Semiologie Medicala

Curs nr.5
VARZARU RADU GABRIEL
Modificari tegumentare de culoare

 Modificarile pot fi datorate alterarii calitative sau cantitative a oricarora din pigmentii naturali –
Melanina
- Hemoglobina
- Carotenul
 Sau pot aparea noi pigmenti care nu sunt prezenti de obicei.
Acestea cunprind:
1. Hiperpigmentare- exces de melanina
2. Hipocromii- deficit melanina
3. Paloarea- deficit de hemoglobina
4. Cianoza- exces de hemoglobina redusa peste 5g/dl,
5. Icterul
6. Eritem
Hiperpigmentari cutanate

 Hiperpigmentarile pot fi:

1. Generaliozate
2. Regionale
3. Localizate
Hiperpigmentari generalizate

 Hiperpigmentarea addisoniana- se intalneste in isuficienta suprarenala primara duce la cresterea

melanogenezei. Cauzata de distrugere prin process autoimun, neoplazic cu metastaze.
 Hemocromatoza- defect genetic caracterizat prin depunere de fier in piele si organe
 Hemosideroza- administrare excesiva de fier, in transfuzii parenterale.
 Hiperpigmentari medicamentoase- Amiodarona( antiaritmic, antianginos) produce colorarea cenusiu-
albastruie
- Clorpromazina coloratie gri-bruna
Hiperpigmentari regionale

 Dermatita “ocre”- hiperpigmetare gambiera

caracterizeaza insuficienta venoasa a
membrelor inferioare. Staza venoasa duce la
transformarea hemoglobinei in hemosiderina
ce duce la aparitia coloratiei brune.
 Cloasma gravidica- este o
hiperpigmentare simetrica a
fetei ce apare in timpul sarcinii.
 Acantozis nigricans-
hiperpigmentare regional (axilara
sau perianala) cu hiperkertinizare,
aspect catifelat, negru. Apare in
cancer si boli endocrine.
Hiperpigmentari localizate

 Melanoza fumatorului-
hiperpigmentare periorala.
 Lentigo solar( alunite)
 Petele cafe au lait: sunt pete pigmentare cafenii, de
forma rotund - ovalara ce pot sa fie observate de la
nastere sau care pot sa apara in primii ani de viata.
 Nevi pigmentari: sunt tumorete hipercrome (brune,
cafenii, maro inchis) ce pot sa apara oriunde pe
tegument, izolat sau in buchet. Sunt formatiuni bine
delimitate, benigne, si apar cand celulele epiteliale se
formeaza si se dezvolta in ciorchine si nu se
distribuie egal si tarnsversal in straturile pielii. 
Hipopigmetari

 Albinismul este o hipopigmentare generalizata

datorata deficitului de sinteza a melaninei( numar de
melanocyte normal dar nu contin melanina).
 Vitiligo este o discromie caracterizata
prin prezenta unor pete acrome
simetrice.
Paloarea

 Definitie- scaderea nuanteo roz a tegumentelor si mucoaselor datorata diminuarii cantitatii

de hemoglobin din plexurile dermice sau submucoase. Exista persoane cu piele mai palida
sau mai putin palida. Diferenta se face prin observarea paloarei la nivelul buzelor,
mucoaselor,limbii.

 Paloarea tegumentara poate aparea prin:

1. Ingrosarea tegumentelor(edem, mixedem)
2. Vasoconstrictia ( sau hipodezvoltarea) retelei vasculare dermice
3. Anemie – scade cantitatea de hemoglobina circulanta.( hemoragii severe- “alb ca hartia”,
“ca cearceaful”)
Eritemul

 Definitie- este culoarea rosie-vie a tegumentelor datorata vasodilatatiei(hiperemiei) tegumentare.

 Clasificare eritem:
1. Eritemul dupa expunere la caldura- este o reactie cutanata normala la caldura sau expresia unei arsuri de grad 1.
2. Eritemul pudic- intereseaza fata si toracele, apare ca o reactie vegetative la emotii sau stres
3. Eritemul generalizat caracterizeaza bolile contagioase eruptive. ( rujeola, scarlatina)
4. Maculele eritematoase- characteristic pt sifilisul secundar( trunchi, baza gat) sau pt febra tifoida (eruptie pe
flancuri)
5. Eritem palmar in ciroza
Icterul

 Definitie-reprezinta coloratia galbena a tegumentelor, mucoaselor si sclerelor, datorita acumularii in exces de

pigmenti biliari, datorata de cresterea bilirubinei totale serice peste 0,8md/dl. Icterul este un semn de boala si
nu o boala in sine.

 Elemente clinice fundamentale- culoarea tegumntelor

- aspectul scaunului
- aspectul urinei.
Icterul

 Scaunul unui bolnav cu icter poate fi colorat diferit in functie de prezenta sau nu a urobilinogenului. In ca de
hiperproductie scaunul este intens colorat-pleiocrom. In cazul in care nu este prezent urobilinogenul (icter
colestatic)- scaunul este alb, decolorat.

 Urina este de asemenea colorat de urobilinogen. In cazul icterelor colestatice urina este inchisa la culoare si
hipercroma,
!!! Concluzii!!!
Icter cu hiperproductie- icter flavinic+scaun pleiocrom+urina hipercroma
Ictere colestatice- Iicter verdinic+ scaun alb, decolorat+ urina spumoasa inchisa la culoare
Cianoza

 Cianoza este o coloratie alabstruie a tegumentelor si mucoaselor datorata prezentei in

sange a unei cantitati mari de HB redusa(>5g/dl)

 Exista 2 tipuri de cianoza

1. Cianoza centrala
2. Cianoza de tip periferica
Cianoza

 Cauze cianoza central- presiune scazuta a O2 inspirit( altitudine)

- hipoventilatie alveolara
- perturbarea raportului ventilatie/perfuzie

 Cauze cianoza periferica- expunere la frig

- anxietate
- Sindromul Raynauld
- vasculite
- tromboflebita profunda, varice, Insf Ven Cr
- ICC
- Soc
Circulatie venoasa colaterala

 Definitie- asigurarea drenajului venos

prin vase de calibru mic, in mod
fiziologic neimportante functional, in
cazul obstruarii trunchiurilor venoase
principale.
Edemul

 Definitie-Edemul este o acumulare excesivă de lichid în spaţiul interstiţial. Poate fi

generalizat când interesează interstiţiul întregului organism sau localizat când afectează
doar o parte a corpului.

 !!! Edemul nu este o BOALA, este o MANIFESTARE a unei boli.

Edemul cardiac

 Edemul cardiac are următoarele caracteristici:

 apare în insuficienţa cardiacă congestivă şi insuficienţa ventriculară dreaptă
 interesează iniţial părţile declive ale corpului (membre inferioare, cu debut perimaleolar sau
regiunea sacrată la cei imobilizaţi la pat)
 este vesperal - apare spre seară şi dispare până dimineaţa în fazele iniţiale, ulterior devenind
permanent
 este simetric
 iniţial este alb, apoi cianotic din cauza stazei
 iniţial este moale, ulterior devine rezistent la presiune
Edemul renal

 Edemul renal are următoarele trăsături:

 interesează la început zonele bogate în ţesut conjunctiv lax (pleoape, scrot)
 este mai accentuat dimineaţa la trezire şi dispare, în fazele iniţiale ale bolii, spre seară
 este alb, moale, pufos, nedureros
Edemul hepatic

 Edemul hepatic se caracterizează prin:

 aparitia mai ales ciroza hepatică, dar şi alte afecţiuni hepatice (hepatite acute, cronice, etc)
 este moale, alb, păstos, de mai mică intensitate, se accentuează pe măsură ce boala progresează,
dar predomină în jumătatea inferioară a corpului. Se asociază cu ascita şi hidrotoracele drept
Edemul venos

 Edemul venos este localizat şi apare în

tromboflebite, obstrucţii ale trunchiurilor
venoase, varice ale membrelor inferioare,
sindrom posttrombotic etc.
Edemul endocrin

 Este un edem generalizat şi poate să apară în mixedem, hipertiroidsim, boala

Cushing, în stări ce evoluează cu hiperfoliculinism, hiperestrogenism, etc.
 în mixedem se produce infiltrarea tegumentelor cu acid hialuronic. Edemul este alb,
nedureros şi nu lasă amprentă digitală. La nivelul feţei determină aspectul de "facies
de lună plină"
 în hipertiroidism poate apare un edem datorită hipoproteinemiei secundare
catabolismului proteic exagerat
Edemul alergic

 Este alb, moale, tranzitor putand fi însoţit de prurit sau alte manifestări alergice. Edemul
alergic al feţei poartă denumirea de edem Quincke. Mecanismul de apariţie este
creşterea bruscă a permeabilităţii capilare.
Leziuni cutanate

 Clasificare:
1. Primare: se manifestă spontan ca şi o consecinţă a unui proces patologic local sau
general.
2. Secundare: rezultă prin evoluţia tardivă a unor leziuni primare sau ca urmare a
tratamentului acestora
Leziuni cutanate elementare

 Macula (pata): modificare de culoare, de dimensiuni variabile, netedă, neelevată

 Papula: proeminenţă uşoară deasupra planului cutanat pe o arie redusă (sub 0,5 cm2) palpabilă la o
trecere uşoară a degetelor deasupra regiunii
 Placa: proeminenţă a tegumentului, bine circumscrisă, cu dimensiuni > 1cm
 Nodulul şi tumoreta: formaţiuni elevate, dermice - hipodermice, de dimensiuni variabile, bine
delimitate
 Vezicula: formaţiune elevată, bine circumscrisă, cu dimensiune sub 1cm care conţine lichid clar sau
uşor opalescent
 Pustula: veziculă cu conţinut tulbure sau purulent
 Bula: acelaşi aspect cu vezicula dar cu dimensiuni > 1cm şi conţinut seros
 Chistul: colecţie incapsulată de material lichid sau semilichid
Erupţiile cutanate în boli infecţioase

 Scarlatina- apare o erupţie micropapuloasă pe un fond hiperemic de culoare roşie-stacojie răspândită pe toată
suprafaţa corpului cea ce conferă aspectul de "rac fiert". La palpare pielea are aspect rugos. Elementele eruptive
apar pe faţa.
 Rujeola sau pojarul- apare o erupţie maculo-papuloasă de culoare roz cu debut la nivelul extremităţii cefalice
(în spatele pavilionului urechii şi pe frunte la limita zonei păroase) cu extindere rapidă pe corp şi membre.
 Rubeola- erupţia se aseamănă cu cea din rujeolă. Apar macule roz, puţin numeroase, în regiunea cefalică cu
extindere descendentă.
 Varicela Apare o erupţie cutanată pe toată suprafaţa tegumentului, mai accentuată pe corp, care nu respectă
pielea păroasă a capului şi apare şi pe mucoase. Iniţial apar macule roşii diseminate care se transformă în
papule, apoi în vezicule (cu conţinut clar ca "picăturile de rouă").
Erupţiile cutanate în boli infecţioase

 Herpesul -erupţia începe cu o maculo-papulă sau placă pruriginoasă care în scurt timp se transformă în vezicule
cu lichid clar apoi opalescent. După ruperea membranelor apare o suprafaţă denudată, umedă, care se acoperă cu
o crustă.
 Zona Zoster -elementele eruptive sunt numeroase, grupate unilateral în teritoriul cutanat al unui nerv
(intercostal, abdomino-genital, oftalmic, otic). Erupţia este precedată, însoţită sau urmată de dureri de tip
nevralgic (uneori atroce) şi adenopatie regional.
 Erizipelul -este o limfangită tegumentară difuză care realizează un placard întins de culoare roşu-aprins, cu
margini net delimitate şi uşor elevate care poartă numele de burelet. Zona este dureroasă, sensibilă şi caldă.
Hemoragii cutanate

 Purpura este o hemoragie cutanată (extravazare de sânge) şi mucoasă apărută spontan (sau la traumatism minim).
 Purpura simplă este localizată pe tegument.
 Purpura hemoragică este localizată şi la mucoase sau seroase.
Exemple:
 epistaxis - hemoragie nazală
 gingivoragii - stomatoragie - hemoragie gingivală
 hematemează, melenă (hemoragie digestivă superioară) - eliminarea de sânge prin vărsătură sau scaun din
esofag, stomac, duoden
 hematuria - urină cu sânge
 hemotorace - hemoragie în cavitatea pleurală
 hematroză - hemoragie în articulaţii
 hematom - hemoragii în organe, ţesuturi, mai frecvent cutanat
Hemoragii cutanate

 Peteşii: pete purpurice rotunde ovalare < 1cm (de obicei punctiforme); apar mai frecvent în
sindroamele hemoragipare trombocitare sau vasculare
 Echimoze: peste 1 cm (extravazări sanguine), mai profunde
 Sufuziunile: suprafaţă mai mare, mai extinse; apar mai frecvent în coagulopatii , fibrinoliză
 Vibicele: hemoragii cutanate liniare (ca loviturile de bici), mai frecvent la nivelul plicilor de
flexiune
Tulburari trofice

 Emacierea: ţesutul celular subcutanat este diminuat sau absent, pomeţii proeminenţi cu
obrajii supţi, spaţii intercostale, fose supraclaviculare vizibile, abdomenul retractat,
membre subţiri, piele atrofică, se încreţeşte uşor.
 Caşexia: ţesutul adipos este dispărut şi la nivelul bulei Bichat, exista o hipotrofie
musculară severă. Uneori se poate asocia şi edemul caşectic sau carenţial ce poate masca
pierderea ponderală.
!De menţionat că starea de slăbire nu trebuie confundată de atrofia musculară primitivă
(boală de sine stătătoare).
Ganglionii limfatici

 Definitie-reprezintă structuri limfoide dispuse pe traiectul vaselor limfatice.

Sunt situaţi superficial (accesibili examenului obiectiv) şi profund.
Adenopatia

 Definitie- reprezinta inflamatia ganglionilor datorata diferitelor cauze.

Clasificare:
1. Adenopatii nespecifice (stafilococ, streptococ): au poartă de intrare cutanată şi mucoasă (panariţiu, abces, erizipel,
amigdalita acută, infecţii dentare).
2. Adenopatia sifilitica: are localizare inghinală, cel mai frecvent unilaterală, este poliganglionară, neinflamatorie (nu este
dureroasă).
3. Adenopatia tuberculoasă: cu localizare de predilecţie la nivelul extremităţii cefalice (laterocervicală, submandibulară).
4. Mononucleoza infecţioasă: boală infecţioasă acută de etiologie virală, frecventă la adolescenţi (“boala sărutului“).
Afectează predominent ganglionii cervicali care sunt moderat măriţi, dureroşi, neaderenţi, consistenţă crescută, nu
fistulizează.
5. Limfoame maligne (boala Hodgkin): adenopatia debutează de obicei latero-cervical, este unilaterală, asimetrică,
extinzându-se ulterior şi la alte grupe ganglionare superficiale şi profunde.
Va multumesc!