, ritmica. Sistemul extrapiramidal . realizeaza sinapse in nevrax si circuite descendente spre cornul anterior medular, sau circuite recurente. /rigine: eta"ele corticale si subcorticale 0 formatiunea reticulara, puncte si mezencefal. 1ontroleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata. 2ol in reglarea tonusului muscular de postura si a miscarilor complexe reflex-automate. 3ntervine in %4 prin controlul dimensiunii, amplitudinii, stabilitatii al miscarilor, prin circuitele recurente; este atat facilitator cat si inhibitor insa rolul principal il are in comanda miscarilor ample, fara precizie, baza a miscarilor fine, voluntare cu comanda piramidala. #ste ca o ,retea neuronala, care influenteaza controlul motor. 5u este in mod direct preocupata de producerea miscarii voluntare, dar este strans integrata in alte nivele ale sistemului motor pentru a adapta si regla acivitatea motorie care este transmisa de catre sistemul piramidal$ T%! ". Coordonarea miscarilor #oluntare (dupa Tudor Sbeng e! "inetologie profilactica terapeutica si de recuperare! p.#$%& #tapele desfasurarii unei miscari voluntare de la concepere pana la executie: 6uarea deciziei de miscare + aferentele senzitivo-senzoriale #laborarea actului motor in cortex pe baza aferentelor senzitivo-senzoriale #xecutarea motorie prin comenzile %4 si %#4 %istemul senzorio-senzitiv trasmite continuu informatii despre modul de desfasurare a

miscarii Aparatul efector realizeaza miscarea voluntara in conformitate cu planul elaborat de

centrii corticali si subcorticali.

III Hemipare!a. In ormatii generale $HE%IP&'()*+ emipareze! s. f. Diminuare a forei, vitezei i amplitudinii mic7rilor

voluntare 8ntr-una din "um7t7ile corpului, din motive organice sau funcionale. + Din fr. ,-mipar-sie dup7 parez'!.$ D#9! 1. De initie. :emipareza este reducerea fortei musculare intr-o "umatate a corpului datorita lezarii neuronului motor central. :emipareza rezulta in pierderi ale abilitatilor motorii, tulburari in intelegerea si folosirea limba"ului, tulburari de coordonare, tulburari de memorie de scurta durata sau de atentie. %e manifesta pe o "umatate a corpului. ". Etiologie. :emipareza survine din lezarea motoneuronului central sindrom de neuron motor central!. 6ezarea poate sa fie prezenta in corpul ;51 aria cortexului motor!, sau sa afecteze axonul ;51 fascicolul corticospinal!. Aceasta lezare poate sa fie din diferite cauze: traumatisme cerebrale, A<1, tumori cerebrale, traumatisme medulare, boli neurologice, etc. :emipareza este, deci, o manifestare a acestor afectiuni neurologice, un rezultat, care poate veni in completare cu alte semne si simptome neurologice. ;anifestarile clinice ale hemiparezei sunt in functie de tipul traumatismului, de locul originar al traumatismului, aria afectata a cortexului, etc. 6ezarea corpului motoneuronului central poate surveni din anumite cauze precum: A<1 ischemic sau hemoragic ! tumori cerebrale traume cranio cerebrale .= hematom subdural abcese cerebrale

6ezarea axonului motoneuronului central poate fi generata din anumite cauze precum: A<1 ischemic sau hemoragic ! scleroza multipla tumori traumatisme sindromul )ra>n-%e?uard
3

I.. &.C (. De in/ia 0i clasi icarea accidentelor #asculare cerebrale Acidentul vascular cerebral rezult@ din restricAia sanguin@ c@tre creier Bi cauzeaz@ leziunea neuronilor Bi deficit neurologic. 1linic sunt posibile o varietate de deficite: motor, senzitiv Bi de limba". Din punct de vedere clinic accidentele vasculare cerebrale determin@ tulbur@ri masive ale circulaAiei 8ntr-un teritoriu arterial important cu aspect ischemic, hemoragic sau edemul cerebral hipertensiv encefalopatia hipertensiv@ ! a. 3schemia cerebral7 + apare ca urmare a perturb@rii funcAionale Bi/sau anatomice a parenchimului cerebral datorit@ diminu@rii sau 8ntreruperii circulaAiei cerebrale 8ntr-un anumit teritoriu. b. :emoragiile cerebrale + se caracterizeaz@ prin prezenA@ de focare hemoragice difuze ce infiltreaz@ parenchimul cerebral. etiologie: hipertensiunea arterial@, ateroscleroza, anevrismele, boli sanguine, unele medicamente anticuagulante, traumatisme, insolaAii, st@ri septice, intoxicaAii, tumori cerebrale. #xamenul neurologic: prezenAa unei hemiplegii opuse, facies vultuos asimetric prin prezenAa unei paralizii faciale de tip central. )abins*i prezent, hipotonie muscular@ de . Program 1inetic de recuperare a pacientului cu ,emipare!a in &.C. /biectivele programului: Caza flasca

0 posturari ale pacientului 0 tehnici pasive de mobilizare a ;% si ;3 Caza spastica

0 tehnici pasivo-active de mobilizare a ;% si ;3 0 variante de exercitii de recuperare in apa

Postur2rile pacientului cu ,emipare!2 3n stare lasc2 #xist7 diferite scheme de posturare a membrelor paretice pentru prevenirea apariiei contracturilor. Alternarea periodic7 a poziiei membrelor 8n poziia bolnavului pe spate i pe o parte. Alternarea poziiilor pe spate, partea s7n7toas7 i partea bolnav7. 1 . Decubit lateral pe partea a ectat2 spatele pacientului va fi paralel cu marginea patului, capul va fi plasat pe o pern7 8n uBoar7 flexie 8n regiunea cervical7 superioar7; pentru a preveni rostogolirea pacientului 8n decubit dorsal, la nivelul trunchiului posterior se va plasa o perna/perne; um7rul va fi complet protras/antedus, braAul nu mai puAin de -DE flexie, cotul 8n extensie, antebraAul supinat, degetele 8n extensie fiecare spri"init pe pat sau 8n afara suprafeAei de spri"in marginea patului!, aceasta 8ncura"Fnd extensia lor; membrul inferior afectat este uBor flectat din genunchi Bi extins din sold; membrul inferior neafectat este 8n flexie la nivelul soldului Bi genunchiului, plasat pe o pern7; membrulsuperior neafectat este plasat liber cFt mai confortabil;

& . Decubit lateral pe partea nea ectat2 spatele va fi paralel cu marginea patului, perna la nivelul trunchiului posterior, capul fiind plasat simetric pe o pern7 dar nu 8n fexie/extensie; um7rul este 8n protracAie/anteducAie complet7, braAul 8n flexie de -D-(DDE, cotul extins, palma cu degetele extinse fiind complet spri"inite pe pern7; membrul superior neafectat este plasat 8ntr-o poziAie cFt mai confortabil7 fie flectat cu palma sub perna de la nivelul capului sau 8ntins 8n faA7 pe lFng7 trunchi!; membrul inferior afectat, 8n flexie la nivelul genunchiului Bi Boldului, complet spri"init pe o pern7; membrul inferior neafectat r7mFne 8ntins sau uBor flectat din genunchi;

4 . Decubit dorsal capul va fi aBezat pe o pern7;

pentru a elonga muBchii trunchiului de pe partea afectat7, acesta va fi flectat lateral uBor c7tre partea s7n7toas7;

o pern7 mic7 este aBezat7 sub um7rul afectat, susAinFndu-l la acelaBi nivel cu cel neafectat; membrul superior afectat este cu braAul, cotul extins, antebraAul supinat, spri"inite pe o pern7, care s7 realizeze o poziAionare antidecliv7 a acestuia mFna mai sus decat cotul, cotul mai sus decFt um7rul!;

membrul inferior afectat 8n poziAie neutr7, s7 nu cad7 8n rotaAie extern7 prin folosirea unor perne sau suluri de p7tur7 pe toat7 partea extern7 a acestuia;

aceast7 poziAie trebuie utilizat7 cFt mai puAin posibil deoarece 8n aceast7 poziAie activitatea reflex7 anormal7 este influenAat7 de c7tre reflexele tonice cervicale Bi cele labirintice. De asemenea exist7 riscurile apariAiei escarelor la nivel sacrat, calcanean sau chiar maleolar. )azinul aflat 8n poziAie de basculare posterior7, plaseaz7 membrul inferior 8n rotaAie extern7 ducFnd la presiune anormal7 la nivelul zonelor cu risc de escare menAionate.

5 . Posturarea 3n ae!at postura de aBezat alungit! este necesar7 Bi 8n pat pentru a desf7Bura unele activit7Ai AD6 alimentaAie, sp7lat dinAi, etc!;

pentru a asigura o poziAie vertical7 corect7 este nevoie uneori de perne la nivelul trunchiului posterior sau paturi moderne rabatabile/articulate 8n mai multe segmente;

o mas7/suport adaptat va fi plasat anterior 8n faAa pacientului pentru a asigura spri"inul membrelor superioare, acestea fiind 8n flexie.

Exercitii pasi#e din cadrul metodei 6abat de 7NP

;emebrele %uperioare Diagonala ( ;% 4ozitie initiala: G Hmar: extensie, usoara abductie, rotatie interna G Antebrat: pronatie maxima G ;ana: extensie, adductie inclinare ulnara! G Degete: extensie

G 4olice: extensie, abductie

4ozitie finala: G Degetele: flexie G 4olice: flexie, adductie G ;ana: flexie, abductie inclinare radiala! G Antebrat: supinatie G Hmar: adductie,flexie, rotatie externa Diagonala & ;% 4ozitie initiala: G Hmar: flexie, adductie, rotatie interna G Antebrat: pronatie G ;ana: flexie, adductie inclinare ulnara! G Degete: flexie G 4olice: flexie, abductie 4ozitie finala: G Degete in extensie G 4olice in extensie G ;ana in extensie si abductie inclinare radiala! G Antebrat in supinatie G Hmar: abductie, flexie/extensie, rotatie externa

Decubit lateral pe partea sanatoasa, se ridica membrul superior bolnav desupra capului in rotatie externa , cotul in extensie, mana si degetele sunt intinse.
9

Asezat pe o minge )obath cu picioarele departate, mainile spri"inite pe masa, spatele drept, Iinetoterapeutul dezechilibreaza din lateral pacientul, cu trecerea greutatii de pe piciorul bolnav pe piciorul sanatos si invers. 1ulcat dorsal, cu bratul in flexie la -DD, mana in supinatie si cotul flectat se executa extensia cotului. 4asiv, activ asitat, activ liber, activ cu rezistenta.

;emebrele 3nferioare

Diagonala ( ;3 4ozitie initiala: G 1oapsa; extensie,abductie, rotatie interna. G Jenunchiul in extensie G 4iciorul in extensie si pronatie G Degetele in flexie 4ozitie finala: G Degetele in extensie G 4iciorul in flexie,supinatie G Jenunchiul in flexie G 1oapsa in flexie, adductie si rotatie externa Diagonala & ;3 4ozitie initiala: G 1oapsa in flexie, adductie,rotatie externa G Jenunchiul in extensie G 4iciorul in flexie , supinatie
10

G Degetele in extensie

4ozitia finala: G Degetele in flexie G 4iciorul in extensie si pronatie G Jenunchiul in flexie G 1oapsa in extensie,abductie si rotatie interna. Decubit lateral pe partea sanatoasa, membrul sanatos inferior este flectat, membrul inferior bolnav se afla in extensie. %e realizeaza extensia articulatie coxofemurale cu flexia genunchiului, apoi flexia articulatiei coxofemurale cu extensia genunchiului. Decubit dorsal cu mebmbrul inferior afectat in flexie cu talpa spri"inita pe pat.;embrul superior bolnav se afla pe pat cu bratul in rotatie externa si cotul intins.%e executa flexie de brat cu mana in supinatie, cu opriri la diverse niveluri pe traiectul miscarii.Daca flexia ;3 este dificila se executa o puternca flexie a membrului inferior sanatos care va facilita flexia membrului inferior afectat. 1ulcat dorsal, se executa tripla flexie a ;3 si revenire cu tripla extensie.4asiv, activ asitat, activ liber, activ cu rezistenta. Asezat la marginea patului, cu talpile pe sol,;3 departate pentru a mari baza de sustinere, se executa extinderea articulatiilor genunchilor si articulatiile coxofemurale cu ridicarea sezutei de pe pat. 4asiv, activ asitat, activ liber, activ cu rezistenta. 1u rezistenta pe umeri.

11

Exercitii acti#e de recuperare in apa

1. Exercitii pentru a!a lasca -In ba!in cu apa adanca Alunecare ventrala, bratele sus, mana sanatoasa tine o pluta, cealalta mana spri"inita pe pluta, se efecueaza, miscari specifice procedeului craul cu piciorul sanatos, inspir prin extesiune cervicala. Alunecare ventrala cu o centura flotoare, se efectueaza vasliri specifice procedeului bras cu bratul sanatos si miscari specifice procedeului craul cu piciorul sanatos. Alunecare dorsala, bratele sus, mana sanatoasa tine pluta, mana de partea opusa se spri"ina pe pluta, se efectueaza miscari de picioare ondulatorii speicifice procedeului fluture - In ba!in cu apa mica %tand dorsal la marignea bazinului, se efectueaza ridicarea piciorului sanatos sus, apoi ridicarea piciorului bolnav prin apucarea spatiului popliteu cu mana sanatoasa %tand lateral cu partea sanatoasa spre marginea bazinului, bratul sanatos flexat, mana spri"inita pe marginea acestuia, se efectuaza rasuciri de trunchi cu lasarea membrelor bolnave relaxate. ". Exercitii pentru a!a spastica - 3n bazin cu apa adanca Alunecare dorsala, cu o laba pe piciorul bolnav, se efectueaza vasliri cu ambele brate la nivelul umerilor Alunecare dorsala, bratele flexate, pluta tinuta sub omoplati, se efectueaza miscari de picioare specifice procedeului fluture )ras procedeu complet cu o centura flotoare - 3n bazin cu apa mica %tand dorsal la marginea bazinului, bratele lateral, mainile spri"inite pe marginea acestuia, se efectueaza ridicarea alternativa a picioarelor sus %tand pe varfuri, se efectueaza trecere in stand pe calcaie prin rularea talpii pe sol si revenire

12

8ibliogra ie
Horatiu, P. N. (2012). Hirdokinetoterapia - Elemente teoretice si practice. C u!"Na#o$a% E&itura R'(PRIN). Ri$*ar& +. ,r--./oo&, M. P. Handbook Of Neurological Rehabilitation Second Edition. )u&or, (. (1999). Bazele teoretice si practice ale kinetotepaiei. 0u$ur-1ti% E&itura M-&i$a a. )u&or, (. (1987). Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare. 0u$ur-1ti% E&itura M-&i$a a.

13