Sindromul lichidian pleural (liber în marea cavitate pleurală) Definiţie: sindrom clinic şi radiologic produs prin acumularea de lichid

în cavitatea pleurală, confirmat prin puncţie pleurală. Lichidul pleural normal (5-10 ml în spaţiu pleural), sub forma unei lame fine de 0,02 mm rezultă din transsudarea şi resorbţia permanentă la nivelul ambelor foiţe pleurale, conform forţelor Starling (90% se resoarbe prin limfatice). Mecanisme etiopatogenice: alterarea echilibrului presiunilor la nivelul pleurei, conform legii Frank-Starling:  Creşterea presiunii hidrostatice capilare  Scăderea presiunii coloid-osmotice capilare  Creşterea permeabilităţii capilare  Tulburarea drenajului limfatic TABLOU CLINIC: Debutul: poate fi insidios sau brusc, cu predominenţa durerii toracice în pleureziile para şi metapneumonice. Simptome generale: febră, transpiraţii profuze, astenie, scădere ponderală. Simptome :

1. Durerea (junghiul pleural):
 apare prin iritaţia pleurei parietale;  adesea precede instalarea revărsatului pleural;  este vie, intensă, împiedicând pacientul să doarmă pe partea bolnavă;  prezentă de obicei în pleureziile de cauză inflamatoare (transsudatele se însoţesc rar de durere);  pe măsura acumulării lichidului pleural, durerea diminuă până la dispariţie;  colecţiile pleurale mici şi pleureziile închistate pot fi asimptomatice.

2. Dispneea, funcţie de:
 cantitatea revărsatului pleural;  rapiditatea instalării sale;  starea plamânului subiacent şi contralateral. Revărsatele pleurale mari pot fi bine tolerate dacă se instalează lent şi starea pămânului contralateral este bună.

3. Tusea:
 iritativă, declanşată de schimbarea poziţiei;  seacă, chintoasă. EXAMENUL OBIECTIV: a) Inspecţia toracelui Decubitul pleureticului: la început stă pe partea sănătoasă, din cauza durerii, apoi va sta pe partea bolnavă pentru ca plămânul sănătos să supleeze funcţia plămânului afectat. Asimetrie toracică (lichid peste 1500 ml) prin bombarea hemitoracelui bolnav.

b) Palpare:
 diminuarea / abolirea vibraţiilor vocale, în funcţie de cantitatea de lichid;  reducerea ampliaţiilor toracice de partea afectată.

c) Percuţie: 1

 sedare şi anestezie locală. timp expirator mai pronunţat) pectrilocvie afonă (transmiterea vocii şoptite) egofonie (timbru ascuţit şi tremurat al vocii).C. de condensare pulmonară subiacentă lichidului: • • • INVESTIgAŢII PARACLINICE: Examenul radiologic Dacă lichidul este liber în cavitatea pleurală. diafragmatice. matitatea ocupă întreg hemitoracele. revărsate pleurale mici (sub 400 ml) nu se decelază la percuţie. Acul se introduce perpendicular. 7 I.  < 200 – 300 ml lichid: vizibil în decubit lateral. care dispare odată cu acumularea lichidului şi reapare la retragerea acestuia. Când există sdr.  300 – 400 ml lichid: voalarea sinusului costodiafragmatic.  poziţie sezândă cu braţul ridicat pe cap pentru a lărgi spaţiile I.  terapeutic: – – TEHNICA: evacuatorie când lichidul este în cantitate mare şi comprimă plămânul.  revărsate pleurale medii (peste 500 ml) dau matitate cu limita superioară descriind o linie curbă (Demoiseau) – începe posterior de la coloana vertebrală.. spălături pleurale şi administrarea de medicamente intrapleural. Pleurezii abundente: • • d) Auscultaţia :  diminuarea / abolirea MV. Puncţia pleurală SCOP:  diagnostic – stabilirea etiologiei revărsatului lichidian.  > 500 ml lichid: limita superioară a opacităţii lichidiene este cu concavitatea superioară mergând în sus Pleurezii închistate .  lichid 400-500 ml – submatitate. de elecţie LAP sau L scapulară în sp. apoi coboară anterior. merge în sus până la linia axilară posterioară . poate dispărea timpanismul din spaţiul Traube şi poate deplasa matitatea hepatică sub rebordul costal.. lichidul se va aşeza în poziţie declivă: suflu pleuretic (dulce. INCIDENTE: 2 . razant cu marginea superioară a coastei inferioare. determinând dispnee accentuată.C. laterotoracice (confuzie cu neoplasme) ⇒ ”tumora fantomă” din insuficienţa cardiacă congestivă. se percută pentru a alege locul de puncţie în plină matitate.opacităţi interlobare.  frecătura pleurală în perioada iniţială. pe peretele lateral toracic.

exsudat Limfocite PMN > 90% în pleurezia TBC > 80% pleur. parapneumonică  Celule neoplazice Eozinofile 10-20% în TEP. d) Examen bacteriologic. ruperea acului de puncţie. TRANSUDAT Proteine totale Ppleurale/ Pplasm.5 < 200 < 0. PR.transudat > 10. purulent: supuraţii pulmonare. virale. TBC. infarct pulmonar.5 > 200 > 0.6 1/ >2/ 3 EXSUDAT > 3g/dl > 0.. neopl. LES. c) Examene biochimice pentru precizarea calităţii de transudat sau exudat .6 < 0. serohem sau hemor: neopl.000/ml .  sincopă vagală (reflex pleuro-coronarian).  însămânţare septică în timpul puncţiei. panarterită nodoasă.  lezarea pachetului vasculo-nervos ( durere vie.  pneumotorax. pancreatită.5 3 .  emfizem subcutanat.. pulm. LDH pleural LDH pleur/LDH plasm Gl pleur. blocaj limfatic (lip>5g%). pneumonii.lichid serohemor > 100. b) Examenul citologic > 10. acumularea lichidului pleural se datorează creşterii presiunii hidrostatice sau scăderii presiunii oncotice. serofibrinos: TBC. nevralgică).000/ ml ./Gl plasm Lipide crescute în chilotorax Amilaze crescute în pancreatita acută În transudate.000/ml . opalescent sau chilos: traumatisme ale ductului toracic.utile pentru stabilirea etiologiei RLP. Examenul lichidului pleural a) Aspectul macroscopic           Hematii seros: transudate cardiace sau renale. neopl. colagenoze. examen de spută (BK.) < 3 g/dl < 0. Hodgkin. iar în exsudate există întotdeauna un proces patologic pleural.lichid hemor Leucocite < 1000/ml .

Pleurezia purulentă (empiemul) În 75% din cazuri este secundară.  tuse iritativă. abcese pulmonare. junghi toracic. nocturne.). Lichid pleural: serocitrin. Examen radiologic 4 . concomitent cu un sancru de inoculare subpleural. dif. cu semne de impregnare bacilară (astenie fizică. bogat în fibrină. dar se poate transf. anemie.  stare generală alterată. transp.  febră în platou (la bătrâni fără febră dar cu alter. Este mai frecventă la tineri. insidios. leucocitoză cu neutrofilie.în PL. cu predominenţa limfocitelor (90-95%)!! paucibacilar. cu unele focare evolutive însoţind o leziune parenchimatoasă. fiind datorată însămânţării pleurei dintr-un proces de vecinătate: pneumonii şi bronhopneum.e) Bronhoscopie f) Ecografie toracică ( pt.sau metapneumonică Pleurezia parapneumonică  însoţeşte procese infecţioase parenchimatoase (pneumonii sau abcese pulm. lizozim pleural crescut. persistente. cu predominanţa neutrofilelor (60-80%). gram negativi.  apare la câteva zile după instalarea pneumoniei. anaerobi.  lichidul este serocitrin. mai frecvent det. Pleurezia para. de stafilococi. IDR la PPD. purulent. tuse iritativă.  Puncţia biopsie pl: foliculi TBC în 80% din cazuri. inchistate de mezoteliom) g) TC h) Biopsia pleurală . st. de obicei în cantitate medie. bronsiectazii sau abcese subfrenice ce se deschid în pleura diafragmatică. nediagnosticate. frisoane.). când se suspicionează neoplasm sau TBC.   • • glucoza scazută.  VSH mult crescut. pleur. Paraclinic:  RX pulm. exsudat. inapetenţă) sau acut (70% din cazuri) cu febră. TIPURI PARTICULARE DE PLEUREZII: Pleurezia tuberculoasă Poate apărea în orice fază a evoluţiei TBC.. gen. subfebră. sugestiv când se surprinde virajul tuberculinic. Tablou clinic:  debut acut cu dureri toracice intense. evoluând către empiem. Debutul poate fi lent. Pleurezia metapneumonică  apare după o pneumopatie ac şi evoluează frecvent spre empiem.

35% din cazuri o Meta pulmonare (sân. Pleureziile neoplazice Etiologie o Neopl. Pleurezia din infarctul pulmonar   Lichid serohemoragic. stomac. denutriţie. coloid – osmotice. virale. sd. verzui.rev.exemple: • • • • 5 . cu miros uneori fetid !! Complicaţii  fistula pleuro-bronşică sau pleuro-parietală. CAPD TBC parapneum.  septicemie. SS. adesea bilateral (DR>STG). pres. fungice neoplazice TEP boli colagen: LES. limfatice. sau prin can. hemoptizie  Lichid exsudat cu ht. şoc toxico-septic. cremos. o limfocite crescute în lichid şi celule neoplazice. RAA EXSUDATE . de diferite culori (gălbui. coloid-osmotice. anemie. ciroza hepatică decompensată . hemoragic sau serocitrin Semne de TVP la membrele inferioare  Junghi toracic. opacitate cu caract.. Nefrotic (20% caz) prin scăd. la care se asociază scăderea pres. Pulmonar . subfebră. pleural în 5-10% din cazuri dat. Caracteristici: o abundent şi se reface rapid după puncţie. PR.exemple: • • • • • insuficienţa cardiacă congestivă. lichidian !! Empiemele au tendinţă rapidă la închistare Puncţia pleurală  lichid purulent. maroniu). trecerii lichidului de ascită printrun defect diafragm. pancreas) o o o Limfoame maligne Mezoteliomul malign lichid hemoragic în 50% din cazuri. şi eozinofile  Aspect radiologic sugestiv TRANSUDATE .

unui traum. cu creşterea pres. Obiectiv: retracţia hemitoracelui afectat în pahipl. se ănchide rapid . Meigs: tumora ovariană benignă Sindromul de simfiză pleurală Reprezintă îngroşarea foiţelor pleurale asociată cu o simfiză (lipirea lor). resp. aerului din PL. cianoză. fav. tracţionarea mediastinuui de partea afectată în pahipl.de inspir profund. uneori depuneri calcare. toracic sau pneumotor CLINIC          jenă dureroasă sub formă de tracţiune toracică. iritativă. cianoză şi dispnee în caz.o -Sd. închis deschis cu supapă . Radiologic: îngroşări pleurale. 6 . retracţii de spaţii IC. cu: o durere toracică violentă acc.orif. o tuse seaca. intrapleurale. Clinic. vocale şi a MV. întinse. bronsiectazie din apropierea pleurei. o anxietate. rezultând colabarea completă a PL După modul de producere:   traumatic prin plagă penetrantă toracică.  terapeutic (artificial). frecaturi pleurale.aerul trece doar în inspir. prin perforarea necrotică în caz de abces pulmonar sau TBC!!!  prin ruperea unei bule de emfizem situată în vecinătatea pleurei în emfizemul pulmonar. revine la perete) . astm.tend. ascensiunea hemidiafr. la cronicizare . submatitate la percuţie. pahipleuritelor întinse cu insuf. de patr. BPOC.  efracţia pleurei viscerale şi pătr. (aerul se resoarbe rapid şi PL.evol. vibr. o dispnee. întinse. Sindromul de pneumotorax .pătrunderea aerului în cavitatea pleurală CLASIFICARE:Pneum. ca o consecinţă a unei pleurezii serofibrinoase sau purulente. dimin. debut brusc după efort minim sau în repaus.

Examen obiectiv: o pacient anxios. Sindromul cavitar . o evid. tumori. Cauze:    neopl. În pneumotoraxul masiv . mediastinale. pneumotoraxul mut clinic. cel mai des prin obstrucţie bronşică. o MV. cu nuanţă găunoasă. o hipersonoritate la percutie. a matităţii cardiace şi a ficatului. bronşic corpi străini intrabronşici stenoze TBC dopuri de secreţii compresii pulm.rar întâlnit. de condensare cu tracţiunea organelor din jur spre partea bolnavă. Sindromul de atelectazie pulmonară . exagerate. ulcerat. o PL. o ampliaţii costale reduse sau abolite. o vv. o vv. separat de peretele toracic printr-o zonă de hipertransparenţă (lipsita de desen pulmonar).abolite. abces pulm. neoplasm pulm. o timpanism la percuţie. repetitive. o hemitorace bombat. în pneumotorax. diminuat/absent. Întâmplător. RX în primul rând. apare colabat.pierdere de parenchim pulmonar cu expresie clinică. cu sp. tahicardic. pneumonie abcedată. RX.     Clinic o tuse cavernoasă cu hemoptizii mici. pleurezie masivă. radiologică întâlnit în:  TBC ulcero-cazeoasă.deplasarea org. dg. palid. chistul hidatic pulm. o suflu cavitar. IC largite.Poate fi si dg la un ex. după golire.   7 . cea mai frecventă cauză. Caverna .se datorează resorbţiei parţiale sau totale a aerului alveolar datorită unor cauze mecanice. clinic în cavernele mari corticale. Examen radiologic: o importanţă majoră. sd.

 posibil sd. pseudocavitar când bronhia nu este complet obstruată.  matitate la percuţie. îngustarea spaţiilor IC. Examen radiologic:  opacitate omogenă ce ocupă un segment sau un PL. îngustate cu mediastin tracţionat spre partea bolnavă (se obs.  reducerea amplitudinii excursiilor costale. Persistenţa obstrucţiei bronşice duce la suprainfectarea zonei şi la fibroză pulmonară. pe abdomen sau torace. 8 . de lob mediu:  opacitate persistentă prin atelectazie determ. diminuat/abolit. IC. cu adâncirea fosei supraclaviculare de partea bolnavă.   hipoventilaţie alveolară în decubit prelungit cauze reflexe în intervenţii chir.  MV. de compresia extrinsecă a bronhiei lobului mediu de către gg. limf. pribronşici în cadrul neoplasmului bronşic sau TBC. întreg  sp. tracţiunea traheei) iar diafragmul ascensionat Sd. abolite total/parţial.  vv. Simptome: dureri toracice tuse cu/fără expectoraţie dispnee febră în caz de suprainfectare    Examen obiectiv:  hemitorace afectat mai mic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful