Sunteți pe pagina 1din 15

Scoala Postliceal Sanitar Grigore Ghica

VodIasi

Ingrijirea bolnavului cu Leucemie


Acut

El
eve: Cojocia AnaMaria-Cristina
Pnzariu Ramona

2015

Definitie:
Leucemiile acute reprezint proliferri necontrolate de celule
maligne, imature (denumite blati) din sistemul hematopoietic. In
sistemul hematopoietic, diferitele tipuri de celule se dezvolt dintr-o
singur celul, numit celula stem pluripotent, localizat la nivelul
mduvei osoase hematogene. Celulele sangvine se dezvolt treptat,
devenind celule mature. Abia la sfarsitul dezvoltrii, ele ajung sa ii
ndeplineasc integral funciile in sistemul hematopoietic si n rspunsul
imun. n anumite situaii, mecanismele de reglare ale acestui proces
eueaz. n contrast cu leucemiile cronice, leucemiile acute apar in cteva
sptmani si determin apariia precoce a simptomelor, severe n unele
situaii, ceea ce face diagnosticul si tratamentul acestora extrem de
important.

Clasificare
Sunt dou grupe mari de leucemii acute:
-leukemia acut limfoblastic, are inciden

maxim la vrsta

copilriei(sub 10 ani); ea poate aprea si la alte vrste,dar cu inciden


mai mic
-leucemia acut mieloblastic, afecteaz in special adulii i pe cei in
vrst, dei poate aprea i la vrste mult mai tinere
Consecina multiplicrii necontrolate a limfoblatilor determin:
1. Alterarea produciei de celule sangvine (trombocite, eritrocite i
leucocite) i n consecin producerea de hemoragii, anemie i
creterea susceptibilitii la infecii de orice fel.

2. Infiltrarea oraganelor (n special a ganglionilor, ficatului i a splinei) de


ctre aceste celule cu creterea dimensiunii acestora si alterarea funciilor
lor. Orice organ poate fi potenial afectat.

Etiologie
Proliferarea necontrolat a celulelor anormale (a blatior) care se produce
in LAL este rezultatul, ca i n cazul altor tipuri de cancere, a alterarii
mecanismelor de control i reglare a creterii i diferenierii celulare.
Aceste mecanisme sunt reglate de gene (fragmente cromozomale
constituite din ADN, deintoare a informaiei pentru toate funciile
celulare). Alterarea acestor gene duce la transformarea malign a
celulelor prin mecanisme pe care le cunoatem doar parial. n momentul
actual exist o serie de tehnici specifice (de citogenetic clasic,
hibridizare in situ, genetic molecular), care permit studierea acestor
gene. n acest fel se pot detecta modificrile care permit stabilirea
diagnosticului i clasificarea tipului de leucemie iar tratamentul va fi
orientat in funcie de aceste modificri. Cauzele apariiei acestor
modificri nu sunt nc pe deplin elucidate. Se consider ca att factorii
genetici cat si factorii de mediu (ex. Radiaii ionizante, substante toxice
ca derivaii de benzol si pesticidele) i chiar unele virusuri ar putea fi
incriminate n etiologia LAL. Substane carcinogenetice recunoscute
precum alcoolul i tutunul nu cresc riscul de producere a LAL. Totui,
n multe cazuri nu poate fi decelat o cauz de producere a
leucemiei.Dei anumite modificri genetice sunt identificate n leucemii,
este important de subliniat ca LAL nu este o boal ereditar. n plus, LAL
nefiind o boal infectioas, nu exista risc de transmitere de la o persoana
la alta.

Simptomatologie.
Debutul bolii este alcatuit uneori din urmtoarele simptome si
semne fizice:
-stare de astenie intens ,rapid progresiv ;
-paloarea accentuat, consecutiv anemiei ,care explic totodat dispneea
acestor bolnavi;
-febr, fie moderat (38-38,5), fie foarte mare, in platou sau oscilant;
in

cadrul

unui

sindrom

infecios,

cu

focare

variabile

(cutanate,pulmonare,din sfera ORL etc.)ce rspund incomplet la


antibiotice i au tendin recidiv;
-sngerri cu diverse localizri;
-dureri osoase,cu diverse localizri ,deseori la nivelul sternului;
-o adenopatie izolat sau o splenomegalie de cauz neexplicat constitue
mult mai rar o modalitate de debut al leucemiilor acute.
Simptomele generale sunt similare cu cele din perioada de debut:
Semnele fizice sunt consecine ale alterrii diverselor organe si
esuturi fie prin proliferarea blastic, fie prin hemoragie sau infecie:
-adenomegalia,este relativ frecvent;
-splenomegalia,este frecvent intalnit;
-hepatomegalia, discret, regulat ,elastic si nedureroas;
-cavitatea bucala, poate fi deseori afectat;
-tubul digestiv,poate fi sediul unor ulceraii infectate;
-tegumentele ,prezint consecinele sindromului hemoragipar;
-scheletul este, de asemenea ,sediul unor leziuni ,in special prin
infiltararea leucemic;
-cordul este rareori sediul unor determinri leucemice, sub forma unor
pericardite;
-plmnii pot prezenta infiltrate leucemice, evindeniate prin examenul
radiologic ;
4

Examenul fundului de ochi evideniaz hemoragii difuze

Diagnostic
Ca in majoritatea cazurilor, prima etap incepe cu obtinerea datelor
de la pacient i efectuarea examenului clinic pentru a identifica semnele
si simptomele relatate mai sus. Pentru confirmarea final a diagnosticului,
sunt necesare o serie de investigatii suplimentare. Desi acestea nu
presupun practic nici un risc, pot produce un grad de disconfort. Acestea
constau in analiza sangelui, aspiratul medular (pentru mielograma) si
punctia lombara.

Evoluie si prognostic
Prognosticul depinde in special de varsta, tipul citologic al
blatilor, anomaliile cromozomiale, prezena unei boli preexistente a
maduvei osoase si bineinteles, de raspunsul la tratament
Pacienii diagnosticati cu leucemie acut limfoid sunt incadrai
in trei grupe de prognostic:
- Prognostic bun: sunt pacientii care au varsta sub 30 de ani, nu prezint
gene modificate, si prezint remisiune complet in 4 sptamani;
- Prognostic intermediar: sunt pacienii care nu au criterii de includere
nici in grupa de prognostic bun, nici in cea de prognostic nefavorabil;
- Prognostic nefavorabil: au mutaii genice grave, care anunt o
evoluie agresiv, au varsta mai mare de 60 de ani, nu raspund bine la
tratament si nu au remisiune in 4 sptmni.
agresiv, au varsta mai mare de 60 de ani, nu raspund bine la tratament si
nu au remisiune in 4 sptmni.
Leucemiile acute netratate evoluiaz spre deces in cateva luni.
Moartea survine in urma complicaiilor infecioase i a
hemoragiilor interne sau externe

Cel mai nefavorabil prognostic il au pacienii cu leucemie cu


precursori de tip limfocite B. Chiar si dup chimioterapie si transplant
medular, supravieuirea pe termen lung este foarte redus

Tratamentul Leucemiei acute limfoblastice


Adaptat in funcie de tipul de leucemie acut limfoid, tratamentul
leucemiei acute limfoide este determinat de examenele bilanului.
Elementul major al tratamentului il constituie chimioterapia i
corticoterapia.
Tratmentul leucemiei acute cuprinde patru etape:
1.Inducerea remisiei.
Remisia, adic revenirea la funcionarea normal a sngelui i
mduvei osoase, survine mai frecvent la copil dect ladult.
Stadiu de tratament ce presupune utilizarea de antimitotice i
cortizon, n cure succesive, n scopul obinerii unei remisii complete
adic normalizarea examenelor sngelui i mduvei osoase.
Scopul acestei etape este acela de a distruge celulele leucemice din
snge i din maduva osoas.
Remisia este obinut n general n cteva sptmni, dar continuarea
tratamentului printr-o etap de consolidare este necesar.

.2.Prevenirea atingerii sistemului nervos central- prin


injectii in spatial meningeal de produse chimioterapeutice, asociate in
unele cazuri de o iradiere cranian n doza moderat.
3.Tratamentul de consolidarea continuarea chimioterapiei, mai
puin intensiv.Dup cteva sptmni, aceasta va fi redus, pentru a se
trece

la

etapa

urmatoare.

Numit i terapie post-remisie, aceast etap are drept scop distrugerea

celulelor leucemice din creier sau maduva spinarii. Radioterapia are un


rol esenial n aceast e tap pentru a diminua riscul de recidiv.

4.Tratamentul de mentinere-dureaz cteva luni.


Aceast etap previne reapariia celulelor leucemice. Dozele utilizate
n aceast etap sunt mult mai reduse.
Recidiva se poate manifesta prin reintoarcerea unor semen clinice,
sau poate fi decelat cu ajutorul examenelor sistematice

Tratamentul leucemiei acute mieloblastice.


Tratementul de baz const in chimioterapie urmat in mod
succesiv de o etap de inducie, i de o etap de consolidare, sau chiar
de intensificare printr-un transplant de maduv osoas saz de celulestem la pacienii tineri in scopul unei remisii complete

Tratament medicamentos
Tratamentul infeciilor cu antibiotice i antimicotice
Tratament

ptr

grea

vrsturi.Admistrare de motoclopramid

comprimate sau fiole i.v sau i.m.

h.Complicaii.
Complicaiile apar in urma unui simdrom infecioas sau a unui
sindrom hemoragipar.Cel e mai periculoase sunt hemoragiile cerebrale

Procesul de ingrijire al unui pacient cu leucemie acut


a.Interviu:
Date relative stabile:
-Nume:

F.

-Prenume:

F.

-Vrsta:

60 ani

-Sex:

feminin

-Stare civil:

cstorit

-Domiciliu:

Iai

-Ocupaie:

pensionar

-Naionalitate:

romn

-Religie:

ortodox

Anamneza:
a)Antecedente heredo-colaterale
tata-(decedat la 4 de ani)-u. cap de pancreas;
mama-(90 de ani)-H.T.A.;
1 frate-aparent sntos;
b)Antecedente personale:
Pm-19 ani
Um-39 ani
Nasteri=1
Avorturi=1
1968-apendicectomie
1980-sarcin axtrauterin
2004-sdr. depresiv anxios,sdr. vestibular

c)Condiii de via i de munc:


-pensionar
d)Comportamente fa de mediu:
-nefumtoare
-neag consumul de alcool
Motivele internrii :
-reevaluare clinico-biologic i tratament
Istoricul bolii:
Pacienta aflat in evidena clinicii din 2010 cu diagnosticul LAM pe baza
examenului de imunofenotipare.La diagnostic prezenta hiperleucocitoz
,trombocitopenie.S-a administrat cura de Cytostar 250 mg/zit imp de 9
zile i Idarubicin 20 mg/zi,3 zile cu instalarea remisiunii complete n
prezent revine cu stare general influenat ,hemogarama evideniind
leucocitoz i trombopenie.

b.Nevoi fundamentale dupa Virginia Handerson


Nr
Manifestri
Sursa
crt
Nevoi fundamentale de
dificultate
dependen
1.
2.

A respira i a avea o bun -tahicardie


circulaie
A bea i a mnca
-grea
vrsturi

de

-anxietatea
i -alterarea nutriiei

3.

A elimina

oligourie

Deshidratare

4.

A se mica, a avea o independent


bun postur

5.

A adormi, a se odihni

Somn perturbat, -alterarea


insomnii
confortului

6.

A se mbrca i dezbrca

independent

7.

A menine

8.

A fi curat, ngrijit

9.

A
evita
anxietate

10.

A comunica

-independent

11.

A practica religia

-independent

_____________

12.

A se realiza

-independent

______________

13.

A se recrea

-dificultate
recreere

14.

A nva

-lipsa
cunotinelor
despre boala

_________

_________

stabilitatea -ameteli
corpului

-alterarea
mobilitaii

-dificultate in a -ameteli, sngerari


se ingriji

pericolele ________

10

________

in

-anxietatea
-deficit
cunostinte

de

c.Plan de ngrijire
Ziua

Poblema

Obiectibe

Intervenii
Autonome si
Delegate
-alterarea
-pacienta s- -la
indicaia
integritii
i recapete
medicului am
tegumentelor; culoarea
administrat
normal a
anumite
tegumentelor unguente:cortizon, farcocil

Evaluare

-alterarea
strii de
nutriiei
manifestat
prin vrsturi

-la externare
pacienta nu mai
prezint semn de
vrsturi, se
alimenteaz n
mod normal cu trei
mese zilnice
respectnd regimul
alimentar prescris

Ziua
I

-pacientul s

aib o
nutriie
corect i
sntoas

-am
invat
pacienta
valoarea
energetic
a
alimentelor;
-urmresc
ca
bolnavul
s
consume doar
alimentele
cuprinse
n
regim;
-am
urmrit
orarul,
distribuia
meselor;
-am indrumat
pacientul
s
aib activitate
fizic, n funcie
de capacitatea
lui ;l-am ajutat

11

-la externare
pacienta nu mai
prezint tegumente
palide cu stare
generala buna,
T.A.130/50mmHg,
P.=78b/min.,
R=19resp./min.,
Temp.=37,5,
Diureza=300ml

cand
ziua

-alterarea
-pacientul
somnului(insomnie s aib un
somn
odihnitor
pet imp de
noapte;

12

a ntmpinat
dificulti;
-la indicaia
medicului se
administreaz
Emiteral
-am discutat
cu pacientul
despre aceast
problem;
-am explicat
pacientului c
activitatea pe
timpul
zilei
ajut la odihna
pet imp de
noapte;
-am
oferit
pacientului o
can de ceai
cald inainte de
culcare;
-am
nvat
pacientul ca
atunci cnd se
trezete
noaptea sau
prea devreme
s se ridice
din pat cteva
minute,
s
citeasc apoi
s se culce la
loc;
-am ndrumat
pacientul s
fac o baie
cald i
relaxant
seara nainte
de a merge la

-pacientul

prezint o
inbuntire
a calitii si
a cantitii
somnului

culcare;
-anxietate

-pacientul s
prezinte o stare
de bine

-am
pregtit
pacientul psihic
i fizic cnd sau
efectuat
examenele
de
snge,urinare,
radiologice;
-am
asigurat
pacientului un
climat linitit i
de securitate;
-l-am
nvat
cum
s-i
recolteze urina;
-am
ncurajat
pacientul s-i
exprime
temerile ;
-i-am
oferit
informaii
despre boal i
tratament;
-am
facilitate
contactul
cu
familia-la
indicaia
medicului am
recoltat snge
pentru
VSH,
HLG,
uree,
creatinin,
cholesterol,
glicemie,
VDRL,
acid
uric,
-sumar de urin;
-la
indicaia
medicului am
administrat un
anxiolitic-xanax
0,25mg/zi
13

-pacienta nu mai
prezint semne de
anxietate;
T.A.140/80mmHg,
P.=72b/min.,
R=17resp./min.,
Temp.=36,8,
Diureza=800ml

-dificultate
n a se
recreea

Ziua
II

-pacientul s - am asigurat
aib activii climat
recreative
confortabil n
salon;
-organizez
activiti
recreative,
individuale i
de grup;
-ndemn
pacientul s
fac plimbri
n aer liber ;
-facilitez
vizita
familiei i a
prietenilor;
-ncurajez
familia
pentru a se
implica n
suportul
emoional, de
a vizita
pacientul, de
purta
conversaii
captivante;

14

-n
urma
discuiilor
cu
pacienta, a vizitei
prietenilor,
a
plimbrilor,
pacienta
este
vesel, activ, are
o stare de bine
psihic;
-pacienta are
activiti
recreative.
T.A.140/50mmHg,
P.=68b/min.,
R=16resp./min.,
Temp.=37,2,
Diureza=1000ml

BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii, Ed.


All, Bucureti 2000.
2. Modo Gh.- ,,Mica enciclopedie de boli interne, Ed. tiinific i
Enciclopedic, Bucureti 1986,.
3. Balta G.- ,,Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Ed. Didactic i
Pedagogic 1994.
4. Mozes C.- ,,Tehnica ngrijirii bolnavului vol.I, Ed. Medical 1976.
5. Scoreanu E.- ,,ngrijiri n boli interne i speciale nrudite2008.
6. Sutanu St.- ,,Diagnosticul i tratamentul bolilor internevol.II, Ed.
Medical, 1982, pag 77-80.
7. Titirc L.- ,,Tehnici generale de ngrijire a bolnavilor, Ed. Didactic
i

Pedagogic 1994.

8. Titirc L.- ,,Manual de ngrijiri speciale acordate pacienilor de


asisteni medicali, Ed. Viaa medical romneasc 1995.
9. Lotreanu V.- ,,Analize medicale, Ed. Corest 2000.
10. Georgescu Dan - ,,Boli interneVol. I, Ed. Naional 1998.
11. Enescu L. -,,Farmacologie, Ed. Dimitrie Cantemir,

15