Introducere

Fumatul este una dintre cauzele mortalitatii care se pot evita si reprezinta o amenintare serioasa asupra
sanatatii in multe tari. Cavitatea orala este deseori afectata, tesuturile moi fiind cele mai expuse. Astfel, fumatul
afecteaza sanatatea periodontala, prognoza tratamentului parodontal, terapia de implantologie, precum si
cosmetica dentara[1.2]. Parodontiul este afectat prin diverse mecanisme, unele dintre ele nefiind elucidate
inca[3]. Fumatul este asociat cu o raspandire si o severitate ridicata in afectiunea parodontala, chiar si in cazul
unei igiene orale adecvate, in timp ce nicotina poate fi gasita pe suprafata radacinilor dintilor extrasi apartinand
fumatorilor.
Studii mondiale subliniaza ca inceputul si continuatul fumatului sunt asociate cu diversi factori
personali, de mediu si socio-culturali, care ar putea sa varieze intre diverse stagii de varsta sau regiuni. In 2003
Kano a gandit conceptul dependentei de nicotina sociale, facand un chestionar. Grupul de stiudiu Kano Test
for Social Nicotine Dependence a eliberat in 2004 versiunea 1 a KTSND [7], care a fost mai apoi imbunatatita
[8]. Acest nou concept a fost definit drept o erceptie gresita a fumatotilor asupra fumatului, spre exemplu,
negarea efectelor negative ale tutunului si/sau justificarea fumatului ca fiind un obicei cultural si social. [9]
Printre tarile europene, Romania are una dintre cea mai ridicata rata a mortalititii cauzata de fumat.
Studii precedente s-au axat pe prelevare si pe factorii asociat cu acest obicei printre diferite segmente de
adolescenti si oameni tinrei din Romania. Un alt studiu a evaluat fumatul si consumul de alcool printre
studentii de la medicina si a constatat o mare prevalenta printre studentii din ani terminali. Luand in calcul
aceste date, trebuie implementate mai multe strategii de control si preventie a fumatului printre tinerii romani.