Leucemia limfocitară acută

Lucrare de licență

Autor: Crețu Florina-Roxana

INTRODUCERE
Leucemia limfocitara acuta (LLA), cunoscuta si sub denumirea de
leucemie limfoblastică acută, este un cancer al sangelui si maduvei
osoase. Acest cancer începe in globulele albe din sange, sau
limfocite, in maduva osoasa, care este țesutul spongios din interiorul
oaselor, unde se formeaza celule sangvine noi. „Acut” se refera la
modul in care cancerul progreseaza. LLA nu produce tumori, asa
cum fac unele alte tipuri de cancer. Celulele canceroase pot ajunge in
sange si se pot raspandi in alte zone, cum ar fi ganglionii limfatici,
creierul, maduva spinarii, ficatul sau splina. Leucemia limfocitara
acuta este cel mai frecvent tip de cancer la copii si, cu un tratament
adecvat, prognosticul este foarte bun.

În leucemia limfocitară acută, globulele albe nu se maturizează

complet si, prin urmare, nu pot funcționa corect. Aceste celule
imature suprima formarea celulelor normale din sange, ceea ce
complică și mai mult problema. Simptomele sunt cauzate de
numarul anormal si de funcționarea defectuoasă a celulelor sangvine
si a celulelor care se infiltrează.

Simptomele pot include pierderea in greutate, febră, infecție,

sangerare ușoară sau vanatai, respirație dificilă sau slăbiciune.
Pe baza caracteristicilor limfoblastilor (prezenta anumitor markeri de
suprafata si a modificarilor citogenetice) pot fi identificate mai multe
tipuri de LLA. Astfel, precizarea tipului de LLA presupune o serie de
tehnici complementare: - Examen morfologic - observarea celulelor
la microscop - Examen citochimic - colorarea specifica a celulelor -
Examenul imunofenotipic prin citometrie in flux - detectarea unor
proteine pe suprafata limfoblastilor - Examen citogenetic sau
hibridizare in situ - identificarea unor modificari specifice la nivelul
cromozomilor limfoblastilor - Examen de biologie moleculara -
identificarea modificarilor de la nivelul genelor limfoblastilor
Stabilirea tipului specific de leucemie este esentiala pentru alegerea
conduitei terapeutice ulterioare, predictia raspunsului la tratament si
pentru stabilirea prognosticului bolii. La sfarsitul anilor 90, OMS a
inclus in clasificarea LLA pe langa trasaturile morfologice si
imunologice si modificarile citogenetice.
CONCLUZII
LLA este întâlnită cu predominanță în rândul copiiilor cu vârsta
cuprinsă înre 2 şi 10 ani. Boala reprezintă aproximativ 25% din
totalitatea afecțiunilor neoplazice întâlnite în copilărie şi 75%
din totalitatea formelor leucemice întâlnite la copil.
LLA este foarte rar întâlnită în rândul persoanelor adulte, cu
incidență maximă înregistrată între 15 şi 25 de ani şi respectiv
peste vârsta de 80 de ani.
Boala debutează brusc cu agravarea precoce a stării generale şi
evoluție spre exitus în câteva săptămâni.
Tabloul clinic specific bolii este reprezentat de manifestări
clinice aparținând sindromului anemic, hemoragipar şi infecțios.