TIPURI DE CURBE FEBRILE:
-Continua(in platou)= val max-val
min mai mic de grad si val sunt
constant peste 38*C
-Intermintenta= val max-val min mai
mare de 1 grad iar minima ajunge la
val norm
-Remitenta= val max-val min mai
mare de 1 grad minima nu atinge val
norm
-Hactica= oscilatii ale val de 2-3
grade in aceeasi zi si de la o zi la alta
-Neregulata= nu are sistematizare
-In dromader= perioade febrile de 2-3
zile separate de perioade afebrile de
2-3 zile
-Recurenta= perioade febrile de
cateva zile separate de perioade de
afebrilitate
-Inversa= febra mai mare dim decat
seara
FOAIA DE OBSERVATIE:
-reprezinta un document stiintific
si medico-legal
-Date generale= nume prenume
varsta sex profesie domiciliu loc si
data nasterii
-Motivele internarii= reprezinta
esenta anamnezei bolnavului cuprinsa
in cele 2-3 simptome/semne majore
ce au determinat bolnavul sa se
interneze
-Antecedente heredo-colaterale
-Antecedente personale fiziologice=
modul in care a decurs nasterea
greutatea si inaltimea la nastere
eventual prematuritate caracteristicile
ciclului menstrual numarul de sarcini
si avorturi menopauza
1
-Anamneza= cuprinde toate datele
referitoare la istoricul bolii actuale si a
celor concomitente
▪ modul in care a inceput boala
▪ cronologia aparitiei simptomelor
▪ circumstantele de aparitie a
simptomelor
▪ evolutia sub tratamentul
recomandat
▪ ierarhia simptomelor
MODIFICARI DE CULOARE:
Paloarea= reprezinta inlocuirea culorii
roz normale a tegumentelor de o
nuanta albicioasa.Ea poate fi
determinata de diminuarea cant de
hemoglobina, vasoconstrictie, grosimii
tegumentelor si dezv red a retelei
capilare a dermului. Pe langa aspectul
tegumentelor aspectul mucoaselor
conjunctivala, linguala si bucala sunt
importante dc in aceste zone se poate
confirma prezenta unei anemii sau
icter
Anemia este cea mai frecventa
cauza a palorii iar nuanta palorii este
tipul de diagnostic:
-anemia feripriva= pierderi mici de
sange= albicioasa
-anemia posthemoragica acuta=cea
mai alba
-anemia prin lipsa de vit B12/acid
folic=apare la batrane= galben ca
ceara; limba rosie lucioasa si neteda
-anemia hemolitica=asociaza icter=
galbuie
-paloarea cu nuanta verzuie la tineri
-paloare café au lait= in endocardita
subacuta,boala pe care o fac valvularii
-paloare in insuficienta renala
cronica= galben murdar
-paloare in cancere= neoplazice=
galben pai
Coloratia galbena a tegumentelor si
mucoaselor apare prin cresterea
anormala de bb totala din
sange(BbT=1mg%)`
ICTERUL=reprezinta coloratia
galbena a tegumentelor si mucoaselor
datorata cresterii bilirubinei
Apare la sclere, fraul limbii deoarece
are afinitate pt tes elastic
Valoare maxima a bb in sange este de
1mg la mie iar icterul apare la peste
1,6mg la mie iar la peste 2,5 mg la
mie este evident si pe piele
Hemul metabolizeaza si formeaza
biliverdina,dupa care se formeaza bb
indirecta->ficat->bb directa(in
hepatocit)->duoden->intestin.Bb
indirecta nu se filtreaza la nuv renal
iar cea directa da iar daca este
patologic crescuta da pigmenti biliari
care modifica culoarea urinii
ICTER PREHEPATIC(hemolitic)
-apare ca urmare a accentuarii
hemolizei din cauze
corpusculare(sferocitoza,ovalocitoza,
enzimopatii) sau
extracorpusculare(transfuzii cu sange
incompatibil)
-caracterizat prin coloratie galben
deschis(icter flavinic)
-creste bbi
-absenta pruritului,scaunul intens
colorat,urina rosiatica
ICTER HEPATIC
-apare in boli hepatice: hepatitte
acute,cronice,ciroza unde se produc 2
modificari mari: diminuarea functiei
ficatului de a conjuga bb indirecta si
alterarea transportului transcelular al
bbd care se intoarce in sange prin
polul capilar al hepatocitului
-caracterizat prin icter moderat iar
cand devie intens are o tenta verzuie
datorita biliverdinei
-cresc si bbd si bbi
-apare pruritul,scaunul
decolorat,urina hipercroma
ICTER POSTHEPATIC(mecanic)
-apare din cauza obstacolelor
mecanice de la nivelul cailor biliare
exstra/intrahepatice,imposibilitatea
drenarii pe la polul biliar a bb
directe,ducand la deversarea acesteia
in sange.Obstructia poate fi la la niv
cailor biliare pricipale (cancer,stenoza)
sau poate fi vorba de colestaza
intrahepatica (hepatite
virale,toxice,infectii)
-tegumentele prezinta grade
variabile de icter care poate ajunge
intens pruriginos si respectiv pana la
tenta negricioasa-in cancer de cap de
pancreas
-creste bbd
-scaunul este cel mai deskis la
culoare,chitos , urina este cea mai
inchisa la culoare-bere bruna
CIANOZA=coloratia albastru-vinetia a
tegumentaelor si mucoaselor
Cianoza de tip hemiglobinic= prin
hemoglobinopatii, datorita prezentei in
sange a unor derivati anormali ai
hemoglobinei: methemoglobinemie si
sulfhemiglobinemie
Cianoza de tip hemoglobinic= este
generata de cresterea in sangele
capilara hemoglobinei reduse peste
concentratia de 5%
 -Cianoza generalizata de tip
central
-este cianoza calda, apare si in zone
unde nu exista staza si nu dispare la
frecarea lobului urekii
-cauze:
▪ Pulmonara= alterearea ventilatiei
pulmonare de tip obstructiv(astm
bronsic) sau de tip
restrictiv(fibroza pulmonara).Se
modifica difuziunea gazelor la niv.
Membranelor alveolo-capilare
▪ Boli congenitale= se amesteca
sangele venos cu cel
arterial.Comuncarea sunt
intervenos dreapta-stanga,
comunicarea interventriculara si
comunicarea interatriala
▪ Poliglobulie= exces de
hemoglobina
Tenta cianozei este in acest caz rosie-
violacee
-Cianoza generalizata de tip
periferic
-este cianoza rece(se inroseste de
staza) nu este prezenta la niv limbii si
muc labiala si bucala si dispare la
frecarea lobului urechii
-cauze:Apare prin extractia la
periferie a unei cantitati crescute de
oxigen prin insetinirea circulatiei care
se produce in staza: socul paralitic cu
vasodilatatie si IC dreapta
-Cianoza hemoglobinica localizata
-este produsa de reducerea debitului
arterial si/sau incetinirea circulatiei
veno-capilare intr-un teritoriu dat
▪ Acrocianoza
▪ Cianoza palida
▪ Cianoza din stadiul capilaro-
paralitic
2
▪ Livedo reticularis= aspectul in
“mozaic venetian” al tegumentelor
se datoreaza unei cianoze
dispusa in treneuri violacee.
Apare in colagenoze
▪ -Hiperpigmentari cu atrofia
HIPERPIGMENTARI
GENERALIZATE
-Melanodermia addisoniana= prezenta
in boala ADDISON= insuficienta
corticosuprarenala cronica. Este
afectata glanda suprarenala si se
manifesta prin hiperpigmentare cu
coloratia bruna mai pronuntate fiind
mameloanele,linia alba, axila.Pe
mucoasa conjunctivala si bucala se
pigmenteaza cicatricile veki si plicile
cutanate
-Hemocromatoza= apare in tulburarea
metabolizarii fierului care se absoarbe
in cantitati mari la niv intestinului. Se
creeaza depozite de hemosiderina in
ficat (ciroza pigmentara)
pancreas(diabet zaharat) cord(IC) si
gonade. Tegumentele au o culoare
brun-cenusie,metalica
-Hemosideroza
-Melanoza vagabonzilor
-Melanoza din melanomul malign
-Melanoza arsenicala
-Hiperpigmentari secundare depunerii
metalelor grele
-Hiperpigmentari post-
medicamentoase
HIPOCROMII CRICUMSCRISE
-Vitilgo= zona de depigmentare
adeseori simetrica,cu contur
hiperpigmentat si caracter extensiv.
Pot exista si la indivizii sanatosi dar si
post traumatic post sifilis dupa stres
emotional diabet zaharat
-Depigmentari post zona zoster
-Pibaldismul
HIPERPIGMENTARI REGIONALE
-Cloasma gravidica
tegumentelor
-Acanthosis nigricans
-Hiperpigmentarea perioculare
-Dermatita ocra
-Melanoza Riehl
HEMORAGII CUTANATE
=Petesia= o pata mica rosie forma ce
apare sponan ,cu diametru max de 1-
3mm. Nu dispar la presiune
=Echimoza= pata vinetie care datorita
prelucrarii hemului devine verzuie si in
ultima faza galbuie. Poate aparea din
traumatisme f usoare, insuficienta
hepatica si traumatism de baza de
craniu-echimoza periorbitala
bilaterala
=Hematomul= este cucuiul, cand sub
piele se extravazeaza o cantitate mai
mare de sange.Post traumatice sau la
bolnavi cu risc hemoragic mai mare
=Purpura= un numar mai mare de
petesii. Apar in urma unor cauze
vasculare(peretilor vasculari) si cauze
trombocitare (afectare cantitativa si
calitativa)
MODIFICARI VASC CUTANATE
-Telangiectazii= dilatatii permanente
ale capilarelor prezente in derm si la
nivelul viscerelor.La baza toracelui
sunt in cancerul pulmonar,
pahipleurite, iar suprascapular in
tuberculoza apicala
-Stelute vasculare= in forma de
paianjen uneori pulsatil de la care
pornesc ramificatii.Dispar la presiune
si se recoloreaza de la periferie spre
centru
ERUPTII VASCULARE
- vezicula – leziune elementara
proeminenta cu conţinut seros, mici
dimensiuni, generează prin spargere o
eroziune ce se acoperă ulterior de
cruste
- bula – leziune cu conţinut lichidian,
diametru peste 5mm, la limita
epiderm/derm sau intraepidermica,
caracteristica arsurilor, periferiei
cutanate, pemfigus
- papula – leziune elementara
proeminenta, solida, diametru de
cativa mm,poate fi epidermica
(verucile vulgare), dermica (urticaria),
dermografismul, prin infiltrat celular
- nodulii Meynet – noduli hipodermici,
consistenta ferma, puţin dureroşi la
palpare, acoperiţi de tegumente de
culoare normala, de-a lungul
tendoanelor sau pe fetele extensive
ale articulaţiilor mari
- nodulii Osler – noduli de dimensiuni
relativ mici, foarte dureroşi la palpare,
acoperiţi de tegumente roşietice, pe
pulpa degetelor, in endocardita
bacteriana subacuta
TULBURARI TROFICE
- atrofiile cutanate – zone de subţiere
a tegumentelor ce apar in atrofia
senila, vergeturi atrofice (la femei
după sarcini, la obezi care au slăbit),
colagenoze, arteriopatii obliterante
SEMIOLOGIA UNGHIILOR
- coilonichia – unghia in lingura,
concava, in anemia feripriva, unghiile
sunt friabile si pot prezenta si striaţii albicioase
- platonichia – unghii aplatizate, in anemia
feripriva, hipogonadism, insuficienta
suprarenala, hiperestrogenism
- unghiile hipocratice – unghii cu
convexitate accentuata in ambele sensuri,
asociate hipertrofiilor extremităţii distale a
degetelor
SEMIOLOGIA PARULUI
- hipertricoza – dezvoltare excesiva a
pilozitatii in zone in care prezenta sa este
normala
- hirsutismul – dezvoltare excesiva a
pilozitatii ce depaseste aria normala de
distributie a acesteia, la femei apare o
crestere a pilozitatii la niv mentonului,
buzei sup, perimamelonar, pubiana de tip
masculin, accentuarea importanta a
pilozitatii membrelor
- apare ca urmare a sindromului adreno-
genital (hiperplazie cortico-suprarenaliana)
EXAMENUL MERSULUI
- in hemiplezie apare mersul cosind:
contractura in extensie a muschilor striati
ai membrului pelvin, miscarea membrului
inf sa se faca in arc de cerc
- paralizia de n sciatic popliteu extern:
mersul de cal de circ, nu-si mai poate
ridicac varful piciorului, zgarie pamantul cu
varful piciorului, bolnavul ridica mult
membrul inferior
- mersul parkinsonian – deplasarea cu
pasi mici, aplecat inainte, aleasrga dupa
centrul de greutate
- leziuni osteo articulare – congenitale3:
lixatia coxo-femutrala congenitala
unilaterala apare mersul sfidand (lasandu-
se pe spate), bilaterala apare mersul
palmiped (de rata)
FACIESURI
- expresia modificata a fetei determinata
de prezenta unei boli
- hipofizare – acromegalie: cresterea
circumferintei capului, prezenta
prognatismul, cresterea piramidei nazale,
3
ingrosarea buzelor, macroglosie, pliuri
frontale ingrosate, cresterea in latime a
extremitatii libere a membrelor
- sindromul Cushing: pometi hiperemici,
la femei
accentuarea pilozitatii barbiei, buzei sup;
obezitati facio-tronculare, membre subtiri,
HTAQ, diabet zaharat, osteoporoza
- nanism hipofizar: aspect infantil, nr
mare riduri fine
- tiroidiene – Basedow: priviri vii, datorita
exoftalmie, sclerotica vizibila deasupra
irisului, tremur al ploapei sup, clipit rar,
pigmentare perioculara, tegumente subtiri,
calde, umede
- mixedem: inexpresiv, buhait, adormit,
piele aspra, rugoasa, grosime crescuta,
uscata, palida-ceroasa, nas trilobat,
macroglosie
- neurologice – paralizia de n facial
periferica: stergerea pliurilor frontale,
naso-genian, prezenta lagoftalmiei,
hipotonia ploapei inferioare, gura deviata,
coltul cazut de partea afectata;
imposibilitatea de a fluiera, a umfla
obrazul, trasaturile fetei sunt deviate spre
partea sanatoasa
-centrala: afectata doar jumatatea inf a
fetei, nu
poate fluiera, nus-i poate umfla obrazul,
limba deviaza spre partea sanatoasa
- cardiovasculare – mitral la femei
minione: buze cianotice, paloare
perioronazala, pometi rosii cianotici
- pletoric: culoare rosie, telengiectazii la
niv pometilor, specific hipertensivilor,
ateroscleroza
- respiratorii – in boli febrile facies
vultuos, rosu, congestiv
- in bronhopneumopatia cronica
obstructiva: predomina emfizemul –
gafaitori roz, bronsita cronica –
cianoza se asociaza faciesului buhait
- in colagenoze – lupusul eritematos
sistemic: eruptie eritemato-scuamoasa
cicatriceala\
- sclerodermie: tegumente
infiltrate, intinse, buze si nas subtiri
- dermatomiozita: pleoape liliachii,
tegumente ingrosate, buze subtiate,
hipotimie
MODIF STATURALE
- gigantismul: hipersecretie de hormon
somatotrop prepuberal
- cutie craniana mica,
hipertelorism, scadere
progresiva a fortei musculare, intarziere
mentala, infatilism gonadic, insuficienta
venoasa cronica
- hiperstaturalitatea: inaltime intre 185-190
cm, absolut normali, se poate constata
eunuchism prepuberal
- crestere neproportionale,
dizarmonica
- nanismul: talie redusa intre 120-150cm
- hipofizar dat hiposecretiei de
hormon somatotrop in copilarie, aspect
proportional armonic, tegumente fine, t cel
subcutanat slab dezvoltat, insuficienta
gonadica
- mixedematos: endemic, dat
reducerii importante a secretiei de hormoni
tiroidieni, dizarmonic, asociaza idiotia si
infatilismul sexual, cap mare, fata rotunda,
hipertelorism, nas trilobat, buze groase,
macroglosie
- rahitic: deformari osoase
crescute, frunte olimpiana, gambe in O,
stern in carena, prezenta de matanii
costale
STAREA DE NUTRITIE
- indexul masei corporale
IMC=g(kg)/T2(talia in m)
- cand rap este supraunitar se afirma ca
obezitatea este de tip androi, subunitar
este de tip ginoid
- peste 10% fata de greutatea ideala
poarta denumirea de supraponderabilitate,
peste 20% -> obezitate
- bolnavii obezi prezintă fatigabilitate,
dispnee de efort, accentuarea depunerilor
adipoase la niv obrajilor, submentonier, la
rădăcina membrelor
- obezitatea androida – la barbati sau la
femei la climax, depozite adipoase
localizate cervical inf, interscapulo-
vertebral, la niv abdomenului, semne de
hipercorticism, virilism pilar, vergeturi
active
- obezitatea ginoida – la barbati cu
hipogonadism, depozite la niv sânilor,
soldurilor, feselor; se asociază picior plat,
reumatism degenerativ, de suprasolicitare
cu localizări la niv membr inf si coloanei
vertebrale, varice hidrostatice
- denutriţia –scădere a greutăţii corporale
ca urmare a deficitului
de aport caloric, urmat de un deficit de
sinteza de prot ducând la
slăbire
- slăbire simpla: deficit fata de greutatea
ideala fiind de 20%, frecvent sunt prezente
astenia si fatigabilitatea
- emacierea: deficit fata de greutatea
ideala de 30%
- caşexia: deficitul este mai mare de 30%,
reducerea masei musculare, aparitia
edemelor, anemie prin deficit de globulina
- cauzele denutriţiei – reducerea voluntara
a aportului alimentar
- cauze organice–stenoza esofagiana,
pilorica, varsaturi incoecibile
- reducerea absorbţiei de proteine
- pierderi crescute de proteine in
sindromul nefrotic, gastroenteropatia,
arsuri intinse
- afecţiuni endocrine: hipertiroidie,
hiperparatiroidism primar, insuficiente
hipofizare
CONSTITUTIA
- totalitatea particularitatilor somatice,
fiziologice, psihice ale individului care
determina un anumit tip de comportament,
reactivitate si predispozitia catre alte boli
- tipul longilin stenic: puternic, armonios,
inalt, echilibrat, rezistent, musculatura bine
dezvoltata
- tipul longilin astenic: inalt, slab, musculatura
flasca, accentuarea curburilor vertebrale,
hipofunctie hormonala
- tipul brevilin stenic: statura mica, musculatura
bine dezvoltata, gat scurt, abdomen proeminent
- tipul brevilin astenic: tip de statura mica,
hipotonie musculara si membre subtiri
EDEME
- umflatura ce apare prin cresterea cant de
lichid interstitial in t subcutanat
- la picioare fata, adesea se generalizeaza,
retromaleolar, fata dorsala a picioarelor,
pretibal, la niv coapselor, pielea abdomenului,
extremitati
- t de la suprafata are aspectul de coaja de
portocala
- cele vechi -> t ingrosate -> proliferare
fibroblastica
- gopeu – gaura ce poate aparea la exercitarea
unei presiuni
- tipuri – cardiace (cianotice), inflamatorii (roz)
- calde, reci
- generalizate: cadriac, renal, hepatic, carenta,
sarcina, afectiuni ale tiroidei
- cardiac – insuficienta cord dr, creanta la
periferie
- retromaleolar, pretibial, decliv, se
generalizeaza
- transudate in seroase => anasarca
- rece, dur, cianotic, se accentuează
seara
- proliferare fibroblastica
- hepatic – apare prin hipoprot si met
insuficienta a aldosteronului si ADH
- alb, moale, la membr inf, se
generalizeaza
- însoţit de ascita
- renal – predominant matinal
- evident la fata si maini, fata dorsala
picioare, org genitale ext, se generalizeaza
- albe, mari, pufoase
- sindrom nefrotic -> proteinemie ->
hipo
- glomerulonefrite -> deficit secretie
Na
- alergic – Quincre (anginonecrotic) se poate si
generaliza
- pluriginos, usor dureros, rozat
uneori, cald, simetric, recidivant
- se instaleaza brusc
4
- la fata, pleoape, buza de tupir, pe
mucoaza, semimucoasa, glota -> asfixie
- prin cresterea permeabilitatii
capilare -> eliberare de mediator prin r de tip
antigen-anticorp
PALPAREA TRANSMITERII
VIBRATIILOR: TEHNICA
- se efectueaza cu pacientul in pozitie
sezanda,aplicand fata palmara a mainii pe
torace.
- permite aprecierea transmiterii vibratiilor
toracice denumite si freamat pectoral
- vibratiile vocale se prod la niv laringelui in
timpul pronuntarii consoanelor rezonante(r)
ACCENTUAREA VIBRATIILOR VOCALE
- condensari pulmonare (pneumonii, tumori)
– cu cond sa ocupe 2 segm pulmonare
- prezenta unor cavitati la niv parenchimului
pulmonary – tumori abcese TBC
- in zone de hiperreactivitate respiratorii –
pneumotorax
DIMINUAREA VIBRATIILOR LOCALE
- cand bronhia este obliterata complet
(secretii tumori)
- existenta unei lame de lichid (pleurezie)
- freamat pectoral (perete thoracic ingrosat)
HIPERSONORITATEA
- cresterea sonoritatii pulmonare
- asm bronsic – pasagera
- emfizem pulmonar – permanenta
TIMPANISMUL
- cresterea sonoritatii pulmonare
- in pneumotorax – presiunea aerului din
cavitatea pleurala dep niv mediu
- cand plamanul este relaxat : skodism
(relaxarea plamanului din vecinatatea unor proc
patologice – caverne, abcese). Daca acestea
au Ǿ>6cm sunetul capata o tenta metalica
MATITATEA apare in: ingrosari ale per toracic
ce scade intensit sunetului de percutie:prin t.
Adipos, edem al per, inflamatii sau tumori ale
per; knd se interpune in cav pleurala un med
nesonor: pleurezie,piotorax, hemotorax; cand
apar ingrosari pleurale: pahipleurite,tumori
pleurale; cand apar condensari pulmon: IP,
tumori benigne si maligne, proc cicatriceale
AUSCULTATIA
Murmurul vezicular – zgomotul respirator
present in mod normal la indivizii sanatosi
- asemanat cu zgomotul unui om care doarme;
- zonele de audibilitate maxima : axial si
subclavicular
Diminuarea intensitatii murmur vesicular
-cauza generale : bolnavii cu stare generala
grava cu respiratie superficiala
-cause locale : obstacole la nivelul cailor resp.
corp strain, tumori, crup difteric, pleurezie,
pneumotorax.
-cause extrinseci : deformari toracice
Abolirea murmurului vezicular
- in revarsate pleurale, pneumonii, obstructie
bronsica completa
Suflul tubar fiziologic
-la ascultatia toracelui in zona traheei pana la
bifurcare, anterior- suprafata sternului; post.
Spatial interscapulo-vertebrale;
-se percepe in inspir si expir
-suflu puternic, aspru, tonalitate ridicata
Suflul tubar patologic
-denumiraea rezulta din aseman cu suflul tubar
fiziologic dar modul de producere este diferit;\
-apare in : procese de condensare pulmonara
(pneumonie, tumori, bronhopneumonie)
-se prob prin diminuarea cont aerian al
plamanului
Suflul cavernos
#intensificarea zgomotului resp. normal, la niv
unei cavitati ce joaca rol de cutie de rezonanta
(abces, chist, TBC cavitar)
-conditiile producerii sunt reprezentate de
bronhie de drenaj permeabila
-este de intensitate puternica
-se aseamana cu suflarea cu forta in palmele
impreunate
Suflul amforic
-se aseamana cu suflul cavernos dar are o
tenta metalica
-apare in cazul unor cavitati de dim mari sau
pneumotorax
Suflul pleuretic
-are intensitate scazuta, cu timbru dulce si
caracter voalat
-apare in revarsate pleurale lichidiene medii
Rarurile romflante
- seamana cu zgomotul produs de sforait
- au tonalitate joasa si se produc la nivelul
bronsiilor mari, in ambii timpi ai respiratiei
- intalnite in patologii insotite de hipersecretie
bronsica
- se produc in ambii timpi ai respiratiei
- sunt raruri uscate, deci nu se modif cu tusea
Rarurile sibilante
- au tonalitate inalta, sunt suieratoare
- se produc la nivelul bronsiilor mici si
bronsiolelor
- se aud in ambii timpi ai resp dar mai bine in
expir
- in afectiuni cu diminuarea lumanului bronsic
(astm brons, bronsita)
- sunt raruri uscate, deci nu se modif cu tusea
Rarurile crepitante
- seamana cu zgomotul produs de frecarea
unei suvite de par
- sunt o succesiune de zgomote fine prez doar
in inspir
- au caract uscat, sunt influentate de tuse
“apar in ploaie dupa tuse
- pot fi: de inducere (pneumon), de
reintoarcere (o re-lichefiere a exudatului pulm),
de decubit (la boln care au stat in decubit dorsal
mai m tinp)
Rarurile subcrepitante
- orig la niv bronsiilor, sunt umede
- apar in ambii tmp ai resp
- cu tusea dispar
- pot fi mici (seamana cu cele crepitante), mari
(spargerea bulelor de aer in apa)
- apar in bronsite acute, cornice, supuratii pulm
Rarurile cavernuloase
- umed, cu tonalitate joasa si timbru metallic
- prez in cazul unor caverne pulm : TBC
- este o varianta a rarurilor subcrep
Rarurile cavernoase
- tonalitate ridicata
- apare in cazul cavernelor mici
- este o varianta a rarurilor subcrep
Cracmentul
- este o varianta a rarurilor subcrep
- asem cu ruperea unei crengi uscate
- apare mai ales in inspir
- la resp mai ampla apare in reg vf pulm
- caracter uscat (fibroza pulm), umed (tuberc
pulm activa)
SIMPTOME DE ORDIN GENERAL: febra,
frison, transpiratie, pierdere in gerutate, dureri
toracice
CAUZELE DURERII TORACICE: * perete
toracal: neroraglii intercostale, zona zoster
fisuri, fracturi,spondiloza.
* pleuro-branho-pul: pleurite, pluerezii,
cancer b-p, abces
* cardio-vasc: IMA, pericardita.
 * abdominale: litiaza biliara, abces
sufreric, cancer
hepatic.
CAUZE DISPNEE: * fiziologice: efort, altitudini mari
* patologice: obezitate, anemie, afec resp,
card.
* psihologice: afectiuni resp si card induse de
med.
DISPNEE PULMON: a. Obstructiva (disfunc
bent/insuf resp obstructiva)
- procese obstructive ale cailor aeriene sup
(stenoze laringiene/traheale prin edem glotic,
edem laringian, disfunctie gloctica, stenoze
fibrotice=>dispnee tip bradipneic,predom
inspiratorie zgomotoasa)
- procese obstructive branhopul: astm ronsic,
stenoze bronsic=>dispnee expirat, cu expir
prelungita, zgomotos, de tip brodipneic
b. restrictiva (se refera la limitarea
miscarilor resp si reducerea schimbului alveclo
capilar. Apare in : - afectiuni acute/cronice ce
afecteaza parenchimul pulm : pneumonii
masive, bronhopneumonii,TBC
- afectiuni ce det compresia parenchim pul:
pleurezii+pneumotorex masiv
- cancere pul, corpi straini.
Resp Cheyne-Stokes(crescendo-
descrescendo) se caract prin prezenta de
perioade de polipnee nerg, anpl / , curmate de
apnee.Apare in situatii de diminuare a centrilor
resp: ateroscleroza cerebrala, hipert intracran ,
accidente vasc.
Diminuarea duce ca p arteriala a O2 sa nu
declanseze miscari resp, efectul fiind suplinit de
cresterea p arteriale a CO2=> hipervent cu clim
CO2 => hipocapme => apnee.
Resp Kussmaul (in 4 timpi: inspir-pauza-expir-
pauza) se intalneste in stari de acidoza (din
DZ); inspir amplu, zgomotos, pauza, la fel cu
expir.
Resp Biot-miscari resp de intensitate normala,
spatiate de perioade de apnee (in meningite si
tumori cerebrale)
TUSEA- act reflex, consta intr-o inspir profunda,
urmata de inchiderea glotei, / p intrapul urmata
de deschiderea glotei => expulzarea brutala a
aerului intrapul precum si secretiilor si corpi
straini.
-circumstantele aparitiei: pozitionala (pleurezii),
nocturna (cardiacii) efort (astm, bronsita
cronica), emotionala, parexistica prin inspirarea
unui aer insuficient.
5
EXPECTORATIA -act de eliminare de elemente
si subst secretate de caile resp => sputa
-sputa mucoasa, incolora, transp,
albicioasa in astm bronsic.
-sputa sero-muco purulent in
bronsiectoza (alba, galbena/verde)ce are 4
straturi : spumos, mucos, seros si grunjos.
VOMICA=eliminarea prin orificiul bucal, brusc,
in urma unui efort de tuse a unei
colectii ce a ajuns in caile aeriene in
urma efractiei unei bronsite.
HEMOPTIZIA=elimin in urma actului tusei, a
unei cantit de sg provenita de la niv ap resp
TORACE EMFIZEMATOS - cresterea Ø ant-
post a cutiei toracice : sternul proeminent,
coaste crizontalizate, spatiile intercostale se
largesc, fosele supraclare se sterg, gatul scurt,
baza toracelui se largeste, unghiul epigastic
obtuz.
TORACE ASTENIC- alungit/aplatizat cu
reducerea maselor musculare, coaste inclinate,
spatii intercost inguste, fosele supraclare se
adancesc, caract TBC, scleroza si cancer pul.
TORACE INFUNDIBULAR -congenital, post-
traumatic/profesional. Prezenta unei depresiuni
a jumat inf a sternului.
TORACE CONOID -aspect de trunchi de con,
dilatatia portiunii inf a toracelui. Apare in / pres
intraabdominale, tumori abd voluminoase.
TORACE CIFOTIC - prezenta unei cifoze
toracale accentuate, ce apar prin vicii de pz fie
prin afectari ale coloanei. Se asociaza cu
scolioza.
DILATARE DE HEMITORACE-apare in cazul
unor reversari pleurale abundente/tumori pulm
sau ale org din vecinatate; pericardite masive.
REFRACTIE DE HEMITORACE- in atelectazii
masive, sinfize retractale pleuro-pericardice.
SCADEREA AMPLITUDINII MISC RESP: in
emfizemul pul, afectiuni pul extinse, afec ale
peretelui toracic, nevralgii intercostale, afec ale
pleurei.
ENUMERATI PRINCIPALELE METODE DE
INVESTIGARE A AP.RESPIRATOR
- radiologie(radioscopie, radiografie,
tomografie, bronhogrfie,
angiopneumogarfie)
- punctia pleurala(toracenteza)
- pleuroscopia
- scintiograma pleurala
- biopsia pleurala,explorarea functionala
SINDROMUL BRONSITIC = existenta unei
inflamatii acute sau cronice a mucoasei
bronsice de cauza infectioasa, fizico-ch sau
alergica * sindromul bronsitic acut – tablou
clinic:
- tuse – initial seaca, apoi productiva
- sputa – mucoasa(in
virale)/mucopurulenta(in cele bacteriene)
- raluri difuze – ronchusuri in traheita,
asocierea de raluri ronflante si sibilante/sibilante
cu subcrepitante
- jena retrosternala
- dispneea si cianoza sunt rare
* sindromul bronsitic cronic – tablou
clinic:
- tuse productiva – repetata, mai intensa
dimineata, la trezire
- expectoratia – mucopurulenta sau franc
purulenta, in cant mai mare dim = toaleta
bronsiilor
- stare subfebrila, astenica
- dispnee de efort datorita asocierii cu
emfizemul pulm
SINDROMUL DE CONDENSARE
PULMONARA
= total. Simotomelor, semnelor si modificarilor
paraclinice caracteristice suferintei ap resp ce
evolueaza cu reducerea/suprimarea continutului
aeric al unei regiuni a parenchimului pulm. Dpv
etiologic: condensare prin infiltrare bronho alv
de nat infamatorie sau circulatorie(pneumonii,
Bronhopneumonii, IP, TBC), condensare prin
fibroscleroza, proces neoformativ(tumori B/M),
prin atelectazie
a) sindromul de condensare
neretractila:
-cauze: cont aeric este inlocuit cu exudat,
sange(IP), t. fibros, scleroza
*modificari clinice:
-inspectie – torace normal conformat
-palpare – vibratii vocale intarite
-auscultatie – murmur vezicular abolit, suflu
tubar, raluri crepitante
-percutie - matitate
-radiologice – opacitate cu forma triungh cu vf
spre hil, omogena de intensitate crescuta
 sindr de condens din pneumonia
pneumococica
-apare in pneumonii bacteriene acute
-manifestari: frison uni, febra mare, tuse seaca,
sputa ruginie
-manifestari cl: percutie – diminuare sonoritatii
pulm normale, matitate, submatitate; auscultatie
– raluri crepitante/ subcrepitante, suflu tubar
patologic; radiologic – opacitate segm, lobara,
forma triung, vf spre hil si baza spre per toracic;
cele -investigatiile de lab evident crest VSH,
leucocitoza cu neutrofile, crest fibrinogenului
 sindr de condens din IP
-cauze: obstructia completa a unei ram. a
Apulm cu un embolus, insuf card dr/globala
-manifestari: febra, junghi toracic, spute
hemoptoice
-manifestari cl: percutie – submatitate/matitate,
auscultatie – suflu tubar, raluri crepitante,
eventual frecaturi pleurale, radiologie –
opacitate omogena, triunghiulara sau rotujita
b) sindromul de condensare
retractila(atelectazia):
*cauze: tumori, adenopatii mediastinale,
hvetilatia(decubit prelungit),
compresiuni(pneumotorax, pleurezii,
atelectazii), tumori cerebrale, operatii
* modificari clinice:
-inspectie – lumitorace retractar, fosa
supraclaviculara adancita; diminuarea amplit
misc resp
-palpare – vibratii vocale diminuate/abolite
-auscultatie – murmur vezicular abolit/diminuat
-percutie – matitate, submatitate
-radiologice – opacitate segmentara, lobara sau
totala cu forma triungh cu o concavitate care
priveste lateral; spatiile intercosatle
ingustate=retractie
SINDROMUL DE REVARSAT PLEURAL
LICHIDIAN=pleurezia
=prezenta de lichid la niv cav pleurale; dupa
nat, lichidul poate fi exudat(de nat imflam, cu mt
prot) sau transudat(sarac in prot); Dpv al aspect
lich, pleureziile pot fi: serofibrinoase,
hemoragice, purulente, chiloase
*modif clinice:
-inspectie: intarzierea sau diminuarea amplit
misc resp la niv hemitoracelui afectat; revarsat
lich f mare>>asimetria toracelkui, bombarea
hemitor afect
-percutie: submatitate/matitate in fct de cant de
lich; este deplasabila in fct de poz bolnavului
-lim sup este oriz cand cant de lich este mica
sau exisat si aer p langa lich
-lim sup este curba in caz de cant medie=curba
parabolica a lui DAMOISEAU-concavitatea in
sus, atinge un nivmax in axila
-palpare: vibratii vocale scazute pana la abolire
-auscultatie: murmur vezicular scazut pana la
abolire
*simptome si semne:
-dispnee: intensitatea ei depinde de cant de lich
prezent, rapiditatea instalarii/aparitiei lich,
starea pl subiacxent si contralateral
-tusea: tuse „pleurala‟ – seaca iritativa; det
intensif durerii
-durere – doar la baza toracelui/ submamelonar;
vie, se accentueaza la inspir profund sau tuse
-modif radiologice: matitate / submatitate
PNEUMOTORAX
= sindr de revarsare pleural aerian
= prezenta aerului in cav pleurala
-poate fi spontan, provocat, genreralizat,
localizat, pur, mixt, inchis, deschis
*simptomatologia:
-durere toracica: violenta, lancinanta, asem
loviturii de cutit, intensificata de tuse
-tuse: seaca, rebela, chinuitoare, intensif
durerea si dispeea
-dispnee: in fct de masivitatea si rapiditatea
instalarii pneumotoraxului, starea funct a plam
subiacent si contralateral
*ex cl:
-inspectia: hemitorace afect imobil+bombat
-palpare: diminuare pana la abolire a transm
vibr vocale
-percutie: hipersonoritate cu nuanta de
timpanism, submatitate/matitate(cand e masiv)
-auscultatie: murmur vezicular abolit/diminuat,
uneori suflu amforic
-radiologic: hipertransp marginala a
hemitoracelui afectat cu disp desenului pulm,
plam redus de vol pana la aspect de bont,
impins spre hil; hemidiafragma resp este
boborata; spt intercostale largite
SINDROMUL DE HIPERAERATIE
PULMONARA
= grupeaza afectiuni caracterizate prin
cresterea spatiului aerian situat distal de
bronsiola terminala
6
-exista 2 tipuri: pasagera – in astmul bronsic si
permanenta – in emfizemul pulm
1.ASTMUL BRONSIC – obstructie
generalizata a bronsiilor mici si mijlocii. Cu
etiologie variata, de durata si intensitate
variabila, apare la pers cu hiper-reactivitate
bronsica
a.Dpv etiologic: astm alergic, non-alergic
b.Dpv patogenic: spasmul musc netede
bronsice, edemul mucoasei bronsice, Hsecretie
bronsica cu vascozitate crescuta
c.Acces paroxistic=criza: are 3 faze
*Promdromala – aparitia fen resp,
digestive si nervoase
*Dispneica – de dispnee expiratorie
*Catarala-umeda
d.Examen cl:
-Percutie: hipersonoritate
-Auscultatie: expir prelungit, raluri sibilante,
ronflante, subcrepitante>>zgomot de porumbar
-Palpare: diminuarea transm vibr vocale
-Examen radiologic: intrecrize - img perf
normala; in criza- torace dilatat, transparenta
pulm crescuta, orizontalizarea coastelor, poz
joasa a diafragmului
-Examenul sputei: nr crescut de eozinofile,
cristale CURSCHMANN, cristale CHARCOT-
LEYDEN, corpi CREOLA,
-Exporare funct: VEMS scazut, proportional cu
severitatea astmului; indice Tiffneau scazut
2) EMFIZEMUL PUMONAR
=distensia ireversibila a spatiilor aeriene situate
distal de bronhiola terminala, asociata cu
distrugerea septurilor alveolare
-Acestea pot duce la crest vol rezidual si
hiperinflatie; disptrugerea per alv duce la
scaderea suprf alv totale si distrug cap pulm
*Dpv etiologic – cauze: fumatul, poluarea
atmisferica, infectii acute bronsice, fact genetici
*Simptome: dispnee indelungata(initial la
efort,apoi permanenta, chiar si la repaus), tuse
minima cu expectoratie redusa, aspect mucoid
al sputei
*examen clinic:
-inspectie: „pink puffers” – gafaitori roz, pac
longilinia stenici, torace emfizematos(globulos,
in butoi)
-palpare: diminuarea ampl misc toracice, a
intensit soculuia pexian, a transm vibr vocale
-percutie: hipersonoritate, matitate cardiaca
-auscultatie: diminuarea transm murmurului
vezicular, prelung expirului, raluri ronflante si
sibilante(bonsice uscate
*ex radiologic: transparenta pulm crescuta,
desen vscular diminuat, diafragm coborat, cord
mic, verticalizat
*explor. Funct.: VEMS mt scazut, cap tot
crescuta, vel rezidual mt crescut
SINDROM CLINIC DIN BRONSIECTAZII
=afect caract anatomic prin prezenta dilatatiilor
permanente,irevers, ale lumenului bronsic, de
dimens var, localiz sau difuze, iar dpdv cl prin
expectoratie abundenta si tuse dat aparitiei
infectiei locale, cu car recurent si tendinta la
cronicizare.
Tipuri: -cilindrice, moniliforme, saculare, chistice
-dobandite, congenitale: primare sau
sec
Expectoratia-semnul major, dg fiind sugerat de
prez unei cantit masive (peste 100ml/zi). Se
exteriorizeaza dim, la trezire si seara la culkre.
Sputa are 4 str: spumos, mucopurulent,
fluid,mucos si purulent. Se pot intalni hemoptizii.
Semnele si simptomele gen sunt discrete o
lunga per de tp.
Ex. Cl:
-inspectia, percutia,palparea sunt de ob
normale, eventual submatitate localizata
-auscultatia poate decela prezenta de raluri
subcrepitante, ronflante, ev si sibiene
Ex. RX: umbre areolare. Pt dg de certitud se
efect bronhografia (mulaj bonsic realiz prin inj
intraluminala a unei subst radioopace)- se
precizeaza nr si dimens bronsiectaziilor
SINDROM CAVITAR
Caverna= cav ce apare la niv parenchimului
pulmon dat distrugerii acestuia dat necrozei
banale, dat germenilor, necrozie gomoase,
necrozei tumorale/cazeoase. Tusea va fi
generata si de exteriorizarea prod ce rez din
tipurile mai sus ment de necroza. Dg poate sa
fie clinic: caverna mare, pana la 7 cm de per
toracic.
Ex. Cl.
-palpare: vibr vokle intarite/diminuate
-percutie: hipersonoritate/submatitate
-diminuarea murmurului vezicular; prezenta
ralurilor- cracmente din zona de vf a plaman
RX: aparitia unei hiperclaritati inconjurate de un
inel opac. Daca caverna e recenta-inel opac
subtine; daca e veche-inel opac gros. Imaginea
e hidroaerica sau hiperclara
ABCES PULMONAR
=supuratie circumscrisa loc care apare intr-o
cavit neoformata, aparuta ca urmare a unei
infectii cu germeni virulenti, piogeni, inocularea
prod pe cale bronsica,sg, limfatica. Evol are 3
faze: de constituire (focar inchis), de evacuare
(exteriorizare prin vomica), de focar deschis.
Abcesul pulmon este fie primar, fie sec unei alte
lez.
Manifest: -prima faza: de constientizare a
abcesului. E o evol ca un sindrom de
condensare, fara semne de focar la finele
careia se prod vomica si evol cu sindr cavitar. In
prima faza avem: frisoane, febra mare, junghi
(dk e apr de pleura), tuse seaca, eventual
dispnee; torace normal conformat, vibr vokle
normale, matitate, murmur vezic diminuat intr-o
anumita zona fara semn de focar. Dg RX:
opacitate omogena intensa, rotunda, bn delimit.
Pac pov aparitia durerii, intensif tusei si ap unei
supuratii patognomonice=vomica care poate
prez striuri sangvinolente.
Vomica e totala / fractionala. Abcesul se
exacueaza total sau partial. Clinic sindr cav evol
cl in expectoratii cavernoase: suflu cavitar, raluri
cavernoase. RX: rec abcesul daca evacuarea
abcesului a fost partiala=imag hiperaerica,
imagine rotunda, opaca la baza. Daca
evacuarea e tot-imag hiperclara.
In ex de sputa-fibre elastice denota necroza de
ts pulmon.
SINDROM MEDIASTINAL
=b ac/cr ale org ce se gas in mediastin: timus,
inima, trahee, bronsii mari, VCS, VCI, v.
Azygos, nn vagi, frenici, gg si lantul simpatic
Simptome gen: hipertermie, anorexie, astenie,
scadere ponderala.
Manifest dureroase: dureri mediastinale, sit
retrosternal,prof, cu pct fix; dureri nevralgice cu
loc toracica; dureri osoase-persistente, de mare
intensitate, neinfluentate de medicatia antalgica,
accent de tuse, stranut, palpare
Dispneea poate fi mecanica sau reflexa. Poate
aparea la efort sau in anumite pozitii. Tusea e
iritativa, seaca, rebela la tratament. Disfonia
poate merge pana de la voce ragusita la voce
baritonala. Disfagia e initial intermitenta, se
agraveaza progresiv. Sughit prin iritarea n frnic.
Varsaturi care pot insoti accesele de tuse si
rezulta din iritarea n vag. Hemoptizii de
mica/medie amploare
Semne asoc sindromului: cianoza, edem, circ
colaterala.
Ex. Cl. *inspectia: deform toracice, bombare
hemitorace
*palparea pct Valleix e dureroasa,
crepitatii subcutanate
*percutie: mediastin largit, stern mat,
matitate/submatitate
*auscultatie-bronhofonie, sufluri
sistolice
Princ boli kre dau sindr mediastinal: TBC,
cancer b-p, boli de sg, leucemii ac,
limfoame,sarcoidoza, anevrism de aorta, gusa
plonjanta in mediastin, tumori timus
Dispneea cardiaca
Este inspiratorie si expiratorie, cu polipnee,
este prod in principat prin staza cu exceptia
stenozei art pulmonare
Bolnavul o descrie ca “sete de aer”
La examenul clinic se constata modif de
frecventa (creste->polipnee) uneori si de ritm
(de exemplu, respirati Cheyene-Stokes nu este
insotita de “sete de aer” )
Dispneea de efort
Se afirma in rap cu toleranta la efort si respectiv
in functie de marimea efortului dupa a carui
valoare se stabilesc clasele NYHA ale insuf
card
Este intalnita si an alte afectiuni : respiratorii,
anemie.
Ea este exagerata de nevroticii cu
componenta pitiatica(isterica), precum si de cei
interesati de sustinerea cu obstinatie a faptului
ca sunt grav bolnavi. Poate fi minimalizata de
cei care nu doresc sa fie considerati bolnavi,
dupa cum cardiacii reali care isi reduc
inconstient efortul nu mai ating intensitati ale
acestuia la care dispneea sa apara.
Se reconanda ca efortul sa fie facut de
bolnav alturi de medic,in acest timp urmarindu-
se frecv resp si eventuala cianoza.
Dispneea se afla in relatii de directa
proportionalitate cu efortul facut, dispare dupa
un interval de ordinul minutelor dupa incetarea
efortului, diminua dupa terapie eficienta (proba
terapeutica), este frecv insotita de tuse seaca,
de mici hemoptizii, mai ales in stenoza mitrala si
de aparitia si intesificarea cianozei.
7
Edemu pulmonar acut
Apare in insuficienta cardiaca stanga din
diverse cauza, in stenoza mitrala
Dispneea descrisa ca “sete de aer” apare
brusc, paroxistic, este extrem de severa,
deseori este nocturna producand ortopnee.
Este polipneica, atat inspiratorie cat si
expiratorie.
Sputa este seroasa, aerata(barbotarea aerului
o face sa aiba un aspect spumos)
Expectoratia poate fi absenta in edemu
bronhoplegic sever. Este insotita de anxietate
extrema, sudoratie, tegumente palid-cianotice
Examenu clinic deceleaza :
-la niv ap. resp : prezenta de raluri
subcrepitante si crepitante “cataratoare”
-la niv ap cardio-vasc : prez
tahicardiei, a ritmului de galop; decelarea unei
crdiomegalii este frecventa si atesta insuficienta
ventriculara stg
Tens art poate fi –HTA severa- cauza
edemului pulm acut cardiogen, dupa cum poate
fi si scazuta (hipotens art pana la colaps) in IMA
(infarc miocard acut)
Sun de asemena prezente semnele
cardiopatiei cauzale
Dispneea paroxistica nocturna
Vechiul termen utilizat, de astm cardiac, este
impropriu atat d.p.d.v. etiologic, cat si clinic si
respectiv terapeutic.
Reprezentand o manifestare a insuf ventric stg
caracteriz prin :
dispnee paroxistica
-de intensitate relativ mica
-avand durata de ordinul
minutelor(pana la 30 min)
-aparand nocturn
-polipneica
-ata inspirat cat si expiratorie
-insotita de ortopnee
Poate trece in forma severa a edemului pulm
acut. La exam clinic se poate decela sau cu
rare raluri subcrepitante bazale, prez
tahicardiei, frecvent prezenta galopului.
Ortopneea
Reprezinta o dispnee mai severa care, indif de
cauza si mecanism, obliga la poz
sezanda(datorita faptului ca travaliu cardiac
diminua prin stagnarea unei parti din sangele
circulant la niv mbr inf, iar tavaliu diafragmului
are un randament sup in aceasta pozitie) Este
explicata pozitia post de fixare a mbr sup in
vederea utilizarii muschilor repiratori accesori.
Are o persistenta indelungata : zile sau
saptamani. Se accentueaza nocturn, somnul se
desfasoara frecvent in fotoliu sau in pozitie
sezanda, cu capul pe masa. Este atat inspirat
cat si expirat, fiind insotita de polipnee.
Initial bolnavul doarme cu capul mai sus, pe
masura agravarii insuficientei ventric stg, nr de
perne necesare creste, bolnavul nu mai suporta
bolnavul nu mai supota “efortul de a sta culcat”
Ortopneea adevarata traduce :
insuf card stg
insuf card globala, cu predominata celei stgi
Atuci cand apare predominata dreapta
dispneea se amelioreaza sau dispare.
Exam obiectiv evidentiaza prezenta cianozei,
hipersudoratiei, frecv hidrotoracelui, uneori chiar
bilateral
Palpitatiile
Pot fi definite ca percepera de catre bolnav a
uno batai inechidistante ale cordului.
Prezenta lor nu are semnificatia prezentei unor
afectiuni acdiace, extracardiace sau a aunei
aritmii. Ele pot aparea in mod normal la emotii
sau la eforturi.
Rare ori reprezinta unicul simtom la cardiaci.
Poate reorezenta doar o perceptie anormala a
unui ritm cardiac perfect normal,
Pote reprezenta unul dintre simtomele comune
ale nevroticilor, pot fi determinate de consumul
exagerat de cafea, tutn, alcool..
O imp deosebita capata anamneza : bolnavul
descrie bataile percepute ca regulate; inceputul
este brusc, iar sfarsitul progresiv.
Se insista asupra eventualelor legaturi a
palpitatiilor cu efortul,precum si asupra
fenomenelor asociate : durere poliurie, asupra
efectelor manevrelor vagale, tuse, manevra
VALSALVA, compresia nodului sinocarotidian.
Trebuie acordata atentie unei eventuale ECG
efectuate in timpul perioadei in care bolnavul
simte palpitatiile.
Asocieri sugestive :
-batai ce apar intermitent,
neregulat,de foarte scurta durata, sunt de
regula extrasistole
-batai complet neregulate, aparand
brusc au semnificatia fibrilatiei atriale
paroxistice
-batai (in accese) aparand brusc, cu
frecv ridicata, regulate, durata de ordinul min
pana la ore sau zile, cu oprire deasemenea
brusca au semnif unei tahicardii paroxiste
supraventriculare
-bataile instalate progresiv, disparand
progresiv, frecvente, regulate au semnif de
tahicard sinusala.
Durerea din angina pectorala
Este caracteriza de :
-sediu-retrosternal (primele spatii intercostale)
avand cea mai mare pondere diagnostica
-sau precordial (mai rar)
-iradiere, poate fi in umarul drept, in bratul
stg,pe fata cubitala a antebratului stg, la niv
degetelor IV si V
Uneori iradierea poate fi in bratara,la niv atric
radio-carpiene, la niv reg cervicale ant sau la
niv unghiului mandibulei, intre omoplati, la niv
conductului auditiv extern.
-intensitatea este variabila de la
simpla jena pana la durerea atroce
-durata este de la cateva min pana la
cel mult 20 min
-modalit de producere ; eforturi,
emotii, situatii conflictuale, etc.
-modalitati de calmare a durerilor :
repaosul, administrarea de nitroglicerina
-fenomene asociate : anxietate,
senzatie de constrictie toracica
-caractere negative : nu este pulsatila;
nu este influentata de respiratie, de miscari
brusteale trunchiului sau mbr-lor sup
Durerea din infarctul miocardic acut
-localizare ; este retrosternala
-iradiere : este similara durerii din angina
pectorala
-intensitatea este foarte mare
-durata este mai mare decat in cazul anginei
pectorale-peste 30 min pana la 24-36 ore.
-modul de producere : poate aparea atat la efort
cat si la repaos
-modul de calmare : administrarea de opiacee,
opioide
-fenomene asociate : prezenta transpiratiilor,
hipotensiunii, a varsaturilor si sughitului (mai
ales in localizarea post-inf)
-caractere negative ; nu cedeaza la
nitroglicerina
Durerea din pericardita acuta
Apare inconstant
Localizare : este precordiala
 Iradiere : absenta de regula, uneori apare ca
durere frenica, prezenta sublavicular, punctul
frenic fiind sensibil
Intensitate : poate fi perceputa ca simpla jena
sau poate fi atroce, cu caracter lancinant, este
accentuata de tuse si de respiratie
Durata : permanenta
Modul de producere ; inconstant
Modul de calmare : analgezice uzuale (rar
opiacee)
Fenomene asociate : respiratie superficiala-
misc resp ample accentueaza durerea
Patoenie : pericardul visceral si cel parietal
sunt in cea mai mare parte nedureroase.
Pericardul parietal inf este sensibil la distensie
si la ischemie. Durerea (vezi mai sus)
imprumuta calea n. Frenic
Junghiul atrial
Se intalneste frecvent in stenoza mitrala,
atriul stg marit poate fi dureros, de la o
simpla jena la o durere extrem de intensa
Zona de proiectie a durerii este inter-
scapulo-vertebrala stg. Durerea din
aceasta zona este exacerbata la percutie
sau la efort.
Mecanismul durerii este neclar, ca si
faptul ca aceasta cedeaza cand se
instaleaza insyficienta cardiaca.
Durerea vasculara periferica
1.Claudicatia intermitenta (caracteristica pt
ischemia mbr-lor inf)
Denumirea vine de la claudicare (a
schiopata) este o durere musculara care
este localizata cel mai frecvent la niv
gambei, mai rar la niv coapsei,fesei sau
plantei.
Durerea apare exclusiv la efort,cedeaza la
oprirea efortului,in cazul in care subiectul
nu intrerupe efortul se va asocia
contractura musculara.
Durerea este proportionala cu intesitatea
efortului
Obstrucia arteriala acuta – det. apariatia
unei dureri atroce, insotita de tulburari de
coloratie (paloare) localizata de regula la
niv sediului obstructiei
Sincopa
8
Este caracterizata prin : pierderea
cunostintei, absenta pulsului si a tensiunii
arteriale. Contractiile cardiace si miscarile
respiratorii marcheaza o rarire extrema
sau chiar oprire.
Poate aparea fara oprirea inimii, prin
diminuarea debitului cardiac.
Sincopa tipica apare in blocul atrio-
ventric de gr. III care se insoteste de
sindromul ADAMS-STOCKES-
MORGAGNI in care : oprire cordului pt 2
sec det vertij si paloare, oprirea pt 6-8 sec
face sa apara sincopa, 20 sec-aparitia
unui acces convulsiv tonico-clonic insotit
de cianoza si respiratie zgomotoasa
Oprirea cordului pr 3-4 min duce la
decedare
Aparitia sincopelor in blocurile AV de gr.
III este indicatie absoluta pt implatarea
peace-makerului artificial
Sincopele pot aparea si in :
-infarct miocard acut – IMA cu
debut sincopal
-tamponada cardiaca
-stenoza aortica si pulmonara
-aritmii cu ritm rapid (det
scaderea semnificativa a DC) Tahicardiile
paroxistice, fibrilaria ventriculara
-ortostatism – hipotensiune
ortostatica si respective scaderea
semnificativa a DC la cei imobilizati mult
timp, la pers de varsta a treia cu fenomene
de insuficienta circulatory vertebro-
bazilara, dupa administrarea unor
medicamente ce pot det hipotens
ortostatica semnificativa (
guanetidina,clonidina,prazosin ), in cazul
unor varice hidrostatice de mari
dimensiuni
-prin hipersensibilitate a sinusului
carotidian – sincopa poate aparea la
acesti indivizi la manevrele simple uzuale :
barbierit, inchiderea gulerului camasii
-prin obstcol intermitent in calea
jetului de sange : mixom atrial,
trombembolism pulm masiv,
tromb atrial pediculat
-prin cresterea brutala apres
intratoracice (cu compresia vv
cave si
Lipotimia – Reprezinta o pirdere de
scurta durata a constientei, cu mentinerea
functiilor vitale, este considerata de unii o
“sincopa incompleta, avortata”
INSPECTIA GENERALA
-urmareste:talia individului,stare de
nutritie,habitusul
Atitudinea/pozitia:
a)ortopneea:este caracteristica
-semnifica prezenta unei insuficiente
ventric stangi severe
b)dispnee pozitionala:
-semnul “atitudinilor” din pericardita
exsudativa abundenta
-“semnul pernei”
-“semnul rugaciunii mahomedane”
FACIESUL
1.faciesul mitral
2.faciesul cyanotic&buhait
3.facies
Basedowian,Cushibgoid,Mixedematos
-toate sunt afectiuni endocrine insotite de
manifestari cardio-vasculare
MODIFICARI OCULARE/PERIOCULARE
1.xantelasma+gerontoxon-sunt associate
aterosclerozei sistemice
-xantelasmele sunt depozite de cul
galbuie,localizate cel mai frecvent la niv
pleoapelor,prezente in dislipidemii,affect
metab in care ateroscleroza apare
prococe&are manif severe
-gerontoxonul este inelul divers colorat
2.boala Graves-Basedow are printer
semnele definitorii exoftalmia si asociaza,
in formele severe,cardiotireoza
3.semnul Argyl-Robertson(inegalitatea
pupilara=anizocorie) intalnit la sifilisul
nervos
4.hippus-ul pupilar:present in insuficienta
aortica medie/severa
MODIFICARI ALE
TEGUMENTELOR,TES CELULAR
SUBCUTANAT
1.paloarea tegumentelor-intalnita in
valvulopatiile aortice,in hipertensiunea
arteriala renala/renalizata
2.icterul/subicterul-intalnit in:insuficienta
cardiaca dreapta,insuficienta tricuspidiana-
cul oliv,in trombembolismul pulmonary
3.cul “cafea cu lapte” a
tegumentelor;asociaza si:petesii
subconjunctive,hemoragii
subunghiale,noduli OSLER
4.hipocratismul digital:in cardiopatii
congenitale cianogene,cordul pulmonary
cronic sec BPOC,endocardita subacuta
5.edeme de etiologie cardiaca
TURGESCENTA JUGULARA
-venele jug sunt mai vizibile,dar mai putin
palpabile pt k:sunt mai superficiale,pres
vasculara este mai mica;se dilate in
decubit dorsal si se colabeaza in poz
sezanda
-in mod normal,in poz de decubit dorsal se
constata distensia si eventuale pulsatii sub
niv manubriului sternal;cand pacientii isi
ridik toracele la 45 grade distensia si
pulsatiile se extend la 1-2 cm deasupra
manubriului sternal
-patologik este considerate extinderea
pulsatiilor si distensiei peste acest
nivel(ex:insuficienta cardiaca dreapta)
Asocierea:-turgescenta semnificativa a
jugularelor+pulsatii ample ale lor se
constata in valvulopatii tricuspidiene
-turgescenta semnificaticva cu pulsatii
directe discrete se constata in pericardita
constrictiva
-prezenta unei turgescente mari,,lipsita de
pulsatii,se constata in obstructia de vena
cava superioara
PULSATIA JUGULARA
-dificil de observat fie dat colabarii,fie dat
unei distensii prea mari
-absente in fibrilatia atriala
-dak unele pulsatii se succed regulat dar
fara leg cu pulsul radial,aceasta
eventualitate are semnificatia prezentei
unui bloc AV gradul 3
-bloc AV grad 3 are loc cateodata
contractia concomitenta a atriului si
ventriculului,generand o pulsatie jugulara
ampla “in lovitura de tun”
-in sistola ventric tricuspida e inchisa
-pulsatiile ample se intalnesc in stenoza
tricuspidiana,stenoza
pulmonara,hipertensiune pulmonara
-existenta unui puls venos sistolic se
intalneste frecvent in insuficienta
tricuspidiana
PULSATIA CAROTIDIANA
-atunci cand sunt ample,vizibile poarta
denumirea de “dans arterial”,fen ce se
intalneste in insuficienta aortica,in
ateroscleroza sistemica cu carotide
rigide,in sindromul hyperkinetic
PALPAREA SOCULUI APEXIAN
NORMAL
=expansiunea in afara a varfului inimii,prin
modificarea formei si rotatia in plan axial,in
sistola,a ventriculului stang
-pozitia sa este, in mod normal, in spatiul
V intercostal stang pe linia medio-
claviculara,respectiv la max 10 cm de linia
mediasternala
-palparea sa se face,dat variatelor
modificari pozitionale pe care socul le
poate cunoaste,cu intreaga palma,centrata
pe spatiile intercostale IV si V si respective
pe linia medioclaviculara
-senzatie tactila slaba sau
lipseste=>bolnavul va fi examinat si in
decubit lateral stang,pastrand in minte
faptul ca examinarea bolnavului in aceasta
poz duce la o deplasare laterala-cu aprox
2 cm- a poz normale a socului
-socul apexian poate sa nu fie perceput la
cei la care grosimea peretelui este
crescuta:obezi,femei cu macromastie,atleti
cu musc f dezvoltata
-poate sa nu fie perceput cand contactul
ventriculului stang cu peretele toracic se
face pe fata post a unei coaste
-nu se percepe cand se diminueaza forta
contractila a ventric stang:miocardite
9
acute,infarct miocardic acut,clase inalte de
insuficienta cardiaca.
FREAMATUL
=echivalentul palpatoriu al unui suflu
cardiac intens.
-exista o cardiopatie ce poate fi:
->valvulara:ex:freamatul diastolic din
stenoza mitrala,freamatul systolic
din:stenoza aortica,insuficienta mitrala si
stenoza pulmonara
->variate anomalii congenitale:ex:defect
septal ventricular,persistenta canalului
arterial
=>un freamat poate fi:
-sistolic(corespunde ascensiunii sistolice a
socului apexian,respectiv pulsului
carotidei)
-diastolic(situate intre sf ascensiunii
sistolice apexiene si inceputul urm
ascensiuni)
-continuu(prezent in tot ciclul cardiac)
MODIFICARILE SOCULUI APEXIAN –
DEPLASARI
Cauze extracardiace:
-revarsat pleural masiv:cel stang
deplaseaza socul apexian spre
dreapta&cel drept deplaseaza socul
apexian spre stanga
-ascita abundenta
-sarcina de ultimo trimestru
-meteorismul abdominal
Cauze cardiace:
-revarsatul pericardic impinge progresiv
socul in spatiile intercostale stangi III/IV
-hipertrofia ventric/dilatatia ventric:cand
afecteaza ventric drept socul apexian a fi
deplasat lateral spre stanga, spre linia
axilara ant/medie;cannd afecteaza ventric
stang,socul este deplasat atat lateral cat si
in jos;cand afecteaza ambii ventriculi,socul
este deplasat atat mult in afara cat si in
jos.
-“falsul soc al varfului”:intalnit in marile
hipertrofii ventric drepte in care in spatiul
intercostal stang,pe linia medio-
claviculara,se afla varful ventric drept,iar in
afara,spre linia axilara ant sau chiar
medie,se afla varful ventric stang
-in lez tricuspidiene ventric drept este de
dim mari,iar in stenoza mitrala ventric
stang este de mici dim
-in dextrocardii socul este palpabil la niv
hemitoracelui drept
MODIFICARI ALE AMPLITUDINII
SOCULUI APEXIAN
-amplitudine redusa:in conditii de
diminuare reala a fortei socului:miocardite
acute,infract miocardic acut,clase inalte
ale insuficientei cardiace
-in conditii in care desi forta socului este
normala,transmiterea sa periferica e
dificila:obezi,emfizematosi
-amplitudine crescuta:in conditii fiziologice
-in conditii patologice:in cadrul sindromului
hyperkinetic din stari febrile,anemii
-in insuficienta valvulara aortica se
intalneste socul apexian puternic si
globules
-socul bifid in:ritmul de galop,bombarea
mezo/telediastolica din anevrismul
ventricular,stenoza functionala a camerei
de evacuare a ventric stang care franeaza
reactia sistolica
-socul retractil din pericardita constrictiva
adeziva
Palparea ventric dr
Doar cand e de dimensiuni crescute, sau
cand tot cordul e deplasat medial
Palparea: in epigastru, cu degetele mainii
drepte facute carlig, introduse in unghiul
xifo-costal stg
Perceperea pulsatiilor ventric dr = semn
Harzer pozitiv = hipertrofie ventr dr
Pulsatiile ventric dr (directie oblic
inferioara, din afara inauntru) trebuie
diferentiate de pulsatiile unei aorte
normale (de jos in sus) sau de pulsatiile
unui anevrism aortic
Percutia cordului
Se descrie prezenta unei matitati relative
(submatitate) care coresp proiectiei
marginilor cordului pe peretele toracic ant
si ant-lat, si a unei matitati absolute, care
coresp portiunii cordului aflata in contact
direct cu peretele toracic
Limitele matitatii cardiace relative normale:
1. lim. sup. – la nivelul celei de-a 3a
artic sterno-costale
2. lim. stg. – linie curba cu
convexitate externa ce uneste limita
sup cu sediul socului apexian
3. lim dr. – coincide cu
marg dreapta a sternului
4. lim inf. – se confunda cu linia
hepato-apicala (uneste vf unghiului
cardio-hepatic cu sediul socului
apexian)
 utilitatea percutiei cordului rezida
in:
1. recunoasterea prezentei
revarsatelor pleurale
2. recunoasterea prezentei
cardiomegaliei:
 marirea atriului dr -> cresterea
dimens matitatii cardiace in sp
intercostale dr 3-4;
 marirea ventr stg -> cresterea
dimens matitatii cardiace in sp
intercost. stg 3-4 iar socul
apexian e prezent in sp 6-7
lateral de linia medioclavic.
 Marirea ventric dr;
 Dilatarea aortei ascendente ->
matitate ce depaseste marginea
dr a sternului in sp 2 intercostal;
 Dilatarea arterei pulmonare ->
greu decelabila prin percutie, prin
stergerea golfului pulmonarei.
Auscultatia cordului
 Componenta obligatorie
a examenului clinic al cordului
 Poate fi imediata, directa
(aplicarea pavilionului urechii pe
torace), si respectiv mediata (prin
intermed stetoscopului),
superioara pt: localizare, iradiere,
auscultatie in decubit lateral stg,
evidentierea unor zgomote
 particulare – galop, sufluri
diastolice.
Focare cardiace = zone de maxima
audibilitate a evenimentelor sonore de la
nivelul orificiilor valvulare.
1.focarul mitral – coincide cu pozitia
normala a socului apexian (spatiul 5
intercostal stg pe linia medioclaviculara);
in hipertrofia ventr stg se extinde medial;
in hipertrofia ventr dr se extinde lateral;
ofera audibilitate maxima pt Z1, zgomotele
valvulare ale aparatului mitral, zgomotele
ventr stg.
1. focarul tricuspidian – corespunde
bazei apendicelui xifoid, se extinde in
sp 5-8 parasternal, 1-2 cm la dreapta,
2-3 cm la stg. In hipertrofia ventr dr se
extinde spre stg, iar in ht ventr stg se
extinde spre dreapta. Aici, intensitatea
e maxima pt zgomotele produse la
nivelul aparatului valvular tricuspidian.
2. focarul pulmonar – localizat in sp 2
intercostal stg parasternal si se
extinde in sus spre artic sterno-
claviculara, iar in jos in sp 3
intercostal stg. Intensitate
auscultatorie max pt sunetele prod de
sigmoidele pulmonare (componenta
pulmonara a Z2).
3. focarul aortic – spatiul 2 intercostal dr,
parasternal; se extinde in jos in sp 3
intercostal dr+medial.
Mecanismul de producere al zgomotelor
cardiace normale
In mod normal se ausculta cel mai
frecvent 2 zgomote: I si II.
Z1 e mai intens, are o tonalitate mai joasa,
cu inceput si sfarsit mai putin net, cu
audibilitate max in focarul mitral.
Z2 e mai putin intens, de tonalitate mai
ridicata, cu inceput/sfarsit mai nete, cu
audibilitate max in focarele
aortic/pulmonar.
Zgomotul 1:
 apare la inceputul sistolei ventriculare
10
 se considera ca are 3 componente:
valvulara(inkiderea valvulelor mitrala
si tricuspida in sistola), musculara(prin
contractia izometrica a m ventricular
in sistola), sanguina.
 Componenta initiala se sincronizeaza
cu inkiderea valvei mitrale; a 2a
componenta e sincronizata cu
inkiderea tricuspidei
 Segmentul principal = faza de
crestere a presiunii intraventriculare,
generand unde sonore cu intensitate
mare si tonalitate inalta.
 Segmentul terminal cuprinde
turbulente minore, cu amplitudine
mica, la inceputul ejectiei sangelui din
ventricul in vasele mari, precum si
vibratiile peretilor vaselor mari.
Zgomotul 2:
 2 componente: A2 – inkiderea
valvelor aortice / sfarsitul perioadei de
ejectie a VS, si P2 – inkiderea
valvelor pulmonare / sfarsitul
perioadei de ejectie a VD.
 Deci, sursa Z2 este vibratia velvelor
inkise, puse in miscare de sangele
adiacent.
Modificari Z1 si Z2
1. diminuarea intensitatii ambelor:
 la obezi, emfizematosi,
in pericardita cu revarsat
abundent, endocardita
reumatismala, IMA,
miocardita acuta
2. diminuarea intensitatii Z1:
 PR lung (BAV gr.1)
 BRS major
 SM severa (imobilitatea
valvei)
3. diminuarea intensitatii Z2:
 stenoza aortica severa
 stenoza pulmonara severa
4. accentuarea Z1:
 stenoza mitrala; anemie,
febra, efort, adinistrare
epinefrina, anxietate
5. accentuare Z2:in focar aortic(n
HTA,ateromatoza aortica),in focarul
pulmonarei(in HT pulmonara din
stenoza mitrala,cordul pulmonar
cronic,cardiopatii congenitale
6. diminuare Z2:in focar aortic(HTA
imporanta si socul
cardiovascular,insuficienta aortica);in
focar pulmonar(stenoza
pulmonara,stenoza aortica)
7. dedublare Z1:in conditii semiologice
fara importanta;blocul major de
ramura dreapta,extrasistole
ventriculare,tahicardia
ventriculara,HTA,embolia pulmonara
masiva
8. Dedublare
Z2:fiziologica,patologica(dedublare
distantata,fixa,paradoxala)
Ritmurile in 3 timpi
- clacmentul mezo-telesistolic mitral – in
sistola, aproape de ZII, intens, scurt,
pocnit,
superficial, vibrant
- urmat de suflu systolic in
prolaps de valva mitrala
- clacmentul pericardic - caract
pericarditei constrictive calcificate sau
fibroase
GALOPUL = fenomene vibratorii datorate
hipotoniei peretilor ventriculari, destinsi de
u flux de sange atrio – ventricular crescut;
GALOPUL PROTODIASTOLIC – (sau
ventricular), apare in conditiile unui
ventricul dilatat, putin compliant; se
considera ca insuficienta ventriculara
creaza conditii opime pentru aparitia
ritmului de galop; galopul protodiastolic ar
corespunde unei hipertrofii cu dilatatie
ventriculara excentrica, traducand o
suprasolicitare diastolica ventriculara
(insuficienta aortica)
GALOPUL PRESISTOLIC (atrial) –
aparitia galopului presistolic: sistola atriala
determina umplerea ventriculara
presistolica si are o contributie esentiala
deoarece forteaza distensia ventriculara,
ducand la solicitarea muschilor pilieri si
cordajelor tendinoase, ducand la aparitia
vibratiilor valvelor; din date recente,
galopul presistolic ar corespunde unei
hipertrofii ventriculare concentrice, ce
traduce suprasolicitarea sistolica a atriilor
(in hipertensiune arteriala si stenoza
aortica);
SUFLURI CARDIACE ORGANICE –
traduc existenta unor modificari de flux
sanguine la nivelul unor leziuni: valvulare
(stenoza si insuficienta), vasculare
(stenoza arteriala), defect septal;
Suflurile cardiace, din d.p.d.v. auscultator
sunt sistolice sau diastolice, de variate
intensitati, cu localizare, re regula la
nivelul focarului de producere, avand
deseori o iradiere caracteristica;nu dispar
la modificare pozitiei sau in functie de
timpii respiratori;
SUFLRILE ORGANO – FUNCTIONALE –
apar in conditiile unor valve normale, dar
care nu pot inchide complet orificiul pe
care il marginesc, deoarece migreaza
lateral pilierii, datorita cresterii
dimensiunilor ventriculului (in insuficienta
mitrala functionala)
Sunt sufluri diastolice, de mica intensitate,
cu timbru dulce, insotite doar exceptional
de freamat, agravate de suferinta cordului
si ameliorate concomitent cu instalarea
efectului terapiei afectiunii ardiace;
SUFLURILE FUNCTIONALE – apar in
sindroame hiperkinetice sau in situatii
caracterizate de cresterea debitului
cardiac.
Sunt: - sufluri de ejectie prin valve aortice
si pulmonare;
- sufluri date de cresterea
debitului cordului drept (care
devine de cateva ori mai mare
decat cel al cordului stang),
intalnite in: comunicarea
interatriala stanga – dreapta
(are loc incarcarea ventriculului
drept, orificiul arterei
pulmonare desi normal ca
 dimensiune, devine relativ mic,
in raport cu amploarea cresterii
fluxului sanguin)
SUFLURI ANORGANICE
Sunt sufluri care apar la normali,
sanantosi, fiind, ca loc de producere, fie:
- intracardiace – generate de
turbulente la nivelul cavitatilor
si respective orificiilor dintre
cavitati;
- cardio – pulmonare – generate
de umplerea cu sau golirea
aerului din langheta
pulmonara;
- generate de modificarea
sistolica a geometriei
ventriculare;
Caracteristicile suflurilor anaorganice sunt:
- sunt localizate in sistola, fiind
de regula merosistolice (ocupa
doar o parte a sistolei);
- au de regula intensitate mica,
doar rareori medie;
- nu iradiaza
- nu se insoteste de freamat;
- sunt localizate in afara
focarelor clasice de auscultatie;
SUFLURI SISTOLICE – pot fi de
regurgitatie sau de ejectie;
→Sufluri de regurgitatie pe
fonocardiograma sunt situate imediat dupa
primul zgomot:
Se intalnesc in insuficienta mitrala si in
cea tricuspidiana. Auscultatoric sunt
intense, insotite de freamat, cum timbru de
“tasnitura de aburi”, tonalitate medie,
iradiere in axial (suflu de insuficienta
mitrala), sau la nivelul mamelonului drept
(suflu de insuficienta tricuspidiana)
→Sufluri de ejectie (sau de
observatie) – se datoreaza
prezenteiuni obstacol organic sau
functional situat pe calea de ejectie
a sangelui din ventricul. Pe
fonocardiograma au aspect
crescendo – descrescendo
(fusiforme sau rombice), aparand
11
dupa o scurta pauza a zgomotului I.
Apar in stenoza valvulara aorticasi
stenoza valvulara pulmonara;
Auscultatoric , aceste sufluri de ejectie
sunt intense, cu tonalitate joasasi timbru
rugos, iradiind in carotida (stenoza
aortica), sau in varful axilei (stenoza
pulmonara)
SUFLURI DIASTOLICE
→Sufluri diastolice de regurgitatie – apar
pe traseul fonocardiografic imediat dupa
zgomotul II. Sunt reprezentate de suflul
diastolic aortic din insuficienta aortica
valvulara si suflul diastolic pulmonar din
insuficienta pulmonara valvulara.
Auscultatoric, au urmatoarele
caracteristici: intensitate mica sau medie,
tonalitate inalta, timbru dulce/aspirativ,
sunt localizate la nivelul focarului de
producere, nu se insoteste de freamat,
iradiaza spre marginea stanga a sternului
sau spre focarul Erb.
→Sufluri diastolice de umplere (uruituri):
pe fonocardiograma apar dupa o scurta
pauza dupa zgomotul II. Auscultatoric,
uruitura se caracterizeaza prin intensitate
variabila, tonalitate joasa, timbru specific.
In mod frecvent uruitura se insoteste de
freamat (senzatie palpatorie), deoaree
vibratiile sunt intense si tonalitatea joasa.
Ex. de uruitura diastolica din stenoza
mitrala, unde uruitura marcheaza o
crestere (suflu presistolic), datorita
efectului sistolei atriale. Alt ex. De suflu
diastolic de umplere este cel din stenoza
tricuspidiana.
MECANISMUL GENERAL DE
PRODUCERE A SUFLURILOR – in mod
normal la nivel intravascular si al cordului,
sangele are o curgere laminara,
silentioasa;
Suflurile se produc ca o urmare a aparitiei
unor turbulente ale curgerii, care, la randul
lor, determina vibratii ale coloanei de
sange, vibratii care se transmit peretilor
cardiaci si vasculari. Suflurile functionale
se produc in momentul aparitiei unor
cresteri semnificaive ale fluxului sanguine,
diametrele orificiale (desi normale)
devenind prea mici (raportat la amploarea
cresterii fluxului). Suflurile organice apar
prin leziuni valvulare care determina fie o
incapacitate a aparatului cuspidian (prin
deformare), de a inchide corespunzator
orificiul respective, fie o imposibilitate
completa de deschidere a sa, generand o
curgere turbulenta a coloanei de sange.
Suflurile anorganice sunt consecinta
modificarii geometriei ventriculare in
sistola.
FRECATURA PERICARDICA – apare ca
urmare a prezentei exudatului fibrinos pe
cele doua foite pericardice. Este prezenta
in special in pericardita uscata. Datorita
timbrului său a fost comparata cu
zgomotul produs de frecarea a 2 bucati de
piele noua, in dreptul urechii, cu trecerea
degetelor pe o bucata de matase sau a
unei bancnote.
Sediul de maxima audibilitate a frecaturilor
pericardice este variabil, nu corespunde
focarelor auscultatorii, cel mai frecvent
fiind fie in regiune mezocardiaca (spatiul III
intercostal), fie la baza sau varful inimii.
Foarte rar poate fi generalizata. Nu
iradiaza (“se naste si moare pe loc”). Are
intensitate variabila: de obicei redusa, dar
poate avea si intensitate foarte mare, cu
frecatura uremica, din stadiul terminal al
insuficientei renale. Este present ata in
sistola cat si in diastola. Se intensifica la
accentuarea apasarii stetoscopului pe
torace in timpul auscultatiei sau prin
aplecarea inainte a toracelui in timpul
auscultatiei. Cunoaste variatii ale
intensitatii de la o zi la alta sau chiar la
interval de ore. Poate disparea complet in
cateva ore. Dispare in momentul in care
se constituie revarsatul pericardic, putand
reapare tranzitor la resorbtia acestuia.
PALPAREA ARTERELOR
Este utilizata current in examinarea: aa
temporale – in regiunea temporala, aa
carotide – in regiunea marginii anterioare
a mm SCM, a vertebrei C6 cervicale, aa
humerale – in santul bicipital, aa radiale –
in santul pulsului, prin compresie pe
radius, aa fenurale – in triunghiul Scarpa,
aa poplitee – la nivelul fosei poplitee, prin
compresie pe fata posterioara a tibiei, aa
pedioase – la baza spatiului
intermetatarsian, lateral de tendonul
extensorului halucelui, aa tibiale
posterioare, inapoia maleolei interne.
Palparea se refera la
1. peretele propriu zis, pentru a
evidential: aa sinuoase, indurate,
in “teava de pipa”, in “pana de
gasca”, specifice aterosclerozei,
si formatiuni arteriale expansive –
in anevrisme arteriale
2. freamatul arterial (cel mai
frecvent este audibil);
3. pulsatiile: prezenta lor in regiunea
distala dovedeste prezenta lor si
in zona proximala, in timp ce
diaparitia sau diminuarea lor la
nivelul membrelor reprezinta un
semn cardinal de ischemie
periferica (arteriopatie
obliteranta).\
De regula , la orice artera palpabila, se
urmareste:
● frecventa: in cazul ritmului sinusal
concaorda cu frecventa cardiacaş in aritmii
poate diferi de frecventa cardiaca, fiind
insa mai mica decat aceasta – se
recomanda auscultarea cordului si
palparea concomitenta a pulsului periferic.
● Ritmul – neregulat seminifica o aritmie;
poate fi insa si regulat in anumite aritmii
Amplitudinea (volumul pulsului) – este
dependenta de marimea presiunii
diastolice si a debitului sistolic; pulsul
amplu sau pulsul magnus se intalneste in :
insuf aorticaş pulsul mic (redus ca
amplitudine) sau puls parvus se intalneste
in: soc, tahicardii;
● Tensiunea = forta necesara comprimarii
arterei pr a duce la disparitia undei
pulsatile. ● Pulsul poate di dur (cu
tensiune crescuta) in hipertensiunea
arteriala predominant diastolica sau moale
(cu tensiune scazuta), in hipotensiunea
arteriala si insuficienta aortica.
● Celeritatea (viteza ascensiunii undei
pulsatile) – puls celer et altus (rapid si
inalt) = pulsul Corrigan – intalnit in
insuficienta aortica, puls parvus, tardus et
umilus (slab, intarziat, umil) – intalnit in
stenoza aortica
CARACTERISTICILE PULSULUI
● frecventa: in cazul ritmului sinusal
concaorda cu frecventa cardiacaş in aritmii
poate diferi de frecventa cardiaca, fiind
insa mai mica decat aceasta – se
recomanda auscultarea cordului si
palparea concomitenta a pulsului periferic.
● Ritmul – neregulat seminifica o aritmie;
poate fi insa si regulat in anumite aritmii
Amplitudinea (volumul pulsului) – este
dependenta de marimea presiunii
diastolice si a debitului sistolic; pulsul
amplu sau pulsul magnus se intalneste in :
insuf aorticaş pulsul mic (redus ca
amplitudine) sau puls parvus se intalneste
in: soc, tahicardii;
● Tensiunea = forta necesara comprimarii
arterei pr a duce la disparitia undei
pulsatile. ● Pulsul poate di dur (cu
tensiune crescuta) in hipertensiunea
arteriala predominant diastolica sau moale
(cu tensiune scazuta), in hipotensiunea
arteriala si insuficienta aortica.
● Celeritatea (viteza ascensiunii undei
pulsatile) – puls celer et altus (rapid si
inalt) = pulsul Corrigan – intalnit in
insuficienta aortica, puls parvus, tardus et
umilus (slab, intarziat, umil) – intalnit in
stenoza aortica
Stenoza mitrala=reprez. O valvulopatie
caracterizata dpdv anatomic prin
reducerea orificiului mitral ,cu incapacitate
de deschidere completa in diastola ,iar
functional de ingreunarea scurgerii
sangelui din A in VS; e cea mai frecv.
Valvulopatie de etiologie
reumatismala,fiind de 4-5 ori mai frecventa
12
la femei ;mult mai rar poate fi congenitala
sau poate avea etiologii.
Suprafata normala a orif. Mitral e de 4-5
cm2;stenoza mitrala devine semnificativa
la o valoare a suprafetei mai mica de 1,5
cm2.
Barajul mitral are drept prima consecinta
aparitia stazei la nivelul AS si respective
hipertrofie arteriolara.Intre presiunea
diastolica din artera pulm. si presiunea
capilara pulmonara apare un gradient ,in
timp aparand hipertensiune la niv. Circ.
Pulm.,care ,in timp,determina aparitia
insuficientei cordului drept.
Dispneea prezenta poate avea variate
intensitati,fiind expresia gradului de
angorjare al circ. Pulm.
Dispneea de gr.I apare la eforturi
semnificative in stenoze largi.
Dispneea de gr.II apare la eforturi usoare
in cazul stenozelor medii.
Dispneea de gr.III apare la un grad mic de
effort –e prezenta in cazul stenozelor
stranse.
Dispneea de gr. IV e dispneea prezenta si
in repaus ,in stenozele avansate ,cu
importanta hipertensiune
pulmonara.Complicatia majora in aceste
cazuri e reprez.de edemul pulm.acut ,ce
poate aparea la effort.
Hemoptiziile sunt frecvente ,avand
intensitate diferita : de la prezenta de
spute hemoptoice izolate pana la
hemoptizii cel mult moderate (se pot
produce prin ruperea anastomozelor dintre
circulatia sistemica si cea
pulmonara,existente la niv.muc.bronsice).
Emboliile au ca pct.de plecare AS,dupa ce
acesta a crescut mult in dimens.si dupa ce
s-a instalat fibril.atriala.
Palpitatiile reprezinta modalitatea de
percepere de catre bolnav a aritmiei
reprezentata de prezenta extrasistolelor
sau a fibr.atriale.
Durerea toracica este coronariana (rareori)
si mai des datorata unui atriu marit de
volum –fiind resimtita interscapulo-
vertebral stg.
Poate aparea disfagia ca urmare a
cresterii dimensiunii AS,ca urmare a
compresiei esofagului. Poate aparea si
disfonia- dimes marita a AS =compresie
pe n.laringeu recurrent stg.
In stenozele foarte restranse poate aparea
edemul pulmonar acut.
Insuficienta mitrala=o valvulopatie
caracterizata anatomic de inchiderea
incompleta a orificiului mitral in timpul
systolei,iar dpdv fiziologic de refluarea
sangelui ,in timpul sistolei din VS in AS.
Etiologie: poate fi generata de :
-leziuni ale valvelor :endocardita
reumatismala,endocardita
bacteriana,forme congenitale.
-leziuni ale cordajelor
tendinoase,rupturi:pe leziuni
degenerative,ca urmare a endocarditei
bacteriene.
-leziuni/disfunctii ale mm papilari:in IMA
(ruptura);ischemierea unui m. papilar in
timpul unei crize de angor (disfunctie).
-leziuni la nivelul inelului mitral.
-insuficienta mitrala functionala –prin
marire importanta a VS are loc deplasarea
mm papilari.
Exista :
-forma cronica clasica (reumatismala cel
mai adesea)
-forma acuta.
Fiziopatologie:
IM evolueaza spre insuficienta ventriculara
stg.deoarece in diastola VS primeste un
volum suplimentar de sange; aceasta
suprasarcina de volum va determina
aparitia initial a unei hipertrofii ,apoi a
dilatatiei VS.
AS se umple si el pe 2 cai: anterograd prin
vv pulmonare si retrograd prin regurgitatie
transmitrala,astfel ca se va dilata si el.
Formele usoare si medii sunt
asimptomatice;formele mai severe ,dar cu
instalare lenta pot fi uneori bine tolerate ,o
lunga perioada de timp.
Pulsul in:
-insuficienta aortica: - puls amplu sau
pulsul magnus;pulsul poate fi dur (cu
tensiune scazuta);puls celer et altus(rapid
si inalt)=pulsul CORRIGAN.
-stenoza aortica:- puls parvus,tardus et
humilis (slab ,intarziat,umil)
-pericarditele medii sau importante si in
cele adezive –pulsul paradoxal Kussmaul-
caracterizat de diminuarea semnificativa
sau disparitia in inspir.
-insuficienta ventriculara stanga –
pulsul alternant,intalnit rareori,este
caracterizat de alternanta –pulsatie ampla
urmata de o pulsatie mica; devine mai
evident prin comprimarea partiala cu
manseta tensiometrului pana la disparitia
pulsatiilor de mica amplitudine.
Stenoza aortica=obstructia ejectiei
fluxului sanguine al VS datorita leziunilor
perzentate la nivelul orificiului aortic.
Etiologie: congenitala: unicuspidie,
bicuspidie( se poate stenoza secundar
prn sclerozare sau calcifiere);
reumatismala: se insoteste cvasi-constant
de valvulopatie mitrala; in poliartrita
reumatoida; la peste 70ani predomina
forma calcifica.
Fiziopatologie. Suprasarcina de presiune
pt. VS duce la o hipertrofie concentrica.
Debitul cardiac nu se poate adapta la
efort, generand tulburari functionale
caracteristice: crize de angor, sincope. Se
considera ca intervalul de supravietuire
din momentul aparitiei simptomatologiei
variaza intre 2 si 5ani.
Manifestari: dispnee variabila cu efortul si
gradul stenozei; prezenta de crize de
angor de efort datorita scaderii debitului
coronarian,cresterii consumului de O2
dat. hipertrofieiVS, ischemie a zonei
subendocardice a miocarduluiVS;
prezenta sincopelor de efort: forma
usoara este caracterizata de
oboseala,vertij,crize de angor si forma
severa se caract. Prin instalarea brutala a
pierderii constientiei cu durata de 1-
 3min,putanad aparea si convulsii,se
datoreaza reducerii irigatiei cerebrale prin
debit cardiac scazut; in formele severe TA 
scade.
Insuficienta aortica= inchiderea
incompleta a orif. Aortic cu refularea
sangelui din aorta in VS.
 inspectie: socul apexian este
vizibil,amplu, prezent pe o mare
suprafata(“soc in dom”), globulos,
puternic,ulterior deplasat in jos si
lateral.
 Palpare: socul apexian e in spatiul
intercostals stg.VI/VII; se palpeaza pe
o suprafata mai mare dand senzatia
de o minge de tennis care loveste
suprafata palmara; in protodiastola se
poate simti un impuls suplimentar. Se
mai pot decela: galopuri
presistolice,galopuri protodiastolice si
clacmentul protodiastolic de ejectie.
 Percutia: evidentiaza prezenta
cresterii dimensiunilor VS
 Auscultatia: ofera date
patognomonice(suflu diastolic, de
regurgitare). Se intensifica in ortostatism,
la ridicarea bratelor. Punctul de maxima
audibilitate: in focarul ERB,mai rar spatiul
II i.c.stg/III i.c. dr.. Iradiaza jos pe
marg.stg. a sternului, are tonalitate
inalta,timbru dulce,aspirativ. Este
descrescator, “in banda”.
Semne periferice: cresterea presiunii
arteriale diferentiale; puls arterial:
zvacnitor, depresibil; hiperpulsatilitate
arteriala
Examenul radiologic cardio-
pulmonar(toracic): poate evidentia
alungirea arcului inf. Stg.(dilatarea VS),
iar in formele severe o dilatatie aortica
post-stenotica si calcifierea la niv.
Sigmoidelor.
EKG: cateterismul cardiac.
SINDROMUL PERICARDITEI
USCATE(acuta):
 pot fi infectioase(virale,TBC);
neinfectioase( urenmie, neoplazie,IMA);
13
autoimuna sa alergica(reumatism articular revarsatului,cant.mare de lichid. Este definita dinanxietate,transpiratii
acut, colagenoze) pct. de vedere clinic: presiune venoasa reci,greturi,varsaturi,sughit; debut: cu soc
tablou clinic: durere precordiala cu crescuta(turgescenta jugulara), cord cardioagen,cu EPA,cu tulburari de ritm.
iradiere supraclavicular stg., intensitate de “linistit”(absenta socului apexian,diminuare INSPECTIA:tegumente
inspir si de miscari ale toracelui; zgom.cardiace), hipotensiune arteriala. La palide,moi,umede,cianoza
febra,astenie; apare dupa o infectie acuta acestea se asociaza: tahicardie si prezenta extremitatilor,respiratie
a cailor aeriene sup. Auscultatie: zgomot pulsului paradoxal. superficiala,fenom.digestive.PALPAREA:
uscat, “calare pe zgomotele cardiace”, ANGORUL DE EFORT=este o durere toracica. scade socul apexian, scade intensitatea
fara iradiere “se naste si moare pe loc”; se  localizare: pulsatiilor arterelor.AUSCULTATIA:
ausculta in inspir,prin aplecarea inainte a retrosternala,precordiala,epigastru,hipocindrul posibila
toracelui si cu stetoscopul; se modif. rapid dr., menton,gonion tahicardie(hipercatecolaminemie),bradicar
in timp;  iradierea: pe bretul si antebratul die(hipertonie vagala,mecanism de
 tablou paraclinic: semne biologice de stg.,marg.cubitala a degetelor 4&5, art.scapulo- aparare,afectarea irigarii nodului
inflamatie(VSH, fibrinogen crescut, prot.c humerala, reg. Interscapulara,partea inf. A sinusal),tulburari de
reactiva prezenta); EKG unda T negativa obrazului, hipocondrul dr. ritm(extrasistole/fibrilatie
dupa cateva zile  Caracterul durerii: de strivire,apasare,dearteriala),eventuala prezenta a ritmului de
SINDROMUL LICHIDIAN PERICARDIC “gheata”, de greutate,tensiune galop.
 aspectul lichidului poate sugera:  Intensitatea durerii: severa, moderata  Sindromul bioumoral: 1.enzimele
hidropericard;pericardita sero-  Durata durerii: 1-15min miocardice=CPK( revone la normal in 3-5
fibrinoasa;hemoragie=ruptura a cordului si  Cond. De aparitie a durerii: efort,emotii, zile,este putin specifica putand creste
pericardita mese copioase, defecatie dupa injectari intramusculare,in accidente
hemoragica(tuberculoasa,uremica,idiopati  Caon. De ameliorare a durerii: repaus, vasculare cerebrale,dupa traumatisme
ca);aspect lactescent= administrare de nitroglicerina musculare), LDH( incepe sa creasca la
chilopericard,pericardita chiliforma; aspect  Etiolofie: ateroscleroza coronariana, spasmul 24-48h dupa debutul IMA,atinge max la 3-
purulent= pericardita purulenta prin coronarian, afectiuni ale aparatului valvulo 6 zile,utila pt diagnostic retroactiv), GOT(
germeni piogeni aortic, hipertrofia asimetrica incepe sa creasca la 8-12h de la
 tablou clinic: dispnee= semnul pernei sau al subaortica,hipertensiune arteriala,anemii debut,are max la 18-36h si revine la
“rugaciunii mahomedane”; semne/simptome severe, angorul cu coronare normale normal in 3-4 zile,este putin specifica,e
generate de infectie= febra,transpiratii,astenie  Foeme clinice: angor stabil de efort, angor crescuta in hepatopatii diverse)
 inspectie: la copii=bombarea regiunii instabil, angor “de novo”, 2.EKG: necroza(
precordiale angor”crescendo”,angor de repaus, angina m.miocardic in zona necrozei este inactiv
 palpare: diminuarea socului apexian/absenta precoce postinfarct, angor prinzmetal,angor electric,vectorul electric fuge din zona
lui nocturn necrozata spre “centrul” masei miocardice
 percutie: aria matitatii cardiace INFARCTUL MIOCARDIC=e necroza acuta a care priveste zona de necroza,unda Q-
crescute,aspect triunghiular/”in carafa”; semnul unui teritoriu miocardic,dat. Unei obstructii totalenegativa,profunda>0,04sec),leziunea(
ROTCH=matitate la niv.unghiului cardiohepatic a unei artere coronare care duce la suprimarea tulburarea depolarizarii si
 auscultatie: zgom.cardiace asurzite; circulatiei sanguine in teritoriul respectiv.Apare repolarizarii,electrodul care priveste zona
frecatura pericardica; ascultatie brutal la bolnavi cu suferinta cardio- cu leziune culege curentul de actiune ce
pulmonara=pseudosindrom lichidian pleural stg. vasculara(angor,valvulopatie), balnavi cu angor constituie seg.ST,modificat
 Semne vasculare: accentuarea instabil patologic),ischemia( este produsa de
turgescentei jugulare in inspir, prezenta pulsului  sindromul dureros( in special la anoxia usoara,produce intarzierea relativa
paradoxal-diminuare marcata a pulsului in diabetici):intensitate mare,gheara sau a depolarzizarii si repolarizarii,unda T
inspir.In faza avansata apar: staza jugulara, pumnal,greutate care-i striveste toracele modificata anormal)
prezenta ascitei, a edemelor si-i opreste circulatia; durata durerii:>20- -> Sindromul hipertensiunii arteriale
SINDROMUL TAMPONADEI CARDIACE= este30min; apare la efort,dar si repaus; 1. HTA ESENTIALA=grupeaza
o complicatie a sindromului pericardic dispare:opiacee,durerea nu e influentata majoritatea cazurilor,are la baza un defect
lichidian:acumulare brusca a de nitroglicerina; simptome asociate: genetic in eliminarea sodiului
 2. HTA SECUNDARA
a). HTA RENALA=
renovasculara:stenoze de artera renala
prin placi de aterom,displazie fibro-
musculara,compresiuni externe(tumori,
chisturi,hematoame,TAD>100mm Hg la
un tanar fara antecedente de HTA,
agravarea brusca a unei HTA vechi,HTA
dupa traumatism lombar;
parenchimatoasa( glomerulo nefrite acute
si cronice,unele pielonefrite); obstructii de
cai urinare(litiaza,neoplazii).
b). HTA ENDOCRINA=
feocromocitom( exces de catecolamine
produs de tumori sau hiperplazie difuza a
medulosuprarenalei-aprox.50% dintre
cazuri evolueaza cu HTA paroxistica/HTA
cronica),sindromul si boala Cushung(
adenom suprarenal,adenom
hipofizar,iatrogene,caracterizate de facies
in luna plina, virilism pilar,obezitate
androida,diabet zaharat);
hiperaldosteronism primar( exces de
aldosteron secretat de un adenom
corticosuprarenal),; hipertiroidie.
3. HTA CARDIOVASCULARA= HTA
sistolica aterosclerotica,coarctatie
aorta(malformatie congenitala a aortei
determina asimetrie de vascularizatie intre
jumatatea sup. Si inf. A corpului),
insuficienta aortca, blocul A-V complet
4. HTA de cauza NEUROLOGICA=
tumori cerebrale,encefalite
5. HTA de cauza TOXICA: intoxicatii
cu plumb
STADIALIZAREA OMS A HTA
ESENTIALE:
Stadiul 1:=HTA constituita dar fara
modificari organice
 HTA usoara,
 val oscilante ale TA, TAD nu
depaseste100mmHg.
 Simptomele pot fi:
-absente
- de ordin
neurologic:cefalee occipitala matinala,
14
tulburari auditive labirintice(tinitus,
acufene, vertij), tulburari de vedere
(miodesopsii,fosfene, insomnie,
palpitatii). F.O. aspect normal sau
modificari de stadiul 1 artere spastice,
vene dilatate.
Stadiul 2:
 Se carac prin aparitia angio- si
cardiopatiei hipertensive.
 TAD are val intre 100 si 109
mmHg.Denumita si HTA moderata.
 Simptomatologia poate fi abs k si in
stadiul1.
 Pot fi prezenta sau nu crize de angor.
Examen clinic:HVS(marirea ampl si supraf
socului apexian, lateralizarea/coborarea
socului apexian, apritia zgomotului
IV),Intarirea zgomotului II in focar aortic.
Examen paraclinic :
-ECG(ax QRS deviat la st, R mare in
V5-V6, S mare in V1-V2, modif sec ale
ST-T), -Rx. Cord pulmon,
-Ecocardiografia evid toate HVS,
-F.O. gr.II-modif org ale vaselor
retiniene: angiopatie fara modif
retiniene(semn Salus-Gunn-semnul
incrucisarii:vv kre isi modif
traiectul,reflex luminos al vaselor:aspect
de sarma de ag.
Stadiul 3:
 apar semen de decompensare a org
tinta(cord, creier, rinichi, vase)
 TAD mai mare sau egal cu 110mmHg
 Apar: -semne de insuf ventr st, apoi
globala
-accidente vasc
cerebrale(hemoragice, tromboze,
atacuri ischemice
-insuf renala (crest prod de
retentie azotata, proteinurie,
hematurie)
 F.O. gr.III: p langa modif de gr.II sunt
prezente: hemoragii retiniene,
prezenta de exsudate
Simptomele si semnele care definesc
afectarea organica (st. III)
-cord: angina pectorala, IMA, insuf
cardiaca st
-creier: accident vascular cerebrala,
accident ischemic tranzitor, encefelopatie
hipertensiva
-rinichi:lim fct renale: val ale creatininemie
de peste 2mg/dl
-vase: anevrism disecant, arteriopatie
obliteranta simptomatica
Frecvent in st II si III poate surveni
ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA=
sindrom carac de aparitia de alterari ale fct
cerebrale legate nemijlocit de crest imp a
val tensionale, reversibile prin reducerea
acestora. Simptome : cefalee severa,
agitatie psihomotorie, varsaturi,
cecitate(orbire) pasagera, convulsii, chiar
coma rigida.
Sindromul insuf cardiace
Def.: starea patologica ce consta in
incapacitatea inimii de a asigura: undebit
sanguin adecvat neces periferice, o
preluare adecvata a intoarcerii venoase.
Clasif.: IC st, IC dr, IC globala
Cauze:
-Miocardice
1.primara:cardiomiopatia
primitive, metabolica
2. sec.: cardiopatie ischemica
-Mecanice:
-prin suprasolicitare de pres:
HTA, HT pulmonara, stenoza
aortica, stenoza pulmonara
-prin suprasolicitare de vol:insuf
valvulara, cardiopatii congenitale
cu sunt, IC cu debit crescut
-hipodiastolica:pericardita,
cardiomiopatoa restrictiva.
-aritmii
Insuf ventr st
Clasif.:
-IVS acuta: IMA, miocardita acuta, criza
hipertensiva, glomerulonefrita acuta,
tahiritmii paroxistice
-IVS cronica: HTA, cardiopatii ischemice,
valvulopatii aortice, insuf mitrala,
cardiomiopatii primitiva si sec, miocardite
cronice, aritmii
Manif.:
-Dispneea: de efort, de decubit, dispnee
paroxistica nocturna, tahicardie, galop
presistolic, raluri de staza, astm cardiac,
edem pulm acut( ortopnee anxietate
transp reci cianoza, tuse cu expectoratii
seroare)
-Tusea cardiaca
-Respiratia Cheyne-Stokes
-Fatigabilitate
Semnele insuf cardiace st:
1. Semne apara respirator
- staza pulm: raluri crepitante si
subcrepitante-la baze sau pe
partea pe care doarme bolnavul
- cianoza discreta: desaturare
excesiva in periferie,
hipoventilatie mare
2. Semne cardiace si vasculare:
-tahicardia:110-120 batai/min
-palparea cordului: soc apexia (deviat
in jos si in afara, durata mai lunga,
supraf uneori marita)
-palparea galopului: presistolic,
protodiastolic
-percutia inimii:marirea matitatii
cardiace
-auscultatia: tahicardia sau diverse
aritmii, zgomotul II intarit in focarul
pulmonar, galop (presistolic,
protodiastolic), suflu sistolic funct de
insuf mitrala
-semne ale bolii cauzale
-pulsu alterant:batai put/ slabe,
regulate
-tensiunea arteriala: HTA, TA in
forme severe scade, TA decapitate.
Semne paraclinice:
-ex radiologic-marirea arcului inf st
-ECG- semne de suprasolicitare a
VS
Insuf ventriculara dr:
Clasificare:
 -primitiva: cordul pulmonar,
valvulopatiile cordului (stenoza pulm,
insuf tricuspidiana), stenoza mitrala
- sec: isuf VS precede insuf VD
-acuta= cord pulm acut
-subacuta- starea de rau astmatic
-cord pulm cronic
Simptome si semne:
- dispneea- datorata:
-afect pulm concomitene
-stazei pulm in stenoza mitrala
-de cauza necunoscuta
-cianoza fetei si a extremitatilor prin
mecanism:periferic/mixt-mec
periferic+central
(In cordul pulm cronic cianoza este
calda,)
-edeme cardiace periferice
-apar in reg declive retromaleolar
-se accentueaza in ortostatism, se
reduce dimineata
-se pot generaliza=anasarca
-Dure
-Heptomegalia de staza
-se insoteste de heptalgii de efort,
senzatia de tens epigastrica
-ficatul este marit de vol
-turgescenta jugularelor
-Ascita
-Subicter
Exam aparatului respirator:
semnele afect pulm cauzale
Exam aparatului cardio-vascular:
-palpare:marirea socului cordului drept:soc
apexian deplasat la, pulsatiile parasternal
st, semnul Harze.
-percutia-marirea matitatii cardiace in sens
transversal
-auscultaie:
-tulburari e ritm
-galop dr(presistoli/protodiastolic)
-suflu sistolic
Semnele stetacustice ale valvulopatiilor
Semnele paraclinica:
-Ex radiologie: marire VD
15
-ECG modif datorate suprasolicitarii VD:R
amplu in V1-V2, bloc de ram dr, prezenta
P-ului pulmonar
Extrasistola
- bătaie precoce produsa de un stimul
provenit dintr-un centru actopic ce
perturba ritmul bazal
- pot fi sporadice sau in salve (cu o
anumita regularitate)
- loc de origine: atriale, jonctionale sau
ventriculare
- simptomatologie – pot fi asimptomatice
- se pot manigfesta ca senzatii
de oprire a inimii
- senzatia de nod in gat
- atriale – QRS preoce, morfologie
normala, unda P modificata
- PR peste 0,12 s
- pauza postextrasistolica este
necompensatorie
- ventriculare – QRS deformat neprecedat
de P
- pauza postextrasistolica
compensatorie
- pot aparea la pers sanatoase in
caz de emotii; spaima; abuz tutun, cafea,
alcool
- gipertiroidism, iatrogenie, HTA,
valvulopatii, scarlatina, difterie
- pronostic sever, mai ales in IMA
- grave: peste 5/min, polimorfism
Tahicardie paroxistica
supraventriculara
- tulburare de ritm cu: ritm regulat,
frecventa 160-220/min
- cauze – emotii, abuz de toxice
- valvlopatii, cardiopatie
ischemica, HTA
- sindroame de preexcitatie,
hipertiroidie
- simptomatologie – palpitatii, varsaturi,
ameteli, transpiratii rei, lipotimie, greturi,
dureri toracice
- dispare dupa excitatie vagala: -
compresia sinusului carotic, stropirea fetei
cu apa rece, manevra
compensatoriealsalva, Muller
- examen obiectiv: freventa 160-220/min,
puls mic, depresibil, TAS crescuta,
jugulare turgescente
- EKG – ritm regulat, frecventa
160/220/min, QRS normal, RR scurte,
uneori P nu se vad
Flutterul atrial
- tulburare de ritm cu contractii frecvente:
300/min si contractii ventriculare mai rare,
dependente de blocajul A-V (ritm 60-
175/min)
- cauze – cardiopatie ischemica, stenoza
mitrala, HTA, cardiopatii congenitale,
hipertiroidism
- exista un focar ectopic atrialcar emite
stimuli cu o frecventa f mare + interventia
unui mecanism de reintrare
- simptomatologie – palpitatii, dispnee,
ameteli, lipotimie, sincope, dureri
anginoase
- examen obiectiv – AV= 150-175/min, ritm
regulat, neinfluentat de efort, stimularea
vagala produce
scadere brusca
- EKG – unde F atriale in dinti de fierastrau
cu frecventa de 300/min, QRS 150-
175/min, P absente
Fibrilatia atriala
- tulburare de ritm cu batai rapide si
neregulate ale inimii, in care contractiile
atriale sunt inlocuite de contractii partiale,
fibrilare, ineficiente mecanic, frecventa
375-600/min
- blocajul AV este variabil, determinand
contractii ventriculare complet neregulate,
frecvente, AV fiind itnre 120-200/min
- poate fi paroxistica sau cronica
- examinare: zgomot I variabil, II slab sau
absent, AV crescuta, neregulata, puls
inechidistant, inechipotent, apare deficit de
puls
- cauze – cardiopatii organice
decompensate (stenoza mitrala,
cardiopatii ischemice, HTA), RAA,
hipertiroidism, intoxicatia digitalica
- EKG – unde f mici, neregulate, frecventa
350-600/min, cQRS neregulate cu
frecvente 120-200/min
- stimulul plecat dintr-un focar ectopic sau
stimuli plecati din focare multiple,
mecanismul de întreţinere este
microreintrarea
Blocuri atrio-ventriculare
I – EKG: intarzierea conducerii impulsului
sinusal spre ventriculi
- asimptomatic, zgomot I asurzit,
PR>0,2 sec
II – simtomatologie: palpitatii, ameteli,
anxietate
- examen obiectiv: bradicardie
regulata sau neregulata
- Mobitz I: alungire PR pana cand o
unda P este blocata
- Mobitz II: la intervale regulate apare
cate o unda P blocata, PR fix
- de grad inalt: transmitere
intermitenta a unor unde P pe fond de ritm
idioventricular
III – atriile se contracta cu frecventa
normala, ventriculii bat un ritm propriu
determinat de un pace-
maker: ventricular, hissian etc
- simptomatologie: ritm idioventricular,
regulat 20-45bat/min, aplpitatii,
ameteli, sincope, durata 2-3min
- cauza: hipoxia cerebrala la o
bradicardie excesiva
- examen clinic: AV=20-40bat/min,
zgomot I uneori intens, sistola cu
ecou, HTA
- cauze: intoxicatia digitalica, IMA,
miocardita acuta
- EKG: intre P si QRS nu exista
legatura, frecventa P 60-80/min, QRS
20-40/min
Inspectia buzelor
- fuligozitati – depozite negricioase de cel
ep+ mucus+ leptothiris bucalis
- teleangectazii (boala Rendu-Osler),
cicatrici lineare (luesul congenital), ulcer
labial (mic, rotund sau ovalar, rosietic,
margini nete, baza indurata+adenopatii;
sancru sifilitic)
- herpes labial (pneumonii, meningite,
paludism, menstruatie), amgulus infectios
(fisuri profunde dureroase)
- cheilita (la comisuri apar fisuri si cruste
uscate, coloratia rosietica a buzelor,
leziuni de glosita, dermita seboreica)
Inspectia gingiilor
- tumefiere: la fete la pubertate, sarcina,
constitutional, iatrogena (Fenitoina,
blocare canale calciu)
- lizereu Burton: 1-2 mm de coletul dentar,
in intoxicatii cu plumb
- gingivita: tumefiere de culoare rosietica,
sangeranda, acoperita de depozit albicios
- ulceratii sau echimoze: leucoze sau
agranulocitoze
Inspectia cav bucale (stomatite)
- inflamatia muc bucale
- primitiva – infectioasa: microbiana,
virotica, micotica, parazitara
- toxica: saturnism, mercuriala,
bismutica
- secundara: DZ, scorbut, pelagra,
hepatopatii cronice, insuf renala cronica,
leucemii
- eritematoasa: uscaciune, diminuare
salivatie, tumefiere muc, inrosire muc
- aftoasa – veziculecu continut lactescent
la niv muc jugale, limbii, buzelor care lasa
ulceratii
ruperficiale acoperite cu depozit
albicios; dureri locale, se vindeca complet
in 7 zile
- ulceroasa – ulceratii cu marg regulate,
depozit albicios, dureroase, hipersal.,
prezent Foetor ex ore
- gangrenoasa – rara, infiltrat ce se
acopera cuflictene, apare gangrena
ulcerata, distructie tisulara, ;
dupa boli debilitante
Inspectia limbii
- modif de vol – macroglosie: congenitala
(cretinism, atiroidie, sindrom Down),
acromegalie,
16
mixedem, amiloidoza primara,
tumori
- atrofie: paralizia gen progresiva
- hemiatrofia: tabes, leziuni
bulbare
- modif de culoare – sabulara: afectiuni
febrile, anorexie, diete hidrice, deficit
igiena
- de portelan: albicioasa, in gripa,
boli febrile
- rosie: descuamare ep,
conservare papile (DZ, ulcer gastric,
hepatite ronice), anemia Biermer
(atrofie papilara, senzatii de
arsura), anemia feripriva
- zmeurie: rosu intens, hipertrofie
papile fungiforme
- colorata cu fuxina: albastra-
rosietica, atrofie papile filiforme, hipovit B2
- neagra: hipertrofie si
hiperkeratoza papile filiforme ca urmare a
unor fungi, microorg
- modif de aspect – prajita: uscata,
rosietica, sindrom Mikulicz, Siogren
- de papagal, uscata, strat gros,
brun de ep, mucus, leucocite alterate
- geaografica: descuamari
partiale,la copii pana la 6 ani, prementrual,
teren alergic
- scrotala: fisuri, macroglosie,
congenitala
- foliacee: fisuri mediane si lat, nu
are caract pat
- parchetata: alternanta de
ingrosari si fisuri adanci, nu e pat
- placi de leucoplazie: placi
rotunde, ovalare sau triunghiulare, marg
ridicate, supr fin
granulara, indolore, pe fata
dorsala a limbii, pe muc jugala; evoca
luesul, epiteliom
- ulceratii – traumatice: prin dinti cariati,
proteze vicios aplicate, accese comitiale,
muscaturi
- sifilitice: primar (sacru ling la
vars si margini, baza undulata,
rosie, marg regulate, adenopatie
submand), sec (placi mucoase,
opaline, ulceratii multiple,
serpiginoase), tertiar (ramolitia
gomelor, margini abrupte, fund
neregulat, fara adenopatii)
- tuberculoase: rare, neregulate,
atone
- neoplazice: crateriforme,
acoperite de puroi, muguri
sangeranzi, dureroase
Forme particulare de angina
- ingustarea istmului faringian prin infl
faringo-amigdaliana
- rosii – hiperemia muc faringiene,
pilierilor, amigdalelor
- generata de strptococi beta-
hemolitic
- flegmonoasa: unilat, prin coci
piogeni, infl cu frison, febra, durere locala,
disfagie, trismus
- amigdala lezata este tumefiata,
proemina spre linia med, fluctuenta la
palpare, cu adenopatie
satelita
- albe – pultacee: pcte albe, prin coci
piogeni, forme foliculara sau criptica
- pseudo-memebr: exudat opalin
pe amigdale ce se transf in false membr,
se extinde la niv
pilierilor, luetei, asociaza
adenopatie dureroasa
- ulcero-necrotice – henoch: insoteste
forme severe de scarlatina, ulceratii
adanci, neregulate,
acoperite de dep cenusiu sau
false membr, det distrugeri
tisulare, evolueaza cu adenopatie
regionala
- gangrenoasa: generata de
germeni anaerobi; necroze cu
ulceratii adanci, fundul prezinta
depozit murdar, negricios,
hemoragic, evolutie extrem de
grava, adenopatie satelita,
sialoreea, fetiditate extrema
- fuso-spirilara: det de bacili
fuziformi Grami – si +, unilat,
miros fetid
Inspectia abdomenului
- forma – normal: nou-nascut globulos,
copii plat, adulti usor convex
- marire vol: exces t adipos,
meteorism, ascita, tumori ovariene/uterine
- marire globala, regionala
(asimetrie, eventratii postoperatorii, hernii
abdominale, deformari
coloana L-S) , prin bombare
epigastrica (dilatatie gastrica,
tumora gastrica), bombare
hipocondru drept (tumori
hepatice)
- culoare – normal: alb-roza
- semn Cullen: cul rosie-vinetie,
aspect echimotic a zonei
periombilicale (sarcina tubara
rupta, pancreatita acuta)
- semn Grey-Turner: coloratie
echimoica la niv flancului st
(pancreatite hemoragice,
hematom retroperitoneal,
anevrism de aorta sau de iliaca
rupt)
- vergeturi: alb-sidefii (sarcini
multiple, vindecare boala
Cushing), violacee in Boala
Cushing
- cicatrici: postoperatorii
Palparea abdomenului
- ofera date despre tonicitatea peretelui
abdominal, existenta unor pcte sau zone
dureroase, hernii, eventratii, zone de
impastrare, tumori, delimitarea unor
organe
- conditii – decubit dorsal, perete
abdomina relaxat, flexia gambelor spre
coapse si a coapselor spre
abdomen; este urmarita mimica
bolnavului, miscarile reflexe, palparea
superficiala
- contracturi –
generalizate:hiperexcitabilitate, iritatie
peritoneala
 - manevra Blumberg: presiune
treptata pe zona nedureroasa
urmata de decompresie brusca,
daca apare durere sau contractie
musc=> manevra pozitiva, iritatie
peritoneala
- decelarea unei impastrari ->
infiltrare a peretelui
- palparea profunda: monomanual
sau bimanual
- palparea sacadata: batai
succesive cu degetele mainii
facute caus
- pcte sensibilitate – puct xifoidian
(aefctiuni cardiace), epigastric (afectiuni
gastrice), solar
(afectiuni gastrice, uterine,
ovariene), cistic (afectiuni
colecist, apendice, duoden,
diafragma, rinichi dr), duodenal
(ilcer duodenal, periduodenita),
apendiculare, tubo-ovariene,
uterin
Auscultatia abdomenului
- tonalitate inalta, timbru metalic =>
subocluzie intestinala
- disparitie completa => ileus aralitic,
peritonita generalizata
- frecatura pe flanc st => infarct splenic
- suflu in zona de proiectie a ficatului =>
tumora hepatica intens vascularizata
- suflu sistolic in reg medio-epigastrica =>
anevrism de aorta
- suflu sistolic in zona periombilicala =>
stenoza de artera renala sau mezenterica
Tulburarle apetitului-la nivelul
hipotalamusului in nuclei mezio-ventralise
afla:
-zona laterala-centrul foamei
-z.mediana-centrul satietstii
De la nivelul stomacului,in functie de:
-starea mucoasei
-tonusul peretilor
-secretie acida,se trimit impulsuri la nivelul
hipotalamusului
Inapetenta reprezinta lipsa poftei de
mancare,cauzata de:
17
-alimentatie monotona,exces d
fumat,afectiuni febrile,boli
digestive,casectizante,insuficienata
renala,boli psihice si endocrine
Hiperorexia-apetit crescut,poate fi:
-fiziologica:convalescenta unor
boli,hipermotilitate gastrica
-patologica:ulcer
duodenal,hipertiroidie,hiperinsulinimism,di
abet zaharat
nu trebuie confundata cu polifagia si
bulimia
Greata-senzatia de a varsa,de origine
musculara:
-contractie inf a faringelui
-contractie sup a esofagului
Este isotita d tulburari nervoase si
vasomotorii:
-saliva abundenta,paloare,hipotensiune
arteriala,transpiratii
Are o componenta psihica:apare la
mirosuri.amintirea conditilor de producere
-apare in boli digestive
-apare in boli extradigestive;migrena,boli
neurologice
apare reflex in:colici renale,digestive
Varsaturile-rep evacuarea continutului
gastro-intestinal prin desfasurarea
simultana aurmatoarelor actiuni:
-contractii ale:m
diaphragm,abdominali,pilorului
-relaxare:a cardiei.a portiunii fundice a
stomacului
Este un act reflex ,cu:-centrul vomei:in
bulb
-un chemoreceptor:
-aferente:n.trigemen,glosof
-efernte:n frenic,vag,rahidiene,intercostali
Dupa mec d producere:-centrale:nu sunt
precedate de greata,apar spontan,fara
effort,explosive.se intalnesc in:tumori
cerebrale,abcese crebrale.
-periferice:digestive:de staza
esofagiana[nu sunt precedate de
greata,apar fara effort,contin saliva
alimente];varsaturi gastrice[distensia
peretilor gastrici,iritatia mucoasei prin
leziuni in ulcer sau eliminare de produsi
precum uree toxine];vars
intestinale[precedate d greata,insotite de
efortul de a varsa,daca sunt prin obstructie
duodenala varsaturile sunt abundenta si
biloase,daca sunt prin obstructia distala
varsaturile sun fecaloide]
Durerea abdominal-reprezinta integrarea
corticala a excitatiei dureroase,cu
totalitatea manifestarilor somatice si
psihice.
-manifestarea precoce este reflex d
aparare
-este un symptom dependent d pragul
dureros individual,corelat cu
educatia,structura neuro-psihica,trairile
anterioare
Viscerele au sensibilitate dureroasa
dependenta de:
-excitanti
durerosi:spasm,distensie,motalitate
vie,tractiune
-scadrea pragului dureros prin:inflamatia
mucoasei,procese ulcerative,modificari
ph,hiperemie
Caracterele durerii viscerale depend d
intensitatea stimului si d natura fibrelor
aferente:
-intensitate variabila:vie,surada
-localizare:difuza,bine localizata
Durerea abd poate fi date si de suferinta
organelor din alte aparate[ex:zona
zoster,colica renala]-
Colica biliara-sediul de max
intensitate:hipocondrul drept sau epigastru
-iradiere:post spre baza hemitoracelui
drept;post si inf:subscapular drept si la
nivelul articulatiei scapulo-humerale
Permite diferentierea d colica renala
dreapta.
-intensitate:violenta
-aparitie:intermitenta
-durata:ore
-conditii d producere:tensiune
psihica,premenstrual
-cond d calmare:administrare de
antiseptice si analgetice,caldura locala,
-fenomene associate:varsaturi
bilioase,meteorism abd,contracture
musculara reflexa
Durerea pancreatica:A-Pancreatita acuta:-
sediul de max int:epigastru,supraombilical
-iradiere:in tot abdomenul
:intens:violenta deosebita
-durata:ore
-cond d producere:litiaza
biliara,obezi,ingestie d alcool
-agravare:in decubitul dorsal
-cond d calmare:pozitie sezanda,cu flexia
ant a toracelui
-fenomene asocoate:meteorism cu
disparitia peristaltismului
intestinal;varsaturi bilioase,anxietate,soc
B-Pancreatite cronice-s max
int:epigastru,supraombilical-
-iradiere:hipocondrul drept,subscapular
stang,artic scapulo-humerala
-durata:ore,zile
-cond d producere:ingestie d alcool,mese
abundente
-calmare:administrare de analgetice
-fenomene
associate:greata,varsaturi,subfebra,frison
Durerea ulceroasa-sediul int
max:subxifoidian,medioepigastric[la stg
liniei mediene in ulcerul gastric si la drepta
in cel duodenal]
-iradiere:retrosternal in UG;hipocondrul
drept sau stang inUG
-intensitate:variabila
-caract durere:arsura,crampa,torsiune
-durata:variabila
-conditii d producere:sezoniera[primavera
sau toamna];ritmice[postprandial]
-cond d calmare:apasare,caldura
locala,provocare d varsaturi,administrare d
antiacide,ingestie de alimente
Constipatia:-este symptom si
sindrom[reprezinta stagnarea in
intestine,indelungat,a materilor fecale]
-consecinte:reducerea aciditatii,cresteraea
cantitatii de ammoniac,scade continut
apa,hiperdigestia celulozei
-poate exista o falsa diaree prin iritarea - iradiere posterioara-ficat de staza - scad drenajului limfatic Sindromul de hipertensiune portala
mucoasei,rezulta diaree d dilutie - hepatita acuta - staza portala In mod normal circ portala e constit din:
-poate fi:[habituala:in regimuri alimentare - neoplasmul hepatic Ca urmare: - v mezenterica inf
defectuase,cu putine lichide;prin abtinere 3. durerea provocata - creste secretia horm ADH - v splenica
la scaun][recent instalata:de scurata - palpare-ficat de staza : neoplasm, - creste secretia aldosteron v mezent ins + v splenica = trunchi spleno-
durata,rapid reversibila,persistenta,mai hep. Acuta, - creste secr de renina – activ sist RAA mezent in care dreneaza
ales la pers de peste 50 ani] - percutie-perihepatite Toate acestea – retentie de h2o si Na - v mez sup
-poate fi:pe fond de tensiune - manevra MURPHY v mez sup + trunchi spleno-mezent= v
nervoasa;indusa de 4. sindrom neuropsihic Sindrom de insuf hepatocel cronica porta
medicamente[codeine,abuzz d laxative] - insomnie Def - cauzat de reduc nr de hepatocite *hipertens = cresterea tensiunii in v porta
-poate fi sindrom prin:[impiedicarea - incap. de concentrare Patogenia: - infec cu virus B 1. hip portala partiala
progresiei:tumori,fecalom][imp - cefalee - distr hepatocitara lenta - obstacol pe v splenica
evacuarii:megacalomi,dolicolon][mec - agitatie psihomotorie - dezvolt regenerative a hepatocitelor 2. hip portala prin obst prehep
necunoscut] - halucinatii Simptome - tromboza v porte
Diareea-poate fi symptom sau sindrom - coma in: ciroza hepatica, insuf - astenie - cavernom al v porte
-reprezinta evacuarea d scaune lichide hepatica franca - inapetenta 3. hip portala prin obstacol intrahep
sau semi frecvent 5. sindrom hemoragipar - slabire la niv fetei si al toracelui rap la sinus
-mecanism causal:hipermotilitate - epistaxis - flatulenta si meteorism - fibroza hepatica congenitala
intestinala,insuficienta secretorie - eruptii purpurice Cutano mucoase - ficat policistic
enzimatica,procese - hemorag digest sup - aparit de stelute vasculare la niv fetei, - agenezie de lob drept
fermentative,maldigestie,malabsorbtie - rectoragii toracelui - boala veno-ocluziva a ficatului
-confirmarea digestiei incomplete - hemostaz cu sange rosu - eritem palmar - ciroza
presupune evidentiera:mult amidon,fibre - unghii albe 4. hip portala prin obst intrahep
musculare incomplete digerate,grasimi,ac Examen obiectiv Endocrine - insuf cardiaca dreapta
grasi Generale - atrofie testic - stenoza tricuspidiana
-tipuri d 1. semene tegumentare - reducerea libidoului - insuf tricuspidiana
scaun:seros[lichid,galbui,trans],gleros[mu - angioame - atrofia sanilor si a uterului Consecinte:
cos,albicios],noroios[pastos,culoare - buze carminate Circulatie hiperkinetica  acuta: - se instaleaza brusc
bruna,puroise intalneste in cancere - pete purpurice - tahicardie - pres creste brusc
intestinale],lienteric[scaun lichid sau semi - circ venoasa colaterala - puls amplu - staza severa in teritoriu port
apare in entiopatii],apoase[riziforme in 2. date clinice suggestive - hipotensiune  cronica:- se instaleaza
holera,sero-sanguinolente in dizenteria - ginecomastie Icterul: - poate lipsi mult timp progresiv
bacilara],cu puroi[in enterocolite - atrofie testiculara - apare episodic Ambele: cresc pres in capilarele muc
infectioase],cu puroi si sande[rectocolita - axile glabre digestive, scad absorbtia
ulcero-hemoragica],grasoase,de - marirea de vol a abdom Semne biologice Simptome
fermentatie,de putrefactie[ph alcalin,urat - edeme - deficit al sintezei proteice - dim apetitului
mirositoare] - emanciere - dimin fact coagularii - greata
Semiologia ficatului - dimin serinelor - varsaturi
1. tulburari dispeptidice Sindrom ascitic - dimin sintez colesterolului - diaree
- inapetenta DEF: acumularea de lichid in cav - hipersideremie - scadere ponderala
- balonare postprandiala peritoneala si totalitatea simptom Se intalneste in - ulcer gastro-duodenal
- gust amar survenite prez lichidului - hep cronica - opsiurie
- greturi Patogenie – capilarul subperitoneal - ciroza hep - nicturie
- varsaturi interpus intre circ porta si cea sistemica - steatoza hep - oligurie diurnal
- flatulenta Aparitia ascitei -> modificari: - neoplazii - tahicardie
2. durerea in hipocondrul drept - creste pres hidrostat la niv capil - chiste - vertij
- apasare pana la durere franca - scad pres oncotice la niv cap

18
 -preicistite
Durerea lombara in: 1.golirea cu dific a vezicii:
- pielonefrite -initiala: stricturi uretrale, adenom de
- glomerulonefrite prostata
- litiaza renala -completa: tabes, scleroza in placi
- TBC renal -terminala
- Tumori renale -alternanta
Colica nefrotica: 2.durere la mictiune:
-durere paroxistica -premictional
-sediu lombar -initial: hipertrofie de col vezical, uretrita
-iradiere spre hipogastru post
-evolutie ondulata -durere terminala: cisteite acute
-greata, stari de neliniste -durere totala:uretrite acute
-bradicardie, tahipnee, dureri abdominale, Mictiuni imperioase:
meteorism In afect: -vezicale
-uretrale post, prostatice
Tulburari de diureza Mictiuni incomplete:
Def: formarea si eliminarea urinii in 24h -disurie, polakiurie
Variatii: Mictiuni imposibile:
-1500-2000ml barbati; 1200-1500ml femei -traumatisme medulare\renale
- direct proportionala cu ingestia de lichide -postoperator, uretrite acute, tumori
Poliurie in: vezicale
-cresterea filtratului glomerular: ingestie Incontinenta urinara(pierderea copntrolului
mare de lichide, afec febrile, hipertiroidism voluntary al mictiunii)
-reducerea reabs tubulare: glicozurie, -insuf ale sfinc vezical,interventii
calciurie, retentia azotata, diabet insipid chirurgicale
Oligurie in: - cause neurologice\psihice
-scaderea filtratului glom:gn acute si
cornice, scleroze renale
-reduc fluxului plasmatic renal: hemoragii
massive, insuf cardiaca
-reduc pres eficiente de filtrare: socuri de
div etiologii, colaps
-cresterea reabsorbtiei tubulare: lez toxice,
secretie scaz de ADH
Anurie:
-postrenala: obstacol la niv ureterelor:
spasm, calculi
-renala: glomerulonefrite acute,
pielonefrita, arsuri intinse, hemolize acute
-prerenala: hipotensiune severa, insuf
cardiaca

Tulburari de mictiune
Polakiuria: elim frecv a urinii
-dim capacitatii vezicii urinare
-cistite

19