P. 1
Sindromul Lichidian Pleural

Sindromul Lichidian Pleural

|Views: 91|Likes:
Published by Diana Loloiu

More info:

Published by: Diana Loloiu on Jul 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2012

pdf

text

original

Sindromul lichidian pleural (liber în marea cavitate pleurală) Definiţie: sindrom clinic şi radiologic produs prin acumularea de lichid

în cavitatea pleurală, confirmat prin puncţie pleurală. Lichidul pleural normal (5-10 ml în spaţiu pleural), sub forma unei lame fine de 0,02 mm rezultă din transsudarea şi resorbţia permanentă la nivelul ambelor foiţe pleurale, conform forţelor Starling (90% se resoarbe prin limfatice). Mecanisme etiopatogenice: alterarea echilibrului presiunilor la nivelul pleurei, conform legii Frank-Starling:  Creşterea presiunii hidrostatice capilare  Scăderea presiunii coloid-osmotice capilare  Creşterea permeabilităţii capilare  Tulburarea drenajului limfatic TABLOU CLINIC: Debutul: poate fi insidios sau brusc, cu predominenţa durerii toracice în pleureziile para şi metapneumonice. Simptome generale: febră, transpiraţii profuze, astenie, scădere ponderală. Simptome :

1. Durerea (junghiul pleural):
 apare prin iritaţia pleurei parietale;  adesea precede instalarea revărsatului pleural;  este vie, intensă, împiedicând pacientul să doarmă pe partea bolnavă;  prezentă de obicei în pleureziile de cauză inflamatoare (transsudatele se însoţesc rar de durere);  pe măsura acumulării lichidului pleural, durerea diminuă până la dispariţie;  colecţiile pleurale mici şi pleureziile închistate pot fi asimptomatice.

2. Dispneea, funcţie de:
 cantitatea revărsatului pleural;  rapiditatea instalării sale;  starea plamânului subiacent şi contralateral. Revărsatele pleurale mari pot fi bine tolerate dacă se instalează lent şi starea pămânului contralateral este bună.

3. Tusea:
 iritativă, declanşată de schimbarea poziţiei;  seacă, chintoasă. EXAMENUL OBIECTIV: a) Inspecţia toracelui Decubitul pleureticului: la început stă pe partea sănătoasă, din cauza durerii, apoi va sta pe partea bolnavă pentru ca plămânul sănătos să supleeze funcţia plămânului afectat. Asimetrie toracică (lichid peste 1500 ml) prin bombarea hemitoracelui bolnav.

b) Palpare:
 diminuarea / abolirea vibraţiilor vocale, în funcţie de cantitatea de lichid;  reducerea ampliaţiilor toracice de partea afectată.

c) Percuţie: 1

 revărsate pleurale medii (peste 500 ml) dau matitate cu limita superioară descriind o linie curbă (Demoiseau) – începe posterior de la coloana vertebrală. Când există sdr.C. determinând dispnee accentuată. INCIDENTE: 2 .  terapeutic: – – TEHNICA: evacuatorie când lichidul este în cantitate mare şi comprimă plămânul. se percută pentru a alege locul de puncţie în plină matitate. 7 I. de elecţie LAP sau L scapulară în sp. pe peretele lateral toracic. apoi coboară anterior. merge în sus până la linia axilară posterioară . matitatea ocupă întreg hemitoracele. de condensare pulmonară subiacentă lichidului: • • • INVESTIgAŢII PARACLINICE: Examenul radiologic Dacă lichidul este liber în cavitatea pleurală. poate dispărea timpanismul din spaţiul Traube şi poate deplasa matitatea hepatică sub rebordul costal.  300 – 400 ml lichid: voalarea sinusului costodiafragmatic.opacităţi interlobare.  < 200 – 300 ml lichid: vizibil în decubit lateral.  poziţie sezândă cu braţul ridicat pe cap pentru a lărgi spaţiile I. razant cu marginea superioară a coastei inferioare. laterotoracice (confuzie cu neoplasme) ⇒ ”tumora fantomă” din insuficienţa cardiacă congestivă. Pleurezii abundente: • • d) Auscultaţia :  diminuarea / abolirea MV. care dispare odată cu acumularea lichidului şi reapare la retragerea acestuia. timp expirator mai pronunţat) pectrilocvie afonă (transmiterea vocii şoptite) egofonie (timbru ascuţit şi tremurat al vocii). Acul se introduce perpendicular. lichidul se va aşeza în poziţie declivă: suflu pleuretic (dulce.. spălături pleurale şi administrarea de medicamente intrapleural..  frecătura pleurală în perioada iniţială.  > 500 ml lichid: limita superioară a opacităţii lichidiene este cu concavitatea superioară mergând în sus Pleurezii închistate . revărsate pleurale mici (sub 400 ml) nu se decelază la percuţie. diafragmatice. Puncţia pleurală SCOP:  diagnostic – stabilirea etiologiei revărsatului lichidian.  lichid 400-500 ml – submatitate.C.  sedare şi anestezie locală.

acumularea lichidului pleural se datorează creşterii presiunii hidrostatice sau scăderii presiunii oncotice. d) Examen bacteriologic.  însămânţare septică în timpul puncţiei.5 < 200 < 0.000/ml . Examenul lichidului pleural a) Aspectul macroscopic           Hematii seros: transudate cardiace sau renale. TRANSUDAT Proteine totale Ppleurale/ Pplasm. pancreatită.transudat > 10.5 3 . serofibrinos: TBC.  emfizem subcutanat. Hodgkin.000/ ml . ruperea acului de puncţie. examen de spută (BK.5 > 200 > 0.. neopl.) < 3 g/dl < 0. colagenoze. LDH pleural LDH pleur/LDH plasm Gl pleur. pulm. nevralgică). virale. infarct pulmonar. purulent: supuraţii pulmonare.6 < 0.. serohem sau hemor: neopl.utile pentru stabilirea etiologiei RLP. iar în exsudate există întotdeauna un proces patologic pleural.000/ml .  pneumotorax. PR. opalescent sau chilos: traumatisme ale ductului toracic. TBC. b) Examenul citologic > 10.lichid serohemor > 100. LES.lichid hemor Leucocite < 1000/ml . pneumonii.  lezarea pachetului vasculo-nervos ( durere vie. neopl.  sincopă vagală (reflex pleuro-coronarian). c) Examene biochimice pentru precizarea calităţii de transudat sau exudat .exsudat Limfocite PMN > 90% în pleurezia TBC > 80% pleur. blocaj limfatic (lip>5g%). parapneumonică  Celule neoplazice Eozinofile 10-20% în TEP.6 1/ >2/ 3 EXSUDAT > 3g/dl > 0. panarterită nodoasă./Gl plasm Lipide crescute în chilotorax Amilaze crescute în pancreatita acută În transudate.

 VSH mult crescut. bronsiectazii sau abcese subfrenice ce se deschid în pleura diafragmatică. inapetenţă) sau acut (70% din cazuri) cu febră. Debutul poate fi lent. anaerobi. Este mai frecventă la tineri.  stare generală alterată. cu predominanţa neutrofilelor (60-80%). tuse iritativă. transp. de obicei în cantitate medie. persistente. nediagnosticate. când se suspicionează neoplasm sau TBC. TIPURI PARTICULARE DE PLEUREZII: Pleurezia tuberculoasă Poate apărea în orice fază a evoluţiei TBC. dar se poate transf.). leucocitoză cu neutrofilie. pleur. subfebră.). gen. frisoane.e) Bronhoscopie f) Ecografie toracică ( pt. de stafilococi. cu unele focare evolutive însoţind o leziune parenchimatoasă. nocturne. Paraclinic:  RX pulm.  tuse iritativă. inchistate de mezoteliom) g) TC h) Biopsia pleurală .  Puncţia biopsie pl: foliculi TBC în 80% din cazuri. mai frecvent det. bogat în fibrină. evoluând către empiem.  febră în platou (la bătrâni fără febră dar cu alter. sugestiv când se surprinde virajul tuberculinic. abcese pulmonare.   • • glucoza scazută.. Pleurezia para.în PL. concomitent cu un sancru de inoculare subpleural. insidios. junghi toracic. Pleurezia purulentă (empiemul) În 75% din cazuri este secundară. IDR la PPD.  apare la câteva zile după instalarea pneumoniei. lizozim pleural crescut.sau metapneumonică Pleurezia parapneumonică  însoţeşte procese infecţioase parenchimatoase (pneumonii sau abcese pulm. dif. Tablou clinic:  debut acut cu dureri toracice intense. Lichid pleural: serocitrin. exsudat. purulent. anemie. cu predominenţa limfocitelor (90-95%)!! paucibacilar. st.  lichidul este serocitrin. gram negativi. cu semne de impregnare bacilară (astenie fizică. Pleurezia metapneumonică  apare după o pneumopatie ac şi evoluează frecvent spre empiem. fiind datorată însămânţării pleurei dintr-un proces de vecinătate: pneumonii şi bronhopneum. Examen radiologic 4 .

stomac. şi eozinofile  Aspect radiologic sugestiv TRANSUDATE . cu miros uneori fetid !! Complicaţii  fistula pleuro-bronşică sau pleuro-parietală. lichidian !! Empiemele au tendinţă rapidă la închistare Puncţia pleurală  lichid purulent. pres.. trecerii lichidului de ascită printrun defect diafragm. ciroza hepatică decompensată .rev. Pulmonar . subfebră.  septicemie. CAPD TBC parapneum. adesea bilateral (DR>STG).exemple: • • • • • insuficienţa cardiacă congestivă. maroniu). hemoptizie  Lichid exsudat cu ht. de diferite culori (gălbui. denutriţie. sd. coloid – osmotice. o limfocite crescute în lichid şi celule neoplazice. Pleurezia din infarctul pulmonar   Lichid serohemoragic. SS. Pleureziile neoplazice Etiologie o Neopl. verzui. Caracteristici: o abundent şi se reface rapid după puncţie. şoc toxico-septic.35% din cazuri o Meta pulmonare (sân. coloid-osmotice. pleural în 5-10% din cazuri dat. limfatice. opacitate cu caract. Nefrotic (20% caz) prin scăd. anemie. sau prin can. hemoragic sau serocitrin Semne de TVP la membrele inferioare  Junghi toracic. pancreas) o o o Limfoame maligne Mezoteliomul malign lichid hemoragic în 50% din cazuri. virale. la care se asociază scăderea pres. PR. RAA EXSUDATE . cremos. fungice neoplazice TEP boli colagen: LES.exemple: • • • • 5 .

submatitate la percuţie.orif.  efracţia pleurei viscerale şi pătr. aerului din PL. ca o consecinţă a unei pleurezii serofibrinoase sau purulente. Clinic. resp. tracţionarea mediastinuui de partea afectată în pahipl. (aerul se resoarbe rapid şi PL. întinse. pahipleuritelor întinse cu insuf. Sindromul de pneumotorax . astm. închis deschis cu supapă . o dispnee. BPOC.aerul trece doar în inspir. bronsiectazie din apropierea pleurei.tend. toracic sau pneumotor CLINIC          jenă dureroasă sub formă de tracţiune toracică. cu creşterea pres.  terapeutic (artificial). întinse. cianoză. 6 . debut brusc după efort minim sau în repaus. vibr. iritativă. retracţii de spaţii IC. vocale şi a MV. cianoză şi dispnee în caz. prin perforarea necrotică în caz de abces pulmonar sau TBC!!!  prin ruperea unei bule de emfizem situată în vecinătatea pleurei în emfizemul pulmonar. de patr. cu: o durere toracică violentă acc.o -Sd. la cronicizare . dimin. Meigs: tumora ovariană benignă Sindromul de simfiză pleurală Reprezintă îngroşarea foiţelor pleurale asociată cu o simfiză (lipirea lor). uneori depuneri calcare. unui traum. o anxietate. revine la perete) . intrapleurale. Obiectiv: retracţia hemitoracelui afectat în pahipl.pătrunderea aerului în cavitatea pleurală CLASIFICARE:Pneum. frecaturi pleurale. se ănchide rapid .de inspir profund. rezultând colabarea completă a PL După modul de producere:   traumatic prin plagă penetrantă toracică. ascensiunea hemidiafr. Radiologic: îngroşări pleurale. o tuse seaca.evol. fav.

tumori. o MV. Examen radiologic: o importanţă majoră. clinic în cavernele mari corticale. cu nuanţă găunoasă. dg. Întâmplător. o ampliaţii costale reduse sau abolite. exagerate. Cauze:    neopl. abces pulm.   7 . apare colabat. Examen obiectiv: o pacient anxios. o vv. tahicardic.Poate fi si dg la un ex. chistul hidatic pulm. sd. radiologică întâlnit în:  TBC ulcero-cazeoasă. În pneumotoraxul masiv .rar întâlnit. pleurezie masivă. o vv. neoplasm pulm. IC largite.     Clinic o tuse cavernoasă cu hemoptizii mici. RX în primul rând. repetitive. Sindromul de atelectazie pulmonară . o suflu cavitar. în pneumotorax. o hemitorace bombat. palid.deplasarea org. RX. bronşic corpi străini intrabronşici stenoze TBC dopuri de secreţii compresii pulm.se datorează resorbţiei parţiale sau totale a aerului alveolar datorită unor cauze mecanice.abolite. o timpanism la percuţie. Caverna . de condensare cu tracţiunea organelor din jur spre partea bolnavă. cea mai frecventă cauză. cel mai des prin obstrucţie bronşică. mediastinale. pneumonie abcedată. diminuat/absent. Sindromul cavitar .pierdere de parenchim pulmonar cu expresie clinică. pneumotoraxul mut clinic. cu sp. o PL. ulcerat. a matităţii cardiace şi a ficatului. după golire. o evid. separat de peretele toracic printr-o zonă de hipertransparenţă (lipsita de desen pulmonar). o hipersonoritate la percutie.

limf. de compresia extrinsecă a bronhiei lobului mediu de către gg.   hipoventilaţie alveolară în decubit prelungit cauze reflexe în intervenţii chir.  matitate la percuţie. Persistenţa obstrucţiei bronşice duce la suprainfectarea zonei şi la fibroză pulmonară. IC. îngustarea spaţiilor IC.  reducerea amplitudinii excursiilor costale.  posibil sd. Examen radiologic:  opacitate omogenă ce ocupă un segment sau un PL. pe abdomen sau torace.  vv. cu adâncirea fosei supraclaviculare de partea bolnavă. întreg  sp.  MV. diminuat/abolit. pribronşici în cadrul neoplasmului bronşic sau TBC. de lob mediu:  opacitate persistentă prin atelectazie determ. pseudocavitar când bronhia nu este complet obstruată. Simptome: dureri toracice tuse cu/fără expectoraţie dispnee febră în caz de suprainfectare    Examen obiectiv:  hemitorace afectat mai mic. tracţiunea traheei) iar diafragmul ascensionat Sd. 8 . abolite total/parţial. îngustate cu mediastin tracţionat spre partea bolnavă (se obs.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->