LICEUL “PROFESIA” BUCURESTI

PROIECT
PENTRU
EXAMENUL DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL,
FILIERA TEHNOLOGICĂ, NIVEL 4
IN CALIFICAREA
“TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE”

Indrumator,
Prof. Cornelia Gheorghe

ABSOLVENT,
MARIN IOANA LARISA ANDREEA

BUCURESTI
2020

1
CIRCUITUL DOCUMENTELOR ÎN PROCESUL
DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL
LA S.C. VIVIANNE MODE S.R.L.

2
 CUPRINS

PAG.
ARGUMENT 4
CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A SOCIETĂŢII COMERCIALE VIVIANNE 5
MODE S.R.L.
1.1. DATE GENERALE DESPRE SOCIETATE 5
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE 5
1.3. FORMA JURIDICĂ ŞI CAPITALUL SOCIAL 5
1.4. DESCRIEREA PE SCURT A ACTIVIĂŢII SOCIETĂŢII 6
1.5. SUPRAFAŢA DE VÂNZARE 8
1.6. MARKETINGUL VÂNZĂRILOR 9
1.7. ORGANIGRAMA SOCIETĂŢII 11
CAPITOLUL II CONTABILITATEA COMERTULUI CU AMANUNTUL 13
2.1. CONCEPTE GENERALE DESPRE COMERTUL CU AMANUNTUL 13
2.2. ROLUL SI FUNCTIA COMERTULUI CU AMANUNTUL IN ECONOMIE 13
2.3. SECTORIZAREA ACTIVITĂŢII COMERCIALE CU AMĂNUNTUL 14
2.4. COMERŢUL SPECIALIZAT ÎN CADRUL COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL 15
NEALIMENTAR
2.5. CONTABILITATEA SINTETICA SI ANALITICA A MARFURILOR LA PRET CU 15
AMANUNTUL
2.6. DOCUMENTE SPECIFICE CONTABILITATII MARFURILOR LA PRET CU 19
AMANUNTUL
STUDIU DE CAZ 23
CIRCUITUL DOCUMENTELOR ÎN PROCESUL DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL ÎN
CADRUL MAGAZINULUI LA S.C. VIVIANNE MODE S.R.L.
BIBLIOGRAFIE 30

3
 ARGUMENT

Un produs nu-şi poate îndeplini rolul, raţiunea sa de a fi, decât în momentul în care intră în
consumul final, satisfăcând nevoia consumatorului care l-a cumpărat.

Dar, drumul de la producător până la consumator, în condiţiile contemporane nu este în general,

nici simplu, nici scurt şi nici ieftin.

Din acest motiv, încă de la apariţia economiei marfare, legătura dintre producţie şi consum s-a
înfăptuit prin intermediul circulaţiei mărfurilor.

În economia de piaţă, accentuarea diversificării producţiei a consumului şi a relaţiilor de piaţă,

conferă distribuţiei şi vânzărilor produselor un rol tot mai important.

4
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALA A SOCIETĂŢII
COMERCIALE VIVIANNE MODE S.R.L.

1.1. DATE GENERALE DESPRE SOCIETATE

Numele companiei: VIVIANNE MODE S.R.L.

Asociat unic: Baicu Viorica Mirela
Adresă: str. Agatha Bârsescu, nr. 11, bl. v 11, ap. 56 sector 3 Bucureşti
Tel.: 0722359828
Certificat de înregistrare seria B nr. 1350081
CUI: RO 3319471
Numar de ordine în registrul comerţului: J40/22558/1992

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

1.- 5139- Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun.

2.- 4771- Comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei în magazine specializate.
3.- 4772- Comerţ cu amănuntul al încălţămintei şi articolelor din piele, în magazine specializate.
4.- 4777- Comerţ cu amănuntul al ceasurilor şi bijuteriilor, în magazinele specializate.
5.- 4778- Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazinele specializate.
6.- 1822- Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjerie de corp).
7.- 1824- Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii n.c.a.

1.3. FORMA JURIDICĂ ŞI CAPITALUL SOCIAL

Forma juridica:societate cu răspundere limitată – S.R.L.

Natura capitalului: Capitalul social privat este de 2100 lei împărtit in 20 de părţi sociale.
Durata societaţii: Nelimitată.

5
1.4. DESCRIEREA PE SCURT A ACTIVIĂŢII SOCIETĂŢII

Societatea VIVIANNE MODE S.R.L. îşi desfăşoară activitatea prin mai multe puncte de lucru.
Atât în cadrul magazinului de desfacere, cât şi în cadrul procesului de fabricaţie al bunurilor,
calitatea produselor şi serviciilor reprezintă una din cele mai importante forme de apreciere a
capacităţii de concepţie, a respectării disciplinei tehnologice şi a atitudinii participative a personalului
întreprinderii la perfecționarea activităţilor întreprinderii, creşterea productivităţii muncii, satisfacerea
exigenţelor clienţilor, mărirea competivităţii produselor pe piaţă. Calitatea este o caracteristică
esenţială a produselor şi serviciilor.

Calitatea este formată din patru componente principale:

a) Caracteristicile produselor;
b) Preţul produselor;
c) Termenele de livrare;
d) Serviciile oferite.
Costul calităţii reprezintă suma cheltuielilor efectuate pentru prevenirea defectelor, pentru
detectarea acestora şi a costurilor datorate producerii defectelor. Aceste costuri variază în funcţie de
nivelul calităţii. Pentru realizarea obiectivelor în domeniul calităţii trebuie să se creeze structura
organizatorică care să stabileascăliniile directoare ale autorităţii şi responsabilităţii.
Calitatea personalului într-o unitate determină în cea mai mare măsură succesul programului de
calitate introdus în vederea asigurării succesului implementării planului de calitate. În prima etapă
trebuie să se realizeze selectarea personalului pentru toate verigile planului de calitate, având
cunoştinţe temeinice care să le permită participarea activă la realizarea planului.
La firma VIVIANNE MODE S.R.L., periodic se face instruirea întregului personal, începând cu
managerii de vârf, instruirea asupra misiunii unităţii şi strategiei acesteia şi se continuă cu instruirea
tuturor salariaţilor asupra metodelor statistice de control precum şi importanţa aplicării şi respectării
acestora.
Toate compartimentele implicate in activităţi care pot influenţa calitatea îndeplinesc sarcini bazate
pe metodologii, proceduri şi practici.
Maniera în care trebuie să se desfăşoare fiecare tip de activitate trebuie să fie prezentată într-o
procedură sau regulament al compartimentului care să descrie modul în care sunt puse în practică
obiectivele politicii de calitate. Procedurile sunt scrise şi se numesc proceduri documentare şi conţin
scopurile şi domeniile de aplicare ale unei activităţi ce trebuie să se facă şi cine răspunde, când, unde şi
cum să se efectueze activitatea, ce materiale, documente se vor folosi, cum se controlează şi se
înregistrează activitatea.

6
 În cadrul societăţii, pentru o bună desfaşurare a activităţii la locul de muncă, ocupaţia de lucrător în
comerţ presupune desfăşurarea, la locul de muncă, atât a unor activităţi principale, de bază, specifice
domeniului de activitate precum vânzarea produselor aflate în gestiune, actualizarea structurilor,
întocmirea şi raportarea situaţiei vânzărilor etc. , cât şi a unor activităţi adiacente precum activităţi de
curăţenie şi întreţinere la locul de muncă, aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, igienă,
sanitar - veterinare şi de protecţia mediului etc.
Derularea activităţii zilnice la locul de muncă implică contactul permanent cu clienţii, furnizorii de
produse şi servicii, alte persoane. Astfel, fiecărui lucrător îi revine obligaţia de a avea grijă, în măsura
posibilului, de sănătatea si securitatea sa şi a altor persoane care pot fi afectate de actele sau omisiunile
sale la locul de muncă, în conformitate cu formarea şi instrucţiunile date de angajatorul său.
Principalele acte normative care regulamentează domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă
sunt:
- Codul muncii republicat;
- Legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă cu modificările şi reglementările
ulterioare;
- H. G. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicarea a Legii 319/2006
precum şi alte norme şi instructiuni de protecţia muncii.
Conform acestora firma VIVIANNE MODE SRL are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea
salariaţilor în toate aspectele ce ţin de desfaşurarea proceselor de muncă
Rolul principal al identificării şi evaluării riscurilor profesionale este de a proteja sănătatea şi
securitatea angajaţilor. Identificarea şi evaluarea riscurilor ajută la scăderea publicităţii de vătămare a
lucratorilor şi de afectarea mediului înconjurător.
Evaluarea riscurilor este o activitate sistematică a tuturor aspectelor muncii pentru a se stabili:
- Cauzele unor posibile vătămari sau răniri;
- Posibilităţile de eliminare a pericolelor;
- Măsurile de prevenire sau protecţie care trebuie implementate.
Angajatorii trebuie să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice,
sanitare, organizatorice bazat pe evaluarea riscurilor pe care să-l aplice corespunzător.
Un rol deosebit în buna desfaşurare a activităţilor cotidiene, în aplicarea corectă a normelor de
sănătate şi securitate în muncă, îl joacă modul în care sunt raportate pericolele, evenimentele neplăcute
care apar la locul de muncă al angajaţilor unităţii.
Prin prevenire se inţelege un ansamblu de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de muncă în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale. Acest lucru cade în
sarcina angajatorilor care au obligaţia să comunice toate evenimentele apărute în cadrul activităţilor
economice.
Astfel angajaţii au de respectat următoarele sarcini şi obligaţii:

7
 - Să-şi însuşească şi să respecte normele, instrucţiunile şi reglementările în domeniul sănătăţii şi
securitătii în muncă, precum si măsurile de aplicare ale acestora;
- Să utilizeze corect echipamentele de muncă şi ale clădirilor precum şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
- Să aducă la cunostinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă
situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
- Să aducă la cunostinţa conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de
persoana proprie sau de alţi participanţi la procesul de muncă;
- Să opreascălucrul la apariţia unui pericol iminent de producerea unui accident şi să informeze
conducătorul locului de muncă;
- Să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare corespunzător scopului acordat;
- Să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul sănătăţii şi
securităţii în muncă.
Pentru o bună funcţionalitate, societatea VIVIANNE MODE respectă legislaţia sanitar
veterinară care prevede detaliat normele de igienă ce trebuiesc respectate de către toţi lucrătorii din
sectorul alimentar, precum şi sancţiunile administrative sau penale în cazul nerespectării acestora.
De aceea este necesara întocmirea anuală a unor programe de instruire menţionăndu-se
perioada, durata, participanţii, condiţiile de evaluare, responsabilităţile si locul de desfăşurare.
La firma VIVIANNE MODE aplicarea normelor sanitar veterinare specifice se face permanent,
corect şi cu responsabilitate în acelaşi timp fiind aplicate şi normele de protecţie a mediului
înconjurător.
Unitatea de comerţ este obligată să dispună de reguli sanitare, veterinare şi de certificate de
conformitate. Ea este responsabilă de calitatea mărfurilor expuse şi comercializate. Trebuie să
asigure obligatoriu indicatoare de preţuri întocmite corect, pentru mărfurile expuse spre
comercializare şi să ofere informaţii complete despre producători, propietăţile de consum,
asigurând un nivel adecvat de servire, eliberarea mărfurilor cu măsura si greutatea reglementată.

1.5. SUPRAFAŢA DE VÂNZARE

Magazinul este amenajat astfel încăt să atragă atenţia din exterior, să cucerească clienţii prin
punerea în valoare a mărfurilor şi prin ambianţa creată, să asigure securitatea produselor (spaţii
frigorifice, instalaţii de probă) şi condiţii de stocare a mărfurilor, în cazul structurilor de vănzare cu
suprafaţă mare sărespecte regulile de urbanism şi criteriile de amplasare.
Suprafaţa magazinului alimentar din cadrul societăţii este de 50 mp, suprafată închiriată şi se
află în mediul rural.
Magazinele de alimentare trebuie să aibă din construcţie următoarele spaţii:
8
 1 – Sală de desfacere
2 – Magazine de alimentare
3 – Magazine de ambalaje
4 – Grup social-sanitar
5 – Parcare

Magazinul trebuie ales cu grijă în funcţie de locaţie, concurenţă, vecinătate, trebuie avut în
vedere localizarea în apropierea unor magazine performante (locomotive comerciale).
Vânzătorii sunt obligaţi să supravegheze calitatea mărfurilor comercializate şi în caz de
depistare a înrăutăţirii indicilor calităţii mărfurilor, pănă la expirarea termenelor de valabilitate, vor
comunica acest lucru administraţiei, în scopul adoptării deciziilor privind comercializarea
ulterioară a mărfurilor sau reducerea preţului cu amănăntul.
Angajaţii unităţii de comerţ se călauzesc după legea privind protecţia consumatorilor.

1.6. MARKETINGUL VÂNZĂRILOR

În cadrul unităţilor se pot efectua vănzări promoţionale pe tot parcursul anului dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
- Vânzările să se facă la preţ redus dar nu în pierdere.
- Să nu se facă o vânzare accelerată a unui stoc de mărfuri pe care comerciantul nu-l va mai
aproviziona ca în cazul lichidărilor sau soldărilor şi sa se refere la produsele disponibile care
pot fi aprovizionate.

9
 Firma trebuie să îşi reînnoiască structurile şi să-l reasorteze în scopul satisfacerii cererilor
consumatorilor pe întreaga perioadă anunţată sau să informeze consumatorii că oferta este valabilă
numai în limita stocului disponibil.
Orice anunţ de reducere de preţ exprimat în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat
vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice fie prin
mentionarea noului preţ lângă preţul anterior barat, fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi”
lângă semnele corespunzătoare, fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care
apare lângă preţul vechi barat.
Toate documentele justificative legale care atestă veridicitatea preţului de referinţă trebuie să
fie păstrate pentru a putea fi prezentate ori de câte ori este nevoie organelor de control.
Vânzările de lichidare trebuie anunţate prin publicitate sub denumirea de “lichidare” şi are ca
efect vânzarea accelerată a totalităţii sau a unei parţi din stoc în urmatoarele situaţii:
a – Încetarea definitivăa activităţii comerciantului.
b – Întreruperea activităţii sezoniere pentru o perioadă de minim 6 luni.
c – Schimbarea profilului de activitate al firmei.
d – Deteriorarea gravă a stocului de bunuri.
Vânzările de lichidare sunt supuse notificării în baza unui inventar detaliat al mărfurilor de
lichidat care este obligat să justifice cu documente provenienţa bunurilor.
Notificarea se depune la primăria localităţii în raza căreia este amplasată structura de vănzare cu
cel puţin 15 zile înainte de începerea activităţii de lichidare.
Vânzarea de soldare este reducerea de preţ datorată schimbării sezonului (preţul nu poate fi mai
mic decăt preţul de achiziţie sau producţie).
Societatea VIVIANNE MODE S.R.L. îşi stabileşte orarul de funcţionare cu respectarea
prevederilor înscrise în legislaţia muncii cu condiţiile respectării reglementărilor în vigoare şi în
funcţie de necesităţile consumatorilor.
Orarul de funcţionare este afişat la intrarea în unitate în mod vizibil din exterior comerciantul
fiind obligat să asigure respectarea acestuia.
La firma VIVIANNE MODE deratizarea periodică se face odată pe an, dezinsecţia la interval
de maxim şase luni.
Controlul obligatoriu pentru personalul din unităţile şi punctele de desfacere a alimentelor:
- Examenul clinic general şi dermatologic se face trimestrial.
- Examenul radiologic pulmonar-anual.
În cadrul magazinelor alimentare este interzisă depozitarea ambalajelor în încaperi de vânzare.
Efectuarea lucrărilor de curăţenie şi întreţinere are loc zilnic, cu un profesionalism şi
responsabilitate prin folosirea corectă şi cu atenţie a materialelor şi echipamentului tehnic specific.

10
 Pentru firma VIVIANNE MODE vitrina este un gen de carte de vizită a comerciantului, un
element al imaginii firmei ilustrănd modul original de concepţie a magazinului. În acelaşi timp este
un instrument promoţional acţionând asupra comportamentului trecătorului, atrăgând atenţia,
stimulând dorinţa de a intra, de a vedea, de a cumpăra.
O vitrină se organizează pe ideea unui mic spectacol, a unei desfăşurări ingenioase de lumină şi
culoare.
Vitrinele clasice, care se supun esteticii clasice au formă dreptunghiulară, aspect care pune cel
mai bine în valoare obiectele cuprinse în interior.
Mărfurile trebuie prezentate în cea mai bună formă cu putinţă.Etalarea estetică este o rezultantă
a combinării diverselor elemente astfel încât să se obţină efecte cât mai placute.La stabilirea
nivelului preţurilor firma se ghidează după costuri, după cerere şi după concurenţă.

1.7. ORGANIGRAMA SOCIETĂŢII

Schema de organizare şi de personal (organigrama) societăţii VIVIANNE MODE este
stabilită de asociatul unic al societăţii care deţine şi funcţia de administrator şi care are
dreptul de a o modifica ulterior.

ASOCIAT
UNIC

AGENT AGENT AGENT AGENT

VÂNZĂRI VÂNZĂRI VÂNZĂRI VÂNZĂRI
1 2 3 4
4
Conform statutului, societatea VIVIANNE MODE poate deschide, pentru realizarea obiectului
sau de activitate, filiale sau sucursale, depoyite, magayine, in tara sau in strainatate, sa incheie
contracte cu parteneri straini si romani.
Asociatul unic al societatii hotaraste programul de activitate al societatii, aproba bugetul,
salariile personalului angajat, competentele si raspunderile acestora. Totodata se ocupa de buna
functionare a societatii.
Evidenţa contabilă a societaţii este ţinută de o firmă specializată in domeniul financiar-contabil.
Asociatul unic răspunde de relaţia cu clienţii societăţii, de incasările si plătile necesare bunei
funcţionări a societăţii; prospectează piaţa căutând sa atragă noi clienţi, ţinând cont de oferta
concurenţei; are drept de semnatură pe documentele justificative şi în bancă.
Plata salariilor personalului societaţii, impozitul pe salarii, a cotei de asigurări sociale şi a altor
obligatii se face in conformitate cu legislaţia româna în vigoare.

11
 Angajaţii societăţii deţin diplome de calificare – lucrător comercial, cursuri de specialitate –
sanitar-veterinar.
La fiecare modificare a normelor şi reglementărilor în vigoare pentru domeniul de activitate,
angajaţii sunt înscrişi la cursuri de calificare.
Exerciţiul economico – financiar incepe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al fiecarui
an.

12
 CAPITOLUL II
CONTABILITATEA COMERTULUI CU AMANUNTUL

2.1 CONCEPTE GENERALE DESPRE COMERTUL CU AMANUNTUL

Comerţul cu amănuntul reprezintă o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a

cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor finali, în cantităţi mici şi în stare de a fi
întrebuinţate. Comerţul cu amănuntul deţine un important rol în cadrul circuitului comercial al
produselor, el reprezentând veriga intermediară cea mai importantă şi de neînlăturat, în fluxul relaţiilor
producător-consumator.

Comerţul cu amănuntul prezintă o anumită specificitate care este dată de următoarele elemente:
mărfurile care se vând prin comerţul cu amănuntul sunt destinate în cea mai mare parte consumului
individual; vânzarea-cumpărarea are loc prin intermediul relaţiilor băneşti; mărfurile se desfac în
partizi mici, corespunzător consumului unei persoane sau familii, într-o anumită perioadă de timp; prin
vânzarea lor mărfurile părăsesc sfera circulaţiei mărfurilor, intrând în sfera consumului.

În cadrul desfacerilor cu amănuntul se cuprind următoarele categorii de operaţiuni comerciale:

vânzările de mărfuri alimentare, nealimentare, alimentaţie publică cu plata în numerar sau pe credit;
vânzările de bunuri efectuate prin magazinele de consignaţie, livrări de energie electrică şi termică prin
intermediul unităţilor specializate în distribuţia unor asemenea servicii, etc.

2.2 ROLUL SI FUNCTIA COMERTULUI CU AMANUNTUL IN ECONOMIE

Analiza rolului economic al comerţului cu amănuntul trebuie să plece de la ideea că vânzarea cu

amănuntul este indispensabilă în viaţa economică a unei societăţi, deoarece prin intermediul acesteia,
produsele sunt puse la dispoziţia consumatorilor acolo unde aceştia se găsesc şi sunt oferite potrivit
posibilităţilor de cumpărare ale acestora.
Un alt aspect care vine să nuanţeze rolul comerţului cu amănuntul este dat de modul de
aprovizionare al fiecărui tip de unităţi, complexitatea sortimentală, metodele de vânzare, facilităţile
acordate cumpărătorilor şi serviciile asigurate acestora. Datorită faptului că activitatea desfăşurată
de comerţul cu amănuntul reprezintă o legătură între consumator şi producător, generează o serie de
funcţii specifice ale acestuia.
Prima funcţie a comerţului cu amănuntul se referă la faptul că acesta cumpără mărfuri pe care
apoi le revinde în cantităţi mici. Această funcţie generează oserie de avantaje pentru clientelă care, pe
de o parte, nu trebuie să-şi investească veniturile decât pentru achiziţionarea cantităţilor de produse

13
strict necesare, iar pe de altă parte este ferită de grija unor cantităţi de produse care I-ar depăşi
consumul curent.
Cea de-a doua funcţie a comerţului cu amănuntul are în vedere asigurarea prezenţei unităţilor
sale în toate zonele, localităţilor şi punctele populate. Omniprezenţa unităţilor comerciale cu
amănuntul presupune atât o amplasare a acestora în toate punctele de consum cât şi deschiderea
acestora în toate zilele din cursul anului potrivit unui program corespunzător solicitărilor segmentelor
de consumatori aprovizionaţi.
Cea de-a treia funcţie are în vedere asigurarea unui sortiment foarte larg şi extrem de complex
punând la dispoziţia populaţiei absolut toate produsele realizate de producătorii industriali sau agricoli.
Prin intermediul acestei funcţii se asigură cumpărătorilor atât posibilităţile maxime de aprovizionare cu
mărfuri necesare sau dorite cât şi largi posibilităţi de alegere a produselor pe care le consideră ca fiind
cele mai adecvate satisfacerii nevoilor sale.

2.3 SECTORIZAREA ACTIVITĂŢII COMERCIALE CU AMĂNUNTUL

Activitatea comerţului cu amănuntul în trei domenii distincte: comerţ alimentar, alimentaţie

publică, comerţ nealimentar, comerţul nealimentar specializat.
Comerţul cu mărfuri nealimentare reprezintă, sub aspectul dimensiunilor şi structurilor sale,
sectorul cel mai important din cadrul comerţului cu amănuntul. Comerţul cu mărfuri nealimentare are
în vedere domenii foarte variate, care presupun sisteme de aprovizionare, formarea sortimentelor şi
tehnologii comerciale cu o pregătire complexă cât şi o vastă şi eterogenă reţea de desfacere cu
amănuntul. Unităţile comerţului cu amănuntul nealimentar se confruntă cu segmente de populaţie a
cărei cerere se caracterizează printr-o mare mobilitate, mărfurile comercializate fiind în general
substituibile, fenomen ce oferă posibilitatea cumpărătorilor de a proceda la multiple şi frecvente
înlocuiri în procesul de consum. Comerţul cu amănuntul nealimentar foloseşte reţeaua de magazine
universale care oferă cumpărătorilor condiţii superioare de achiziţionare a mărfurilor şi o gamă largă
de servicii comerciale. Alături de aceste mari suprafeţe, comerţul nealimentar foloseşte şi o reţea largă
de unităţi mai mici, prin intermediul cărora sunt comercializate diverse grupe de mărfuri , care implică
o prezentare deosebită, consultaţii de specialitate, ambianţă în procesul de cumpărare, etc.
Comerţul cu mărfuri nealimentare deţine 47% din volumul desfacerilor şi 34% din reţeaua de
desfacere cu amănuntul a comerţului românesc.

14
2.4. COMERŢUL SPECIALIZAT ÎN CADRUL COMERŢULUI CU
AMĂNUNTUL NEALIMENTAR

Trăsătura caracteristică a comerţului specializat de mărfuri nealimentare constă în aceea că

foloseşte forme şi strategii foarte variate de comercializare. Principalele direcţii de specializare ale
comerţului nealimentar sunt:

a) specializarea monoprodus
b) specializarea monosector
c) specializarea monoclientelă
d) specializarea monotemă
e) specializarea multisectorială

2.5 CONTABILITATEA SINTETICA SI ANALITICA A MARFURILOR LA

PRET CU AMANUNTUL

Specific pentru comerţul cu amanuntul este casa de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnica
pentru evidenta analitica a marfurilor.
1. Achiziţionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura:
371 = %
378
4428
401
4426 = 401
2. Achiziţionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu aviz de insoţire
371 = %
378
442
8408
In momentul primirii facturii:
% = 401
4084
4263.
Vinzarea marfurilor cu amanuntul , in baza raportul Z de la casa de marcat:
A. Prin casa (numerar):
5311 = %

15
 7074427
B. Prin banca (card):
5121 = %
7074
4274.
Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, ţinand cont de coeficientul "K" de repartizare a
adaosului calculat pentru fiecare luna:
% = 371
6073
7844
285.
Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute.Acest adaos
se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K" , folosind formula :

K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ]

Acest coeficient K se inmulţeşte cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de
TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*
Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi:
Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial*
Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor
Rezulta ca, contabilitatea circulaţiei marfurilor, cat si en detail se organizeaza cu ajutorul a doua
conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Marfuri" si 378 ,,Diferenţe de preţ la marfuri, care constituie
grupa 37 ,,Marfuri" din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri si producţie in curs de execuţie".
Contul 371 ,,Märfuri" este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, preţul de
inregistrare aferent atat marfurilor intrate si respectiv iesite in si din gestiune, cat si al celor reflectate
numai scriptic la intrari si iesiri.
Contul analizat se debiteazä prin creditul conturilor care corespund modalitaţilor de intrare a
marfurilor in patrimoniu si anume:
401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie", pentru
achiziţionari de la terţi cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare;
357 ,,Marfuri aflate la terţi" si 401 ,,Furnizori", cu valoarea marfurilor aduse din pastrare
sau custodie de la terţi si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de prelucrare pentru
acestea in cazul utilizärii costului efectiv de achiziţie ca pret de inregistrare;

16
 301 "Materii prime, 302 ''Materiale consumabile", 381 ,,Ambalaje" , pentru vänzarea unor
asemenea active circulante materiale in starea in care au fost achiziţionate (ca atare);
345 ,,Produse finiţe", in cazul transferarii produselor finiţe obţinute, din activitatea de
exploatare, in magazinele proprii de prezentare si desfacere;
607 ,,Cheltuieli privind marfurile" si 7582 ,,Venituri din donaţii si subvenţii primite",
pentru marfurile constatare in plus la inventariere si respectiv primite cu titlu gratuit;
446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", pentru taxele vamale aferente marfurilor
importate;
378 « Diferenţe de preţ la marfuri « si 4428 ,,TVA neexigibila", cu adaosul comercial si
TVA aferentä preţului cu amànuntul corespunzatoare intrarilor in gestiune, in cazul in care acest pret
este cel de inregistrare s.a.
Contul 371 ,,Marfuri" se crediteazà ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilor ce
corespund cailor sau modalitatilor de iesire din patrimoniu, dupa cum urmeaza:
607 ,,Cheltuieli privind marfurile", pentru vanzari;
671 ,,Cheltuieli privind calamitaţile si alte evenimente extraordinare", cu lipsurile din
calamitaţi;
357 ,,Marfuri aflate la terţi", in situaţia trimiterii sau lasarii de marfuri in pastrare sau in
consignaţie la terţi;
4511 ,,Decontari in cadrul grupului" si 4521 ,,Decontari privind interesele de
participare", cu preţul de inregistrare aferent marfurilor livrate societaţilor din cadrul grupului si
respectiv altor societaţi legate de participaţii;
378 ,,Diferenţe de preţ la marfuri" si 4428 "TVA neexigibila", cu adaosul comercial si TVA
aferenta preţului cu amanuntul, ambele corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci cand
evidenţa este organizata la acest pret s.a.
Soldul contului 371 ,,Marfuri « este debitor si reprezinta preţul de inregistrare (costul efectiv
de achiziţie sau pretul prestabilit sau preţul de vanzare cu amanuntul sau en gros) aferent marfurilor
existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune.
Soldul contului in cauzä, in funcţie de preţul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectäri
in vederea stabilirii valorii nete ce se inscrie in activul bilanţului contabil, intr-un post distinct
existent in grupa activelor circulante.
In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amänuntul, ambele fära
TVA, se retine cä, in comparatie cu varianta utilizarii pretului cu amänuntul sau en gros inclusiv TVA
(lit. b), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinarii valorii contabile nete.
In cadrul contului 371 ,,Marfuri" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valoric
pe unitati de desfacere en detail si la nivelul depozitelor sau gestiunilor de vanzare en gros, iar pentru
acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ-valoricä pe feluri sau articole de marfuri.

17
 Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui este
influentat de pretul de inregistrare utilizat pentru märfuri.
Astfel, atunci cand se adopta pretul standard, el se utiiizeaza in mod similar cu celelalte conturi
de diferente de pret.
In cazul in care pretu1 de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en gros, contul 378
,,Diferente de pret la marfuri" functioneazä ca un cont de pasiv si reflecta numai adaosul comercial, in
credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru märfurile iesite din patrimoniu.
In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite anterior, contul
378 "Diferente de pret la marfuri" are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate observa
prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi analitice amintite anterior.
Contul analitic 378.01 ,Diferente de pret 1a marfuri privind cheltuielile de transport-
aprovlzlonare" este de activ, rectiñcativ si og1indeste in debit cheltuielile de transport, incarcare,
descarcare, receptie, taxe vamale, comisioane s.a. pe care le ocazioneaza marfurile ce se achizitioneaza
de la terti, in corespondenta cu creditul conturilor corespunzätoare modalitatilor de efectuare a lor si
anume: 401 ,,Furnizori", pentru cele facturate atat de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale
pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat si de unitatile de profil, 542 ,,Avansuri de
trezorerie", cu ceea ce se p1ateste din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate", cu taxele vamale aferente märfuribor importate s.a.
In creditul contului analizat se reflecta cheltuielile de transport-aprovizionare aferente
màrfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu debitul conturilor: 607 ,,Cheltuieli privind
marfurile", pentru vanzari, 6582 ,,Donatii si subventii acordate" si 671 ,,Cheltuieli privind calamitätile
si alte evenimente extraordinare", respectiv, in cazul donatiilor, lipsurilor neimputabile si pierderilor
din calamitati s.a. Sumele care se inscriu in credit se stabibesc pe baza de coeficient mediu, ce se
calculeaza in mod obisnuit, cu sume cumulate de la inceputul anului.
Soldul contului analitic prezentat este debitor si reprezintä cheltuielile de transport-
aprovizionare aferente marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune.
Contul analitic 378.02 ,,Diferente de pret la märfuri privind adaosul comerclal" este rectificativ,
cu functia contabilä de pasiv, inregistrand in credit adaosul comercial aferent märfuribor intrate in
patrimoniu, in corespondenta cu debitul contului 371. ,,Märfuri". In debitul säu se oglinde~te adaosul
comercial corespunzator marfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu creditul contubui 371
,,Marfuri", adaos care se determina pe baza de coeficient mediu de repartizare.
Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pret Ia marfuri privind adaosul comercial" este creditor si
reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune, care
se stabileste asa cum s-a prezentat anteriot.

18
 In ceea ce priveste organizarea contabilitätii marfurilor se retine si faptul ca la inventarierea
anuala se poate. constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent si greu vandabile,
stabilindu-se o valoare de utilitate mai micä decat costul efectiv de achizitie.
Pentru diferenta de valoare in minus se constituie ajustari , care se inregistreaza in creditul
contului 397 ,,Ajustari pentru deprecierca märfurilor", in corespondenta cu debitul contului 6814
,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante~.
Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteazä in exercitiile care urmeaza
celui in care s-a creditat,in masura iesirii din patrimoniu a marfurilor pentru care s-au constituit
provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea preconizatä,
creditandu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane pentru deprecierea actvitatilor circulante.
Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri depreciate
pentru care a constituit provizioane sau ajustari.

2.6. DOCUMENTE SPECIFICE CONTABILITATII MARFURILOR LA PRET

CU AMANUNTUL
CHITANTA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in carnete cu cate 100 de file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;
- document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in
contabilitate.
2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasat, de catre contribuabilul sau
casierul numit si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
3. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operatiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasari si plati.
4. Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.)
FACTURA SI FACTURA FISCALA
Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
albastru - exemplarul 1, rosu - exemplarul 2, verde - exemplarul 3.
1. Serveste ca:
- document de baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si
marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;
- document de insotire a marfii pe timpul transportului;
- document de incarcare in gestiunea primitorului;
19
 - document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
2. Se intocmeste, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea
produselor si a marfurilor la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de
livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si
prestarea serviciilor si se semneaza de emitent.
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii din cauza unor conditii obiective si
cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de
insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a
marfii se inscriu in formularul de factura.
3. Circula:
- exemplarul 1 la cumparator;
- exemplarul 2 la desfacere;
- exemplarul 3 pentru inregistrarea in contabilitate
MONETAR
Formular cu regim special de tiparire si numerotare.
Formularul este tiparit in carnete cu cate 100 file.
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in
casieri, corespunzator marfurilor comercializate;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
- document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin
casa de catre casier, respectiv de catre vanzator.
Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul.
Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale,
suma inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate,
inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat
electronice fiscale.
Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune.
2. Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre persoana imputernicita, la sfarsitul
zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede.
3. Circula:
-exemplarul 1 pentru inregistrarea in Registrul-jurnal de incasari si plati;
-exemplarul 2 ramane in carnet.

20
 NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE
1. Serveste ca:
- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru incarcarea in gestiune
- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la
receptie;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate;
Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul;
a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni
diferite;
b) bunurile materiale primite spre prelucrare in custodie sau in pastrare;
c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ;
d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
e) bunuri materiale care prezinta diferente la receptie;
f) marfurilor intrate in gestiune la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en
gros;
In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se
inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune se fac pe baza documentului de
livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).
2. Se intocmeste in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in
unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se
constata diferente. Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in 3 exemplare de catre
comisia de receptie legal constituita.
In cazul cand bunurile materiale sosesc in transa se intocmeste cate un formular pentru fiecare
transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii.
Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat Atunci cand se constata diferente la
receptie
JURNAL PENTRU CUMPARARI
1.Serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor
de servicii;
- document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
2.Se in tocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic,
fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea
adaugata deductibila.

21
 Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si,
separat, pentru cumparari de bunuri (marfuri) care se vand ca atare.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate
privind cumpararile de valori materiale sau de prestari servicii.
3.Circula:
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a
respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoare adaugata. Se arhiveaza la compartimentul
financiar-contabil.
JURNAL PENTRU VANZARI
l. Serveste ca:
- jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor
de servicii:
- document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata;
- document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.
2. Se intocmeste intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se inregistreaza
zilnic sau lunar, dupa caz fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea
corecta a TVA colectata datorata.
Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate
comune si specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori, materiale sau
prestari de servicii, precum si pe baza Borderoului de vanzare (incasare) din ziua de..
3. Circula;
- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a
respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

22
 STUDIU DE CAZ
CIRCUITUL DOCUMENTELOR ÎN PROCESUL DE VÂNZARE CU
AMĂNUNTUL ÎN CADRUL MAGAZINULUI
LA S.C. VIVIANNE MODE S.R.L.

Pentru buna desfăşurare a procesului de vânzare trebuie emise documente specifice dintre care
le amintim pe următoarele:
1. FACTURA
- Formular cu regim special tiparit în trei exemplare.
- Document de bază de decontare a produselor şi marfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a
serviciilor prestate.
- Este document de însotire a mărfii pe timpul transportului.
- Devine document de încărcare în gestiunea primitorului.
- Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului sau a vânzătorului şi a
cumpărătorului.

2. CHITANŢA
- Se completează în douăexemplare.
- Este documentul justificativ pentru depunerea unei sume de bani în numerar la caserie.
- Reprezintă documentul justificativ de înregistrare în registrul-jurnal de încasari şi plaţi şi în
contabilitate.

23
3. MONETARUL
- Este documentul justificativ pentru evidenţierea la sfarşitul zilei a numerarului existent în
casierie, corespunzător mărfurilor si serviciilor comercializate.
- Document justificativ de inregistrat în contabilitate;
- Reprezinta documentul justificativ pe baza caruia se predă vânzătorului numerarul încasat prin
casa de marcat de către casier, respectiv reprezentantul vânzătorului.

Monetarul se utilizează numai în cazul vânzării marfurilor cu amănuntul, deoarece potrivit

reglementărilor în vigoare, în situaţia utilizării aparatelor de marcat fiscale, suma înscrisă în
monetar trebuie să corespundă cu suma din registrul de casă emis de aparat, sau cu valoarea
înscrisă în raportul de gestiune în cazul defectării aparatului de marcat electronic.
Se întocmeşte în două exemplare.

24
4. NOTĂ DE RECEPŢIE ŞI CONSTATARE DE DIFERENŢE
- Este document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;
- Document justificativ pentru încărcarea în gestiune;
- Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Se întocmeşte în două exemplare.

5. DISPOZIŢIE DE LIVRARE
- Serveşte la eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale destinate
vânzării;
25
- Este document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;
- Este document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii, dupa caz;
Se întocmeşte în două exemplare.

6. JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI

- Jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale de servicii;
- Este un document de evaluare lunară a taxei pe valoarea adaugată deductibila;
- Document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate;
Se întocmeşte într-un singur exemplar.

7. JURNAL PENTRU VÂNZARI

- Jurnal auxiliar pentru înregistrarea vanzărilor de valori materiale sau de servicii;
- Document de evidenţă lunară a taxei pe valoareaadaugată colectată;
- Document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate;
Se întocmeste într-un singur exemplar.

26
 8. BON FISCAL
- Este emis de casa de marcat şi trebuie să aibe înscrise cel puţin
următoarele elemente:
- denumire, adresă şi cod fiscal al agentului
economic emitent;
- număr de ordine al bonului, data şi ora emiterii;
- denumire bunuri sau servicii livrate, cantităţi,
preţuri unitare, valoare şi cota de T.V.A. aplicată;
- valoarea totală a bonului, valoarea aferentă T.V.A.
şi valoarea altor taxe necuprinse în baza de impozitare a
T.V.A.
Bonul fiscal trebuie înmânat obligatoriu clienţilor o
datăcu bunurile vândute. Neemiterea bonului fiscal constituie contravenţie.

Instrumentele de plată folosite în cadrul firmei sunt monedele propriu zise şi anumite
documente bancare operaţionale pe suport hârtie, magnetic sau electronic, care funcţionează pe baza
unor tehnici specifice de operare.
Publicitatea se realizează în magazine prin afişaj, prin materiale tipărite şi prin ambalaj.
Preţul este singura variabila de marketing, generatoare de profit şi in acelaşi timp singura care
nu necesită investiţii şi cheltuieli, altele decât studiile de piaţă.Preţul poate fi modificat imediat şi în
acest caz se genereazăun răspuns rapid din partea pieţei.Corelaţia dintre politica de preţ şi cea de
distribuţie se realizează pe baza unei strategii de piaţa comune.

27
 Categoriile de preţuri practicate sunt:
- Preţuri fixe sau unice,
- Preţuri diferenţiate,
- Preţuri corelate,
- Sau mixul de produse: Preţuri psihologice,
- Preţuri promoţionale.

La o cerere de preţ (adică preţul fixat în vederea vănzării) vănzătorul trebuie să rămănă ferm,
iar în cazul în care apare concesia el are obligaţia să justifice rabatul ca o măsură excepţională, să
cedeze cu greutate şi să negocieze o contra partidă.
Certificatul de garanţie este dat numai de către producător. Comerciantul trebuie doar să preia
responsabilitatea producătorului şi să transmită mai departe instrucţiunile.
Managementul vănzării reprezintă o componentă a funcţiunii comerciale a întreprinderii şi are
ca obiectiv principal vănzarea produselor din profilul propiu de fabricaţie. În acest scop se desfăşoară
mai multe activitaţi specifice:
1. – Elaborarea studiilor de marketing în vederea asigurării portofoliului de comenzi şi a
contractelor comerciale, al cunoaşterii cererii şi situaţiei concurenţei, a preţurilor, a noilor
produse care pot fi asimilate, a condiţiilor la care trebuie să răspundă pentru a satisface în
mai mare măsură preferinţele clienţilor cărora li se adresează;
2. – Colectarea comenzilor emise de clienţi şi încheierea de contracte comerciale;
3. – Elaborarea planului strategic şi a programelor de livrare-vănzare a produselor contractate
pe sortimente concrete şi pe căile de distribuţie-vănzare stabilite;
4. – Crearea, modernizarea şi extinderea reţelelor proprii de desfacere a produselor pe piaţa
internă şi externă;
5. – Extinderea relaţiilor de vănzări pe bază de comenzi, convenţii şi contracte;
6. – Constituirea unor stocuri de produse optime care să asigure ritmicitatea livrarilor în
concordanţă cu clauzele prevazute în contractele comerciale încheiate;
7. – Asigurarea unor condiţii raţionale de depozitare a produselor şi de formare a loturilor de
livrare;
8. – Informatizarea sistemelor de gestiune a produselor, de urmărire a derulării livrărilor de
întocmire a documentaţiei specifice de livrare ( facturi, avize de expediţie, dispoziţii de
livrare);
9. – Organizarea activităţii operative, de livrare-vănzare a produselor, servirea ritmică a
clienţilor;
10. – Urmărirea derulării operative a livrărilor către clienţi, a realizării contractelor încheiate
pe total;

28
 11. – Coordonarea şi controlul activitaţii depozitelor de desfacere, organizarea primirii şi
recepţiei produselor.

Lucrătorul comercial va urmări daca produsele vândute sunt ambalate conform reglementărilor
legale şi normelor interne pentru asigurarea livrării în condiţii calitative specifice.
Compartimentul de vânzare/desfacere se organizează pe grupe care trebuie să asigure
îndeplinirea urmatoarelor cerinţe: conducerea şi coordonarea unitară a întregului proces de livrare-
vânzare; creşterea responsabilităţii lucrătorilor din compartiment în managementul desfacerii;
satisfacerea prontă a tuturor cerinţelor şi solicitărilor emise de clienţi în rezolvarea reclamaţiilor şi
colectarea sugestiilor.
Totodata se are în vedere că prin organizarea compartimentului să se asigure condiţii reale
pentru aplicarea unui control permanent şi riguros al modului în care îşi îndeplineşte fiecare angajat
atribuţiile care-i sunt stabilite prin fişa postului.

29
 BIBLIOGRAFIE

1. CĂTOIU, Iacob (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002

2. CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării. Editura Licorna, Bucureşti,
2000
3. FLORESCU, C. (coord.), Marketing, Grup Academic de marketing şi management, Bucureşti, 1992
4. KOTLER, Philip, Managementul marketingului. Editura Teora, Bucureşti, 1994
5. MOLDOVEANU, Maria, MIRON, Dorina, Psihologia reclamei. Publicitatea în afaceri. Editura
Libra, Bucureşti, 1995
6. OLTEANU Valerică, Marketingul serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 1999
7. STANCU, V., STOICA, M., STOICA, A., Relaţii publice. Succes şi credibilitate. Editura Concept,
Bucureşti, 1997
8. TUDORESCU, I. Florea, M., POPA, C., Structurile organizaţionale şi eficienţa acţiunii. Editura
academiei, Bucureşti,1978
9. Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata, modificata si completata prin OG 61/2001)
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
10.ORDIN nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile
11.OMFF 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE
si cu standardele internationale de contabilitate
12.Cadrul conceptual (cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare) al IASB
(Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate) - care face parte integranta din OMFP
94/2001
13.OMFP 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele
europene 306/
14. www.mfinante.,ro contabile simplificate, armonizate cu

30