Sindromul lichidian pleural (liber în marea cavitate pleurală) Definiţie: sindrom clinic şi radiologic produs prin acumularea de lichid

în cavitatea pleurală, confirmat prin puncţie pleurală. Lichidul pleural normal (5-10 ml în spaţiu pleural), sub forma unei lame fine de 0,02 mm rezultă din transsudarea şi resorbţia permanentă la nivelul ambelor foiţe pleurale, conform forţelor Starling (90% se resoarbe prin limfatice). Mecanisme etiopatogenice: alterarea echilibrului presiunilor la nivelul pleurei, conform legii Frank-Starling:  Creşterea presiunii hidrostatice capilare  Scăderea presiunii coloid-osmotice capilare  Creşterea permeabilităţii capilare  Tulburarea drenajului limfatic TABLOU CLINIC: Debutul: poate fi insidios sau brusc, cu predominenţa durerii toracice în pleureziile para şi metapneumonice. Simptome generale: febră, transpiraţii profuze, astenie, scădere ponderală. Simptome :

1. Durerea (junghiul pleural):
 apare prin iritaţia pleurei parietale;  adesea precede instalarea revărsatului pleural;  este vie, intensă, împiedicând pacientul să doarmă pe partea bolnavă;  prezentă de obicei în pleureziile de cauză inflamatoare (transsudatele se însoţesc rar de durere);  pe măsura acumulării lichidului pleural, durerea diminuă până la dispariţie;  colecţiile pleurale mici şi pleureziile închistate pot fi asimptomatice.

2. Dispneea, funcţie de:
 cantitatea revărsatului pleural;  rapiditatea instalării sale;  starea plamânului subiacent şi contralateral. Revărsatele pleurale mari pot fi bine tolerate dacă se instalează lent şi starea pămânului contralateral este bună.

3. Tusea:
 iritativă, declanşată de schimbarea poziţiei;  seacă, chintoasă. EXAMENUL OBIECTIV: a) Inspecţia toracelui Decubitul pleureticului: la început stă pe partea sănătoasă, din cauza durerii, apoi va sta pe partea bolnavă pentru ca plămânul sănătos să supleeze funcţia plămânului afectat. Asimetrie toracică (lichid peste 1500 ml) prin bombarea hemitoracelui bolnav.

b) Palpare:
 diminuarea / abolirea vibraţiilor vocale, în funcţie de cantitatea de lichid;  reducerea ampliaţiilor toracice de partea afectată.

c) Percuţie: 1

apoi coboară anterior. care dispare odată cu acumularea lichidului şi reapare la retragerea acestuia.C. spălături pleurale şi administrarea de medicamente intrapleural. de condensare pulmonară subiacentă lichidului: • • • INVESTIgAŢII PARACLINICE: Examenul radiologic Dacă lichidul este liber în cavitatea pleurală. timp expirator mai pronunţat) pectrilocvie afonă (transmiterea vocii şoptite) egofonie (timbru ascuţit şi tremurat al vocii).  frecătura pleurală în perioada iniţială. se percută pentru a alege locul de puncţie în plină matitate.  < 200 – 300 ml lichid: vizibil în decubit lateral. Când există sdr.  sedare şi anestezie locală.  > 500 ml lichid: limita superioară a opacităţii lichidiene este cu concavitatea superioară mergând în sus Pleurezii închistate . razant cu marginea superioară a coastei inferioare. matitatea ocupă întreg hemitoracele.  lichid 400-500 ml – submatitate.  poziţie sezândă cu braţul ridicat pe cap pentru a lărgi spaţiile I. Puncţia pleurală SCOP:  diagnostic – stabilirea etiologiei revărsatului lichidian. Acul se introduce perpendicular. INCIDENTE: 2 . revărsate pleurale mici (sub 400 ml) nu se decelază la percuţie. laterotoracice (confuzie cu neoplasme) ⇒ ”tumora fantomă” din insuficienţa cardiacă congestivă.. merge în sus până la linia axilară posterioară . poate dispărea timpanismul din spaţiul Traube şi poate deplasa matitatea hepatică sub rebordul costal.. diafragmatice.C.  terapeutic: – – TEHNICA: evacuatorie când lichidul este în cantitate mare şi comprimă plămânul. 7 I. pe peretele lateral toracic. determinând dispnee accentuată. de elecţie LAP sau L scapulară în sp.  revărsate pleurale medii (peste 500 ml) dau matitate cu limita superioară descriind o linie curbă (Demoiseau) – începe posterior de la coloana vertebrală.opacităţi interlobare. Pleurezii abundente: • • d) Auscultaţia :  diminuarea / abolirea MV. lichidul se va aşeza în poziţie declivă: suflu pleuretic (dulce.  300 – 400 ml lichid: voalarea sinusului costodiafragmatic.

TBC.lichid hemor Leucocite < 1000/ml .lichid serohemor > 100.) < 3 g/dl < 0.exsudat Limfocite PMN > 90% în pleurezia TBC > 80% pleur.5 < 200 < 0. c) Examene biochimice pentru precizarea calităţii de transudat sau exudat .  sincopă vagală (reflex pleuro-coronarian). parapneumonică  Celule neoplazice Eozinofile 10-20% în TEP. serohem sau hemor: neopl. purulent: supuraţii pulmonare. ruperea acului de puncţie.6 < 0. iar în exsudate există întotdeauna un proces patologic pleural. serofibrinos: TBC. virale.. infarct pulmonar.  însămânţare septică în timpul puncţiei.  pneumotorax. pancreatită. panarterită nodoasă.  emfizem subcutanat. TRANSUDAT Proteine totale Ppleurale/ Pplasm.utile pentru stabilirea etiologiei RLP.000/ ml . neopl. blocaj limfatic (lip>5g%). b) Examenul citologic > 10. pulm. PR.6 1/ >2/ 3 EXSUDAT > 3g/dl > 0. Examenul lichidului pleural a) Aspectul macroscopic           Hematii seros: transudate cardiace sau renale. examen de spută (BK. Hodgkin.000/ml . neopl. LDH pleural LDH pleur/LDH plasm Gl pleur.  lezarea pachetului vasculo-nervos ( durere vie. nevralgică). colagenoze./Gl plasm Lipide crescute în chilotorax Amilaze crescute în pancreatita acută În transudate.5 3 . acumularea lichidului pleural se datorează creşterii presiunii hidrostatice sau scăderii presiunii oncotice.. d) Examen bacteriologic.5 > 200 > 0.transudat > 10.000/ml . pneumonii. opalescent sau chilos: traumatisme ale ductului toracic. LES.

Debutul poate fi lent. de obicei în cantitate medie. evoluând către empiem. abcese pulmonare.în PL. exsudat. bogat în fibrină. anaerobi.   • • glucoza scazută. IDR la PPD. leucocitoză cu neutrofilie. junghi toracic. dar se poate transf. când se suspicionează neoplasm sau TBC. nediagnosticate. inchistate de mezoteliom) g) TC h) Biopsia pleurală . Pleurezia para. cu predominanţa neutrofilelor (60-80%).sau metapneumonică Pleurezia parapneumonică  însoţeşte procese infecţioase parenchimatoase (pneumonii sau abcese pulm.  febră în platou (la bătrâni fără febră dar cu alter.). sugestiv când se surprinde virajul tuberculinic. Lichid pleural: serocitrin. cu predominenţa limfocitelor (90-95%)!! paucibacilar. lizozim pleural crescut. Pleurezia purulentă (empiemul) În 75% din cazuri este secundară. transp.  VSH mult crescut. anemie. cu unele focare evolutive însoţind o leziune parenchimatoasă. TIPURI PARTICULARE DE PLEUREZII: Pleurezia tuberculoasă Poate apărea în orice fază a evoluţiei TBC. frisoane. Paraclinic:  RX pulm. gram negativi. st. nocturne..e) Bronhoscopie f) Ecografie toracică ( pt.  tuse iritativă.  apare la câteva zile după instalarea pneumoniei. Pleurezia metapneumonică  apare după o pneumopatie ac şi evoluează frecvent spre empiem.  stare generală alterată. tuse iritativă. Este mai frecventă la tineri. subfebră. Examen radiologic 4 .  Puncţia biopsie pl: foliculi TBC în 80% din cazuri. de stafilococi. cu semne de impregnare bacilară (astenie fizică. concomitent cu un sancru de inoculare subpleural. persistente. dif. fiind datorată însămânţării pleurei dintr-un proces de vecinătate: pneumonii şi bronhopneum. pleur. bronsiectazii sau abcese subfrenice ce se deschid în pleura diafragmatică.). mai frecvent det. gen. purulent. Tablou clinic:  debut acut cu dureri toracice intense.  lichidul este serocitrin. inapetenţă) sau acut (70% din cazuri) cu febră. insidios.

 opacitate cu caract. o limfocite crescute în lichid şi celule neoplazice. limfatice. denutriţie. Pleureziile neoplazice Etiologie o Neopl. coloid – osmotice. hemoragic sau serocitrin Semne de TVP la membrele inferioare  Junghi toracic. Pleurezia din infarctul pulmonar   Lichid serohemoragic. hemoptizie  Lichid exsudat cu ht. pres. adesea bilateral (DR>STG). SS. maroniu). coloid-osmotice. CAPD TBC parapneum. verzui.exemple: • • • • • insuficienţa cardiacă congestivă. cremos.. pleural în 5-10% din cazuri dat. lichidian !! Empiemele au tendinţă rapidă la închistare Puncţia pleurală  lichid purulent.exemple: • • • • 5 . trecerii lichidului de ascită printrun defect diafragm. pancreas) o o o Limfoame maligne Mezoteliomul malign lichid hemoragic în 50% din cazuri. Nefrotic (20% caz) prin scăd. sd. Caracteristici: o abundent şi se reface rapid după puncţie.rev. Pulmonar . şi eozinofile  Aspect radiologic sugestiv TRANSUDATE . şoc toxico-septic. anemie. ciroza hepatică decompensată . PR.35% din cazuri o Meta pulmonare (sân. la care se asociază scăderea pres. subfebră.  septicemie. de diferite culori (gălbui. RAA EXSUDATE . stomac. cu miros uneori fetid !! Complicaţii  fistula pleuro-bronşică sau pleuro-parietală. fungice neoplazice TEP boli colagen: LES. sau prin can. virale.

de inspir profund. vibr. toracic sau pneumotor CLINIC          jenă dureroasă sub formă de tracţiune toracică. ascensiunea hemidiafr. o tuse seaca. iritativă.evol. cianoză şi dispnee în caz. vocale şi a MV. frecaturi pleurale. revine la perete) .  efracţia pleurei viscerale şi pătr. închis deschis cu supapă . se ănchide rapid . de patr. intrapleurale.tend. dimin. cu creşterea pres. Clinic.o -Sd. la cronicizare . tracţionarea mediastinuui de partea afectată în pahipl. o dispnee. bronsiectazie din apropierea pleurei. uneori depuneri calcare. debut brusc după efort minim sau în repaus. astm. retracţii de spaţii IC. Meigs: tumora ovariană benignă Sindromul de simfiză pleurală Reprezintă îngroşarea foiţelor pleurale asociată cu o simfiză (lipirea lor). pahipleuritelor întinse cu insuf. unui traum. 6 .  terapeutic (artificial).aerul trece doar în inspir. întinse. Sindromul de pneumotorax . rezultând colabarea completă a PL După modul de producere:   traumatic prin plagă penetrantă toracică. cianoză. (aerul se resoarbe rapid şi PL. Radiologic: îngroşări pleurale. cu: o durere toracică violentă acc. resp. ca o consecinţă a unei pleurezii serofibrinoase sau purulente.pătrunderea aerului în cavitatea pleurală CLASIFICARE:Pneum. prin perforarea necrotică în caz de abces pulmonar sau TBC!!!  prin ruperea unei bule de emfizem situată în vecinătatea pleurei în emfizemul pulmonar. submatitate la percuţie. o anxietate. întinse. BPOC.orif. Obiectiv: retracţia hemitoracelui afectat în pahipl. fav. aerului din PL.

Cauze:    neopl. chistul hidatic pulm. palid. diminuat/absent. pneumotoraxul mut clinic. o vv. o PL. cu sp.Poate fi si dg la un ex. cea mai frecventă cauză. o vv. În pneumotoraxul masiv . după golire. exagerate.rar întâlnit. bronşic corpi străini intrabronşici stenoze TBC dopuri de secreţii compresii pulm. o ampliaţii costale reduse sau abolite. Sindromul cavitar . RX în primul rând. în pneumotorax. RX. Caverna . tumori. apare colabat. mediastinale.pierdere de parenchim pulmonar cu expresie clinică. clinic în cavernele mari corticale. cu nuanţă găunoasă. a matităţii cardiace şi a ficatului. repetitive. sd. pleurezie masivă.abolite. o timpanism la percuţie. dg. tahicardic. separat de peretele toracic printr-o zonă de hipertransparenţă (lipsita de desen pulmonar). o MV. de condensare cu tracţiunea organelor din jur spre partea bolnavă. o hipersonoritate la percutie.se datorează resorbţiei parţiale sau totale a aerului alveolar datorită unor cauze mecanice. pneumonie abcedată. o suflu cavitar. o evid. cel mai des prin obstrucţie bronşică. abces pulm. radiologică întâlnit în:  TBC ulcero-cazeoasă. o hemitorace bombat. Examen radiologic: o importanţă majoră. Sindromul de atelectazie pulmonară . Examen obiectiv: o pacient anxios. neoplasm pulm.     Clinic o tuse cavernoasă cu hemoptizii mici. IC largite.deplasarea org. Întâmplător.   7 . ulcerat.

pseudocavitar când bronhia nu este complet obstruată. Examen radiologic:  opacitate omogenă ce ocupă un segment sau un PL.   hipoventilaţie alveolară în decubit prelungit cauze reflexe în intervenţii chir.  matitate la percuţie.  MV. de compresia extrinsecă a bronhiei lobului mediu de către gg.  reducerea amplitudinii excursiilor costale. diminuat/abolit. limf. IC. Simptome: dureri toracice tuse cu/fără expectoraţie dispnee febră în caz de suprainfectare    Examen obiectiv:  hemitorace afectat mai mic. întreg  sp. cu adâncirea fosei supraclaviculare de partea bolnavă. Persistenţa obstrucţiei bronşice duce la suprainfectarea zonei şi la fibroză pulmonară. îngustarea spaţiilor IC. îngustate cu mediastin tracţionat spre partea bolnavă (se obs.  posibil sd. de lob mediu:  opacitate persistentă prin atelectazie determ. abolite total/parţial. tracţiunea traheei) iar diafragmul ascensionat Sd. pribronşici în cadrul neoplasmului bronşic sau TBC.  vv. 8 . pe abdomen sau torace.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful