Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de IndustrieUșoară, dinBălți

PLAN DE MARKETING

Disciplina: Marketing

Tema: ,,Mini restaurant-café’’

Elaborat: Iepure E.

Gr. M-714

Verificat: Șchiopu A.
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI

Conceptul
Piata restaurantelor în Franta
Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente

CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING

Amplasamentul
Situatia geografica, facilitatea accesului
Situatia cantitativa si calitativa
Resursele umane
Ambianta
Servicii anexe
Analiza SWOT

CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING

Micromediul de marketing
Clientii
Consumatorii (utilizatorii)
Concurentii
Furnizorii
Furnizorii fortei de munca
Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea
pentru protectia consumatorului, personalul propriu al firmei
Macromediul de marketingului
Mediul socio-cultural
Mediul economic
Mediul politic-legislativ
Mediul natural
Mediul demografic
Mediul tehnologic
Analiza SWOT : oportunitati si amenintari
CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING
Obiective generale
Obiective particulare

CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA

Segmentarea clientelei pentru masa de prânz
Segmentarea clientelei pentru masa de seara
Profilul tip consumatorilor
Dejunul
Cina

CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING

Plasarea
Produsul
Pretul
Promovarea

CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL

PLANULUI
Mijloacele financiare
Calendarul proiectului
 SCURTA INTRODUCERE

Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant

O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un

restaurant înseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate...
A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un
simt al marketingului, de notiuni de gestiune si în special de un gust pentru gastronomie. In
spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si în sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun.
Prima dificultate începe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mâinii de lucru.
Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient,
concurenta este din ce în ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la
domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela
de a realiza cât mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu înseamna totul,
tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei
(produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrângatoare : administratorul
restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de înfiintare a societatii, obtinerea licentei
de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala,
cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar
cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si
o serie de masuri de igiena.
 CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI

Conceptul

Proiectul saveur le goût moldave decurge din decizia de lansare într-o activitate economica.
Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific traduțional în Bordeaux (Franta)
destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai
în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi
dinamica, atragatoare si inovatoare.
Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si
le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate.
Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale moldovenești.

Piata restaurantelor în Franta

In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari în domeniul comertului. Astfel,

orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului –
efectul direct al închiderii fabricilor si al cresterii neîncrederii bancilor si organismelor de
împrumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile,
francezii ramân fideli meselor luate în oras
 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente

Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne
adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi. Acesta este reprezentat de Chambre de
Commerce et d'Industrie de Bordeaux, institutie competenta în domeniul societatilor comerciale
care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Competenta acesteia se refera la domenii precum
sediul social, cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert, de
exemplu în cazul licentelor pentru bautura, detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei
departamentale de concurenta, consum si antifrauda.
Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele :
• domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului
• alegerea denumirii restaurantului
• editarea statutelor
• definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este
înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS), ea nu dispune de
personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele
• depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8
zile de la receptia lor, fie la banca, fie la casa de depuneri si consemnari. Fondurile vor fi
deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si
virate într-un cont deschis pe numele societatii
• înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc
înregistrate la centrul de impozite
• publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el
trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului, forma, obiectul de activitate,
sediul, durata, capitalul social, natura aporturilor, numele si adresa proprietarului si RCS
la care va fi înmatriculata societatea
• depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va
trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii, ziarul în care s-a facut anuntul
 sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar, cazierul proprietarului restaurantului si
copie dupa cartea de identitate a acestuia, atestatul sediului societatii
• realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale, aderarea
societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai, cumpararea a o serie de evidente
contabile (registru jurnal, chitantier, registru de vânzari, registru de cumparari, cartea
mare, dispozitii, etc.)
Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant :
• cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro
• taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60,29 euro.
 CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING

Amplasamentul

Amplasamentul pentru un restaurant este vital, el este factorul cheie pentru numeroasele
elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Când restaurantul este
nou, mai curând reclama de la gura la gura, decât comunicarea, va da activitatii o perspectiva pe
termen lung sau scurt. In consecinta, un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca
restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida.
Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Un restaurant
amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat într-
un centru comercial. Asadar, pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine, tip
de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces, cartier în centrul
Bordeaux-ului, în plina zona comerciala. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée
Reclus.

Situatia geografica, facilitatea accesului

Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre
facilitatea accesului la restaurantul nostru. Prin facilitatea accesului întelegem mijloacele de
transport aflate la dispozitia clientelei, posibilitatile de stationare (din ce în ce mai importante).
Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este usor de traversat
datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau.
Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Allées de Chartres – 500
locuri, Parking Alsace-Lorraine – rezervat pentru abonati, Parking Camille Jullian – 340 locuri
din care 4 locuri pentru persoane handicapate, Parking Grands Hommes – 458 locuri, Parking
L'Hôte – 101 locuri, Parking Saint-Pierre Les Quais – 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane
handicapate, Parking Saint-Christoly – 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si
2 locuri echipate cu priza pentru reîncarcarea vehiculelor electrice, Parking Tourny – 1005
locuri, Parking Victor Hugo – 740 locuri.
Din punct de vedere al transportului în comun, cartierul Hôtel de Ville-Quinconces este punctul
de intersectie a doua tramways (linia A care îl traverseaza de la Vest la Est, si linia B care îl
traverseaza de la Nord la Sud) ; mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16, 22, 48, 45,
23, 4, 15, 50, 52, 50 EXP, 51.
 Situatia cantitativa si calitativa
Hôtel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale, administrative,
comerciale, portuare, culturale. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului.
In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale, Ateneul municipal, Directia
de tineret si sport, Directia de urbanistica, Directia educatiei si familiei, Directia de igiena si
sanatate, Directia de achizitii si marfuri, Directia de dezvoltare economica, Primaria, Sala
Consiliului Municipal, Institutul de politie Bordeaux, Centrul vamal Bordeaux. Alte administratii
ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde, Centrul regional de documentatie
pedagogica Aquitaine, Camera de comert si industrie Bordeaux, Directia departamentala pentru
protectia judiciara a tinerilor, Consiliul departamental al justitiei, Directia de servicii fiscale,
Portul autonom Bordeaux, Rectoratul academiei Bordeaux, Servicii departamentale de
arhitectuta si patrimoniu Gironde.
In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului, Grand-Théâtre, Teatrul Fémina, Muzeul
Aquitaine, Muzeul Beaux-Arts, Muzeul Arts-Déco, Muzeul de Arte contemporane.
Din punct de vedere comercial întâlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din
strada comerciala Saint-Catherine.
In ceea ce priveste domeniul restauratie, analiza este foarte bine detaliata în capitolul destinat
concurentei.

Resursele umane

Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca
o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei
politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un
restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. Asta explica si faptul ca în bucatarie :
« toata lumea la furnale! ». In bucatarie întâlnim bucatarii, dar nu numai. In spatele « furnalelor »
este prezenta o întreaga echipa, adesea denumita brigada, foarte ierahizata. In frunte, bucatarii
sefi, apoi în ordine descrescatoare, ajutorul de bucatar, servitorii, spalatorii de vesela (plongeur).
Toata aceasta mica lume traieste ore intense, în caldura si zgomot de vesela. Fiecare are locul sau
în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului, care asezat la masa la câtiva metri,
asteapta cu nerabdare farfuria sa.

Directorul restaurantului, care în acelasi timp este si patronul restaurantului, este înainte de
toate un gestionar. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. In
colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile, stabileste meniul si preturile aferente felurilor
de mâncare propuse ; defineste politica comerciala a restaurantului, munceste pentru crearea
imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara, relatii publice. Scopul acestor
demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. O alta fateta a meseriei sale este
aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare, formare, management. Cu toate
acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei,
buna derulare a serviciilor, sau, din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa
adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. Directorul restaurantului este un om
polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune, savoir-faire comercial, si o
temeinica experienta de teren.
Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a
manipula masini. In consecinta, va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale,
indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimata importanta rolului
relatiilor umane în domeniul restauratiei. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul
restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri, bugete, planificari,
etc.), si în domeniul personalului (drepturi, organizarea muncii, relatii umane, etc.).

Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. El
este seful în bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul, supervizeaza
cumpararea produselor, pregateste mâncarea, si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada
trebuie sa i se supuna. El este cel care, împreuna cu directorul restaurantului, recruteaza si
formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar ; trebuie sa
elaboreze preparate culinare rentabile, în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul,
trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa, respectând normele de igiena.
El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii
restaurantului. Bucatarul sef este totodata si un artist ; pe umerii lui sta reputatia restaurantului, el
trebuie sa fie tot timpul inovator, sa-si impuna marca, sa evidentieze excelenta traditie noastre
culinare si originalitatea lor româneasca, sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi.
Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager, gestionar, artist.

Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii
sai. Sub ordinele bucatarului sef, atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor, curatarea
legumelor, spalarea salatelor, pregatirea garniturilor, pregatirea aperitivelor reci (entrée froide).
Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant, un bun observator, un fin
ascultator. Trebuie sa dea dovada de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practica, sa
demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. Chiar daca va face erori,
entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa, într-un spatiu mic, si cu
atât mai mult în stress. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza)
si consacra regula « când esti ajutor de bucatar, muncesti mult, înveti mult, dar esti platit putin ».

Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizata în careuri, ele
însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Ospatarul pregateste
mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit, aseaza vesela, se
asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa, preia comanda de la clientii asezati la « mesele
lui », serveste mâncarea, facând naveta între sala de mese si bucatarie, odata masa terminata,
aduce nota de plata si încaseaza factura, apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou
client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv, dar trebuie stiut ca interesul meserie sale
rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt
urmatoarele : agilitate, rapiditate, rezistenta, amabilitate, umor, apropiere de client. Ospatarul
trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna, pentru a nu uita comanda în drum spre
bucatarie, si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa
sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie de
asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima,
în special cele din timpul dejunului, si de spirit de echipa, el fiind cel care într-un fel vinde ceea
ce este pregatit în bucatarie.

Plongeur este persoana care va curata vesela. El va avea un program diferit de ceilalti angajati,
în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi, începând programul la o ora dupa luarea dejunului
si terminându-l dupa încheierea cinei.

Calculul efectivelor nu este o afacere complicata, însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta
timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia, politica
salariala, nivelul frecventei clientelei, etc. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de
angajati necesari, în consecinta volumul salariatilor. Formula dupa care se va calcula efectivul
necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii
standarde de performanta * timp de munca efectiv
In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele :

numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii
pentru masa de prânz si 40 pentru cina, în total o suta de mese pe zi
numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada
de 30 de zile în cursul anului si, cumulat, o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si
duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei). Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile =
82 zile de absente, prin urmare vor fi 283 zile lucratoare.

standarde de performanta sau de productie :

• un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane în medie pentru o zi de lucru de 8 ore
(timp de lucru afectat în restauratie = 40 ore pe saptamâna).
• un bucatar sef prepara mâncarea pentru 50 persoane în cursul unei zile de lucru de 8 ore.
• un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane în
timpul unei zile de munca de 8 ore.
• un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi

timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul
de zile absente pentru restaurantul nostru. Detaliile de absente :
• sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile
• zile de vacanta anuale : 30 zile
• concedii saptamânale : 52 zile
• total : 88 zile
• timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile

calculul de efective pe post :

• ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/6.925 = 4,086 posturi de servitori
• bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28.300/13.850 = 2,04 posturi bucatar sef
• ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28.300/27.700 = 1,02 posturi ajutor de bucatar

In concluzie personalul angajat în restaurantul nostru va numara :

• 4 ospatari, cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de
restaurant
• 2 bucatari sef, cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau
• 1 ajutor de bucatar, cu mentiunea ca în timpul liber va putea seconda bucatarul sef
• 1 plongeur, care va veni dupa masa de prânz si va termina programul la finele cinei
• 1 director de restaurant, care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca
efectiv si care va completa nevoile personalului
Productivitatea în restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (în euro)
numarul de ore muncite
O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii, cazul contrar fiind cel al
închiderii restaurantului.
Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta în felul urmator :

Director

Bucatar sef ospatari

Ajutor de bucatar
Plongeur

Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. Pe lânga salariul lunar se va acorda si

prime în functie de munca depusa de fiecare angajat. Trebuie de asemenea precizat ca personalul
trebuie sa cunosca pe lânga limba româna si limba franceza.

Ambianta

In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul, muzica, decorul, etc.),
personalizarea unitatilor de servici (vesela, ospatarii, prezentarea felurilor de mâncare), si în cele
din urma cartea de meniu (design, asezarea în pagina, etc.).

Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei, dupa mâncarea oferita.
Amenajamentul localului nostru este flexibil ; el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii,
însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara, iar în ceea ce priveste organizarea de
evenimente speciale precum nunti, botezuri, aniversari, se va trece la o reamenajare a spatiilor de
servire, în functie de necesitate.
Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul.
Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale, specifice culturii românesti dar care prin
design-ul lor sunt actuale epocii în care traim, nelasând clientului impresia de mediu taranesc
românesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta, cu sediul în
România. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos :
Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti,
ca de exemplu :

Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz, printr-o muzica româneasca de fundal, iar seara se
va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica, orchestra si animatii dansuri
traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans.

In ceea ce priveste vesela, o parte din ea va fi cu design (model) specific românesc, ca de

exemplu paharutele din ceramica pictata în care se va servi tuica, sau coferele în care se va servi
apa. Vestimentatia personalului va avea ca element specific românesc o centura din material
textil cu imprimeuri românesti, achizitionate tot de la Ethnoarta.
Meniul va avea un design cu specific românesc, el fiind imprimat în urma unui model standard
elaborat de directorul restaurantului.

Servicii anexe

Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret

mai mic a clientilor fideli. Pentru început se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru
zece comandate, urmând ca în viitor sa se întrevada si alte forme de recompensare a clientilor.
De asemenea se va încerca încheierea unui contract cu comitetul parohial în vederea pregatirii
mâncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase, încercând a se face chiar reduceri
pentru comenzi în cantitati mai mari.

Analiza SWOT

For
te
Concept - inovatie-produs traditional
- ambianta-decor-primire
- singurul restaurant
etnic românesc în
Bordeaux
Resurse umane - echipa pluridisciplinara
- politica salariala motivanta
Produs - gama de meniuri echilibrate
- produse de buna
calitate inovatie în
meniuri
Comunicare - comunicare clara
- dezvoltarea accesului
la internet
Comercial - animatii numeroase si
variate tehnici de fidelizare
Amplasare - cartier central,
dinamic, comercial
Slabiciuni
- noutatea conceptului,
prin urmare rezultat
incert
- lipsa experientei în
restaurant
- noutate, popularitate
de dovedit
- canale de comunicare
reduse
- nivel de notorietate
în constructie
- prezenta concurentilor
directi
 CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING

Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la
compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de
marketing. In plus, ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt, la o seceta prelungita, o greva
incontrolabila, o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot
avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural, social, economic, politic, juridic,
cultural si tehnologic.

Micromediul de marketing

Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti

externi care actioneaza în strânsa si directa legatura cu societatea : clientii, furnizorii,
concurentii, publicul.
Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. Axa
centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti, iar concurenta si
publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza.

Clientii restaurantului, cei mai importanti sunt :

Comité de Jumelage de la ville de Pessac, Maison des Associations, 19, avenue Pierre Wiehn,
Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). Aceasta asociatie, sub denumirea de Comitetul de înfratire
si de prietenie intenationala, are ca si scop favorizarea schimburilor scolare, universitare,
economice, culturale, sociale, sportive, cu orasele înfratite si organizarea de întâlniri, vizite,
sejururi a delegatiilor oraselor înfratite. Alaturi de Burgos (Spania) si Göppingen (Germania), un
alt oras înfratit cu Pessac-ul este orasul Galati, din România. Comisia Pessac-Galati din cadrul
Comitetului de înfratire numara 25 de membri, dintre care 3 români, rezidenti la Pessac. Având
în vedere cei 14 ani de înfratire între Pessac si Galati, o buna cunostere a particularitatilor
românesti si numeroasele sejururi efectuate în România, membrii francezi sunt deja obisnuiti cu
specialitatile culinare românesti, manifestând o preferinta deosebita pentru salata de vinete si
sarmalutele cu smântâna.

Association Gironde-Roumanie, 48 rue Odilon Redon, Talence (la 3 km de Bordeaux), a carei

presedinta este Irina Dobre-Costa, românca rezidenta la Bordeaux. Asociatia desfasoara o serie
de activitati culturale si sociale, cu scopul de a face cunoscuta România în mediul francez ; de
asemenea, ea dispune si de o publicatie, o revista ce apare lunar, în care sunt prezentate aspecte
culturale, folclorice, economice, politice din România si care ar putea fi o oportunitate de
publicitate pentru noi, inserându-ne reclama pentru restaurant.

Alliance Française, 126 rue Abbé de l'Epée, Bordeaux, este o asociatie cu misiunea de a popaga
limba si cultura franceza în lume. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba
franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva, sa se integreze în societatea bordeleza, si
sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005
de 20.

Centre de développement des echanges franco-roumaines, 8, Place Louis Barthou, Bordeaux.

Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor între societatea franceza si cea româna.

Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la
dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii.
Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux, prezentarea
unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant, sarbatorirea a X ani de la
existenta asociatiei franco-române, sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana, etc.

Comitetul Bisericii ortodoxe române, Saint-Joseph, 58-60 rue Paul Louis Lande, Bordeaux.
Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna, dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie.
Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios,
liturghiile desfasurându-se în limba franceza, dar cu rugaciuni si cântari în limba româna.

In acest caz, restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul
parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase, precum Craciunul, Pastele,
hramul bisericii, si organizarea de mese pentru saraci.
Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte.
Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare, iar transportul se va realiza cu mijloacele
proprii ale clientului.

Diaspora româna de la Bordeaux, pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile
zilnice si organizarea de petreceri, nunti, botezuri, în limita celor 100 locuri disponibile.
Programarile se vor face cu 24 ore înainte.

Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în
parte, fapt pentru care va contacta periodic, prin telefon si prin e-mail clientii, fiind întotdeauna
la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai
eficient solicitarile. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este, astazi,
posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. De fapt francezii vor sa
stie ce li se pune în farfurie, pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii
restaurantului. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se
« prospera de buna seama împreuna ».

In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul
urmator : produsele sunt de calitate si renume, cu traditie îndelungata, vinurile sunt vechi si de
renume, preturile sunt avantajoase, serviciile sunt remarcabile.

Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani, atât

femei cât si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu venituri medii
spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar
posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). Publicul tinta îl constituie românii
rezidenti la Bordeaux, dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti.

Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba, tinând cont de faptul ca

pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse
iefine si rapide, minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la
snack-bar, fast-food, pizzeria, care de obicei servesc sandwicheries à la françaises, kebab de
traditie orientala, însotiti de cartofi pai si apa gazoasa).
Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator :
Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15,4 miliarde euro si peste 3,7 miliarde mese
anuale oferite si 57.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie), ea reprezinta 55%
din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. Segmentarea restauratie colective este
urmatoarea :
• restaurante afectate locurilor de munca (cantine, restaurantele din interiorul
întreprinderilor)
• restaurante scolare si universitare
• restaurante afectate azilurilor de batrâni
• restaurante afectate altor colectivitati (armata, congregatii religioase, închisori, etc.)
Restauratia comerciala : cu 3,4 miliarde mese oferite pe an, ea se segmenteaza în felul urmator :
• restaurante independente
 • restaurante în lant
Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului, marcând totodata o
dezradacinare culturala, clientul alegând între un restaurant american (exemplu, McDonalds) si
un fast-food hamburger. Segmentarea se prezinta astfel :
• fast-food
• snack-bar
• pizzeria
Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate
din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne), ce ofera si servicii de servire la fata
locului. Cifra de afaceri este de 3,7 miliarde euro, iar numarul servirilor este de 220 milioane de
mese.
Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta.
Restauratia automatatica : este în plina crestere, fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei

Concurenta directa
In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie, care a vizat preturile,
clientela tinta si orele de deschidere, concurenta directa se prezinta în felul urmator :
Or Pret euro Locu Tip de bucatarie
ar ri
Dejun Cina À Meniu
la
ca
rte
Restaurante gastronomice
L'Entrecôte 1200- 1845- 24 13,30 8 Carne si fripturi
1400 2245 0
Chez les 1200- 1900- 20 11 - 15 6 Mancaruri taranesti
Plouc 1400 2200 0
s1
Le 1200- 1900- 30 10 - 19 3 Specialitati franceze
Franchouilla 1400 2300 0 din toate regiunile
rd 0 Hexagonului
Muzicieni din toate
tarile inclusiv români
Les 1200- 1900- 20 17 3 Mâncare
Provinces 1430 2300 0 traditionala
0 franceza (foie
gras)
Chai d'Oc - 1900- 30 16 1 Fripturi pregatite în
0200 2 fata clientului
0
Le Plat dans 1200- 1930- 15- 18,80- 4 Mâncaruri traditionale
1400 2300 23 24 0
l'assiette 11,80- frantuzesti copioase si
meni savuroase,
ul
 vegetar inclusiv
ian
meniuri
vegetale
L'assiette du - 1900- 23 9,90- 4 Bucatarie traditionala
2300 4
Vieux Saint 11,50
Pierre
 Or Pret euro Locu Tip de bucatarie
ar ri
Dejun ÀCina Meniu
la
ca
rte
Restaurante etnice (specialitati straine)
Le Taj 1200- 1900- 30 9-11 1 Bucatarie
Mahal 1400 2300 3 indiana,
0 pakistaneza
Peppone 1130- 1930- 8,90 - 4 Bucatarie italiana,
1400 2230 - 0 asigura si livrari la
10,9 domiciliu
0
Le 1200- 1900- 30- - 4 Bucatarie japoneza,
café 1400 2300 45 0 servire rapida, livrare
japon la domiciliu
ais
Amazonia - 1930- 19 12,50 1 Bucatarie
2300 0 braziliana,
0 mexicana
The 1130-0200 - 6- 5 Bucatarie irlandeza
Connema 11,90 0
ra

Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. Acestea sunt repartizate într-o
maniera omogena, si din punct de vedere al numarului lor, sunt reprezentative pentru piata
restauratiei franceze.

Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a
presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.
Potentialii concurenti care pot intra pe piata
-alt restaurant cu specific românesc
-lanturile de restaurante
-restaurantele casual

Starea
norme de productie, igiena,
fiscalitate, t imp de lucru

Presiunea concurentiala
prezenta unui numar mare de concurenti Clientii
Furnizori foarte exigenti asupra
antreneaza cresterea presiunii
sunt numerosi dar greu de gasit diverselor criterii
concurentiale dar si a dinamicii
datorita exigentelor noastre
cartierului
 Substituientii
-distribuitorii de mâncare calda
-livrari la domiciliu
-sandwichs (preparate în casa sau achizitionate
din marele areale comerciale

Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta în felul urmator :

 Intensitatea Foa Sla Med Puterni Foart
concurentiala rte ba ie ca e
Forte slab puterni
a ca
Furnizorii x
Clientii x
Concurentii x
Potentialii concurenti x
Starea x
Produsele substituibile x
Sinteza x
intensitatii
concurentiale

In concluzie, trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. Aglomeratia de

restaurante în cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare
favorabila si deloc de neglijat.

Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. Pe de o

parte, este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali în scopul obtinerii produselor
direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alta parte, se poate opta pentru o
aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro, Auchan, Atac, Géant-Casino,
Carrefour, Champion, Leclerc, Lidl, etc.
Tabloul furnizorilor este urmatorul :

Denumire Sedi Denumire produs

furnizor ul
IKEA Centre - ustensile de bucatarie (farfurii, furculite,
Commercial linguri, platouri, pahare, funduri, polonic,
Bordeaux-Lac etc.)
Avenue des 40 - accesorii de bucatarie (cafetiera, cuptor
journaux mico- unde, storcator fructe, masina tocat,
FRANTA tirbuson, cântar, etc.)
- textile pentru bucatarie (prosoape
de bucatarie, servetele, etc.)
- vesela pentru conservarea alimentelor
(cutii din plastic, sticla, lemn, etc.)
- ustensile pentru gatit (oale, cratite,
capace, gratar, tava, etc.)
AUCHAN Centre - produse de curatat (vesela,
commercial tesaturile, suprafetele de sol, etc.)
Mériadeck - echipamente pentru menaj (manusi,
FRANTA serpiere, aspirator, matura, etc.)
SAINT- 22, Rue Grignard, - chariot plateaux ½
ROMAIN S.A ZI de
Montreynaud, - chariot plateaux 2/2
42000 St-Etienne
 Denumire Sedi Denumire produs
furnizor ul
FRANTA
-chariot stockage

-dérouleur pour housses

-chariot à linge

-collecteur à déchets SK130

GASTROPOLIS Hettelerstraβe -aparate pentru spalat în bucatarie

24 29 D-59759
Arnsberg masina de spalat vase
GERMANIA

G24ProfiLine paniere pentru spalat vase

bloc-chiuveta SPZT

15x6/2xBL jet pentru apa

aducator apa G24 StarLine

separator grasime NGT2

-aparate pentru gatit în bucatarie

aragaz electric 65/70 PCE

friteuse 65/70
FRE panier à
frites C12 F

gril 65/70 FTE

CR aparat de fierbere apa

220273

-aparate pentru racit/congelat

celula congelare ultra-rapida
728214 masina de facut gheata
Denumire Sedi Denumire produs
furnizor ul
camera frigorifica si
etajere pentru
camera
frigorifica

-alte echipamente bucatarie

dulap pentru bauturi

hota aspiranta IWH1100

ventilator centrifuga

DDRE994 aparat anti-insecte

CE
SOFINOR ZI de la
Houssoye rue mese de
Ambroise paré bucatarie
Bois Grenier
FRANTA

dulap

MIXIT 88 route d'Auvers -scaune

CREATION 95300 -mese
Pontoise -mini-canapele
FRANTA
LAMY Rue Nicolas -saci pentru lenjerie
Appert Châlons -prosoape baie
en Champagne
FRANTA
ANCILIA Parc Industriel, -aparate si instalatie de iluminat
La rivière de
Mansac,
Bordeaux
FRANTA
COLORCOM 1 Rue Jules Isaac, -carte meniu
Bât. A, Marseille -carte vinuri
FRANTA -materiale promotionale
DECO CENTRE 16, Rue Emile Zola, -fier de calcat
Montluçon -masa de calcat
FRANTA -masina de spalat rufe
-uscator haine
HENRI JULIEN Avenue -fete de masa
Kennedy, -servetele
Béthune -perdele
FRANTA
 Denumire Sedi Denumire produs
furnizor ul
BIOMIDI Parc de la Plaine -echipament personal restaurant
35 Avenue (camasi, pantaloni, fuste, bonete,
Marcel Dassault, sorturi, tricouri, pantofi, etc.)
Toulouse
FRANTA
CARREFOUR Centre commercial -materii prime si materiale auxiliare pentru
les 4 pavillons, pregatirea produselor culinare (faina, orez,
Lormont FRANTA zahar, sare, condimente, etc)
-bauturi nealcoolice (sucuri, ape minerale,
etc.)
-echipamente de IT si telefonie
MARCHÉ Piata din Bordeaux -zarzavaturi, legume, fructe
DES
CAPUCINS
AU 18, rue Saint- -carne si preparate din carne
COCHON Germain, Bordeaux
GOURMET FRANTA
ETHNOARTA Str. Bariera Valcii, -sculpturi din lemn, masti traditionale din
nr. 319, Craiova lemn, alte elemente traditionale românesti
ROMANIA pentru decor

PRODVINAL Str. George -vin alb si rosu

CO S.A Cosbuc, nr. -tuica si rachiu
257, Galati
ROMANIA
URSUS Cluj Napoca -bere
SOCIÉTÉ DU 6, Place -gaz natural
GAZ DE Ravezies,
BORDEAUX Bordeaux
ACE2i 1, rue Pierre de -electricitate
Marie Curie, ZI,
Blanquefort
LACUB Direction -apa potabila
opérationnelle de
l'Eau et de
l'Assainissement,
Tour d'Aquitaine-
rue du Corps Franc-
Pommier, Bordeaux

O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii, plata facându-se în
termen de 30 de zile. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si
desfacerea urmeaza un program ritmic. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere
calitatea produselor comercializate de catre acesta, pretul acestora precum si rapiditatea cu care
se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune
cu furnizorii, restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru
diferite perioade de timp.

Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe
un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. Personalul de recrutare este foarte
atent în selectionarea viitorilor angajati, conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii
fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar, cunoasterea limbii franceze.

Organismele publice : mediile de comunicare în masa, miscarea pentru

protectia consumatorului, personalul propriu al firmei
Mediile de comunicare în masa, concretizate în ziarele locale (de exemplu, Bordeaux 7, Métro,
20 minutes), precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu, revista asociatiei Gironde-
Roumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului.
Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului îl pot face pe client sa fie înclinat sa
creada într-un comentariu editorial mai mult decât materialele publicitare. Media poate influenta
atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau
nefavorabile despre restaurant.

Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta
publicului a unor practici negative. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele
sub aspectul calitatii, modului de comercializare si al sigurantei. De asemenea se pot înregistra
reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile
prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs.

Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul, angajatii fiind motivati si exercitând o

misiune eficienta. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin întretinerea unui
climat de echitate si justitie sociala în interiorul restaurantului, crearea unei ambiante de ordine,
curatenie si disciplina autoconsimtita, promovarea valorilor si stimularea performantei, crearea
de conditii de munca rezonabile, oferirea de îmbracaminte si echipamente de protectie adecvate,
de asistenta sociala si îngrijire medicala, sporuri.

Macromediul de marketingului

Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta.
Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la
restaurant. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ». Mai mult de 20%
din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. « Mancarea buna » a devenit un
subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si
nu pe cantitate.
Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. Aceasta
înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. Pentru
majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor, înainte
de a semna un contract sau a încheia o afacere, un parteneriat, apare ca un fapt natural, menit a
instaura un climat de încredere si convivacitate. Mai mult, dejunul a devenit în Franta una din
cele mai importante mese ale zilei, mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant.
Cina este servita împreuna cu familia, prietenii, colegii se serviciu, fiind moment al relaxarii si
schimbului de opinii pe diferite subiecte.
Iar românii, rezidenti la Bordeaux, si-au însusit acest obicei à la française. Asadar, consumatorul
caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta, crescuta si educata într-un
anumit registru moral, o anumita credinta religioasa, anumite traditii culturale si obiceiuri de
consum.

Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o
tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Aceasta ar putea fi si o consecinta
a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de
restaurante cu servire rapida (fast-food, pizzeria, snack-bar) a caror oferta foarte variata de
hamburger, sandwich, kebab, cartofi pai, nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa mal-
bouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere
a bugetului alocat petrecerii timpului liber. Aceasta conjunctura este foarte favorabila
restaurantului nostru, în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala.

Un alt aspect important îl constituie scaderea TVA-ului în domeniul restauratiei începând cu

ianuarie 2006, scaderea acestei taxe ducând la o scadere a preturilor în medie cu 4,4%. Scaderea
preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei.

Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat, atingând 12% în anul 2004, adica în jur de 20.000 de
persoane afectate. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0,3%, în
sectorul secundar 10,7%, iar în sectorul tertiar 89%.

Capitala mondiala a vinului, Bordeaux-ul numara 14.000 producatori viticoli, 117.514 ha de vie,
400 negocianti si o cifra de afacere de 14,5 miliarde de euro. Productia anuala este de 700
milioane de sticle, vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata.
Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon, Merlot, Cabernet
Franc, Petit Verdot, Malbec, Saint-Émilion, Pauillac, iar printre vinurile albe amintim :
Sauvignon, Sémillon, Muscadelle, Sauternes.

Bordeaux este totodata si un oras industrial. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a
confruntat cu o usoara criza, orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si
anume în domeniul aeronauticii, atât de aparare cât si spatiale ; în prezent, peste 20.000 de
persoane lucreaza în acest domeniu. Amintim asadar întreprinderile Dassault, Safran si Thales.
Trecând de la construirea primelor avioane Falcon, la cabinele de echipaj Airbus A380, la arma
Ariane servând pentru SNLE si M-51, se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la
periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule, proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa
investeasca mai mult de 2 miliarde de euro.
O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria
petrochimica, farmaceutica (Sanofi-Aventis), precum si industria agroalimentara (în special
vinurile si baututile spirtoase).

Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate
de întreprinderi. Turismul este în plina crestere, Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric
care are putea genera o dezvoltare a turismului rural.

Activitatea portuara înregistreaza în fiecare an 1.600 transporturi, manipularea a 9 milioane de

marfa comerciala (din care 4,1 tone de hidrocarburi).

Mediul politic-legislativ Restaurantul este întreprindere individuala, persoana

juridica având forma de societate comerciala cu raspundere limitata, cu administrator unic si cu
un capital social inferior sumei de 37.000 euro. Ea îsi va desfasura activitatea în conformitate cu
legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea ei este
nelimitata cu începere de la data înregistrarii în Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). Alt
aspect care trebuie retinut este acela ca în momentul contractarii unui împrumut bancar,
institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii.
Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la începutul demararii afacerii, s-a ales ca
restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. S-a ales aceasta forma întrucât nu
se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim în cazul unei societati
anonime era de 37.000 euro). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul
impozitului pe beneficii.
Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute :
Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului.
Principala norma în materie de securitate o constituie regulamentul de securitate împotriva
riscurilor de incendii în cladirile în care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Acesta se
refera la : aparatele destinate coacerii si încalzirii, iluminatul si instalatiile electrice, aparatele
pentru eliminare a fumului din încaperi. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar
obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei.

Regulile de igiena prevad ca în lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se întocmeasca

o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din
cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police.
Dispozitiile de baza sunt :
• le décret n° 71-636 du 21 juillet 1971, relatif à l'inspection sanitaire et qualitative des
animaux vivants et des denrées animales ou d'origine animale
• le décret n° 91-409 du 26 avril 1991, fixant les prescriptions en matière d'hygiène
concernant les denrées, produits ou boissons destinés à l'alimentation humaine, à
l'exclusion de ceux mentionnés aux articles 258, 259 et 262 du code rural, des eaux
destinées à la consommation humaine et des eux minérales naturelles
Alte texte :
• la directive européenne n° 93/43 du 14 juin 1993 , relative à l'hygiène des denrées
alimentaires
• l'arrêté d'application du 9 mai 1995, reglementant l'hygiene des aliments remis
directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a
alimentelor, precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului –
localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda
si rece fara legatura între acestea si încaperile în care se prepara mâncarea ; sunt
prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (în cazul în care numarul
de locuri este mai mic de 50, echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi
utilizat si de catre clienti), amenajate astfel încât ele sa nu permita accesul clientilor în
încaperile de conservare si pregatire a hranei).

Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de
« restaurant », respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Restaurantul nostru
va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). Aceasta nu permite servirea
bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. In cadrul licentei « restaurant » se
disting :
• la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea, în
scopul consumului la fata locului, bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si
bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate)
• la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea, în
scopul consumului la fata locului, ansamblul bauturilor din grupa III, grupa IV si
grupa V (a se vedea anexa nr.6 )
Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a
unei licente de comercializare a bauturilor, cu precadere dupa intrarea României în Uniunea
Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie
francez, fie al unui stat membru din Spatiul Economic European, fie al unei tari ce a încheiat
tratate de reciprocitate cu Franta).
Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Ea nu
face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. Declaratia administrativa trebuie
sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal.
Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului, eliberarea licentei
« restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate.
Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente
« restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze
un curs de formare în cadrul unor organisme delegate, aceasta formare dând dreptul la obtinerea
unui permis de utilizare valabil 10 ani.

Obligatii privind afisajul într-un restaurant permit informarea consumatorului.

Afisarea preturilor - l'arrêté du 27 mars 1987 modifié par l'arrêté du 29 juin 1990 fixe les
règles applicables en matière d'affichage des prix dans les établissements servants des repas,
denrées ou boissons à consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987, modificata prin
decizia executorie din 29 iunie 1990, fixeaza regulile aplicabile în materie de afisare a preturilor
în localuri).
Remarca :
• în localurile în care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se întelege si serviciul
inclus ; documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte
mentiunea « pret servicii inclus » urmat de indicatiile în paranteza a nivelului de
remuneratie pentru aceste servicii.
 • carta de meniu trebuie sa cuprinda, pentru fiecare prestatie, pretul si mentiunea
« bautura inclusa » sau « bautura neinclusa », si în toate cazurile sa se indice pentru
bauturi natura si continutul oferit.
• pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face
într-o carte diferita de cea a meniului.
Afisarea în exeteriorul restaurantului
Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate în maniera cât
mai vizibila si lizibila în exteriorul restaurantului, fie în timpul orelor de serviciu, fie începând cu
ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. In cazul în care anumite mâncaruri nu sunt servite decât
la anumite ore din zi, aceasta particularitate trebuie clar mentionata în documentul afisat.
Afisarea în interiorul restaurantului
Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate în exteriorul restaurantului trebuie sa se
regaseasca si în interior, puse la dispozitia clientilor.
Remarca :
• règlement CEE n° 2392-89 du 24 juillet 1989, art. 40, precizeaza regulile particulare
pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii, precum
si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite,
adica non-efervescente. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o
amenda în valoare de 450 euro. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de
publicare de minciuni si înselatorie.
Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda
contraventionala în valoare de 1.500 euro (3.000 euro în cazul în care subscrisul se afla la o a
doua abatere).

Afisarea originii carnii – le décret n° 2002-1465 du 17 décembre 2002, impose aux

restaurateurs de porter à connaissance de la clièntele l'origine des morceaux de viandes bovines
ou de la viande hachée (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002, impune personalului
restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne
tocata).
Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : ”originea” – numele tarii (daca nasterea,
cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat în aceeasi tara) ; ”nascut si crescut”,
”sacrificat”- numele tarii (daca nasterea, cresterea si sacrificarea au avut loc în tari diferite). Ea
trebuie sa fie cât mai vizibila si cât mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj.
In caz contrar, sanctiunea va fi o amenda în valoare de 450 euro (900 euro în cazul în care se afla
la a doua abatere).
Respectarea orelor de deschidere, orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale,
uneori chiar si decizii municipale.

Respectarea legii EVIN, la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991, relative à la lutte contre le
tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului), a impus
principiul interdictiei fumatului în locurile colective, cu exceptia amplasamentelor special
amenajate. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori, aceasta facând
obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 .

Reguli ce trebuiesc respectate în caz de animatii muzicale, daca se doreste difuzarea de

muzica în cadrul restaurantului, administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lânga
societatea autorilor, compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. In acest
context se impune respectarea décret-ului n° 98-1143 du 15 décembre 1998, care vizeaza
reglementarea nivelului de presiune acustica în cadrul luptei contra zgomotului

Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului, în partea de sud-vest a

Frantei, în regiunea Aquitaine, departamentul Gironde. Orasul, cu o suprafata de 49,63 km p, este
traversat de fluviul Garonne, fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe
Gironde). In centrul orasului, operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul
Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale
pietonale, pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). Imaginea
climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. De la dominatia engleza din
Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic, de clasa, de la comerciantii olandezi a adoptat
profesionalismul si spiritul deschizator spre lume, din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza
o arhitectura clasica, regasita în numeroasele castele si imobile din oras.

Climatul bordelez este de tip oceanic, caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de
iarna si cele estivale. Iernile sunt blânde iar verile calduroase ; precipitatiile sunt frecvente, în
cantitati de 820 mm, cazând în jur de 150 zile pe an. Temperatura medie este de 3,5°C iarna, si
20°C vara, temperatura medie anuala fiind de 14,5°C ; în 2003 temperaturile estivale au atins
chiar si pragul de 41°C.

In ceea ce priveste urbanistica, Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se
vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). Unitatile administrative (asa numite
arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne, al 7-a este se afla
pe malul drept al fluviului, în cartierul Bastide, iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran.
Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe, fiecare având
caracteristici specifice.
Astfel, axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a
saraciei. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului
Garonne, pe chei gasindu-se numeroase restaurante, hoteluri si bistrouri, precum si renumitele
discoteci (asa numitele boîtes de nuit). Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin
prezenta unui numar foarte mare de studenti, aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale
Bordeaux-ului, si anume Université Bordeaux 2. Acest cartier este de asemenea un loc al
rezidentelor clasei de mijloc. Axa Sud-Est (cartierele Capucins, Saint-Michel, Saint-Croix) este
locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta,
muncitori, someri si imigranti).
Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele
Quinconces si Hôtel de Ville). Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de
servicii financiare, precum si societati comerciale de lux. Acest sector a carui forma este
asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau, l'Intendance si aleea
Tourny, fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza.
Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala
datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1,5 km ;
la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate, iar la est cartierele mai sarace),
care traverseaza orasul de la Nord la Sud, si strada Victor-Hugo, prelungita cu podul Pierre, care
taie orasul de la Vest la Est.

Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux însumeaza 229.900 locuitori

(conform recensamântului din 2004), dintre care 46% barbati si 54% femei. Din punct de vedere
al starii civile, 54% din populatie este celibatara, 32% casatorita, 8% divortata, 6% vaduva.
Conform cercetarilor efectuate de INSEE, în 2004 si 2005, numarul de gospodarii era de
126.046, iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.707.
Distributia populatiei în cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 – 24.453 locuitori, sectorul
2 – 23.855 locuitori, sectorul 3 - 31.634 locuitori, sectorul 4 – 30.994 locuitori, sectorul 5 –
25.184 locuitori, sectorul 6 – 27.302 locuitori, sectorul 7 – 12.993 locuitori, sectorul 8 – 38.948
locuitori.

Numarul strainilor în Bordeaux este de 24.800 persoane. Diaspora româna la Bordeaux

însumeaza în jur de 850 locuitori, rezidenti, la care se mai adauga imigrantii clandestini care
muncesc pe piata la negru, precum si studentii si cercetatorii români veniti la specializare, pe
durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste în domenii
precum œnologie - vinificatie si anthropologie - antropologie, doua sectii de învatamânt renumite
la Bordeaux).

Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56.143 locuitori si populatia
din Talence în numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri,
si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac, respectiv Association Gironde-Roumanie).

Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la
tehnologie, la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. Infrastructura
practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de
mese. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet
prin sistem wifi.

Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport, Bordeaux este un nod rutier si
autorutier important, facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Orasul
este legat de Paris prin autoruta A10, de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89, de
Toulouse prin autoruta A62, de Spania prin autoruta A63. De asemenea orasul dispune si de o
rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare
de persoane care pleaca în vacanta.

Din punct de vedere feroviar, gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGV-
uri. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse, Toulouse, Irun, Dax, Hendaye, Pau.
De asemenea, orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER, de Nantes, Périgueux,
Arcachon, Lyon, Clermont-Ferrand si Ventadour. Bordeaux poseda si doua gari regionale,
Bénauge si Saint-Louis. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei
TGV la Bordeaux.
Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport, Bordeaux-Mérignac accesibil
la iesirea 11b de pe rocada. Aeroportul a înregistrat un numar de 2.928.873 pasageri în 2004.

Transportul în comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communauté

urbaine de Bordeaux). Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux, societate a grupului
Véolia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului
public. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mériadeck – Lormont/Cenon ;
linia B : Quinconces – Pessac ; linia C : Quinconces – Gare St Jean), 76 linii de autobuz de zi, 12
linii de autobuz de noapte, o naveta electrica, serviciu Créabus (autobuz la cerere, în special în
weekend, solicitarea facându-se cu o ora înainte). Aceasta retea deserveste publicul între orele 5
si 1 dimineata.

3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

Oportunit Ameninta
ati ri
Angajatii din Franta profitat din ce în ce Clienti foarte versatili
mai mult de timpul lor liber
Restaurant etnic cu specific românesc - Aparitia unor noi distribuitori de
segment inexistent (noi suntem singurii hrana preparata
în Bordeaux)
Intoarcerea catre valorile traditionale Nevoi de securitate
Inclinatia spre nou, exotismn, inovare Raport calitate/pret important
din partea clientilor
Atingerea pragului de maturitate a
unor segmente concurente (ex.
pizzeriile)

Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la
nivelul componentelor macro-mediului de marketing. Acest lucru ni s-a parut deosebit de
important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente
asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala.

Componente Oportunitati si Importan Importa Indicel

le amenintari ta nta e de
macromediul relevante pentru asupra atentie
ui de produs produsul acordat
marketing ui
Mediul - imigrarea contingentelor majora - 10
demografic de populatie româna din scaderea
Franta catre România consumu
lui
Mediul economic - perspectiva maj - scadere 10
relansarii a
economice ora consumu
- somajul în scadere lui
maj - posibilitatea
cresterii
ora costurilor
Mediul - cresterea cererii moder - cerinte de 7
tehnologic de tehnologie ridicare a
avansata ata nivelului
- îmbunatatirea calificarii performant
 si disciplinei în munca a moder
utilizatorilor
- intensificarea concurentei ata

moderata
Mediul cultural - tendinta de ridicare a moderata - presiuni pentru 8
 Componente Oportunitati si Importan Importa Indicel
le amenintari ta nta e de
macromediul relevante pentru asupra atentie
ui de produs produsul acordat
marketing ui
standardului de viata oferirea unei
game mai largi
de produse
Mediul - noi reglementari majora - masuri 9
politic- în domeniul pentru
legislativ restauratiei aplicabilitate
a noilor
norme
Mediul natural - intensificarea moderata - cresterea 7
preocuparilor pentru cererii pentru
protectia mediului conditii de
productie
adecvata
 CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING

Obiective generale

Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de
lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice, suplimentarea numarului de locuri (în
prezent 100, pe termen lung 300 locuri), si diversificarea serviciilor oferite, precum si sporirea
efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta în Pessac (unde îsi
are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati), oras în care relatiile franco-române au deja
vechime, populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc, iar autoritatile sunt
familiarizate cu mesele etnice românesti.
Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în
rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va încerca prin
dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii.
Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor, si atragerea unui numar cât mai mare de
clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important, iar metodele de
fidelizare a clientului devin un atuu.

Obiective particulare

Restaurantul va avea ca principala preocupare încercarea de eliminare a slabiciunilor prin

promovarea produselor traditionale românesti nu atât de cunoscute în rândul francezilor.
Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client, care
dispunând de timp liber din ce în ce mai mult sunt înclinati sa si-l petreaca în locuri cât mai
exotice, cât mai noi si inovatoare, sa încerce mai multe mâncaruri cât mai variate si cât mai
diferite, sa cunoasca alteritatea, cultura, modul de viata al celorlalti. Prezenti la Bordeaux pentru
o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou în rândul populatiei
franceze (exemplu, familii care luau în gazda în fiecare an studenti de nationalitati diferite
putând astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului
respectiv).
Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru
ar fi aparitia în zona a unui alt restaurant etnic românesc, care ar putea practica preturi mai mici
decât noi atragând asadar o parte din clientela noastra.
CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA

Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca, în schimb
persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere.

Segmentarea clientelei pentru masa de prânz

Cadrele, staff-ul întreprinderilor, asociatiilor

• caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul mare,
vârsta 35-60 ani
• motiv : masa de afaceri
• prescriptori* : prieteni, colegi, etc.
• asteptari : confort, servicii remarcabile, mâncare de calitate, curatenie
• obstacole : lipsa de confidentialitate, zgomot, local neîngrijit
• comportament : rezervari dinainte, preferinta pentru o anumita masa
• fidelizare : încheierea unor parteneriate cu întreprinderea, carta de fidelitate, rezervarea
celor mai bune mese

Angajatii birourilor
• caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul mediu,
vârsta 25-60 ani
• motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.
• asteptari : servicii rapide, mâncare echilibrata, loc calm si simpatic
• obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului
• comportament : spontan
• fidelizare : carte de fidelitate

Muncitorii
• caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul de
baza, vârsta 25-60 ani
• motiv : pentru a mânca
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.

* Prin prescriptori se întelege aici persoanele, care prin recomandarile sau sfaturile lor, exercita o influenta asupra
alegerii restaurantului, sau comandarii unui anumit tip de mâncare
 • asteptari : servicii rapide, mâncare cantitativa si calitativa
• obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului, pretul
• comportament : spontan
• fidelizare : carte de fidelitate

Studentii (în special cei de nationalitate româna) – segment de proba

• caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului
• motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul
• prescriptori : prieteni, colegi, familiile, etc.
• asteptari : servicii rapide, mâncare echilibrata, loc calm si simpatic
• obstacole : pretul, orarul scolar
• comportament : spontan
• fidelizare : carte de fidelitate

Segmentarea clientelei pentru masa de seara

Familii
• caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux, sau în comunele din apropiere, Pessac
sau Talence, situate la o distanta mica de aproximativ 6km, respectiv 3km
• motiv : pur si simplu pentru a servi cina
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.
• asteptari : atmosfera calma si familiala, spatiu nefumator
• obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta, pret
• comportament : rezervari
• fidelizare : carte de fidelitate

Cupluri
• caracteristici : cupluri din Bordeaux, Pessac sau Talence
• motiv : a cina linistit
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.
• asteptari : loc calm si atragator
• obstacole : zgomot, lipsa de intimitate
• comportament : rezervare
• fidelizare : carte de fidelitate
 Profilul tip al consumatorilor

Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti, am putea

descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei în care noi ne oferim
serviciile, dupa-amiaza si seara.

Dejunul
Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. In urma
analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori, motivatii
si obiceiuri, situatia se prezinta în felul urmator :
• Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii,
incluzând aici si conceptul de a mânca bine. Mergând la restaurant, le place sa deguste
mâncarurile traditionale, fara a fi ostili noutatilor culinare, cu conditia ca acestea sa fie
purtatoare a unei traditii. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile.
• Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului, ei considera ca serviciile oferite de
un restaurant sunt un furt, si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa, fara a fi
nevoiti sa plateasca atât. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor,
sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente, precum nunti,
botezuri, etc., dar si aici, la invitatia organizatorilor acestor petreceri.
• Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru
indisociabil modului lor de viata. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant, pentru
ei, locul de întâlnire a prietenilor. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de
mâncare, diferite specialitati etnice culinare.
• Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide ; ei manânca ce vor si la orice ora vor.
Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru.
Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de
neo-traditionalisti si de exploratori. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a
încerca noutatile culinare.

Cina
Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii :
• Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a
iesi si a se distra împreuna cu prietenii. Restaurantul este locul de distractie a lor, si
asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva, o masa copioasa, totul
pentru un prêt rezonabil.
 • Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor
momente agreabile în sânul familiei lor. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si
la meniul care li se propune. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit, complet,
iar pretul nu reprezinta un impediment.
• Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza
bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare, cantinele
scolare). Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu
familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa.

Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei.
 CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING

Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru, precum si cercetarea pietei

restaurantelor din Franta, ne-a furnizat informatiile necesare punerii în practica a strategiei
noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza
în continuare mixul de marketing, incluzând aici si specificitatea mixului de marketing în
domeniul serviciilor.

Plasarea

Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii.
Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti, prin urmare sunt
doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz), cealalata pentru familisti (la cina).
Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid », iar pentru seara
orientarea va fi una spre divertisment, însotita si de o reducere de pret în raport cu piata
concurentiala.

Produsul

Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare, à la
carte sau meniu. Meniul va cuprinde apéritif, entrée froide ou chaude, plat principal, dessert et
café.

Apéritif :
✔ eau de vie (tuica)

Entrées froides ou chaudes :

✔ boulettes de viande (chiftelute)
✔ caviar d'aubergine (salata de vinete)
✔ caviar d'oeufs de poisson (salata de icre)
✔ gelée de viande (racituri)
✔ salade de boeuf (salata boeuf)
✔ soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui)
✔ soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste)
✔ soupe de tripes (ciorba de burta)
 ✔ soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare)

Plats :
✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga)
✔ poivrons farcis (ardei umpluti)
✔ foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi)
✔ poulet panés (pui fript)
✔ omlette au fromage (omleta cu brânza)
✔ rôti de porc (friptura de porc)
✔ filet de porc farci avec des saucisses fumées, de l'ail et des cornichons (muschi împanat)
✔ boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura)
✔ pastrama de mouton (pastrama de oaie)
✔ saucisses grillées faites maison (mici)
✔ drob d'agneau (drob de miel)
✔ stoufate d'agneau (stufat de miel)
✔ ostropel de canard (ostropel de rata)
✔ purée d'orties (piure de urzici)
✔ plat de poisson (saramura de peste)
✔ balmouche (balmos)
✔ ragoût pimenté (tocana)
✔ ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national)

Desserts :
✔ tarte au fromage (placinta cu brânza)
✔ noir et blanc (negresa)
✔ gâteaux aux pommes (placinta de mere)
✔ crêpes roumaines (clatite)
✔ brioche avec noix, chocolat et raisins secs (cozonac)
✔ papanasi

Boissons :
✔ apa minerala
✔ sucuri naturale si carbogazoase
✔ cafea
✔ bere româneasca Ursus
 ✔ vinuri albe si rosii :
Muscat Ottonel de Oancea Merlot sec de Oancea
natura demidulce natura sec
culoar galben-verzui culoare rubinie
e
gust fin, catifelat gust astringent, buchet fin
utilizar vin pt. desert, bine racit utilizare carne rosie si brânzeturi
e
Feteasca alba de Smulti Medaliat feteasca regala
natura sec natura sec
culoar alb-verzui culoare galben cu reflexe verzui
e
gust fin, fructuos gust fin
utilizar carne alba si peste utilizare carne alba si peste
e
Medaliat babeasca neagra Rubiniu
natura sec natura demisec
culoar rosie-coacaz culoare rosie-rubinie
e
gust fin, persistent gust fin
utilizar mese zilnice utilizare carne alba si peste,
e mâncaruri usoare si
brânzeturi
Perla dunarii Pelin
natura demidulce natura demisec
culoar galben-verzui culoare rosie-purpurie
e
gust racoritor gust usor amar
utilizar carne alba si peste, utilizare carne alba si peste,
e mâncaruri usoare si mâncaruri usoare si
brânzeturi brânzeturi
Puterea ursului Roua
Vitis
natura demidulce natura sec
culoar galben-verzui culoare galben
e
gust armonic gust onctuos
utilizar carne alba si peste, utilizare carne alba si peste,
e mâncaruri usoare si mâncaruri usoare si
brânzeturi brânzeturi

Alte servicii oferite sunt cele de animatii, organizarea de serate românesti, probabil si mini-
concursuri de dans. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta, botez, zi nastere,
etc.
 Pretul

Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. Primul obiectiv este de
acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea
unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam. Vom
determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti.
Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a
lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul, acestea urmând a fi adaugate ulterior, dupa fixarea
nivelului marjei.
Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café
➢ cost entrée : 1,50 euro
➢ cost plat chaude : 2,50 euro
➢ cost desert : 1,69 euro
➢ cost café : 0,10 euro
➢ cost comercial : 1,3 euro
cost : 7,09 euro (fara tva si impozit pe societate – is)
Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café
➢ cost apéritif : 0,70 euro
➢ cost entrée : 1,65 euro
➢ cost plat : 3,10 euro
➢ cost dessert : 2,35
➢ cost café : 0,10 euro
➢ cost comercial : 1,60 euro
cost : 9,5 euro (fara tva si is)
Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va
avea un pret de 20 euro, saramura de peste va costa 14 euro, etc.). Aperitivul va avea un pret de
0,70 euro, iar desertul se va situa între 3 si 5 euro.
Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro, depinzând de calitatetea si marca
acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).

In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii, cum
mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu
toata ca produsele servite sunt asemanatoare, prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de
pret.
La început se va opta pentru un pret psihologic, scopul fiind atragerea clientului, dupa care se va
renunta treptat la aceasta strategie, ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.

Determinarea preturilor :
Meniu prânz : 10,5 (cost 7,09 euro + tva 1,72 + is 0,56) marja neta 1,13
detalii : tva : 10,5/1,196 = 8,78 ; 10,5 – 8,78 = 1,72
is : 10,5 – 7,09 – 1,72 = 1,69/3 = 0,56
mn : 10,5 – 7,09 – 1,72 - 0,56 = 1,13
Meniu seara : 13,5 (cost 9,5 euro + tva 2,22 + is 0,6) marja neta 1,2
detalii : tva : 13,5/1,196 = 11,28 ; 13,5 – 11,28 = 2,22
is : 13,5 – 9,5 – 2,22 = 1,8/3 = 0,6
mn : 13,5 – 9,5 – 2,22 – 0,6 = 1,2
Cafea : pret vânzare 1,80, cost 0,10, marja neta 0,94

Promovare

Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea
sprijini pe o imagine performanta, clara si argumentata. In consecinta, întocmirea unui plan de
comunicare devine absolut necesar. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele
non-media.
Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune, presa cotidiana, reviste, afise,
radio, cinema. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este
de restaurant etnic românesc, vom exclude înca de la început reclama la televizor si în
cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi
foarte mari, si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului
publicitar.
Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al
restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preturile pentru spoturile
publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. In
ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în
Bordeaux (20 minutes, Bordeaux 7, Métro), asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de
cea mai mare parte a populatiei, inclusiv de români.
Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea
restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic. Vom
apela asadar la promotii, precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul
oferit seara), promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea
unor produse, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs, scris pe o tabla, etc.).
Se va crea totodata si un site internet al restaurantului, www.savoureuseroumanie.fr, unde va fi
prezentat restaurantul, personalul, si produsele, incluzând chiar retete culinare. Fluturasele
distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru, cu mentiunea
ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului, singurele costuri fiind cele legate de listare
si achizitie hârtie.
De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare, eveniment
organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux, zi în care se pregatesc si
se degusta mâncaruri din diferite tari.
CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL
PLANULUI

Mijloacele financiare

Nevoi durabile de finantare

Cont Denumi Sold €

re
Active imobilizate 80.500
20 Imobilizari necorporale 500
201 Cheltuieli de locatie 500
2011 Cheltuieli de constituire 500
21 Imobilizari corporale 80.000
218 Alte imobilizari corporale 80.000
2181 Instalatii generale 50.000
2182 Material de transport 15.000
2183 Material de birou si informatica 5.000
2184 Mobilier 10.000

Nevoile pentru fondul de rulment

Cont Denumi Sold €

re
Datorii 111.850
16 Imprumuturi si datorii asimilate 30.000
164 Institutiile de credit 30.000
40 81.850
401 Furnizorii 1.850
4011 Furnizorii – cumpararea 1.850
bunurilor
404 Furnizorii de imobilizari 80.000
4041 Furnizorii – cumparari 80.000
imobilizari

Observând structura datoriilor de mai sus, concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de

împrumuturi, pentru care se prevede o rambursare pe termen lung, de 5-10 ani.

Cifra de afaceri previzionata si alte produse :

 Ipoteza Ipoteza Ipoteza
de de ideala
baza mijloc
Nr. de mese pe zi 60 80 100
Pretul mediu facturat 10,5 10,5 10,5
pentru o masa la prânz
(60%)
Pretul mediu facturat 13,5 13,5 13,5
pentru o masa la cina
(40%)
Cifra de afaceri 702 € 936 € 1.170 €
previzionata zilnic
Nr. de zile efective de munca 283 283 283
Cifra de afaceri 198.666 264.888 331.110 €
previzionata anula € €

Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi,
iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si
masa de seara. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de
afaceri previzionata. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.
Cont Denumire An 1 An 2 An 3
70 Vanzarea serviciilor prestate 264.888 € 307.062 349.238
€ €
7061 Prestari servicii – restaurant 264.888 € 307.062 349.238
€ €
7062 Prestari servicii - bauturi 11.550 € 12.7051 13.975 €
€

Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant :

Co Denumi An 1 An 2 An 3
nt re
60 Cheltuieli de exploatare 133.428 156.230 181.891
€ € €
602 Cheltuieli cu materii prime 123.028 131.000 156.000
€ € €
602 Cheltuieli cu materiale consumabile 111.500 130.000 155.000
1 € € €
602 Cheltuieli cu materiale auxiliare 110.000 125.000 150.000
11 € € €
602 Cheltuieli privind obiecte de inventar 1.500 € 5.000 € 5.000 €
2
602 Produse de menaj 1000 € 1.000 € 1.000 €
22
602 Obiecte de birou 500 € 500 € 500 €
25
606 Cheltuieli privind materialele nestocate 8.400 € 8.820 € 9.261 €
606 Cheltuieli privind obiecte nestocate 8.400 € 8.820 € 9.261 €
1
606 Cheltuieli privind apa 600 € 630 € 661 €
11
606 Cheltuieli privind energia 4.200 € 4.410 € 4.630 €
12
606 Cheltuieli privind combustibilii 3.600 € 3.780 € 3.969 €
13
61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de 30.800 30.890 31.500 €
terti € €
613 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii 20.000 20.000 20.000 €
€ €
 Co Denumi An 1 An 2 An 3
nt re
613 Locatii imobiliare 10.000 10.000 10.000 €
2 € €
615 Cheltuieli de întretinere si reparatii 400 € 400 € 450 €
616 Cheltuieli cu primele de asigurare 400 € 490 € 1050 €
62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti 550 € 500 € 610 €
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 400 € 350 € 410 €
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 150 € 150 € 200 €
64 Cheltuieli cu personalul 79.000 84.083 86.031 €
€ €
641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului 52.000 56.285 58.031 €
€ €
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 27.000 27.800 28.000 €
€ €
66 Cheltuieli financiare 3.500 € 3.320 € 3.800 €
661 Cheltuieli privind dobânzile 3.000 € 2.700 € 3.100 €
1
661 Cheltuieli privind conturile curente 500 € 620 € 700 €
5
68 Cheltuieli de exploatare privind 6.250 € 6.250 € 6.000 €
amortizarile si provizioanele
681 Imobilizari necorporale 250 € 250 € 0€
11
681 Imobilizari corporale 6.000 € 6.000 € 6.000 €
12
Subtotal 253.528 281.273 309.832
€ € €
Beneficiu 11.360 25.789 39.406 €
€ €
TOTAL 264.888 307.062 349.238
€ € €

O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor

materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. De
asemenea, cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate, aceasta datorita faptului ca restaurantul
desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari ;
trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. In ceea ce priveste impozitul
pe beneficii acesta nu este prevazut în tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou
înfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.

Pragul de rentabilitate si punctul mort

Suma %CA
Cifra de afaceri 264.888 € 100%
Cheltuieli variabile 133.428 € 50,37%
Marja ch variabile 131.460 € 49,62%
Cheltuieli fixe 120.100 €
Rezultat 11.360 € 4,28%
 Calendarul proiectului

Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar

elaborarea unui calendar precis :

Faza conceptuala (ziua J, 18 luni/12 luni)

• studiul de piata
• analiza nevoilor
• definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a
restauratiei)
• alegerea publicului tinta
• contact cu arhitectii si financiarii (discutii)
• pre-proiect
• studiul financiar
• supunerea proiectului catre autoritati
• proiect de executie
• angajamentul directorului
• metodologia de cercetare a unui prêt maxim (pretul de vânzare practicat de concurenti)
• program general de vânzari
• autorizatie administrativa

Faza organizationala I (ziua J, luna 12 luni-6 luni)

• echiparea restaurantului (bucatarie, sala de mese, vestiare, mobilier, etc)
• achizitia uniformelor, lenjeriei, vesela, etc.
• organigrama/calcul efective/caiet de sarcini
• definirea modului de exploatare (zi, luna de deschidere)
• bugetul
• dosarul de asigurari
• recrutarea personalului
• obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare

Faza organizationala II (ziua J, 6 luni-3luni)

• stabilirea regulamentului intern
• reguli relative la utilizarea spalatoriei
• plan de utilizare a spatiilor frigorifice
 • achizitionarea accesoriilor pentru restaurant
• alegerea ambiantei sonore
• controlul si corectia fisei tehnice împreuna cu bucatarul
• imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor
• definirea unei politici de « respect al mediului »

Faza de lansare (ziua J, 3 luni-1 luna)

• negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile)
• definirea unei animatii de deschidere
• plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate
intensa, etc.)
• angajarea personalului
• redactarea unor invitatii pentru deschiderea

Faza de pre-deschidere (ziua J, 1 luna-10 zile)

• Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat, aparate, etc.)
• curatenie generala
• atributii si sarcini specifice pentru personal
• fixarea preturilor de vânzare definitive
• distribuirea uniformelor

Faza de deschidere
• ziua J – 10 curs pentru toate cadrele
• ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea
echipamentelor, masinilor, computerelor)
• ziua J – 8 curs « securitate » (furt, vandalism, accident, incendiu)
• ziua J – 7 curs « previziune vânzari »
• ziua J – 6 zi libera
• ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte, regulament intern,
repetitie utilizate echipament, masini, calculator
• ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri,
receptia marfurilor perisabile ; pentru sala de mese : serviciu de simulare, primire,
exercitii tehnice, cunoasterea meniurilor, cartilor de bauturi)
• ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor, degustari, critici
• ziua J – 2 retusuri
• ziua J – 1 decorare florara, repetitie, ½ zi repaus
• ziua x deschiderea oficiala
• ziua x+1 curatenie generala, analiza punctelor slabe din ziua precedenta, corectari
imediate si necesare, adaptarea ritmului de lucru, planing-ul zilei, multumiri directiunii
• ziua x+10 controlul personalului, primul check-up al restaurantului
 Anexa nr. 1

Bordeaux, harta administrativa : sectoare si cartiere

 Anexa nr. 4
Amplasarea concurentei

Categorii de licente
Natura licentei
Licenta pentru grupul
I sau legume nefermentat sau cu început
Licenta pentru grupul
II
Licenta pentru grupa
III
Licenta pentru grupa IV
numita si grande licence sau licence
de
plein exercice
Anexa nr.6
Grup de bauturi
Bauturi din grupa
I (bauturi
nealcoolice)
apa minerala sau gazoasa, suc de fructe
de fermentare dar care sa nu prezinte
urme de alcool mai mare de 1, 2°,
limonada, sirop, infuzii, lapte, cafea,
ceai, etc.
Bauturi din grupa II
(bauturi fermentate
nedistilate)
vin, bere, cidre, poiré, hydromel, vinuri
dulci naturale, crème de cassis, suc de
fructe si legume fermentate comportând
1, 2, 3 grade de alcool
Bauturi din grupa III
vinuri dulci naturale, altele decât cela
care apartin grupei II, vinuri licoroase,
aperitive pe baza de vin, lichioruri de
capsuni, zmeura, afine, cirese, care nu
depasesc 18 grade de alcool pur
Bauturi din grupa IV
rom, alcooluri provenind de la distilarea
vinurilor, tuica, lichioruri îndulcite cu
glucoza si miere (400g minim/l pentru
liciorurile aromatizate si 200g minim/l
pentru lichiorurile semi-aromatizate)
Bauturi din grupa V
toate celelalte bauturi alcoolice, cu
exceptia celor interzise comercializarii