Sindromul lichidian pleural (liber în marea cavitate pleurală) Definiţie: sindrom clinic şi radiologic produs prin acumularea de lichid

în cavitatea pleurală, confirmat prin puncţie pleurală. Lichidul pleural normal (5-10 ml în spaţiu pleural), sub forma unei lame fine de 0,02 mm rezultă din transsudarea şi resorbţia permanentă la nivelul ambelor foiţe pleurale, conform forţelor Starling (90% se resoarbe prin limfatice). Mecanisme etiopatogenice: alterarea echilibrului presiunilor la nivelul pleurei, conform legii Frank-Starling:  Creşterea presiunii hidrostatice capilare  Scăderea presiunii coloid-osmotice capilare  Creşterea permeabilităţii capilare  Tulburarea drenajului limfatic TABLOU CLINIC: Debutul: poate fi insidios sau brusc, cu predominenţa durerii toracice în pleureziile para şi metapneumonice. Simptome generale: febră, transpiraţii profuze, astenie, scădere ponderală. Simptome :

1. Durerea (junghiul pleural):
 apare prin iritaţia pleurei parietale;  adesea precede instalarea revărsatului pleural;  este vie, intensă, împiedicând pacientul să doarmă pe partea bolnavă;  prezentă de obicei în pleureziile de cauză inflamatoare (transsudatele se însoţesc rar de durere);  pe măsura acumulării lichidului pleural, durerea diminuă până la dispariţie;  colecţiile pleurale mici şi pleureziile închistate pot fi asimptomatice.

2. Dispneea, funcţie de:
 cantitatea revărsatului pleural;  rapiditatea instalării sale;  starea plamânului subiacent şi contralateral. Revărsatele pleurale mari pot fi bine tolerate dacă se instalează lent şi starea pămânului contralateral este bună.

3. Tusea:
 iritativă, declanşată de schimbarea poziţiei;  seacă, chintoasă. EXAMENUL OBIECTIV: a) Inspecţia toracelui Decubitul pleureticului: la început stă pe partea sănătoasă, din cauza durerii, apoi va sta pe partea bolnavă pentru ca plămânul sănătos să supleeze funcţia plămânului afectat. Asimetrie toracică (lichid peste 1500 ml) prin bombarea hemitoracelui bolnav.

b) Palpare:
 diminuarea / abolirea vibraţiilor vocale, în funcţie de cantitatea de lichid;  reducerea ampliaţiilor toracice de partea afectată.

c) Percuţie: 1

timp expirator mai pronunţat) pectrilocvie afonă (transmiterea vocii şoptite) egofonie (timbru ascuţit şi tremurat al vocii).  revărsate pleurale medii (peste 500 ml) dau matitate cu limita superioară descriind o linie curbă (Demoiseau) – începe posterior de la coloana vertebrală.  frecătura pleurală în perioada iniţială. pe peretele lateral toracic. Puncţia pleurală SCOP:  diagnostic – stabilirea etiologiei revărsatului lichidian.  < 200 – 300 ml lichid: vizibil în decubit lateral.C. de condensare pulmonară subiacentă lichidului: • • • INVESTIgAŢII PARACLINICE: Examenul radiologic Dacă lichidul este liber în cavitatea pleurală. apoi coboară anterior.  lichid 400-500 ml – submatitate. lichidul se va aşeza în poziţie declivă: suflu pleuretic (dulce. Pleurezii abundente: • • d) Auscultaţia :  diminuarea / abolirea MV.  > 500 ml lichid: limita superioară a opacităţii lichidiene este cu concavitatea superioară mergând în sus Pleurezii închistate ..opacităţi interlobare.  terapeutic: – – TEHNICA: evacuatorie când lichidul este în cantitate mare şi comprimă plămânul. Acul se introduce perpendicular. matitatea ocupă întreg hemitoracele. care dispare odată cu acumularea lichidului şi reapare la retragerea acestuia. INCIDENTE: 2 ..C. Când există sdr. se percută pentru a alege locul de puncţie în plină matitate.  sedare şi anestezie locală.  poziţie sezândă cu braţul ridicat pe cap pentru a lărgi spaţiile I. de elecţie LAP sau L scapulară în sp. spălături pleurale şi administrarea de medicamente intrapleural. poate dispărea timpanismul din spaţiul Traube şi poate deplasa matitatea hepatică sub rebordul costal. determinând dispnee accentuată.  300 – 400 ml lichid: voalarea sinusului costodiafragmatic. laterotoracice (confuzie cu neoplasme) ⇒ ”tumora fantomă” din insuficienţa cardiacă congestivă. razant cu marginea superioară a coastei inferioare. merge în sus până la linia axilară posterioară . revărsate pleurale mici (sub 400 ml) nu se decelază la percuţie. diafragmatice. 7 I.

 emfizem subcutanat.utile pentru stabilirea etiologiei RLP. purulent: supuraţii pulmonare./Gl plasm Lipide crescute în chilotorax Amilaze crescute în pancreatita acută În transudate. serofibrinos: TBC. d) Examen bacteriologic.  însămânţare septică în timpul puncţiei. acumularea lichidului pleural se datorează creşterii presiunii hidrostatice sau scăderii presiunii oncotice. neopl. TBC. PR. blocaj limfatic (lip>5g%). pulm. examen de spută (BK. serohem sau hemor: neopl. infarct pulmonar.transudat > 10.000/ml .lichid serohemor > 100.  pneumotorax. iar în exsudate există întotdeauna un proces patologic pleural. neopl.  sincopă vagală (reflex pleuro-coronarian).6 1/ >2/ 3 EXSUDAT > 3g/dl > 0. Examenul lichidului pleural a) Aspectul macroscopic           Hematii seros: transudate cardiace sau renale. panarterită nodoasă. TRANSUDAT Proteine totale Ppleurale/ Pplasm. LES.5 > 200 > 0.000/ ml . virale.  lezarea pachetului vasculo-nervos ( durere vie. LDH pleural LDH pleur/LDH plasm Gl pleur. pancreatită.000/ml .) < 3 g/dl < 0. ruperea acului de puncţie. colagenoze. nevralgică). parapneumonică  Celule neoplazice Eozinofile 10-20% în TEP.6 < 0. c) Examene biochimice pentru precizarea calităţii de transudat sau exudat . pneumonii..lichid hemor Leucocite < 1000/ml .exsudat Limfocite PMN > 90% în pleurezia TBC > 80% pleur.5 3 .. Hodgkin. opalescent sau chilos: traumatisme ale ductului toracic. b) Examenul citologic > 10.5 < 200 < 0.

. anaerobi. tuse iritativă. concomitent cu un sancru de inoculare subpleural.  tuse iritativă. bronsiectazii sau abcese subfrenice ce se deschid în pleura diafragmatică. când se suspicionează neoplasm sau TBC. sugestiv când se surprinde virajul tuberculinic.e) Bronhoscopie f) Ecografie toracică ( pt. leucocitoză cu neutrofilie. transp. IDR la PPD. de obicei în cantitate medie. purulent. fiind datorată însămânţării pleurei dintr-un proces de vecinătate: pneumonii şi bronhopneum. dif. Tablou clinic:  debut acut cu dureri toracice intense. insidios.  stare generală alterată. bogat în fibrină. inapetenţă) sau acut (70% din cazuri) cu febră. lizozim pleural crescut.  lichidul este serocitrin.). junghi toracic. Examen radiologic 4 . de stafilococi. TIPURI PARTICULARE DE PLEUREZII: Pleurezia tuberculoasă Poate apărea în orice fază a evoluţiei TBC. dar se poate transf. cu predominenţa limfocitelor (90-95%)!! paucibacilar. cu predominanţa neutrofilelor (60-80%).  apare la câteva zile după instalarea pneumoniei. nocturne. gen. nediagnosticate.în PL.sau metapneumonică Pleurezia parapneumonică  însoţeşte procese infecţioase parenchimatoase (pneumonii sau abcese pulm. Este mai frecventă la tineri. frisoane. anemie.).  Puncţia biopsie pl: foliculi TBC în 80% din cazuri. Lichid pleural: serocitrin. Debutul poate fi lent. subfebră. cu semne de impregnare bacilară (astenie fizică. abcese pulmonare. gram negativi. inchistate de mezoteliom) g) TC h) Biopsia pleurală . pleur. cu unele focare evolutive însoţind o leziune parenchimatoasă. mai frecvent det. Pleurezia para. persistente. evoluând către empiem. Pleurezia purulentă (empiemul) În 75% din cazuri este secundară. st. Pleurezia metapneumonică  apare după o pneumopatie ac şi evoluează frecvent spre empiem. exsudat.   • • glucoza scazută.  febră în platou (la bătrâni fără febră dar cu alter. Paraclinic:  RX pulm.  VSH mult crescut.

pleural în 5-10% din cazuri dat. şi eozinofile  Aspect radiologic sugestiv TRANSUDATE . CAPD TBC parapneum.exemple: • • • • • insuficienţa cardiacă congestivă. pres. Pleurezia din infarctul pulmonar   Lichid serohemoragic. Nefrotic (20% caz) prin scăd. virale.  septicemie.35% din cazuri o Meta pulmonare (sân. sd. ciroza hepatică decompensată . hemoragic sau serocitrin Semne de TVP la membrele inferioare  Junghi toracic. o limfocite crescute în lichid şi celule neoplazice. opacitate cu caract. coloid-osmotice.rev. maroniu). subfebră. de diferite culori (gălbui. adesea bilateral (DR>STG). Pulmonar . denutriţie.exemple: • • • • 5 . fungice neoplazice TEP boli colagen: LES. la care se asociază scăderea pres. Pleureziile neoplazice Etiologie o Neopl. PR. pancreas) o o o Limfoame maligne Mezoteliomul malign lichid hemoragic în 50% din cazuri. limfatice. cu miros uneori fetid !! Complicaţii  fistula pleuro-bronşică sau pleuro-parietală. Caracteristici: o abundent şi se reface rapid după puncţie.. anemie. verzui. hemoptizie  Lichid exsudat cu ht. stomac. sau prin can. lichidian !! Empiemele au tendinţă rapidă la închistare Puncţia pleurală  lichid purulent. SS. şoc toxico-septic. coloid – osmotice. RAA EXSUDATE . trecerii lichidului de ascită printrun defect diafragm. cremos.

cu creşterea pres. aerului din PL. tracţionarea mediastinuui de partea afectată în pahipl. debut brusc după efort minim sau în repaus.orif. submatitate la percuţie. la cronicizare . cianoză. întinse. se ănchide rapid . întinse. vibr. (aerul se resoarbe rapid şi PL. Sindromul de pneumotorax . resp. uneori depuneri calcare. cu: o durere toracică violentă acc. BPOC. bronsiectazie din apropierea pleurei. 6 . rezultând colabarea completă a PL După modul de producere:   traumatic prin plagă penetrantă toracică. retracţii de spaţii IC.o -Sd. ascensiunea hemidiafr.  efracţia pleurei viscerale şi pătr. prin perforarea necrotică în caz de abces pulmonar sau TBC!!!  prin ruperea unei bule de emfizem situată în vecinătatea pleurei în emfizemul pulmonar. Clinic. Radiologic: îngroşări pleurale. o dispnee. închis deschis cu supapă . toracic sau pneumotor CLINIC          jenă dureroasă sub formă de tracţiune toracică. dimin.aerul trece doar în inspir.  terapeutic (artificial). astm. cianoză şi dispnee în caz.pătrunderea aerului în cavitatea pleurală CLASIFICARE:Pneum. o tuse seaca. frecaturi pleurale. unui traum. vocale şi a MV. revine la perete) . intrapleurale.evol. pahipleuritelor întinse cu insuf. ca o consecinţă a unei pleurezii serofibrinoase sau purulente. fav. o anxietate. iritativă. Obiectiv: retracţia hemitoracelui afectat în pahipl. Meigs: tumora ovariană benignă Sindromul de simfiză pleurală Reprezintă îngroşarea foiţelor pleurale asociată cu o simfiză (lipirea lor). de patr.tend.de inspir profund.

repetitive. o PL. pneumotoraxul mut clinic. a matităţii cardiace şi a ficatului. Examen radiologic: o importanţă majoră. neoplasm pulm. de condensare cu tracţiunea organelor din jur spre partea bolnavă. Întâmplător. Caverna .     Clinic o tuse cavernoasă cu hemoptizii mici. o MV. pneumonie abcedată. o ampliaţii costale reduse sau abolite. exagerate. sd. o hipersonoritate la percutie. cel mai des prin obstrucţie bronşică. cu nuanţă găunoasă. RX. Examen obiectiv: o pacient anxios.se datorează resorbţiei parţiale sau totale a aerului alveolar datorită unor cauze mecanice. În pneumotoraxul masiv .   7 . după golire. Sindromul de atelectazie pulmonară . o vv. o suflu cavitar. cu sp. clinic în cavernele mari corticale. tahicardic. mediastinale. separat de peretele toracic printr-o zonă de hipertransparenţă (lipsita de desen pulmonar). diminuat/absent. o vv. ulcerat. apare colabat. o hemitorace bombat. bronşic corpi străini intrabronşici stenoze TBC dopuri de secreţii compresii pulm.deplasarea org. dg. RX în primul rând.abolite. în pneumotorax. o timpanism la percuţie. radiologică întâlnit în:  TBC ulcero-cazeoasă. tumori. chistul hidatic pulm. Cauze:    neopl. palid. o evid. Sindromul cavitar . pleurezie masivă.rar întâlnit.pierdere de parenchim pulmonar cu expresie clinică.Poate fi si dg la un ex. cea mai frecventă cauză. abces pulm. IC largite.

de compresia extrinsecă a bronhiei lobului mediu de către gg. cu adâncirea fosei supraclaviculare de partea bolnavă. Simptome: dureri toracice tuse cu/fără expectoraţie dispnee febră în caz de suprainfectare    Examen obiectiv:  hemitorace afectat mai mic. îngustate cu mediastin tracţionat spre partea bolnavă (se obs. diminuat/abolit. pe abdomen sau torace.   hipoventilaţie alveolară în decubit prelungit cauze reflexe în intervenţii chir. Persistenţa obstrucţiei bronşice duce la suprainfectarea zonei şi la fibroză pulmonară. tracţiunea traheei) iar diafragmul ascensionat Sd. Examen radiologic:  opacitate omogenă ce ocupă un segment sau un PL. pribronşici în cadrul neoplasmului bronşic sau TBC. 8 . întreg  sp.  matitate la percuţie.  reducerea amplitudinii excursiilor costale. IC.  MV.  posibil sd. abolite total/parţial. pseudocavitar când bronhia nu este complet obstruată. de lob mediu:  opacitate persistentă prin atelectazie determ.  vv. îngustarea spaţiilor IC. limf.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful