Curs 4 AMG MI Pneumo

7.TB extrapulmonară: TB miliară diseminată.

Pleurezia. Pericardita. Meningita. TB
urogenitală. TB osteoarticulară
8.Tratamentul și profilaxia TB
VII. TB miliară diseminativă
TB miliară
 Pleurezia TB
• Pleurezia serofibrinoasă TB poate fi în cantitate redusă și
trece neobservată, dispărând spontan sau poate fi suficient
de mare pentru a cauza simptome ca febră, durere toracică
cu caracter pleuritic şi dispnee.

• În funcţie de nivelul de reactivitatea individuală, mai ales

când revărsatul e mic, afecțiunea trece neobservată, se
rezoarbe spontan și, ulterior, pot fi observate radiografic
sechelele.

• Când simptomatologia e pregnantă, radiografia toracică evi-

denţiază revărsatul pleural liber în marea cavitate pleurală
sau închistat şi, uneori (˂1/3 din cazuri), şi prezenţa
leziunilor parenchimatoase.
 Pleurezia TB
• Pleurezia serofibrinoasă TB poate fi în cantitate redusă și
trece neobservată, dispărând spontan sau poate fi suficient
de mare pentru a cauza simptome ca febră, durere toracică
cu caracter pleuritic şi dispnee.

• Durerea (junghiul) este inițial puternică și odată cu

acumularea lichidului diminuă în intensitate, ea are toate
caracterele durerii pleurale, respectiv modificarea cu
respirația, tusea și poziția.

• Pacienții pot adopta o poziție antalgică inițial pe partea

sănătoasă și, după acumularea de lichid, pe partea bolnavă,
pentru a reduce mișcările costale și dispneea.
 Pleurezia TB
• Durerea (junghiul) este inițial puternică și odată
cu acumularea lichidului diminuă în intensitate,
ea are toate caracterele durerii pleurale, respectiv
modificarea cu respirația, tusea și poziția.

• Pacienții pot adopta o poziție antalgică inițial pe

partea sănătoasă și, după acumularea de lichid,
pe partea bolnavă, pentru a reduce mișcările
costale și dispneea.
 Pleurezia TB
• Febra, constant întâlnită în cazul debutului acut, scade
progresiv după 2-3 săptămâni sau chiar mai rapid, în cazul
debutului insidios.

• Ascensiunile termice sunt constante, valorile fiind în

general sub 38° Celsius.

• Remiterea febrei sub tratament tuberculostatic este un

argument etiologic.

• Tusea, în general uscată, se exacerbează cu modificarea

poziției bolnavului iar dispneea este în relație directă cu
volumul revărsatului pleural.
 Examenul clinic în pleurezie
• Inspecție, excursii toracice limitate de partea hemitoracelui bolnav
(datorită fie toracalgiilor, fie desolidarizării peretelui toracic de
parenchimul pulmonar prin interpunerea epanșamentului), sau
bombarea hemitoracelui de partea bolnavă (întâlnită rar, la pacienții
cu revărsat pleural în cantitate mare)

• Semnele fizice sunt comune sindromului pleural: matitate la

percuţie şi absenţa vibrațiilor vocale și a murmurului vezicular.

• Matitatea, abolirea murmurului vezicular și a vibrațiilor vocale

atestă prezența lichidului în cavitatea pleurală.

• Când volumul lichidului este mediu, se poate percepe suflu

pleuretic, de obicei spre limita superioară a revărsatului pleural.

• Frecăturile pleurale apar fie în faza inițială preexudativă (însoțite de

durere), fie în perioada de rezorbție (durerea toracică e estompată).
 Diagnosticul

pleureziei tuberculoase
 Diagnostic clinic
 Debut acut la o persoana cu risc
crescut( contact TB, leziuni RX
ftiziogene)
 Febra la adultul tanar( varstnicii-
afebrili)
 Durere toracica( frecvent axilara)
 Tuse seaca declansata de
schimbarea pozitiei Semne fizice:
 Uneori dispnee marcata- in  Matitate, abolirea MV si
relatie cu volumul revarsatului vibratiilor vocale
pleural  Hemitoracele de partea bolnava
are miscari mai reduse
 Bombarea hemitoracelui de
partea bolnava la pacientii cu
revarsat pleural in cantitate mare
Diagnostic paraclinic - EXAMEN
RADIOLOGIC

- imagine tipică de
pleurezie bazală
dreaptă
- opacitate de
intensitate medie, cu
limita superioară
concavă superior, în
menisc
Opacitate în menisc cu limita superioară concavă în sus şi
înăuntru 2/3 inferioare ale hemitoracelui stâng
 PLEUREZIE MASIVĂ- opacitate omogenă hemitorace
drept; deplasarea mediastinului controlateral (contrar aspectului
din atelectazie)
 Intradermoreactia la tuberculina
• Este obligatorie la toti pacienții cu pleurezie exudativă
• Poate fi negativă în faza acută a formării lichidului
pleural
• Dacă pacientul nu este anergic datorită unei
comorbidități anergizante precum infecția HIV/SIDA, IDR
se va pozitiva în următoarele 2 luni
• IDR negativ nu exclude pleurezia TB
• IDR pozitiv la o pleurezie exudativă, după o investigare
atentă și coroborare cu ADA, exam HP, bk, impune
tratamentul antiTB
 Examenul morfopatologic
al piesei bioptice pleurale
• Macroscopic - lichid serocitrin - granulatii gri-
albicioase miliariforme- bride si aderente-
depozite de fibrina- reactie inflamatorie- rar
reactie hemoragica- neomembrane
• Microscopic - pleura denudata- hiperemie strat
submezotelial- depozite de fibrina- foliculi
gigantoepitelioizi ± cazeificare centrala
• Evolutie - ad integrum- tesut de granulatie +
fibrina —> pahipleurita- aderente —> restituito
fibroza pleurogena —> bronsiectazii
 Examenul lichidului pleural în TB
• Aspectul este cel mai frecvent serocitrin >90%
din cazuri
• Rareori hemoragic
• Foarte rar lichid purulent (empiem pleural TB)
PARAMETRU TRANSSUDAT EXSUDAT
Context clinic Boli cardiace, Inflamatii, neoplazii,
hepatice, renale, colagenoze
neoplazii, casexie,
hipotiroidie, infarct
pulm.
Fibrina Nu lipește degetele Lipește degetele
Densitate 1015 > 1016
Reactia Rivalta Negativa Pozitiva
LDHpleural/LDHseric < 0,6 ≥ 0,6
LDH pleural < 200UI/L ≥ 200UI/L
Albuminele < 3g% ≥ 3g%
Albumina serica/albumina ≥ 1,29 < 1,29
pleurala
PARAMETRU TRANSSUDAT EXSUDAT
Proteine pleurale/proteine < 0,5 ≥ 0,5
serice
Vascozitate 1,1-1,3 > 1,6
Colesterol < 60mg% > 60mg%
Bilirubina pleurala/bilirubina < 0,6 > 0,6
serica
Celularitate < 1000celule/mm3 > 1000 celule/mm3
 Pleurezie TB

• CITOLOGIE
• BIOCHIMIE
 Limfocite>80%
 Prot pl >30g/l(exsudat)
 În fazele inițiale PMN
 Glicopleuria-0,6-0,8g/l crescute
 ADA (adenozin  În cele reparatorii-eozinofile
deasaminaza) >33 -45 UI/L crescute
 Lizozim pl/lizozim  Absența sau număr redus
plasmatic>2 de mezotelii
 Examenul
bacteriologic

• Poate oferi elementul de certitudine etiologica

• Microscopic si in culturi este pozitiv doar intr-
un procent de 5-10% cazuri
• Biopsia pleurală asociată cu însămânțarea
unui fragment de țesut pe medii specifice pt
cultura BK- crește depistarea pleureziei TB la
50-80%
 Diagnosticul de suspiciune al pleureziei TB
• Argumentele pentru etiologia tuberculoasa pot fi astfel rezumate:

• vârsta sub 35-40 ani;

• lichid serocitrin cu predominanta de limfocite;

• proteine in lichidul pleural peste 30 g/1 si glicopleurie sub 0,80 g/l;

• ADA crescută în lichidul pleural;

• evoluție favorabila sub tratament cu medicamente tuberculostatice;

• IDR pozitivă PPD sau care se pozitivează după 8 săptămâni de tratament

tuberculostatic;

• vindecarea cu sechele;
 Pericardita TB
• debutul poate fi subacut sau acut cu:
• febră,
• durere retrostemală surdă şi
• frecătură pericardică la auscultație.

• În numeroase cazuri, revărsatul pericardic este discret, simptomele

cardiovasculare şi semnele de tamponadă cardiacă survenind rar.

• Îngroşarea pericardului, fibroza şi, uneori, calcificările pot fi vizibile

pe radiografia toracică standard şi pe tomografiile toracice
computerizate.

• Pericardita constrictivă cronicizată e cauză de insuficiență cardiacă

hipodiastolică
 Pericardita TB
• Apare datorită progresiunii directe a unui focar de TB primară în interiorul
pericardului, reactivării unui focar latent sau rupturii unui ganglion limfatic
adiacent.

• Apare frecvent la infectaţii HIV, debutează febră și durere retrostemală.

• Revărsatul pericardic e discret, dar frecvent hemoragic, cu frecătură

pericardică, iar simptomele cardiovasculare şi semnele de tamponadă
cardiacă apar rar.

• Culturile bK efectuate din lichid pot fi pozitive în 30% din cazuri, pe când
biopsia are rezultate superioare.

• În lipsa diagnosticului de certitudine și a tratamentului antituberculos,

boala e fatală.

• Glucocorticoizii, în asociere cu tuberculostaticele, pot preveni constricţia.

 TB osteo articulară
• TB osteoarticulară în funcție de sediul leziunilor poate antrena
durere articulară (frecvent monoarticulară și cu localizare la nivelul
articulațiilor mari), cu limitarea mișcării, tumefacție dureroasă,
amiotrofie progresivă a grupelor musculare adiacente,
subfebrilitatea, scăderea ponderală.

• Uneori se pot observa deformări toracice (gibozitatea determinată

de morb Pott), deformări ale coloanei, semne neurologice, uneori
ireversibile (paraplegie), abcese reci, mai frecvent paravertebrale,
care pot fuza în vecinătate sau la distanţă, de-a lungul psoasului sau
retrofaringian.

• Abcesele reci pot fuza la nivelul toracelui, unde apare o tumefiere

moale, și chiar fistuliza, evoluția fiind asemănătoare cu cea
determinată de TB ganglionilor limfatici intercostali.
TB osteoarticulară
Tb osteoarticulară
Morb pott
 TB urogenitală

• TB genito-urinară include ca manifestări frecvente:

• polakiuria,
• piuria „sterilă”,
• disuria,
• hematuria,
• durerea în flancuri,
• tenesme vezicale

• Mulţi pacienţi pot fi asimptomatici, boala fiind descoperită tardiv după

apariţia leziunilor distructive severe renale.

• TB genitală este diagnosticată mai frecvent la femei decât la bărbaţi.

• La femei, poate induce infertilitate.
• La bărbaţi, afectează preferenţial epididimul, iar la examenul clinic se poate
palpa o formaţiune tumorală uşor dureroasă, ce poate drena la exterior
printr-un traiect fistulos.
• Mai pot apare orhita şi prostatita.
 VIII Tratamentul și profilaxia TB
• Vaccinarea BCG este o metodă de imunizare activă prin care
se realizează o profilaxie antituberculoasă relativă, care nici
nu împiedică infectarea cu MTB şi nici nu întrerupe lanţul
epidemiologic al bolii tuberculoase.

• Rolul vaccinării BCG este doar de a oferi, în primul rând,

protecție împotriva diseminărilor sistemice micobacteriene,
cum sunt meningita și miliara TB.

• Indicaţiile vaccinării BCG în România, vizează obligatoriu doar

nou-născuţii.
• Vaccinarea se efectuează nediscriminatoriu la toţi nou-
născuţii, la vârsta de 4-7 zile (dacă nu există contraindicaţii),
înainte de externarea din maternitate şi fără testare
tuberculinică prealabilă.
 Vaccinarea BCG
• Contraindicațiile vaccinării BCG sunt:
• temporare: starea febrilă, leziunile tegumentare eruptive, greutate sub
2.500g;
• absolute: infecţia HIV simptomatică, imunodeficienţe (congenitale,
leucemii, limfoame, neoplazii generalizate), tratamente imunosupresoare
cu corticosteroizi, agenţi alkilanţi, antimetaboliţi etc.

• Complicațiile vaccinării BCG constau în reacții locale și sistemice.

• Nu orice reacție locală e RAPI.

• Din punct de vedere al severității, sunt considerate reacții locale:

• ușoare - limfadenopatiile axilare unice, cu diametrul de minim 1,5 cm;
• moderate - limfadenopatiile cu alte localizări decât cea axilară,
limfadenopatii multiple, adenoflegmoane, limfadenopatii abcedate,
supurate, fistulizate, chiar dacă dimensiunile ganglionilor au fost sub 1,5
cm; abces, necroză la locul inoculării.
 Cazul RAPI local
• Apare la copilul vaccinat BCG recent, care prezintă la locul vaccinării
ulcerații trenante (durată ˃2-3 luni) + limfadenopatie/limfadenită la 1-
12 luni după vaccinare, situate de aceeași parte cu inocularea (cel mai
frecvent axilară).

• cel puțin un ganglion limfatic axilar de 1,5 cm sau mai mare;

• adenopatii multiple (axilare sau axilară plus alte localizări);
• cel puțin un ganglion limfatic cu altă localizare decât axilară;
• un ganglion limfatic fistulizat/abcedat/supurat/adenoflegmon;
• un ganglion limfatic necrozat,

• Dimensiunile adenopatiei se menționează pe baza examenului clinic

obiectiv și nu echografic (valoare orientativă).
 Cazul RAPI sistemic
• E diagnosticat în caz de:
• Infecție BCG diseminată apare după 1-12 luni după
vaccinarea BCG se manifestă prin scădere în greutate,
febră, sindrom meningeal, hepatosplenomegalie și e
confirmată prin izolarea tulpinii vaccinale BCG de
Mycobacterium bovis.
• Osteita/osteomielita reprezintă o inflamație osoasă
consecutivă vaccinării BCG, apărută la 8-16 luni după
vaccinare.
• Pot fi sugestive pentru RAPI la BCG - proces specific activ,
diseminat - simptomele respiratorii (tuse, dispnee) şi
radiografia toracică anormală.
• Din punct de vedere al severității, aceste reacții sunt
considerate severe.
 Tratamentul RAPI
• Reacțiile post-vaccinale locale (abcese, ulcere) și/sau adenopatia satelită regională
necomplicată necesită doar supravegere 3-6 luni și eventual tratament local la nivelul
supurației, cu soluție de Rivanol 0,1%-1%, fără intervenție chirurgicală.

• Abcesele locale mari, persistente și limfadenitele supurate cu durată de evoluţie peste 3

luni trebuie urmărite îndeaproape de către medicul curant pneumolog, care va stabili
utilitatea administrării medicaţiei (conform antibiogramei).

• Puncția aspirativă necesară confirmării diagnosticului poate fi benefică în limfadenitele

mari care devin fluctuente, noduli cu creștere rapidă, cu formare de fistulă sau
infiltrarea pielii, în sensul scurtării duratei de vindecare, evitării intervenției chirurgicale
sau fistulizării necontrolate.

• Necesitatea interventiei chirurgicale va fi luata în colectivul de specialitate (Comisia

locală TB plus chirurg toracic) și se rezervă acelor cazuri la care celelalte metode au
eșuat.

• Se au in vedere: masele reziduale solide de peste 2 cm care nu răspund la puncții

aspirative repetate sau existenței unor mase ganglionare masive (peste 3 cm) care cresc
rapid sau herniază, ganglionii multiloculari, infiltrativi,cu formare de sinus sau adenită
ce se dezvoltă rapid - în mai puțin de 2 luni de la vaccinare.

• Nu se recomandă incizia pentru drenaj!

 RAPI - Tratamentul antiTB pe cale generală
• este obligatoriu în cazurile de reacții adverse severe: lupus vulgar, eritem
nodos, osteită, osteomielită, determinări pulmonare, meningită BCG, BCG-
ite sistemice, apărute de obicei la copii imunodeprimați (HIV- pozitiv sau
cu alte deficiențe imune celulare severe).

• Întrucât tulpina vaccinală BCG este un derivat de M. bovis, PZM nu face

parte din schema de tratament.

• La aceste cazuri trebuie să avem certitudinea că pacientul nu are o boală

TB asociată și nu provine dintr-un focar TB depistat, astfel că în intervalul
dintre vaccinare și apariția complicației să nu fi survenit o infecție cu MT.

• Schema de tratament propusă este: 2HRE(S) 7/7 + 4HR 3/7. Tratamentul

se poate prelungi peste 6 luni, după caz. Pentru cazurile deosebit de grave
se recomandă schema 2HRES 7/7 + (4-10)HR 3/7.

• Întrucât cazurile de RAPI la BCG nu sunt cazuri de TB activă, ele NU vor fi

luate în evidență în Registrul TB.
 Chimioterapia TB
• Chimioterapia:
– preventivă (chimioprofilaxie)
– curativă

• Chimioprofilaxia = Regimul de medicamente antiTB utilizat la persoane

infectate cu risc înalt de a face TB (fara semne -simptome de boala)
• Chimioterapia TB: Combinație de medicamente care distrug / previn
multiplicarea MT
• Chimioterapie standard : tratamentul asociat de 4 - 5 droguri majore
HIN, RMP, PZM, EMB(S), administrate zilnic (ritm 7/7) 2 - 3 luni (fază de
atac, intensivă) + 2 sau 3 medicamente în faza de continuare în ritm
intermitent 3/7 încă 4 - 5 luni
 DOT= TSS

Tratamentul sub directa observare:

strategie de tratament În care un cadru

medical instruit special, supraveghează
pacientul cu TB în timp ce își înghite
medicamentele antiTB!
 Medicamente antiTB utilizate

• Esenţiale, majore sau de linia I

– ieftine, accesibile, eficace, bine tolerate
• De rezervă, minore sau de linia a II-a
– scumpe, greu accesibile
– mai puţin eficace
– greu de tolerat
– indicate pentru tratamentul TB
chimiorezistente
 Principalele medicamente antituberculoase
Medicament Modul de Dozajul pe Doza Doza (mg/kg)
actiune tb/flacon (mg/kg) recomandata
recomanda 3/7
ta
7/7
Izoniazida (H) bactericida 100- 300 5 -10 10 -15
mg/ tb
Rifampicina(R) bactericida 150- 300 10 10
mg/ caps
Pirazinamida(Z) bactericida 500mg/tb 25 (20- 30) 30-50

Streptomicina(S) bactericida 1g/ fl 20 20

Etambutol(E) bacteriostatic 250- 400 15 -25 30 -50

mg/ tb
 Regimuri de tratament
Regim Forma de tuberculoza Asociere de medicamente
Faza de atac Faza de
7/7 continuare 3/7
• Pulmonara M+, CN 2 HRZE sau 4 HR
• Pulmonara M -, CN 2 HRZS
I • Extrapulmonara
3 HR

• Retratamente 2 HRZSE + 1 HRZE 5 HRE

II Obs: ABG fiabile

•Regimuri individualizate:
III reactii adverse sau
chimiorezistente
 Administrarea zilnică a medicamentelor
Ritmul zilnic de administrare 7/7
• Faza inițiala, intensivă, la toate cazurile,
• Medicamentele se administrează în spital (2, respectiv 3 luni)
• Avantaje :
– doze mai mici
– mai bine tolerate de catre pacienti
• Dezavantaje
– Cost mai ridicat
– greu de aplicat în ambulatoriu
– Bolnavii sunt contagioși și au risc mare epidemiologic dacă nu
sunt izolați
 Administrarea intermitentă a medicamentelor

Administrarea intermitentă, de 3 ori pe săptămână 3/7

• faza de continuare (4, respectiv 5 luni)
– Aplicabilă bolnavilor după externarea din spital
– Reprezintă faza ambulatorie sau de întreținere
– Medicul de familie cooperează cvu medicul specialist din
ambulatoriile TB
– Trebuie urmărită aderența pacienților la tratament
– Se efectuează monitorizarea clinică, radiologică și
bacteriologică a bolnavilor
 Administrarea medicamentelor

• dozaj corect
• administrarea efectiva a fiecarei doze
• sub directă observație
• pe întreaga durată recomandată (6-8 luni
chiar 24 luni în formele MDR-TB)

DOT asigură eficacitatea tratamentului !

 Principii de tratament în tuberculoză

• Administrare precoce, bifazică

• BK (+) = metoda certă de diagnostic.
• Tratament de durată
• NUMAI combinațiile recomandate (=Tratament
standard)
• un tratament CORECT, COMPLET, COMPLEX asigura
vindecarea si previne recidivele
• Asigurarea complianței pacientului
 Principii de tratament în tuberculoza

• Să nu tratezi niciodată un bolnav cu tuberculoză pulmonară probabil MDR fără

examinarea bacteriologica a sputei

• Să nu administrezi niciodată unui bolnav de TB singur medicament

antituberculos: chimiorezistența instalată este de obicei permanentă

• Să nu adaugi niciodată un singur medicament unei combinații deja utilizate, in

cazul în care suspectezi DR

• Nu folosi niciodata Streptomicina sau Rifampicina pentru tratamentul

afectiunilor netuberculoase. Poate determina chimiorezistența la bolnavul cu
tuberculoză încă nediagnosticata!
 Organizarea tratamentului
• Programarea administrării dozelor convenabil pentru
pacient
• Folosirea de stimulente
• Obținerea suportului familiei
• Îndrumarea pacientilor catre programe de asistenta
sau consiliere in caz de alcoolism, consum de
droguri, probleme de sanatate mintala
• Urmărirea rezultatului acestor îndrumari
• Cooperarea cu asistenții sociali și comunitari
 Reacții adverse

• Reacții adverse majore:

– întreruperea / înlocuirea drogului responsabil
• Reacții adverse minore:
– continuarea terapiei, verificarea dozelor
– supraestimare!

Orice reacție adversă în faza ambulatorie trebuie

comunicată imediat medicului specialist
pneumolog!
Reactiile adverse Drogul (drogurile) posibil Conduita
responsabile

Minore Continuarea terapiei anti- TB, verificarea dozelor

Inapetenta, greturi, dureri abdominale Rifampicina Administrarea drogului seara,la culcare

Dureri articulare Pirazinamida Aspirina

Senzatie de arsura la nivelul picioarelor Hidrazida Piridoxina 100 mg zilnic

Urina rosie/ portocalie Rifampicina Linistirea pacientului

Majore Oprirea drogului( urilor) responsabil.

Prurit si rush cutanat Tiocetazona Oprirea drogului,consultare pentru conduita ulterioara

( Streptomicina)

Surditate( fara dop de ceara la consult O.R.L.) Streptomicina Oprirea streptomicinei, utilizarea etambutolului

Stare de rau( vertij si nistagmus) Streptomicina Oprirea streptomicinei, utilizarea etambutolului

Icter( dupa ce au fost excluse alte cauze) Cele mai multe droguri anti- Oprirea drogului ani- TB, consultarea pentru conduita ulterioara
TB (mai ales hidrazida,
pirazinamida si rifampicina)

Varsaturi si confuzie( suspiciune de insuficienta Cele mai multe droguri anti- Oprirea drogurilor anti- TB. Efectuarea de urgenta a testelor
hepatica acuta medicamentoasa) TB functiei hepatice si a activitatii protrombinei

Afectarea acutitatii vizuale Etambutolul Oprirea etambutolului, consultarea pentru conduita ulterioara
( excluse alte cauze)

Soc, purpura, insuficienta renala acuta Rifampicina Oprirea Rifampicinei, consultarea pentru conduita ulterioara
 Categorii de încadrare a cazurilor de TB la
înregistrare / declarare instituire tratament

• Cazul nou (N) = pacientul care nu a fost niciodată

tratat pentru TB sau care a luat tratament
antituberculos mai puțin de o luna

• Recidiva (R) = pacientul care a mai fost tratat

pentru TB, a fost evaluat vindecat sau tratament
complet și care are un nou episod de TB confirmată
bacteriologic (M+ sau C+)
 Categorii de încadrare a cazurilor de TB la
înregistrare
• Retratamentul după eșec (E)= pacientul care începe un
retratament dupa ce a fost evaluat esec al unui tratament anterior

• Retratamentul dupa abandon (A)= pacientul care revine la

tratament după o întrerupere de cel putin 2 luni consecutive si care este
pozitiv bacteriologic

• Transferatul (primit prin transfer) “T”= pacientul care s-a mutat

dintr-un alt dispensar în timpul tratamentului

• Cronicul (C)= pacientul care incepe un retratament dupa ce a fost

evaluat esec al unui retratament anterior
 Rezultatele tratamentului

• Conversia sputei: rezultatul negativ al frotiului microscopic din

sputa la sfarsitul fazei intensive la pacientii cu frotiu initial pozitiv

• Vindecat = pacientul initial pozitiv la examenul bacteriologic care

este negativ la sfarsitul tratamentului si cel putin cu inca o ocazie
anterioara

• Tratament complet = pacientul care a urmat o cura completa de

tratament, dar care nu are criteriile pentru a fi evaluat ca vindecat
sau esec

• Succes = suma cazurilor vindecate si cu tratament complet,

exprimata in procente din numarul de cazuri evaluabile din
cohorta respectiva
 Rezultatele tratamentului
• Decedat = pacientul care decedeaza din orice cauza in
timpul tratamentului pentru TB
• Esec = pacientul confirmat bacteriologic care ramane
sau redevine pozitiv dupa a 4-a luna de tratament sau
pacientul initial negativ care devine pozitiv la terminarea
fazei intensive a tratamentului
• Abandon = pacientul care a intrerupt tratamentul 2 luni
consecutive sau mai mult
• Mutat = pacientul transferat intr-un alt dispensar
 Rezultatele tratamentului

• Pierdut = pacientul despre care nu se mai

cunoaste nimic si care nu mai poate fi gasit
• Infirmat = pacientul la care s-a infirmat
diagnosticul de TB
• Continua tratamentul = pacientul care
continua tratamentul antituberculos la 12 luni
de la inceperea acestuia
 Cauzele întreruperii tratamentului

• STIGMATIZAREA BOLNAVULUI !
• Non-complianta
• Bariere socio-culturale
• Lipsa educatiei de sanatate
• Abuzul de alcool si droguri
• Dispariția simptomelor bolii
• Efectele adverse
 Cauzele neaderenței la tratament
• Lipsa sperantei de vindecare si reintegrare
• Pacienti varstnici sau cu boli mintale
• Tare medicale asociate
• Bariere lingvistice
• Teama de somaj datorat bolii
• Relatia necorespunzatoare cu personalul
medical
Atitudinea în cazul întreruperii tratamentului

• Informarea medicului specialist

• Contactarea pacientului prin orice mijloace
• Identificarea motivului non-compliantei
• Administrarea dozei la domiciliu
• Sprijinul familiei
• Educația de sănătate
• Anunțarea ASP, Primărie , Poliție
Monitorizarea și evaluarea
tratamentului tuberculozei
Clinică
Radiologică
Bacteriologică
 Importanța monitorizării

• Element de bază pentru un program eficient de

control al tuberculozei

• Ajută la evaluarea eficienței tratamentului

• Este o prioritate pentru serviciile specializate

• Necesită o cooperare strânsă cu serviciile de

asistență medicală primară
 Scopul

• Dacă un pacient devine mai mult sau mai

puțin contagios

• Cum progresează clinic un pacient

• Când tratamentul este complet

• Efectele adverse posibile ale medicamentelor

antituberculoase
 Cum se face

• Clinic
 Ameliorarea simptomelor: dispariția tusei, creștere în greutate,
afebrilitate
 Urmărirea și tratarea reacțiilor adverse
• Bacteriologic
 Repetarea examenelor de sputa conform programului de monitorizare
bacteriologica
 Criteriul esential de urmarire a evoutiei tratamentului!
• Radiologic
 Nu reprezintă un instrument esențial de monitorizare dar e util pentru
evaluarea virajului regresiv și al stabilității leziunilor sechelare
(vindecarea în TB se face cu sechele)
 Ritmul controlului bacteriologic

Moment control Cat.I Cat.II Individualizat

Diagnostic T0 T0 T0

Sfârșit faza initiala T2 T3 T2

Faza continuare T5 T5

Încheiere tratament T6 T8
Rolul AMG în monitorizarea tratamentului

• Urmărește adminstrarea fiecărei prize

• Verifică apariția reacțiilor adverse

• Trimite pacientul la control, la data

programată

• Ține legătura cu medicul de familie și cel

de specialitate
 Recomandări pentru obținerea
succesului terapeutic în tuberculoza
• Utilizeaza NUMAI combinațiile recomandate de
medicamente antituberculoase

• Convinge pacientul și familia că numai un tratament

CORECT și COMPLET va asigura vindecarea și va preveni
recidiva și decesul prin TB

• Atitudinea amabilă și prietenoasă a personalului medical

față de pacientul cu TB este esențială.