Sunteți pe pagina 1din 4

Ritmurile bioelectrice

In electroencefalografie se studiaza urmatoarele tipuri de activitate: 1) o activitate contiua, permanenta, ritmica. In stare de repaus, aja-zisa activitate bioelectrica spontana sau de fond, formata la adult din ritmurlle alfa si beta, la sugar in somnul profund din ritm delta, la copilul intre 25 ani din ritm theta 2) o activitate bioelectrica provocata. activata; 3) o activitate evocata. Activitatea bioelectrica provocata este raspunsul creierului cand subiectul este inregistrat in afara starii de repaus, in timpul activarilor de rutina, a activarilor medicamentoase, a tratamentului cu neuroleptice etc. In timpul stimularii unul analizator periferic activitatea spontana se modifica si se inregistreaza pe scalp, in aria analizatorulul central, potentialul evocat (activitate evocata). Activitatea bioelectrica cerebrala este formata din grafoelemente caracterizate prln mai multi parametri: frecventa. amplitudine. morfologle, reactivitate etc Dupa frecventa se impart in patru tipuri de ritmuri, denumite prin litere din alfabetul grecesc: 1) Ritmul alfa: 8-13/ cs Banda alfa alfa variant len alfa variant rapid alfa ascutit 2) Ritmul beta: 14-30 c/s Banda beta frecvente rapide difuze ritmurile rapide fusiforme produse de medicatie 3) Ritmul theta: 4-7,5 c/s Banda theta theta ascutit theta hipersinscron 4) Ritmul delta: 0,5-3,5 c/s Bnda Delta hipersincron, lent fiziologic

5.1. ASPECTELE ELECTRICE STUDIATE IN ELECTROENCEFALOGRAFIE Potentialele evocate viziblle pe electroencefalograma cu ochiul liber: Undele Lambda in occipital Undele pozitive de vertex Virfurile negative din regiunea rolandica, undele V Potentialele evocate in somn: Undele de vertex Complexul K Undele F Potentialele evocate, provocate prin stlmularea unul analizator periferc, metoda computerizata Average Potential evocat vizual P.E.V. Potential evocat auditiv P.EA. Potential evocat somato-senzorial P.E-Ss. Potentialele lente: variatia contigenta negativa V.C.NL potentiale lente transcefalice

vizibile

prin

Ritmul Alfa. Este ritmul de baza al subiectului adult in stare de veghe . Este reperul cel mai semnificativ, dupa care apreciem traseul normal. Ritmul alfa este fromat din unde sinusoidale a caror amplitudine creste si descreste periodic in mod regulat. Fusurile au o durata de 0,5-3 secunde. In mod obisnuit se inscriu sincron, simetric pe derivatii omonime, bilateral. Ince s sfarsesc in acelasi timp, cu exceptie la copii si adolescenti unde, intr-o emisfera alfa poate avea o origine occipitala, iat in cealalra emisfera, in ariile temporale posterioare.

Virfurile undelor alfa se inscriu in acelasi timp, simetric, bilateral, nefiind permise decat mici variante de ordinul catorva miimi de secundia(0,5 m/sec.). Frecventa este coprinsa intre 8 si 13 c/s, in care limita inferioara este precisa, iar cea superioara este ceva mai relativa, intalnindu-se si alfa de frecventa mai mare de 1415 c/s. La marea majoritate a populatie adulte frecventa medee este de 1010,5 c/s. Frecvente lente la limita inferioara de 8 c/s se obervala copii, la batrani si la alti subiecti normali. Frecventa rapida de 1214 c/s este intilnita la subiectii anxiosi, agitati psihomotor, hiperchinetici, hiperexcitabili. Amplitudinea este cuprinsa intre10- 100 microV, cu o medie obisnuita de 50 60 microV. Amplitudini scazute se intalnesc la subiectii emotivi, incordati, care se relaxeazi psihic mai dificil, iar amplitudinea peste 70100 microV, la subiectii indiferenti si la copii intre 812 ani. Intre cele doua emisfere exista o diferenta de amplitudine de 0,5-10 microV. In emisfera dominanta apre amplitudinea cea mai mica. Ritmul alfa la subiectul sanatos este stabil, ce variatii estrem de mici de 0,5 c/s-1 c/s in cadrul aceleiasi derivatii si de 2-3 c/s intre derivatiile posterioare si cele anterioare. Este mai bine exprimat in ariile temporale, parietale, occipitale. La persoanele in varsta ritmul alfa poate migra in regiunile anterioare bilaterale.

La stimularile vizuale ritmul alfa se blocheza sau se diminua in amplitudine cu peste 50 la suta din valoarea initiala, fenomen denumit desincronizare. In geneza rimtmului alfa participa un mecanism de feed-back, cortico-subcortical, intre nucleu pulvinar si cortexul vizual, la un nivel de aferente medii, deci in stare de repaus si subiectul fiind in stare de vigilitate normala. In timpul inregistrarii ritmului alfa neuronii descarca potentiale de actiune discontinue, grupate in salve, cu slaba tendinata la sincronizare functionala, dupa cum reiese din cercetarie efectuate cu microelectrozi, cercetari efectuate de Creuzfeld.

Ritmul alfa in afara conditiilor de repaus. Cercetarile poligrafice au permis psihofiziologilor evidentierea unor aspecte cu note mai particulare de ritm alfa, inregistrarile fiind efectuate in afara starii de repaus. In testul lui Jung, cand se prezinta cuvantul inductor la care subiectul este invitat sa raspunda prin ceea ce ii evoca acesta, ritmul alfa se blocheaza imediat dupa raspunsul spontan, apoi reapare un ritm alfa amplu ascutit grupat in bufee, insotit de o crestere in amplitudine a reflexului psihogalvanic. Cand subiectul este indiferent fata de informatiile immediate si de evenimentele viitoare, se instaleaza un ritm alfa continuu, permanent. Acest <ritm alfa de control> este insotit de un reflex psihogalvanic de amplitudine mica.