PLANUL DE AFACERI

S.C. PIEOUT S.R.L.

Realizat de: Constantinescu Diana

Bobeș Miruna
Mociu Alexandru
Profesor coordonator: Mihalaşcu Victor
Liceul Teoretic „Ovidiusˮ
Clasa a X-a B
 CUPRINS

CAPITOLUL I: DESCRIEREA AFACERII…….. 3

CAPITOLUL II: PLANUL DE MARKETING……6
CAPITOLUL III: PLANUL DE PRODUCȚIE……
CAPITOLUL IV: PLANUL DE MANAGMENT…
CAPITOLUL V: PLANUL DE FINANȚE …….
CAPITOLUL VI: ANEXE….

BIBLIOGRAFIE….

2
 CAPITOLUL I - DESCRIEREA AFACERII

“Într-o economie de comandă, statul rezolvă toate problemele economice majore precum
modalitatea de producere, cantitățile ce trebuiau produse, intrările necesare, fluxurile dintre
firme, deciziile de investiții etc. pentru că era practic singurul proprietar al resurselor și
singurul care putea aplica deciziile adoptate, iar firmele aveau libertatea de a hotarî doar
asupra combinării intrărilor de muncă… Într-o economie de piață, indivizii și firmele
particulare iau cele mai importante decizii referitoare la producție și consum.”
Paul Samuelson, Economie politică

Considerăm că planul de afaceri reprezintă harta întreprinzătorului menită să îl ajute să

își atingă obiectivele, și să îi ofere repere constante pentru a vedea dacă se îndreaptă în
direcția corectă. El stabilește misiunea, obiectivele, strategia și planurile de acțiune pentru
derularea unei activități specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor)
cât și externă (pentru obținerea unei finanțări, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o
altă firmă).
Acestea fiind spuse, ne-am focusat pe fiecare segment în parte cu extrem de multă
atenție la detalii, fixându-ne pe obiectivul nostru principal: stabilitatea și eficiența afacerii și,
în consecință, obținerea profitului.
Numele firmei: S.C. PIE OUT S.R.L.
Număr de înregistrare:
Capital social: La constituire, capitalul social subscris şi vărsat al societăţii este de
200.000 lei, fiind împărţit într-un număr de 20.000 părţi sociale, cu o valoare de 10 lei/parte
socială, din care:

Capitalul social este deținut de către asociați astfel:

 Bobes Miruna: aport la capitalul social 35% reprezentând un număr de 7000 părţi
sociale, cu o valoare de 10 lei/parte socială şi în valoare totală de 70.000 lei,
participare la profit 35% şi participare la pierderi 35% 120.000 lei împrumut bancar;

3
  Constantinescu Diana Olguta: aport la capitalul
social 35% reprezentând un număr de 7000 părţi
sociale, cu o valoare de 10 lei/parte socială şi în valoare totală de 70.000 lei,
participare la profit 35% şi participare la pierderi 35% 120.000 lei împrumut bancar;

 Mociu Alexandru Cristian: aport la capitalul social 30% reprezentând un număr de

6000 părţi sociale, cu o valoare de 10 lei/parte socială şi în valoare totală de 60.000 lei,
participare la profit 30% şi participare la pierderi 30% 120.000 lei împrumut bancar;

Corespunde grupa CAEN 561

 activitatea principală: clasa CAEN 5630 pentru baruri și alte activități de servire
 activități secundare: clasa CAEN 5610 pentru restaurante

Telefon: +40725240430
E-mail: contact@pieout.com
Cont de Facebook: Pie Out
Banca: Banca Transilvania
Despre afacere si obiective:
Diferența dintre cafeneaua noastră și celelalte afaceri similare existente deja în oraș
este calitatea superioară a produselor noastre, folosind ingrediente naturale și
biologice comercializate de producători locali. De asemenea, alături de produse de
cea mai înaltă calitate oferim atât mediu propice consumului produselor achiziționate
de la noi cât și un timp minim de așteptare. Astfel, scopul nostru principal este
satisfacerea nevoilor consumatorului, folosindu-ne de experiențele mai puțin plăcute
pe care aceștia le-au întâlnit în cadrul altor cafenele sau patiserii din cadrul orașului.
Minimizăm timpul de așteptare, oferind un loc plăcut cu o atmosfera prietenoasă
pentru savurarea produselor noastrea.

Dorim să deschidem o cafenea cu prețuri accesibile, cu un ambient liniștit, în care

clienții noștri își pot găsi un refugiu și se pot relaxa după zilele lungi și obositoare.
Scopul nostru este îndeplinirea nevoilor și dorințelor clienților, serviciile noastre fiind
de cea mai înaltă calitate, personalul fiind bine instruit în departamentele specifice
fiecăruia, fiind capabili să se muleze pe preferințele fiecărui client în parte.

Afacerea noastră va avea ca surse de finanțare atât auto-finanțarea cât si

împrumutul bancar, în valoare de 360.000 lei, luat de la Banca Transilvania. Si auto-
finațare în valoare de 200.000 lei în total.

4
 Localizarea cafenelei
Cafeneaua Pie Out va activa pentru inceput numai in orasul Constanta. In urma
unor studii sì cercetari s-a ajuns la concluzia ca cea mai potrivita locatie pentru amplasarea
intreprinderi este aproape de centrul orasului, unde spațiile sunt mai ieftìne, dar exista o
posibilitate mai mare de dezvoltare, concurentii nu sunt intr-un numar foarte mare, dar venitul
mediu al locuitorilor este relativ inalt.
Obiective
Pie Out se bazează si este asigurat de dorința tinerilor (și nu numai) de a socializa si de
a frecventa diverse localuri. Prin această afacere, ne propunem sa le oferim nu doar un
spațiu în care se pot relaxa o atmosferă plăcută. Astfel, în 5 ani, printr-o conducere tenace,
ne propunem sa deschidem un nou sediu să îmbunătățim calitatea produselor noastre (rețete
noi).

Despre servicii:
Cafeneaua noastră oferă o gama variată de produse calitative la prețuri
accesibile, create din materie prima naturală și proaspătă de o calitate superioară,
acesta fiind principalul lucru care ne deferențiază de celelalte cafenele din orașul
Constanța. Dorim sa oferim clienților o experiență unică, atât din punctul de vedere al
produselor vândute, cât si privind servirea eficientă și un ambient plăcut.

5
 CAPITOLUL II - PLANUL DE MARKETING

„Uneori este posibil ca firmele să ridice bariere în calea intrării pe piaţă a potenţialilor rivali,
folosind publicitatea şi diferenţierea produselor. Publicitatea are rolul de a-i informa pe
consumatori de existent unui anumit produs și de a-i face pe aceștia mai fideli față de mărcile
binecunoscute. De exemplu, Pepsi și Coca-Cola cheltuiesc anual sute de milioane de dolari
pentru promovarea mărcilor proprii.ˮ
(Paul Samuelson, Economie politică)

2.1. De ce este nevoie de un plan de marketing?

Pentru afacerea pe care o începem, trebuie să acționăm pregătit, astfel că vom avea
nevoie de acțiuni planificate, strategice, pe care să le demarăm în momente-cheie pentru
afacerea noastră. Ceea ce ne va putea ajuta să ne conturăm direcția de urmat este un plan de
marketing bine pus la punct.

Planul nu trebuie să fie perfect. Este o vorba, „Omul plănuiește, Dumnezeu râdeˮ, care
se aplică foarte bine în planificarea unei afaceri. Șansele sunt că în realitate lucrurile vor
merge un pic diferit față de ceea ce am avut în minte. Dar să avem un plan este aproape
întotdeauna mai bine decât să nu avem nicun plan. Asta pentru că pur și simplu, un plan oferă
un cadru de coordonare a acțiunilor noastre.

O afacere nou creată trebuie sa afle mai întâi ce vor clienții să cumpere, și de aceea
cercetarea de piață este vitală pentru afacerile noi.

Urmează alți câțiva pași principali prin formularea unei strategii de marketing
cuprinzătoare, riguroase, și anume:

 Segmentarea, alegerea pieței și poziționarea

 Definirea unui mix de marketing
 Implementarea și realizarea unui plan de acțiune pentru optimizarea activității
pe termen lung
 Stabilirea unui set de modalități de control pentru evaluarea rezultatelor şi
pentru perfecționarea continuă a practicilor de marketing

Conceptele fundamentale ale marketingului firmei sunt cele de nevoi/cerere, produse

(bunuri materiale, servicii, idei), valoare, cost de oportunitate, satisfacție/utilitate, schimb,
relații, piețe, clienți potențiali.

Cererea este dorința pentru un produs și posibilitatea și decizia de a-l cumpăra la

anumite niveluri ale prețului într-o perioadă de timp.

Dinamica cererii, sensibilitatea sa la variația prețului ori venitului este calculată prin
coeficientul de elasticitate al cererii, adică raportul procentual dintre variația inversă a
cantităţii cerute și cea a prețului/venitului.

6
 Produsul este orice poate fi oferit pentru a satisface
o nevoie a consumatorului.

Valoarea este aprecierea de către consumator a capacității produsului de a-i satisface

un set de nevoi. Satisfacția (utilitatea în sens general) este capacitatea unui bun de a satisface
o nevoie; este senzația de plăcere/dezamăgire a unei persoane rezultată din compararea
performanţelor percepute ale unuí produs cu așteptările sale.

Utilitatea economică reprezintă satisfacția pe care crede că o obține un consumator

anume din consumarea unei cantități determinate dintr-un bun economic marfar. Utilitatea
totală obţinută în urma consumării unităților succesive dintr-o marfă este suma algebrică a
utilităților individuale/marginale. Sporul de satisfacție adus de ultima unitate consumată
dintr-un bun marfar sau bunuri omogene se numește utilitate marginală și se calculează cu
formula .

ΔUT
Umg=
ΔQ

Echilibrul consumatorului, prin analogie cu producătorului prezentat în capitolul al V-

lea, este măsurat prin egalitatea raporturilor dintre utilitățile marginale ale celor două bunuri și
prețurile lor, fiind denumit și rata marginală de substituție a cel al consumatorului:

Umgx Px
Rms: =
Umgy Py

Costul de oportunitate al consumatorului este prima variantă de consum ca importanță

la care renunțăm când facem o alegere în calitate de consumatori datorită limitării resurselor
financiare.

2.2. Generarea profitului

Profitul reprezintă scopul sau rezultatul financiar al unei afaceri. Pentru ca profitul
firmei noastre să fie conform așteptărilor, am analizat tendințele și cerințele pieței cu  privire
la serviciile de înfrumusețare.

În consecință, am stabilit obiective și strategii clare privind direcția de dezvoltare a

firmei și am alocat resursele necesare, atât materiale, cât și financiare, în vederea oferirii unor
servicii și produse de înaltă calitate, ce vor satisface pe deplin cererile consumatorilor.

Toate eforturile vor fi efectuate cu scopul urmăririi constante a rezultatelor vizate. Se

vor efectua lunar analize asupra profitului obținut, atât din cadrul relațiilor de afaceri cu
diverși parteneri (profit influențat de volumul de vânzări sau cumpărări), cât și asupra
profitului comercial obținut de firmă pe grupe de servicii, pe canale de distribuție etc. Profitul
comercial astfel obținut este diminuat, avându-se în vedere acoperirea cheltuielilor pentru
activitățile care susțin

7
 vânzările, și anume: cheltuielile pentru marketing,
aprovizionare, utilități, salarii, comisioane și dobânzi
bancare.

2.3. Analiza pieței

Piața a apărut în urmă cu multe secole, făcând legătura între producție și consum, în
condițiile în care cele două sfere economice s-au diferențiat și separat, atât în timp, cât și în
spațiu. În timp, schimburile între actorii pieței (fie ei producători, consumatori, intermediari
etc.) s-au dezvoltat necontenit; în sfera schimbului au fost atrase noi produse, noi activități și
noi teritorii; modalitățile specifice schimbului s-au perfecționat. Piață „modernă”, cea pe care
o cunoaștem în prezent, s-a cristalizat în perioada ultimelor două-trei secole.

În general, noțiunea de piață desemnează un sistem de activități specifice, care se

desfășoară după ce anumite bunuri au ieșit din sfera producției și înainte că acestea să ajungă
în sfera consumului. De asemenea, piața poate fi considerată drept locul de întâlnire dintre
cererea cumpărătorilor și oferta producătorilor. În realitate, pe piață se verifică, după caz,
concordanța sau neconcordanța dintre volumul, structura și calitatea producției (ofertei) cu
nivelul, structura și calitatea consumului (cererii solvabile). Agenții economici, utilizând
informațiile pe care piața le generează, își pot concentra eforturile în direcția realizării
concordanței dintre cererea și oferta de bunuri, principalul instrument utilizat în acest scop
fiind mișcarea prețurilor pe piața liberă.

Noțiunea de piață, având în vedere complexitatea să deosebită, se utilizează nu doar în

sfera economică, ci și în limbajul comun, cotidian. Evident, demersul nostru are în vedere
abordarea să prin prisma semnificației de natură economică. Astfel, în literatura de
specialitate, pot fi întâlnite numeroase abordări și interpretări ale noțiunii de piață, dintre care
mai importante sunt următoarele:

 Piața desemnează spațiul fizic, concret, în care bunurile marfare sunt supuse actelor de
vânzare-cumpărare, prin intermediul contactului direct al participanților la tranzacții;
 Piața este un spațiu economic în care se desfășoară un sistem complex de activități
economice specifice;
 Piața reflectă, în sens larg sau restrâns, mijloacele de comunicare prin intermediul cărora
agenții economici participanți la tranzacții se informează asupra condițiilor schimbului;
 Pe piață se confruntă și se întâlnesc dorințele și interesele vânzătorilor și cumpărătorilor,
altfel spus cererea și oferta de bunuri, factori de producție, titluri de valoare etc.;
 Piața reflectă mecanismele concurențiale care guvernează relațiile între agenții
economici, în legătură cu stabilirea prețurilor și a cantității pentru anumite bunuri;
 În opinia lui Alvin Toffler, „piața propriu-zisă nu este altceva decât o rețea de schimb, un
tablou de comandă, că să zicem așa, prin intermediul căruia bunurile și serviciile,

8
 asemenea mesajelor, sunt dirijate către destinațiile
adecvate”;
 Piața se definește prin ansamblul deciziilor adoptate de diverșii actori ce evoluează pe
această „scenă” extrem de complexă și de efervescență.

Piața are un rol determinant în economie, rol definit prin intermediul funcțiilor generale ale
acesteia, dintre care remarcăm:

 Oferirea, în timp real, a unor informații oportune și rapide agenților economici

participanți la tranzacții;
 Orientarea și coordonarea, prin intermediul prețurilor, a comportamentului și deciziilor
purtătorilor cererii și ofertei;
 Reglarea vieții economice, prin adaptarea reciprocă a cererii și ofertei;
 Diferențierea agenților economici; piață îi „premiază” pe cei care își dovedesc eficiența și
îi „sancționează” pe cei ce nu pot face față concurenței.

Românii lasă anual 6,7 mld. lei în cafenele şi baruri, suma fiind în continuă creştere în ultimii
ani, arată datele ZF obţinute de la jucătorii din piaţă care citează compania de cercetare de
piaţă Euromonitor. Spre exemplu, în 2017 (cele mai recente date), valoarea totală a crescut cu
circa 11% faţă de anul anterior. Faţă de 2012 avansul sare de 30%.

Avansul a fost susţinut de toate cele trei sectoare principale – baruri/pub-uri, cafenele şi
cafenele de specialitate. Acesta din urmă este un segment relativ nou, dar cu o creştere
semnificativă în ultimii ani, mai ales în Bucureşti, dar şi în alte oraşe mari.

„Piaţa de cafenele din România are două direcţii de dezvoltare. Pe de-o parte, observăm
apariţia unui număr tot mai mare de cafenele independente de specialitate. Pe de alta, se
dezvoltă şi lanţurile de profil“, spunea acum mai bine de un an fostul executiv al
Starbucks România şi Bulgaria. Brandul american este adus în România de compania
poloneză Amrest în sistem de franciză şi este liderul pieţei de profil. Lanţul a ajuns la
aproape 50 de unităţi şi a anunţat că va continua expansiunea.

Pe segmentul de cafenele există aproape 4.000 de unităţi, cărora li se adaugă cele peste
200 de cafenele de specialitate. Cele două segmente – cafenele şi cafenele de specialitate
– sunt privite separat în raportul Euromonitor. În ceea ce priveşte barurile sunt aproape
6.000 de localuri, aproape toate fiind independente, mai exact de sine stătătoare, însă
doar 13 sunt considerate ca fiind parte a unui lanţ de către Euromonitor.

În ultimii ani, în România, piaţa cafelei preparate s-a schimbat în mod spectaculos prin
apariţia prăjitoriilor și coffee shopurilor de cafea de specialitate. Clienţii au migrat către
aceste locaţii datorită ofertei diverse de cafea și a profesionalismului celor care o prepară.
Despre trenduri, oferte şi preferinţele clienţilor în mod special, am stat de vorbă cu câţiva
dintre oamenii implicaţi în acest segment.

În țara noastră s-au deschis în ultima perioadă sute de coffee shopuri și prăjitorii artizanale
care au crescut standardul privind prepararea, dar care au oferit consumatorului și o nouă

9
 perspectivă asupra consumului de cafea, mai ales în ceea ce
privește produsul proaspăt preparat. Aceste locații propun
cafele de origine, cu descrieri clare, atât în ceea ce privește regiunile de proveniență ale
varietăților de cafea folosite, cât și a caracteristicilor de gust și aromă ale acesteia.
Consumatorul primește în același timp sfaturi despre pregătirea cafelei acasă, despre
depozitare și păstrare, dar și despre consum.

Datorită dezvoltării tehnologiei, antreprenorii de cafenea au avut acces și la know-how-ul

prăjirii cafelei și la echipamente profesionale, dezvoltându-se astfel foarte multe prăjitorii de
cafea artizanale ce propun cafele proaspete și de o calitate superioară.

„În ultimii ani, atât în lume, cât și în România s-a dezvoltat puternic piața de cafea proaspăt
prăjită care înglobează cafeaua de specialitate, dar și cafeaua gourmet. Cafeaua de specialitate
este cea care are peste 80 de puncte la concursurile internaționale Cup of Excellence,
concursuri ce se organizează în fiecare țară producătoare de cafea. Cafeaua gourmet este cea
care nu depășește 80 de puncte la aceste concursuri, dar este o cafea cu trasabilitate mai
scăzută decât cea de specialitate, fiind o alternativă la cafeaua comercială, ce se găseşte la
raft.

Pe lângă prăjitorii, au apărut numeroase coffee shopuri, făcându-se tranziția de la cafeaua

băută în restaurant, preparată superficial, către coffee shopurile specializate în prepararea și
comercializarea cafelei proaspăt prăjite“, spune Laurenţiu Ştefan, dublu Campion Național
Barista în 2013 și 2014, trainer de barista, consultant de business pentru cafenele și
cofondatorul coffee shopurilor Cafetăria din București.

Păstrând ideea, conform reprezentantului Narcoffee Roasters, Head Barista Marius Nică, în
majoritatea țărilor dezvoltate, aproape 40% dintre băutorii de cafea de peste 60 de ani beau
des cafea gourmet. Aproape 50% dintre consumatorii care au între 25 și 39 de ani se
delectează cu o cafea de foarte bună calitate și cea mai mare parte a tinerilor între 18 și 24 de
ani nu a băut vreodată cafea de duzină. Pentru ei, ceea ce numim cafea de specialitate devine
normalitate și se numește, simplu, cafea.

În ceea ce priveşte cafeaua gata preparată, fondatorul cafenelelor 5 To Go, Radu Savopol,
spune că cei care consumă cafea în România o preferă, în marea lor majoritate, pe cea cu lapte
(capuccino, latte, flat white), eventual în combinaţie cu siropuri de diverse arome, procentul
celor care beau un espresso fiind de sub 5%.

Cu toate că 90% din consumatori beau cafea cu lapte, pe viitor, datorită consumului tot mai
ridicat de cafea gourmet, este de aşteptat să scadă nevoia de a adăuga arome (scorțișoară,
siropuri etc.) în cafea sau chiar zahăr. Tot acest fapt stârnește curiozitatea consumatorilor
pentru aromele tipice bobului de cafea și creează în piață nevoia de varietate. Astfel, dacă în
urmă cu câțiva ani filtrul era considerat doar o metodă accesibilă pentru prepararea cafelei
acasă, astăzi el este extrem de apreciat în cafenele.

10
 Spune-mi unde stai ca să-ţi spun ce consumi
Există o diferențiere zonală în ceea ce privește
comportamentul de consum, care este în strânsă legătură cu puterea de cumpărare a clienților.
În București, spre exemplu, în zona de nord a orașului, clienții au o putere de cumpărare mai
mare, se pune accent pe imaginea produsului, pe descrierile făcute de bariști, și în ultimul
rând pe preț. Prin comparație, în cartiere, clienții sunt atenți la preț, încercând să achiziționeze
produsul cel mai bun din punct de vedere calitate-preț.

„La noi se bea cu siguranță o cafea la standardele majorității țărilor UE; depășim în prepararea
și servirea cafelei țări mult mai dezvoltate decât România, motivele fiind călătoriile pe care
românii le-au făcut în ultimii ani în străinătate, având acces la modele de business din acest
domeniu, dar și datorită rezultatelor excelente obținute de bariștii români la campionatele
naționale și mondiale“, spune barista Laurenţiu Ştefan.

În opinia acestuia, și în viitorul apropiat piața se va dezvolta și consumatorii vor avea multe
de învățat, iar exigențele vor crește proporțional cu nivelul de pregătire al bariştilor, rolul
acestora fiind foarte important în schimbarea mentalităților și a obiceiurilor de consum.
Totuşi, există și posibilitatea unei stagnări în procesul de educare a consumatorului din cauza
deficitului de personal calificat.

„La nivel mondial, consumul de cafea de calitate este în creștere puternică. La fel crește și
diversitatea specialităților pe bază de cafea și a metodelor de preparare. România nu face
excepție.

Suntem pe locul 26 mondial la consumul de cafea, cu 2,3 kg/cap de locuitor anual, ceea ce
înseamnă un consum considerabil. Cafenelele de specialitate își asumă rolul de educare a
consumatorilor, iar asta se vede deja în preferințele românilor. Creșterea pieței de cafea de
specialitate este o dovadă de necontestat. Conform statisticilor, creșterea este de aproximativ
20% anual. De aici vine și diversitatea metodelor de preparare – filtru manual, cold brew,
cascara, servirea cafelei cu lapte vegetal sau apă tonică. Gusturile românilor pur și simplu s-au
diversificat, s-au aliniat tendințelor mondiale. Țările dezvoltate și cu tradiție în cafea
apreciază România pentru una dintre cele mai spectaculoase creșteri pe piața de cafea gourmet
din estul Europei“, completează Marius Nică.

În opinia tuturor celor intervievaţi pentru acest articol, din punct de vedere legislativ,
consumul de cafea ar putea fi afectat prin adăugarea de noi directive, taxe și impozite. De
asemenea, procesul greoi de dezvoltare a unei afaceri în acest domeniu, poate favoriza
creșterea prețurilor la cafea.

Spre exemplu, la nivel mondial, dar mai ales în SUA, asociațiile de sănătate au obligat orice
companie care vinde cafea să scrie o atenționare că produsele pe bază de cafea pot produce
cancer, asta datorită faptului că, după procesul de prăjire a cafelei, se produce o substanță
cancerigenă, numită acrilamidă. Aceasta se găsește și în unele cereale și cartofi care trec prin
procesul de prăjire, iar atenționarea este o măsură de siguranță impusă de asociațiile de
specialitate. În realitate, concentrația de acrilamidă trebuie să fie foarte mare ca să afecteze
consumatorul, fiind foarte important și modul de preparare.

11
 Dacă fiscalitatea nu mai reprezintă, cel puțin pentru
moment o problemă în România, dificultatea obținerii
avizelor de funcționare este în continuare motiv de preocupare pentru proprietarii de cafenele.
„Cred că scăderea TVA la cafea a fost eficientă în horeca, iar fiscalitatea este perfectă acum.
Problema este birocraţia din primării, pentru că acolo apar cele mai ciudate diferenţe la
autorizarea unui spaţiu comercial, acolo se lucrează cu o legislaţie învechită şi care nu ţine
cont de noile tendinţe în materie de bar, cafenea,  restaurant“, completează Radu Savopol.

Pentru educarea constantă a consumatorului şi implicit a creşterii consumului de cafea de

calitate, noile coffee shopuri ar putea organiza degustări pentru clienții lor, acestea fiind o
modalitate de a prezenta diferențele de gust și de aromă descoperite în cafele.

De asemenea, proprietarii și managerii de cafenele ar trebui să investească în educația

personalului pentru ca bariștii, la rândul lor, să educe consumatorul. „Noi credem că un
barista modern trebuie să fie comunicativ, pasionat de cafea, și totdeauna la curent cu
noutățile din domeniu. El este veriga de legătură între consumator și lumea complexă a
originilor de cafea, a metodelor de procesare sau a prăjirii responsabile. Nu în ultimul rând, el
asigură o preparare impecabilă, care susține informațiile transmise oaspetelui. Deci un barista
bun este metoda perfectă de educare a consumatorului. Participarea cu cafea de specialitate la
evenimentele publice sau campaniile online reprezintă și ele o comunicare eficientă. Atunci
când promovezi un produs cu trasabilitate ridicată, o atitudine transparentă este obligatorie“,
spune Marius Nică, Head Barista Narcoffee Roasters.

„Cafeaua reprezintă un întreg univers de gusturi și arome, este o continuă sursă de inspirație
pentru cei pasionați, implicând pe de-o parte teoria și pe cealaltă parte practica, ceea ce
înseamnă că este necesar ca în primul rând bariștii să se informeze și să testeze continuu
calitatea cafelei și modalitățile de preparare eficiente pentru a fi astfel pregătiți să
împărtășească clienților bucuria de a consuma o cafea proaspătă“, conchide în acest sens
Laurenţiu Ştefan.

Cafenelele „to go“, prezente pe piață în număr foarte mare și care sunt în continuă dezvoltare,
au apărut din nevoia omului modern de a lua rapid o cafea în drum spre locul de muncă.
Clienții grăbiți, care nu au timp sau nu doresc să consume cafea în cafenele, asigură o parte
importantă din vânzarea de cafea „la pachet“. Cafenelele „to go“ satisfac nevoia de a bea o
cafea bună și cea mai mare parte din ele continuă misiunea de educare a publicului, mărind
constant segmentul gourmet al acestei piețe. În orașele aglomerate, cu oameni dinamici, aflați
într-o forfotă continuă, evoluția spectaculoasă a cafenelelor to go nu ar trebui să fie
surprinzătoare.

„Lumea se mişcă din ce în ce mai repede, la fel şi piaţa cafelei şi a modului de a o servi. Totul
este pe fugă, pe stradă, la birou, în maşină sau chiar acasă. Apar branduri noi, dispar branduri
consacrate, respectiv cafenele unde se stătea îndelung, se socializa şi se fuma în interior.
Această perioadă a dispărut şi cred că noile lanţuri de cafenele vor deveni jucătorii cei mai
importanţi pe piaţa cafelei“, este de părere Radu Savopol.

12
 În cadrul analizei pieței, noi am efectuat atât o
analiză primară, cât și una secundară. Analiză primară a
fost reprezentată de aplicarea de chestionare unei game largi de persoane cu privire la
oportunitățile în materie de servici de înfrumusețare și produse cosmetice. Analiză secundară
a fost reprezentată de căutările pe Internet:

2.4. Piaţa-ţintă

Descrierea pieței presupune identificarea descrierea succintă a ramurii economice în care vom
activa, mărimea sa actuală, tendințele sale, caracteristici ale acestei piețe, aplicațiile
importante ale produsului, poziția produsului în cadrul ciclului său de viață, preferințele
consumatorilor, prețurile practicate.
Alegerea pieței-țintă presupune trei activități: segmentarea pieței (segmentele fiind grupuri de
consumatori identificabile mari, omogene, cu nevoi asemănătoare, din interiorul acelei piețe,
nişa de piață fiind un grup mai îngust delimitat, identificat de obicei prin divizarea unui
segment în subsegmente, iar celula de piață fiind un grup și mai mic de cumpărători);
orientarea asupra unei piete: poziționarea pe piață; trendul pieței.
Segmentarea pieței este opusă strategiei de masă şi implică patru variabile prezentate într-o
succesiune logică:
 segmentarea geografică
 segmentarea demografică
 segmentarea psihologică (dividerea pieței-țintă pe diferențelor psihologice privind
modul de viață al consumatorilor posibili/reali, tipul lor de personalitate - prudentă,
doritoare a unui statut anume, ambițioasă)
 segmentarea comportamentală (împărțirea pieței în funcție de comportamentele
observate la cumpărători precum loialitatea față de o marcă, reactivitatea la preț și
promovarea produsului, circumstanța achiziționării, beneficii aşteptate din folosirea
produsului).

13
 oameni diin Constanta

persoanele cu varste intre 12 si 50 de

ani din Constanta
persoanele cu varste
intre 12 si 50 de ani din
Constanta care au o
afinitate pentru
produsele bio

2.5. Concurenţa

Concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţă, în care pentru un bun omogen şi
substitutele sale, existenţa unui singur producător devine, practic, imposibilă.
Problema concurenţei prezintă interes pentru toţi actorii pieţei: producători, consumatori,
intermediari. Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai competitivă, iar câştigul net să fie
cât mai bun. Iar acţiunile unei firme nu depind exclusiv de aceasta, ci de acţiunile
concurenţilor ei. În absenţa concurenţilor orice firmă aflată pe piaţă ar putea să-şi stabilească
liber preţurile la un nivel ridicat.
În funcţie de numărul de concurenţi si gradul de diferenţiere al produselor întâlnim:
Concurenţa imperfectă este situaţia de pe piaţă în care condiţiile necesare pentru existenţa
concurenţei perfecte nu sunt satisfăcute. Forme de concurenţă imperfectă:
Monopol – situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic.
Oligopol – situaţia în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic.
Concurenţa monopolistă – situaţie în care există mai multi vânzători de bunuri total diferite.
Monopson – situaţie în care există un singur cumpărător al unui bun economic.

14
 Oligopson – situaţie în care există un număr restrâns de
cumpărători ai unui bun economic.
Concurenţa imperfectă poate apărea pe anumite pieţe din cauza lipsei de informare a
cumpărătorilor si vânzătorilor despre preţuri şi despre bunurile de pe piaţă.
Concurenţa perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă
ipotetică a pieţei în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influenţa
preţurile de pe piaţă. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ţinând cont de definiţia
standard a economiei. Analiza pieţelor perfect competitive asigură fundamental teoriei cererii
si ofertei.
În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi nevoi de consum sau a unor
nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau
asemănătoare. În funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă:
Concurenţă directă este cea mai uşor de observat şi poate fi:
 concurenţă de marcă – ce are loc între firme ce oferă aceleaşi bunuri şi servicii destinate
satisfacerii aceloraşi nevoi. Diferenţierea între concurenţi se realizează în acest caz prin
intermediul mărcii. Exemplu: producătorii de bere, benzină, pâine, etc.
 concurenţă la nivel de industrie – ce are loc între firme ce oferă produse similare care
satisfac diferit aceeaşi nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în
consum, iar competiţia se realizează prin diferenţierea calitativă a produselor. Exemplu:
industria alimentară, industria confecţiilor.
Concurenţă indirectă este privită mai ales din punct de vedere al pieţei şi poate fi:
 concurenţă formală – ce are loc între
firme ce oferă produse/ servicii care
satisfac aceeaşi nevoie în moduri
diferite.
 concurenţă generică – ce se
întâlneşte la nivelul întregii pieţe,
firmele disputându-si de fapt venituri
ale cumpărătorilor, care sunt obligaţi să
îşi ierarhizeze nevoile.

2.6. Strategia de marketing

Dezvoltarea conceptului de "mixul de

marketing" poate fi considerată una

15
 dintre ideile dominante în practica şi teoria marketingului
modern.

Din punct de vedere conceptual, termenul de "mixul de marketing" a fost dezvoltat la bază de
către profesorul Neil H. Borden pentru a descrie combinaţia potrivită, pentru un set particular
de circumstanţe, a 4 elemente cheie, care constituie partea principală a oricărui program de
marketing dintr-o firmă (Wilmshurst şi Mackay, 2002).

În general, termenul de "mix de marketing" se referă la cele 4 elemente sau dimensiuni

principale în jurul cărora se axează activitatea de marketing şi anume:

•produs (product);

•preţ (price);

•promovare (promotion);

•plasament (place).

Prin urmare, drept o definiţie simplă şi cuprinzătoare, putem concluziona faptul că mixul de
marketing defineşte un ansamblu de instrumente tactice şi strategice controlabile de către o
firmă, grupate sau axate pe în jurul a minim 4 aspecte importante ale activităţii de marketing
(produsul, preţul, plasamentulşi promovarea), pe care aceasta le combină, într-un anumit
dozaj, în funcţie de condiţiile specifice ale pieţei, cu scopul de a produce o reacţie pozitivă pe
pieţele ţină privitor la cererea pentru produsele sale.

Pentru construirea unui mix de marketing adecvat şi eficient, firmele trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte:

•Niciodată nu trebuie acţionat asupra pieţei şi al mediului cu ajutorul unui singur mijloc sau
instrument, ci cu o multitudine de mijloace şi instrumente care, în fapt constituie
componentele sau elementele mixului de marketing;

•Gradul de integrare a mijloacelor, metodelor şi instrumentelor folosite trebuie să fie ridicat.

Utilizarea acestora într-un mod izolat, fără o relaţie de interdependenţă, reduce drastic
eficienţa mixului;

•Alocarea de resurse şi investiţiile va ţine seama de specificul, mărimea şi puterea firmei şi se

va concentra pe distribuţia corectă şi judicioasă pe toate elementele mixului de marketing.
Numai printr-o dozare judicioasă a resurselor (materiale, financiare şi umane) pe fiecare
element al mixului de marketing, firmele pot evita consumul excesiv de resurse.

O economie modernă, competitivă, capabilă să se adapteze cerinţelor actuale ale globalizării

nu este de conceput fără existenţa marketingului.

Marketingul modern este considerat astăzi factorul esenţial al succesului unei organizaţii
acesta fiind indispensabil în dezvoltarea organizaţiei din punct de vedere economico-socială.

16
 Marketingul modern este un instrument de bază în
atingerea marilor performanţe, dar şi în evitarea riscului.

Concept esenţial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing reprezintă

"ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu
scopul de a produce pe piaţa ţintă reacţia dorită . El reuneşte proprietăţile caracteristice ale
organizaţiei, elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influenţa cererea pentru
produsul său în general, vânzările în mod special, şi anume:

•produsul

•nivelul preţului

•activitatea promoţională

•distribuţia sau plasarea produsului

Acest set de variabile controlabile de către organizaţie, cunoscut şi sub numele de cei 4P are
rolul de a detalia strategiile de marketing şi de a influenţa piaţa în vederea asigurării eficienţei
maxime la momentul potrivit, şi exact la momentul potrivit, pentru a transforma reţeta într-o
degustare delicioasă. Ingredientele reţetei fiind reprezentate de P-urile mixului de marketing,
cei 4 P ai lui Eugen McCarthy ( Preţ, Produs, Promovare, Plasament) acestea reprezentând
instrumentele esenţiale ale mixului ce sunt utilizate şi astăzi cu succes atât în teorie cât şi în
practică.

Specialiştii apreciază că mixul de marketing este unul dintre cele mai vechi şi mai utile
concepte de marketing, elegant prin simplitatea lui (M.J. Baker).

Neil Borden este cel care a folosit pentru prima dată conceptul de “mix de marketing” în anii
1950 pentru a descrie elementele importante pe care organizaţiile trebuie să le ia în
considerare atunci când elaborează planurile de marketing, Mixul de marketing propus de
Borden era alcătuit din 12 elemente:

•planificarea produsului

•preţul

•marca

•canalele de distribuţie

•vânzarea personală

•promovarea

•publicitatea

17
 •ambalarea

•afişarea

•serviciile

•manipularea fizică

•analiza datelor

In formularea acestor 12 componente, Borden a punctat că este necesară crearea unei “liste a
elementelor şi ingredientelor care alcătuiesc un program de marketing, dar şi o listă a forţelor
ce modelează operaţiunile de marketing a unei firme, la care un manager de marketing trebuie
să se adapteze în căutarea unui mix care să aibă succes“.

Cei 4P constituie variabilele cheie prin care organizaţia poate acţiona în vederea obţinerii
impactului maxim asupra pieţii şi consumatorului şi reflectă modul în care sunt antrenate
diferite componente ale resurselor de care dispune organizaţia pentru obţinerea efectelor
scontate, în cadrul modelului prezentat de McCarthy, toate cele patru componente sunt de
aceeaşi importanţă, iar pentru a reuşi, firmele nu trebuie să neglijeze nici una dintre
componente, ci dimpotrivă, să le trateze ca pe un întreg.

Mai multe studii efectuate de-a lungul timpului au reliefat însă că elementele mixului de
marketing au o importanţă diferită în cadrul companiilor chestionate. Spre exemplu, dacă
cercetarea lui Jon Udell din 1964 a scos la iveală că pe primul loc în topul celor mai
importante politici legate de marketing se situează produsul, profesorul american Robert
Robicheaux a descoperit ulterior că preţul a fost considerat cea mai importantă componentă de
marketing.

18
 Cercetările desfăşurate de Stephen McDaniel şi Richard
Hise arată că directorii executivi pun mai mult accentul pe
două dintre componentele mixului de marketing - produs şi preţ - în timp ce promovarea şi
plasamentul trec pe plan secund. în studiul întreprins de Kurtz şi Boone în 1987, clasamentul
celor mai importante componente ale mixului de marketing în opinia oamenilor de afaceri a
fost următorul: preţ, produs, plasare în distribuţie şi promovare.

Aceste studii au demonstrat, astfel, că deşi în teorie cei 4P sunt la fel de importanţi,
companiile consideră preţul şi produsul drept elementele centrale ale mixului de marketing.

Tabelul 1

mixul de marketing şi extensiile lui

Mixul de marketing extins al serviciilor plasează în continuarea celor 4 P alţi 3 P, care includ
people (oameni), procese si premise fizice. Toţi aceşti factori sunt necesari pentru furnizarea
de servicii optime.

Una dintre cele des întâlnite critici în literatura de specialitate este aceea că modelul celor 4P
îmbrăţişează viziunea producătorului asupra pieţei şi nu cea a cumpărătorului. Din perspectiva
unui consumator, cei patru P ar putea fi mai bine reprezentaţi sub forma unor 4C.10

19
Mixul de marketing- Modelul 4 P

Fig. 4 Mixul de marketing- Modelul 4 P

Bob Lauterborn, profesor de publicitate la Universitatea din Carolina de Nord a urmărit

succesul noilor produse introduse în SUA. Potrivit lui Bob, 80 % din produsele noi eşuează în
fiecare an. Cu o astfel de rată ridicată de eşec, Bob observă că ceva nu funcţionează bine în
"mentalitatea" noastră. El vrea să înlocuiască cei 4 P cu cei 4 C ai lui.

Modelul 4C a mixului de marketing este orientat mai mult spre consumator şi această
concentrare a dus la o utilizare primară în nişa de marketing. Acest amestec de marketing
alternativ este format din patru variabile-cheie:

•Consumator;

•Costuri;

•Comunicare;

•Confort.

20
In viziunea lui Philiph Kotler elementele mixului de marketing sau „ceipatru P sunt:

•Produsul

•Preţul

•Plasamentul (Distribuţia)

•Promovarea

In marketing, produsul, este expresia fizică a răspunsului întreprinderii la cerere. Pentru a-şi
realiza produsul, întreprinderea trebuie în acelaşi timp să ţină cont de opţiunile
consumatorilor, de capacitatea tehnologică, de priceperea sa şi de potenţialul său comercial şi
financiar.

Oamenii îşi satisfac nevoile şi dorinţele cu produse. Un produs este orice lucru care poate fi
oferit pe o piaţă pentru a satisface o nevoie sau dorinţă. Conceptul de produs nu se reduce
doar la obiectele fizice ci la orice poate satisface o nevoie poate fi numit produs

In sensul cel mai restrâns, preţui reprezintă cantitatea de bani cerută pentru un produs sau
serviciu. în sensul mai larg, preţul este suma tuturor valorilor pe care consumatorii le oferă în
schimbul avantajului de a avea sau de a utiliza produsul sau serviciul.

Stabilirea preţului unui produs este o decizie strategică care trebuie să fie coerentă cu alegerea
altor variabile ale mixului de marketing (vezi figura 5).

Fixarea preţului

21
 Fig. 5 Fixarea preţului

Un rol esenţial în acest sens îl îndeplineşte lanţul de aprovizionare al firmei, care constă din
partenerii aflaţi “în amonte” şi “în aval”.

Primii aprovizionează firmele cu materii prime, piese componente şi informaţii, în timp ce

partenerii “în aval” formează canalele de distribuţie care reprezintă entităţile care contribuie la
produsului sau serviciului dorit către consumator sau a altor organizaţii comerciale.
Producătorul, intermediarii (dacă există) şi consumatorul alcătuiesc un canal de distribuţie12.

Promovarea se desfăşoară în două direcţii principale:

Promovarea produselor - prin totalitatea mijloacelor şi metodelor utilizate în orientarea,

informarea potenţialilor clienţi asupra produselor noi sau îmbunătăţite, începând de la ideea
de produs nou şi până la lansarea lui pe piaţă, pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de
produs.

Promovarea vânzărilor - prin ansamblul acţiunilor si mijloacelor de captare a atenţiei

potenţialilor cumpărători, de către punctele de vânzare, în scopul impulsionării vânzărilor. Se
realizează prin mai multe tipuri de acţiuni, denumite mijloace sau forme promoţionale, cum ar
fi: publicitatea, promovarea directă, relaţii publice, merchandising, promovarea vânzărilor,
alte acţiuni.

Promovarea nu este însă un instrument de sine stătător, ci mai degrabă o combinaţie între
asemenea elemente - un mix de promovare.

Păstrarea clienţilor este la fel de importantă ca şi atragerea noilor consumatori. Abordarea faţă
de clienţii companiei trebuie să fie una proactivă, care să aibă la bază un mix de marketing
diferit faţă de cel pentru atragerea noilor consumatori.

Mixul de marketing tradiţional are un caracter mai “ofensiv" întrucât cei 4P tind să fie
orientaţi spre produs şi spre output. Organizaţiile bine conduse trebuie să îşi reorienteze
atenţia spre managementul relaţiilor cu clienţii.

22
 PRODUSUL/ SERVICIUL
Produsul/serviciul este primul și cel mai important element al mix-ului de marketing.
Elaborarea strategiei de produs presupune adoptarea și coordonarea unor decizii privind gama
sortimentală, liniile de produse, mărcile. Produsul/serviciul, din punct de vedere al
marketingului, înseamnă componentele corporale și acorporale precum marcă, preț, certificate
de calitate, acțiuni de promovare. Produsele de panificatie sun achizitionate zilnic prin
contract de administrare in parteneriat cu firma „”,iar cafeaua utilizata pentru tipurile de
bauturi servite fac parte din marca Illy.

Obiective:

 Menținerea produsului/serviciului la nivelul tuturor piețelor deservite de firmă.

 Diferențierea produselor în raport cu piață deservită.

Nr ctr Produs Tip produs Pret

5. Americano Cafea 9 Ron

6. Cappucino Cafea 9 Ron
8. Caramel machiatto Cafea 14 Ron
3. Coffee Latte Cafea 9 Ron
1. Espresso Cafea 9 Ron
4. Flat white Cafea 10 Ron
2. Latte Macchiato Cafea 9 Ron
7. Red eye Cafea 10 Ron
9. Ceai de fructe de padure Ceai 6 Ron
10. Ceai de menta Ceai 6 Ron
11 Coca-Cola Bauturi racoritoare 10 Ron
12 Coca-Cola Zero Zahar Bauturi racoritoare 10 Ron
19 Apa mineral Dorna Bauturi racoritoare 10 Ron
18 Apa plata Dorna Bauturi racoritoare 10 Ron
16 Cappy Lemonade Bauturi racoritoare 10 Ron
13 Fanta Bauturi racoritoare 10 Ron
15 Fuzetea Bauturi racoritoare 10 Ron
17 Schwepps Bauturi racoritoare 10 Ron
14 Sprite Bauturi racoritoare 10 Ron
26 Briose cu branza si Produs panificatie 10 Ron
cascaval
25 Briose cu ciocolata fara Produs panificatie 10 Ron
faina
23 Briose cu cocos si ananas Produs panificatie 8 Ron
30 Briose cu nuca de cocos Produs panificatie 8 Ron
20 Briose cu Nutella Produs panificatie 8 Ron
29 Briose cu prune Produs panificatie 8 Ron
27 Briose cu struguri Produs panificatie 8 Ron
21 Briose cu vanilie Produs panificatie 8 Ron

23
 Briose Produs panificatie 8 Ron
intoarse cu
24 ananas
22 Briose pufoase cu unt Produs panificatie 8 Ron
31 Placinta cu mere Produs panificatie 12 Ron
32 Placinta cu branza dulce Produs panificatie 12 Ron
33 Placinta cu branza sarata Produs panificatie 12 Ron
34 Placinta cu mere si gutui Produs panificatie 12 Ron
35 Placinta cu nuci si Produs panificatie 12 Ron
caramel
36 Placinta machidoneasca Produs panificatie 12 Ron
cu praz
37 Placinta cu fructe de Produs panificatie 12 Ron
padure
38 Placinta cu cirese Produs panificatie 12 Ron
39 Placinta cu visine Produs panificatie 12 Ron
40 Inghetata fara zahar Dulciuri 3 Ron/ cupa
41 Inghetata de vanilie Dulciuri 3 Ron/ cupa
42 Inghetata de cacao Dulciuri 3 Ron/ cupa
43 Inghetata de fructe de Dulciuri 3 Ron/ cupa
padure
44. lindt assorted small Dulciuri 1 leu/bucata
sweets

24
PREŢUL

25
 Prețul (factorul-cheie al deciziei de cumpărare) este singura
componentă a mix-ului de marketing care aduce venit,
celelalte generând numai costuri. Prețul diferențiază de multe ori produsul de cel al
concurenței. Întotdeauna s-a considerat că odată cu un preț mai ridicat va veni și calitatea
produsului sau serviciului, de aceea nu am căzut în plasa începătorului și ne-am stabilit
prețurile în conformitate cu legislația României (pentru produsele vândute- 19% TVA și un
adaos comercial de aproximativ 30%).

Pentru produsele pe care le oferim vom aplică următoarele prețuri:

PLASAMENTUL

Pentru a atrage cât mai repede și cât mai mulți clienți, fără a fi eclipsaţi de o concurență mai
puternică, am decis să ne aplasăm firma în municipiul Constanța, județul Constanța, Strada
,întrucât este o zonă semi-centrală ușor accesibilă și populată.
            Costurile pentru locație:

NR.CRT NECESITĂŢI COST

1 Închiriere locaţie 5.000 lei / lună

2 Electricitate 300 lei / lună

3 Apă 190 lei / lună

4 Internet şi telefonie 60 lei / lună

5 Încălzire 290 lei / lună

PROMOVAREA
Fiecare antreprenor trebuie să dovedească calități excepționale de promovare a
produselor sale pentru a putea ajunge cunoscut. Metodele noastre de advertising vor din cele
mai moderne, orientate pe nevoile clientului și transpunerea lor în caracteristicile afacerii.

            Promovarea va opera pe două nivele: va informa potențialii clienți cu privire la firmă,
servicii și produse, făcându-i conștienți de existența acestora, va convinge clienții asupra
beneficiile aduse pe serviciile și produsele noastre și la va spune de ce ar trebui să se
intereseze mai întâi de serviciile noastre și să cumpere aceste produse și nu pe altele, fapt ce

26
 creează dorința de a achiziționa și de a folosi produsul sau
serviciul, va confirma clienților calitatea. Prețurile de
promovare vor rămâne cât mai scăzute posibil, însă metodele vor fi din ce în ce mai inovative.
Vom plăti pentru realizarea de broșuri, bannere, autocolant decorativ pentru mașini, cărți de
vizită, pliante și o publicitate pe Facebook si Instagram. Pentru orice eventualitate, ne bazăm
pe probabilitatea finanțării externe, sau a unor sponsorizări. Toate aceste metode folosite
corect au ca scop garantarea longevității firmei.  

Costuri promovare:
NR. PROMOVARE COST CANTITATE FURNIZORI
CRT
1. Pliante 250 1250 http://www.pliante.com.ro
Bannere lei 2 în zona http://www.mediazoneprint.ro
2. Publicitate 230 € centrală Facebook si alte site-uri de
3. online 40 € 1 anunț socializare
Site 17 € - https://www.squarespace.com
4. Autocolant 300 2 http://www.colantaridesign.ro/47-
maşină lei colantari-auto
5.

Banner:

Pie Out își propune ca obiectiv principal să atragă în primul an clienți din întregul județ,
vânzările urmând un trend ascendent, cu o creștere în medie de 4% pe lună, obținând astfel un

27
 progres anual de 47%. În același timp se urmărește o
creștere masivă a notorietății firmei, atât în mediul online,
cât și în mediul offline.
Acest obiectiv va putea fi realizat prin intermediul promovării online cu ajutorul unui
site care va avea numele: „ˮ și se va adresa în special pieței-țintă. Site-ul va avea un caracter
informativ.

Obiectivele trebuie să îndeplinească condițiile SMART și, în principal, cele două

condiții de bază:

 Să fie măsurabile.
 Să fie realizabile până la o dată viitoare prestabilită.

Publicarea site-ul va fi efectuată până la dată de 22 ianuarie 2020, dorind că până în

aprilie 2021 să aibă cel puțin 1500 de accesări pe săptămâna, rezultând astfel un interes
crescând al pieței-țintă, creșterea notorietății afacerii, un interes mai mare pentru produsele
românești, rezultatul final fiind reprezentat de un număr mai mare de persoane care apelează
la serviciile noastre.

2.7. Obiective de marketing

Obiective pe termen scurt ̶ 1 an

 Atragerea a minim 20 clienţi fideli
 Realizarea unei pagini web
Obiective pe termen mediu ̶ 2-3 ani
 Menţinerea raportului preţ-calitate în favoarea clienţilor
 Dezvoltarea afacerii şi într-un alt punct de lucru, tot în Constanţa
 Adăugarea unei secţii vestimentare unicat
 Menţinerea relaţiilor cu clienţii actuali şi cresterea numărului acestora cu 4
în fiecare lună

Obiective pe termen lung ̶ peste 3 ani

 Atingerea unei cote de piaţă de 60%
 Menţinerea preţului serviciilor la un standard ridicat pentru că astfel se
sugerează şi calitatea lor ridicată

2.8. Obiective strategice

28
 Clienţii noştri sunt ceea ce contează .
Prioritatea numărul 1 este să înţelegem şi să satisfacem necesităţile
specifice ale clienţilor noştri. Vom colabora îndeapropae cu clienţii şi cu
partenerii noştri de business pentru a satisface la cel mai înalt nivel
cerinţele de performanţă tehnologică, mentenanţă şi viteză de reacţie.

Lucru în echipă este esenţial.

Vom lucra ca şi parteneri ai aceleiaşi echipe Pie Out împreuna cu familia
de furnizori şi de clienţi. Vom împărtăşi viziunea şi principiile Pie Out ca
şi echipă unită.

Personalul Pie Out reprezintă cheia succesului nostru.

Angajaţii sunt cea mai valoroasă resursă a nostră. Vom dezvolta un mediu
de lucru productiv şi profesionalist, un set de aptitudini, cunştinţe şi
activităţi de înaltă calitate, un sistem de lucru concurenţial şi performant.

Inovarea şi creativitatea sunt factori esenţiali pentru succesul nostru

Vom caută în continuu noi abordări pentru dezvoltarea de produse şi servicii care să satisfacă
necesităţile curente şi de viitor ale clienţilor noştri.

Protecţia mediului ambiental

Apreciem diversitatea
Respectam şi recunoaştem
beneficiile diversităţii
personalităţii umane.
şi de lucru şi siguranţa muncii Ne conducem pe noi înşine
sunt cruciale într-o manieră etică şi morală
Activitățile Pie Out se vor Suntem responsabili pentru
desfășura într-un mediu de lucru acţiunile şi performanţele
sigur pentru angajaţii noştri, noastre faţă de mediul economi
pentru mediul înconjurător şi social şi suntem devotaţi uno
standarde morale şi etice
general apreciate.

29
 MATRICEA CADRU LOGIC

Logica intervenţiei Indicatori de realizare Surse şi mijloace de Ipoteze

verificabili în mod verificare
obiectiv
Obiective  Câștiguri financiare ale  Formarea unei clientele  Rapoarte de proiect  Implicarea sporită a
generale conducerii cafenelei după 1 an de la  Rapoarte ale echipei de marketing
 Cheltuieli de deschidere scăzute deschidere departamentului  Angajarea de personal
 Mulţumirea clientilor  Recuperarea investiţiei financiar-contabil
într-un an de la
deschidere

Scopul  Lărgirea pieţei din domeniul  Cifra de afaceri a  Rapoarte la Camera  Implicarea sporită a
proiectului restaurantelor firmei creşte cu 5% după de Comerţ echipei de marketing
2 ani  Rapoarte de proiect  Angajarea de personal
 Numărul clienţilor  Rapoarte ale  Aplicarea de
creşte în următorii 2 ani departamentului chestionare asupra
financiar-contabil viitorilor posibili clienţi şi
ai concurenţei

30
Rezultate  Numărul clienţilor  Rapoarte ale  Interes sporit al
asteptate creşte în următorii 2 ani departamentului mediului de afaceri
 Entuziasmul şi mulţumirea  Numărul de personal financiar-contabil  Angajarea de personal
clienţilor calificat creşte cu 2%  Rapoarte ale  Implicarea sporită a
 Politica de marketing eficientă după 1 an evidenţei AJOFM echipei de marketing
şi eficace  Numărul de campanii  Rapoarte asupra  Management eficient
 Analiza amănunţită a de promovare creşte cu progresului
concurenţei 5% după 1 an proiectului

Activităţi 1.Pregătirea deschiderii noi  Informare şi  Rapoarte de  Interes sporit al

cafenele (Planificarea, Găsirea documentare din reviste monitorizare si mediului de afaceri
unui spaţiu, Studiu asupra de specialitate eveluare a proiectului  Angajarea de personal
eventualilor clienţi, Înfiinţarea  Achiziţionare de  Programul  Implicarea sporită a
unei firme, Obţinerea produse necesare activităților si echipei de marketing
autorizaţiilor, Stabilirea  Controlul şi asigurarea întâlnirilor  Management eficient
bugetului) calităţii
2. Executarea (Amenajarea
spaţiului, Angajarea de personal
calificat)
3. Pregătirea pentru deschidere
(Achiziţionarea produselor
necesare în cafenea, Stabilirea
tarifelor, Publicitate pentru
cunoaşterea cafenelei)
4. Deschiderea cafenelei

2.9 Analiza S.W.O.T.

31
 Strenght
Weaknesses
1.Existența unei decizii strategice clare
2.Suficiența resurselor financiare 1. Lipsa de experiență
disponibile 2.Lipsa unor abilități deosebite
3.Preț favorabil pentru clienți 3.Lipsa competenței manageriale
4.Fidelitatea angajaților
Analiza
S.W.O.T.
Threats Opportunities
1.Schimbări ale cerințelor gusturilor sau 1. Retragerea concurenților
preferințelor pieței țintă
2. Creșterea popularității produsului
2.Intrarea unor noi concureți pe piață
3. Posibilitatea de apariție a unor noi
3. Intrarea într-operioadă de recesiune investitori
economică la nivel național

CAPITOLUL III - PLANUL DE PRODUCȚIE

1.MANAGMENTUL PRODUCȚIEI

32
 „Oriunde se desfășoară activități de producție, există și
costuri. Conducerile firmelor știu că fiecare dolar inutil
înseamnă un profit mai mic cu un dolar și țin seama de acest lucru în momentul în care
stabilesc planul de producție și desfacere… Firmele urmăresc să aplice o metodă de
producție cât mai eficientă, care să dea rezultate cu cele mai mici costuri… Analiza
producției și a costurilor se bazează pe conceptul de funcție de producție, care reflectă
cantitatea maximă de produse ce poate fi obținută utilizând diferite combinații de factori de
producție.”

(Paul Samuelson, Economie politică)

Domeniul principal de activitate al societății noastre este domeniul gastronomic, căruia îi

corespunde grupa CAEN 561
 activitatea principală: clasa CAEN 5630 pentru baruri și alte activități de servire
 activități secundare: clasa CAEN 5610 pentru restaurante

Toate acestea ni se prezintă împreună cu o serie de probleme, precum:

 Realizarea unor rezultate maxime cu minim de resurse deoarece acestea sunt limitate
în raport cu nevoile nelimitate, cu potenţialul planetei şi cu nivelul ştiinţei şi tehnicii.
 Folosirea analizei cost-beneficiu pentru a evalua efectele economice ale conducerii
producţiei, ca şi ale poluării.
 Abordarea tehnică/cantitativă este completată de cea umanistă a analizei şi din punctul
de vedere al psihologiei angajatului văzut ca partener într-o afacere.
Supravegherea impactului ecologic al producție.

Managementul producției constituie acțiunea de coordonare a ansamblului de activități ce

conduc la satisfacerea cererilor clienților, în raport cu condițiile economice viabile. Acesta
coordonează oferta de servicii de înfrumusețare corporală oferită în concordanță cu dorințele
clienților. Având drept exemplu fluxul din ce în ce mai ridicat al ideilor și al proiectelor ce
împânzesc sfera lumii afacerilor, noi, firma PIEOUT SRL, dorim să oferim potențialilor
clienți servicii de înaltă calitate, care să vină în întâmpinarea nevoilor acestora.

Diferența între cafeneaua noastră și celelalte afaceri similare existente deja în oraș este
calitatea superioară a produselor noastre, folosind ingrediente naturale și biologice
comercializate de producători locali. De asemenea, alături de produse de cea mai înaltă
calitate oferim atât mediu propice consumului produselor achiziționate de la noi cât și un timp
minim de așteptare. Astfel, scopul nostru principal este satisfacerea nevoilor consumatorului,
folosindu-ne de experiențele mai puțin plăcute pe care aceștia le-au întâlnit în cadrul altor
cafenele sau patiserii din cadrul orașului. Minimizăm timpul de așteptare, oferind un loc
plăcut cu o atmosfera prietenoasă pentru savurarea produselor noastrea.

33
 Cu siguranță, orice activitate economică aduce cu sine un
număr mare de cheltuieli; principalul nostru scop este de a
găsi o strategie prin care să putem reduce eventualele costuri și sa obținem profit, depășind
pragul de rentabilitate.

În concluzie, pentru a avea succes pe piață și pentru a face față concurenței iminente, firma
noastră trebuie să demonstreze o mare capacitate de competitivitate și să se finalizeze prin
concordanța dintre interesele consumatorului și cele ale producătorului.

I. Planificarea globală
Pentru a asigura succesul afacerii ne axăm pe cerințele consumatorului,
fructificând experiențele neplăcute din cadrul altor cafenele precum timpul de
așteptare prea mare, produse de proastă calitate, spațiu neprietenos cu
consumatorul, sau un comportament neadecvat al consumatorului. Astfel,
pentru satisfacerea acestor necesității am venit cu soluții prielnice atât nouă cât
și consumatorilor. Dorim sa pregătim o cantitate mai mare de produse de
panificație înainte de deschiderea magazinul, alăture de achiziționarea mai
multor ustensile pentru a crește numărul de produse produs într-o anumita
durată de timp. Vom amenaja un spațiu care să satisfacă dorințele tuturor
consumatorilor și vom intervieva posibilii angajați cu grija pentru a preveni
orice eveniment neplăcut.

II. Amplasamentul
Asociația “PIEOUT” SRL are sediul pe Str. Bulevardul Tomis Bloc Tav-1
Scara A parter, apartamentul 1, Constanța. Spațiul alocat acestei firme ocupă
suprafața de 150 m2, fiind poziționat într-o zonă apropiată de centrul orașului.

III. Procesul tehnologic

Procesul de producție reprezintă totalitatea proceselor utilizate pentru transformarea
materiilor prime sau semifabricate în produse finite, menite să satisfacă necesitățile umane.

Procesul de producție este împărțit în patru mari ramuri: procesul tehnologic de bază,
procesul auxiliar, procesul de servire și procesul anex.

 Procesele tehnologice de bază sunt procesele care contribuie direct la realizarea

produselor finite, prin transformarea intrărilor în ieșiri. Acestea sunt denumite și
"procese de transformare" deoarece transformă resursele de intrare în produse
intermediare sau produse finite.
 Procesele auxiliare și procesele de servire asigură pregătirea, respectiv servirea
proceselor de bază. Ele includ de exemplu: transportul materialelor și produselor în

34
 procesul de producție, fabricarea serviciilor și
dispozitivelor.
 Procesele anexe reprezintă valorificarea resurselor reziduale rezultate în producție:
colectarea deșeurilor, regenerarea emulsiilor etc.

Procesul tehnologic cuprinde două mari categorii:

1.Procurarea produselor, aceasta realizându-se cu ajutorul furnizorilor.

2.Distribuirea produselor și satisfacerea cerințelor consumatorului.

IV. Aprovizionarea tehnico-materială

Pentru a crea stocul efectiv de produse vom colabora cu mai mulți furnizori de
renume, astfel asigurând deplina mulțumire a clienților noștri. Furnizorii vor fi aleși în funcție
de oferta de preț, încredere, apropierea față de sediu și calitatea produselor pe care aceștia ni
le vor pune la dispoziție.

Nr
. Valoarea anuală a
Furnizor Servicii
crt achizițiilor
.

Little Heaven Cake Furnizor de produse de panificație și

1. 23.200 LEI
Factory patisserie

Furnizor de asistență tehnica în crearea 216$

1. SQUARESPACE
și întreținerea site-ului 820 lei

8. ENEL Furnizor de energie electric 3.600 lei

9. ENGIE Furnizor de energie termică 3.500 lei

Furnizor de telefonie mobilă, fixă și de 720 lei

10. RDS
internet (nelimitat)

11. RAJA Furnizor de apă 2.300 lei

35
 Furnizor de cafea, cafea
decafeinizată, zahăr alb, zahăr brun,
12. ILLY 25.200 lei
cești ceramică, betișoare de amestecat
in cafea

13. Zuzu Furnizor de lapte, frișcă 11.423lei

14. Coca Cola Furnizor de băuturi răcoritoare 24.000 lei

15. Fares Furnizor de ceai 10.000 lei

16. Lidlt Furnizor de ciocolată 5.000 lei

Preț total/an 154.763 lei

36
 CONTRACT CU FURNIZORII
Contract de furnizare
nr.______________data_______________
1. Preambul

În temeiul OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor

de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr.337/2006, s-a încheiat prezentul contract de furnizare
de produse, între
........................................................................................... denumire autoritate
contractantăadresa sediu .....................................................................
telefon/fax .............................................. numar de
înmatriculare .................................................. cod fiscal ................................... cont
trezorerie ............................................................................... reprezentată
prin ....................................................................................................... (denumirea
conducătorului), funcţia...............................................în calitate de achizitor, pe de o parte
şi
……... ................ ........................... ……………. denumire operatorul
economic ........................................................................................................... adresa sediu
………………… ........................................................................
telefon/fax .......................................... număr de înmatriculare ..................................... cod
fiscal ................................... cont (trezorerie,
bancă) .............................................................................................................. reprezentat
prin ................................................................................................ (denumirea conducătorului)
funcţia...............................................în calitate de furnizor, pe de altă parte.

2. Definiţii
2.1 - În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretaţi astfel:
a. contract– reprezintă prezentul contract şi toate Anexele sale.
b. achizitor şi furnizor - părţile contractante, aşa cum sunt acestea numite în prezentul
contract;

37
 c. preţul contractului- preţul plătibil furnizorului de
către achizitor, în baza contractului, pentru
îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor asumate prin contract;
d. produse - echipamentele, maşinile, utilajele, orice alte bunuri, cuprinse în
anexa/anexele la prezentul contract, pe care furnizorul se obligă, prin contract, să le
furnizeze achizitorului;
e. servicii - servicii aferente livrării produselor, respectiv activităţi legate de furnizarea
produselor, cum ar fi transportul, asigurarea, instalarea, punerea în funcţiune,
asistenţa tehnică în perioada de garanţie, şi orice alte asemenea obligaţii care revin
furnizorului prin contract;
f. origine-locul unde produsele au fost realizate, fabricate. Produsele sunt fabricate
atunci când prin procesul de fabricare, prelucrare sau asamblare majoră şi esenţială a
componentelor rezultă un produs nou, recunoscut comercial, care este diferit, prin
caracteristicile sale de bază, prin scop sau prin utilitate, de componentele sale.
Originea produselor și serviciilor poate fi distinctă de naţionalitatea furnizorului.
g. destinaţie finală- locul unde furnizorul are obligaţia de a furniza produsele;
h. termenii comerciali de livrare vor fi interpreaţi conform INCOTERMS 2000 –
Camera Internaţională de Comerţ (CIC).
i. forţa majoră- un eveniment mai presus de controlul părţilor, care nu se datorează
greşelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii
contractului şi care face imposibilă executarea şi, respectiv, îndeplinirea contractului;
sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluţii, incendii, inundaţii sau
orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou,
enumerarea nefiind exhaustivă ci enunciativă. Nu este considerat forță majoră un
eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare,
face extrem de costisitoare executarea obligaţiilor uneia din părţi;
j. zi- zi calendaristică; an - 365 de zile.
(se adaugă orice alţi termeni pe care părţile înţeleg să îi definească pentru contract)

3. Interpretare
3.1 În prezentul contract, cu excepţia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor
include forma de plural şi vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2 Termenul “zi”sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă nu se
specifică în mod diferit.
Clauze obligatorii

4. Obiectul principal al contractului

38
 4.1 - Furnizorul se obligă să furnizeze, respectiv să vândă,
să livreze şi, după caz, să instaleze şi să
întreţină .................................................(denumirea produselor şi cantitatea), în perioada/
perioadele convenite, produsele definite în prezentul contract.

4.2 - Achizitorul se obligă să achiziţioneze, respectiv să cumpere şi să plătească preţul

convenit în prezentul contract.

5. Preţul contractului
5.1 Preţul contractului, respectiv preţul produselor livrate şi a serviciilor accesorii prestate,
este de ………. lei, sau după caz …….. euro, la care se adaugă ……… TVA.

6. Durata contractului
6.1 – Durata prezentului contract este de ….. luni, începând de la data de …….
(se înscrie perioada şi data)
6.2 . Prezentul contract încetează să producă efecte la data de ....
( se înscrie data la care încetează contractul)

7. Executarea contractului
7.1 – Executarea contractului începe după constituirea garanţiei de bună execuţie, la data
de ......
(se precizează data la care intră în efectivitate contractul)

8. Documentele contractului
8.1 - Documentele contractului sunt:
(Se enumeră documentele pe care parţile le înțeleg ca fiind ale contractului)

9. Obligaţiile principale ale furnizorului

9.1- Furnizorul se obligă să furnizeze produsele la standardele şi sau performanţele prezentate
în propunerea tehnică.

39
 9.2. Furnizorul se obligă să furnizeze produsele în graficul
de livrare prezentat în propunerea tehnică, anexă la
contract.
9.3 - Furnizorul se obligă să despăgubească achizitorul împotriva oricăror:
i) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de
proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de
echipamentele, materialele, instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legatură
cu produsele achiziţionate;
ii)daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia
situaţiei în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini
întocmit de către achizitor.

10. Obligaţiile principale ale achizitorului

10.1 - Achizitorul se obligă să recepţioneze produsele în termenul convenit.
10.2 – Achizitorul se obligă să plătească preţul produselor către furnizor în termenul convenit
de la emiterea facturii de către acesta. Plăţile în valută se vor efectua prin respectarea
prevederilor legale.
(se precizează termenul de plată de la emiterea facturii şi, după caz, graficul de plată)
10.3-Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea perioadei
convenite atunci furnizorul are dreptul de a sista livrarea produselor şi de a beneficia de
reactualizarea sumei de plată la nivelul corespunzător zilei de efectuare a plăţii. Imediat după
ce achizitorul îşi onorează obligaţiile, furnizorul va relua livrarea produselor în cel mai scurt
timp posibil.

11. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor

11.1-În cazul în care, din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeşte să-şi îndeplinească
obligaţiile asumate, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din preţul contractului, ca
penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din preţul contractului.
(se precizează cota procentuală pentru fiecare zi/săptămână de întârziere, până la
îndeplinirea efectivă a obligaţiilor)
11.2 - În cazul în care achizitorul îşi onorează obligaţiile în termen de 28 de zile de la
expirarea perioadei convenite, atunci acestuia îi revine obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o
sumă echivalentă cu o cotă procentuală din plata neefectuată.
(se precizează aceiaşi cotă procentuală prevazută la 11.1 pentru fiecare zi/saptamână de
întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor)

40
 11.3 -Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul
contract de către una dintre părţi, în mod culpabil și repetat,
dă dreptul părţii lezate de a considera contractul de drept reziliat şi de a pretinde plata de
daune-interese.
11.4 - Achizitorul îşi rezervă dreptul de a renunţa la contract, printr-o notificare scrisă
adresată furnizorului, fără nici o compensaţie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiţia că
această anulare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru
furnizor. În acest caz, furnizorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzatoare pentru
partea din contract îndeplinită pâna la data denunţării unilaterale a contractului.

Clauze specifice
12. Garanţia de bună execuţie a contractului
12.1 - (1) Furnizorul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului în
cuantum de ……., pentru perioada …… şi, oricum, până la intrarea în efectivitate a
contractului.
( se precizează modul de constituire, cuantumul şi perioada de constituire a garanţiei de
bună execuţie)
12.2 - Achizitorul se obligă să elibereze garanţia pentru participare şi să emită ordinul de
începere a contractului numai după ce furnizorul a făcut dovada constituirii garanţiei de bună
execuţie.
12.3 - Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita
prejudiciului creat, dacă furnizorul nu îşi îndeplineşte nu îşi execută, execută cu întârziere sau
execută necorespunzator obligaţiile asumate prin prezentul contract.. Anterior emiterii unei
pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a notifica acest lucru
furnizorului, precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate.
12.4 – Achizitorul se obligă să restituie garanţia de bună execuţie …… în termen de ….. de la
îndeplinirea obligaţiilor asumate.
( se precizează modul de restituire şi termenul)
12.5 - Garanţia produselor este distinctă de garanţia de bună execuţie a contractului.

13. Recepţie, inspecţii şi teste

13.1 - Achizitorul sau reprezentantul sau are dreptul de a inspecta şi/sau testa produsele pentru
a verifica conformitatea lor cu specificaţiile din anexa/anexele la contract.
13.2 - (1) Inspecţiile şi testările la care vor fi supuse produsele, cât şi condiţiile de trecere a
recepţiei provizorii şi a recepţiei finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la prezentul
contract.

41
 (2) Achizitorul are obligaţia de a notifica, în scris,
furnizorului, identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi
pentru efectuarea recepţiei, testelor şi inspecţiilor.
13.3 - Inspecţiile şi testele din cadrul recepţiei provizorii şi recepţiei finale (calitative) se vor
face la destinaţia finală a produselor.
(se precizează destinaţia finală a produselor)
13.4 - Dacă vreunul din produsele inspectate sau testate nu corespunde specificaţiilor,
achizitorul are dreptul sa îl respingă, iar furnizorul are obligaţia, fără a modifica preţul
contractului:
a) de a înlocui produsele refuzate;
b) de a face toate modificarile necesare pentru ca produsele să corespundă specificaţiilor
lor tehnice.
13.5 - Dreptul achizitorului de a inspecta, testa şi, daca este necesar, de a respinge, nu va fi
limitat sau amânat datorită faptului că produsele au fost inspectate şi testate de furnizor, cu
sau fără participarea unui reprezentant al achizitorului, anterior livrării acestora la destinaţia
finală.
13.6 - Prevederile clauzelor 13.1-13.4. nu îl vor absolvi pe furnizor de obligaţia asumării
garanţiilor sau altor obligaţii prevăzute în contract.

14. Ambalareşi marcare

14.1 - (1) Furnizorul are obligaţia de a ambala produsele pentru ca acestea să facă faţă, fără
limitare, la manipularea dură din timpul transportului, tranzitului şi expunerii la temperaturi
extreme, la soare şi la precipiţaţiile care ar putea să apară în timpul transportului şi depozitării
în aer liber, în aşa fel încât să ajungă în bună stare la destinaţia finală.
(2) În cazul ambalării greutăţilor şi volumelor în formă de cutii, furnizorul va lua în
considerare, unde este cazul, distanţa mare până la destinaţia finală a produselor şi absenţa
facilităţilor de manipulare grea în toate punctele de tranzit.
14.2 - Ambalarea, marcarea şi documentaţia din interiorul său din afara pachetelor va respecta
strict cerinţele ce vor fi special prevăzute în contract, inclusiv cerinţele suplimentare.
(se precizează aceste cerinţe, inclusiv cele suplimentare şi orice alte instrucţiuni ulterioare
cerute de către achizitor)
14.3-Toate materialele de ambalare a produselor, precum şi toate materialele necesare
protecţiei coletelor (paleţi de lemn, foi de protecţie, etc) ramân în proprietatea achizitorului.

15. Livrarea şi documentele care însoţesc produsele

42
 15.1 - Furnizorul are obligaţia de a livra produsele la
destinaţia finală indicată de achizitor respectând:
a) datele din graficul de livrare, şi
b) termenul comercial stabilit;
după primirea ordinului de începere.
15.2 - (1) La expedierea produselor, furnizorul are obligaţia de a comunica, în scris, atât
achizitorului, cât şi, după caz, societăţii de asigurări, datele de expediere, numărul
contractului, descrierea produselor, cantitatea, locul de încarcare şi locul de descărcare.
(2) Furnizorul va transmite achizitorului documentele care însoţesc produsele:
(se precizează documentele care vor însoţi produsele)
15.3 - Certificarea de către achizitor a faptului că produsele au fost livrate parţial sau total se
face după instalare şi după recepţie, prin semnarea de primire de către reprezentantul autorizat
al acestuia, pe documentele emise de furnizor pentru livrare.
15.4 - Livrarea produselor se consideră încheiată în momentul în care sunt îndeplinite
prevederile clauzelor recepţia produselor.

16. Asigurări
16.1 - Furnizorul are obligaţia de a asigura complet produsele furnizate prin contract
împotriva pierderii sau deteriorării neprevăzute la fabricare, transport, depozitare şi livrare, în
funcţie de termenul comercial de livrare convenit.
(se precizează termenul comercial de livrare)

17. Servicii
17.1 - Pe lângă furnizarea efectivă a produselor, furnizorul are obligaţia de a presta şi
serviciile accesorii furnizării produselor, fără a modifica preţul contractului.
17.2. - Furnizorul are obligaţia de a presta serviciile, pentru perioada de timp convenită, cu
condiţia ca aceste servicii să nu elibereze furnizorul de nici o obligaţie de garanţie asumată
prin contract.
(se precizează perioada de timp convenită pentru prestarea serviciilor)

18. Perioada de garanţie acordată produselor

18.1 - Furnizorul are obligaţia de a garanta că produsele furnizate prin contract sunt noi,
nefolosite, de ultimă generaţie şi incorporeaza toate îmbunătăţirile recente în proiectare şi
structura materialelor. De asemenea, furnizorul are obligaţia de a garanta că toate produsele
furnizate prin contract nu vor avea nici un defect ca urmare a proiectului, materialelor sau

43
 manoperei (cu excepţia cazului când proiectul şi/sau
materialul e cerut în mod expres de către achizitor) sau
oricărei alte acţiuni sau omisiuni a furnizorului şi că acestea vor funcţiona în condiţii normale
de funcţionare.
18.2 - (1) Perioada de garanţie acordată produselor de către furnizor este cea declarată în
propunerea tehnică.
(se precizează perioada de garanţie acordată produselor)
(2) Perioada de garanţie a produselor începe cu data recepţiei efectuate după livrarea şi
instalarea acestora la destinaţia finală.
18.3 - Achizitorul are dreptul de a notifica imediat furnizorului, în scris, orice plângere sau
reclamaţie ce apare în conformitate cu această garanţie.
18.4 - La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea
sau de a înlocui produsul în perioada convenită, fără costuri suplimentare pentru achizitor.
Produsele care, în timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o
nouă perioadă de garanţie care curge de la data înlocuirii produsului.
(se precizează perioada de remediere a defecţiunilor sau de înlocuire a produsului)
18.5 - Dacă furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze defectul în perioada
convenită, achizitorul are dreptul de a lua măsuri de remediere pe riscul şi spezele furnizorului
şi fără a aduce nici un prejudiciu oricăror alte drepturi pe care achizitorul le poate avea faţă de
furnizor prin contract.

19. Ajustarea preţului contractului

19.1 - Pentru produsele livrate şi pentru serviciile prestate, plăţile datorate de achizitor
furnizorului sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la contract.
19.2 - Preţul contractului se actualizează utilizând formula de ajustare convenită.
(se precizează formula de ajustare)
20. Amendamente
20.1 -Părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni
modificarea clauzelor contractului, prin act adiţional, numai în cazul apariţiei unor
circumstanţe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora şi care nu au putut fi
prevăzute la data încheierii contractului.

21. Subcontractanţi
21.1 - Furnizorul are obligaţia, în cazul în care părţi din contract le subcontractează, de a
încheia contracte cu subcontractanţii desemnaţi, în aceleaşi condiţii în care el a semnat
contractul cu achizitorul.

44
 21.2 - (1) Furnizorul are obligaţia de a prezenta la
încheierea contractului, toate contractele încheiate cu
subcontractanţii desemnaţi.
(2) Lista subcontractanţilor, cu datele de recunoaştere ale acestora, cât şi contractele încheiate
cu aceştia se constituie în anexe la contract.
21.3 - (1) Furnizorul este pe deplin răspunzator faţă de achizitor de modul în care îndeplineşte
contractul.
(2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător faţă de furnizor de modul în care îşi
îndeplineşte partea sa din contract.
(3)Furnizorulare dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanţilor dacă aceştia nu îşi
îndeplinesc partea lor din contract.
21.4 - Furnizorul poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu şi-a îndeplinit
partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va schimba preţul contractului şi va
fi notificată achizitorului.
22. Întarzieri în îndeplinirea contractului
22.1 -Furnizorul are obligaţia de a îndeplinicontractul de furnizare în perioada/perioadele
înscrise în graficul de livrare.
22.2 - Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului, furnizorul nu respectă graficul de livrare sau
de prestare a serviciilor, acesta are obligaţia de a notifica, în timp util, achizitorului;
modificarea datei/perioadelor de furnizare asumate în graficul de livrare se face cu acordul
parţilor, prin act adiţional.
22.3 - În afara cazului în care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de
executie, orice intârziere în indeplinirea contractului dă dreptul achizitorului de a solicita
penalităţi furnizorului.

23. Cesiunea
23.1 - Furnizorul se obligă să nu transfere total sau parţial obligaţiile asumate prin contract,
fară să obţină, în prealabil, acordul scris al achizitorului.
23.2 – Cesiunea nu va exonera furnizorul de nici o responsabilitate privind garanţia sau orice
alte obligaţii asumate prin contract.
24. Forţa majoră
24.1 - Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.
24.2 - Forţa majoră exonerează parţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin
prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.
24.3 - Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar
fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau parţilor până la apariţia acesteia.

45
 24.4 - Partea contractantă care invocă forţa majoră are
obligaţia de a notifica celeilalte părţi, imediat şi în mod
complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării
consecinţelor.
24.5- Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de 6
luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a
prezentului contract, fără ca vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.
25. Soluţionarea litigiilor
25.1 - Achizitorul şi furnizorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin
tratative directe, orice neîntelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în
legatură cu îndeplinirea contractului.
25.2 - Dacă, după 15 de zile de la începerea acestor tratative, achizitorul şi furnizorul nu
reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa
să se soluţioneze, fie prin arbitraj la Camera de Comerţ şi Industrie a României, fie de către
instanţele judecătoreşti din Romania.
(se precizează modalitatea de soluţionare a litigiilor)

27. Limba care guvernează contractul

27.1 - Limba care guvernează contractul este limba română.

28. Comunicări
28.1 - (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie
să fie transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât şi în momentul
primirii.
28.2 - Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu
condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

29. Legea aplicabilă contractului

29.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.
Părâţile au înţeles să încheie azi .............. prezentul contract în două exemplare, câte unul
pentru fiecare parte. ( se precizează data semnării de către părţi)

Achizitor Furnizor
............................ ..............................

46
 (semnătura autorizată)
(semnătura autorizată)
LS LS

Echipamente și tehnologii necesare lansării firmei:

Denumire Preț Descriere Imagine Cantitate

Set mobilier de
Set masa cu 6
1 029lei bar, 7 piese, lemn 2
scaune
masiv reciclat

SEPIA 1 este o
masa de cafea ce
face parte din
colectia de
874,00 mobilier
Masa 1
Lei EVOhoreca 2018-
2019.
Dimensiune
- diametru 80 cm
- inaltime 30 cm

Canapeaua JASON
are un design unic
aceasta canapea
este recomandata in
cluburi, cafenele si
baruri.
724,73
Canapea 1
Lei
Dimensiuni:
-lungime
- adancime sezut 50
cm
- adancime totala
70 cm
- inaltime sezut 45 c

47
 Lampă
Lampă 83,25 suspendată
BASKET 10
Lei 3xE27/60W/230V
negru

Scaune de bar
Scaun bar 220 lei lemn masiv de 4
mango

Bar mic 120cm,

1.942,80 Lemn Masiv
Bar 1
Lei 120x51x210cm,
Finisaj Negru

Biblioteca
deschisa -
Biblioteca 1200,10 lei Culoare_P039 2

48
 Vitrina calda,
Hendi, cu doua
nivele, 400W,
Vitrina 2.099 Lei incalzire
infrarosu, 1
termostat reglabil
pana la 85 gr C,
554x376x(H)432
mm

Espressor
profesional
Esspresor 14.394 lei Astoria Gloria AL 3
versiune manuala
1 grup

Suport Suport
839 Lei 4
servetele servetele 12cm

Tava servire
rotunda, Hendi,
Tava servit
20 lei polipropilena cu 6
rotunda
suprafata cauciuc
anti-alunecare

49
 Suport
profesional
servire bufet,
Inox, cu 3 platouri
Platou 78,59 Lei
Portelan premium
2
Diam=28.5 cm,
Cosy & Trendy
by Hendi, H=48
cm

Platou tort cu
picior, suport
Platou rotativ 62,39 Lei rotativ, Hendi, 4
inox, 300x(H)90
mm

Set de oglinzi
hexagonale -
Oglinzi 28,02 lei 2
design
personalizat

5 buc Plante
care purifica
Plante 72,50 lei aerul - 3
Combinatie -
Planta

50
 Serviciu de 12
cafea Ambition,
Serviciu cafea 32,50 lei 61172, Alb

Farfurii 39 lei Set 3 platouri 3

pentru servire
Leaves, InArt,
ceramica, alb

Blat lucru 1122 lei Bucatarie Rhea, 1

alba, 260 cm, 12C

Cuptor 220lei Cuptor Donald cu 1

incalzire electrica

51
 Coș de Gunoi 2
Curver
Coș de Gunoi 30 lei Dominique cu
Capac Batant, 25
L

Total 57.736 lei

Total: 212.499
Design-ul ambalajului este bazat pe contactul iniţial intuitiv; acesta trebuie să fie puternic
pentru a motiva consumatorul să apeleze la serviciu. Şi procesul utilizării efective al
produsului trebuie bine pregătit emoţional deoarece cercetările ne demonstrează faptul că un
contact iniţial cu produsul este mult mai semnificativ decât recurgerea la întrebări adresate
personalului. Astfel, serviciile noastre au un nume de la sine înțeles, făcând mai ușoară
comunicarea dintre clienți și personală.
5. Calitatea

Calitatea reprezintă un criteriu de bază în obținerea satisfacției clienților și în profitul

firmei,dacă nivelul calității este mai ridicat, acesta determină o mai bună satisfacere a nevoilor
clienților și permite de cele mai multe ori creșterea profitului și asigurarea competitivității
produselor. De aceea noi avem o atmosferă relaxantă, care emană eleganță și calitate.
6. Realizarea produsului/ serviciului

Domeniul principal de activitate al societății noastre este înfrumusețarea corporală,

căruia îi corespunde grupa CAEN 561:
• activitatea principală: clasa CAEN 5630 pentru baruri și alte activități de servire
• activități secundare: clasa CAEN 5610 pentru restaurante

Programarea şi controlul operaţiilor este partea din planificare prin care sarcinile sunt
diferenţiate în timp şi în spaţiu până la operaţia de la postul de lucru. Deoarece investițiile au
un aport semnificativ în reușita afacerii, atrăgând cu ele costuri imense de realizare, am
realizat un tabel prin care să monitorizăm evoluția fiecărei investiții pe o perioadă de 6 luni.

52
 Perioada de realizare

Nr. Descrierea
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6
investiției

Proiectarea,
1. aprobarea și X
avizarea

Pregătirea și
2. amenajarea X X
sediului

Achiziționarea
3. echipamentelo X
r

Realizarea
probelor
4. X
tehnologice și
tehnice

Începerea
5. x
producției

Realizarea
6. producției X
planificate

Monitorizarea și controlul producției se va face după începerea realizării serviciilor și

produselor, respectiv a contactului cu piața. În următoarele tabele, am realizat o estimare
generală a vânzărilor și a încasărilor, lunar, în primii patru ani de funcționare. Astfel, volumul
vânzărilor se află într-o creștere continuă de-a lungul acestor ani.

53
 Produs Tip produs Pret

Nr ctr
5. Americano Cafea 9 Ron
6. Cappucino Cafea 9 Ron
8. Caramel machiatto Cafea 14 Ron
3. Coffee Latte Cafea 9 Ron
1. Espresso Cafea 9 Ron
4. Flat white Cafea 10 Ron
2. Latte Macchiato Cafea 9 Ron
7. Red eye Cafea 10 Ron
9. Ceai de fructe de padure Ceai 6 Ron
10. Ceai de menta Ceai 6 Ron
11 Coca-Cola Bauturi racoritoare 10 Ron
12 Coca-Cola Zero Zahar Bauturi racoritoare 10 Ron
19 Apa mineral Dorna Bauturi racoritoare 10 Ron
18 Apa plata Dorna Bauturi racoritoare 10 Ron
16 Cappy Lemonade Bauturi racoritoare 10 Ron
13 Fanta Bauturi racoritoare 10 Ron
15 Fuzetea Bauturi racoritoare 10 Ron
17 Schwepps Bauturi racoritoare 10 Ron
14 Sprite Bauturi racoritoare 10 Ron
26 Briose cu branza si Produs panificatie 10 Ron
cascaval
25 Briose cu ciocolata fara Produs panificatie 10 Ron
faina
23 Briose cu cocos si ananas Produs panificatie 8 Ron
30 Briose cu nuca de cocos Produs panificatie 8 Ron
20 Briose cu Nutella Produs panificatie 8 Ron
29 Briose cu prune Produs panificatie 8 Ron
27 Briose cu struguri Produs panificatie 8 Ron
21 Briose cu vanilie Produs panificatie 8 Ron
24 Briose intoarse cu ananas Produs panificatie 8 Ron
22 Briose pufoase cu unt Produs panificatie 8 Ron
31 Placinta cu mere Produs panificatie 12 Ron
32 Placinta cu branza dulce Produs panificatie 12 Ron
33 Placinta cu branza sarata Produs panificatie 12 Ron
34 Placinta cu mere si gutui Produs panificatie 12 Ron
35 Placinta cu nuci si Produs panificatie 12 Ron
caramel
36 Placinta machidoneasca Produs panificatie 12 Ron
cu praz
37 Placinta cu fructe de Produs panificatie 12 Ron
padure
38 Placinta cu cirese Produs panificatie 12 Ron
39 Placinta cu visine Produs panificatie 12 Ron
40 Inghetata fara zahar Dulciuri 3 Ron/ cupa
41 Inghetata de vanilie Dulciuri 3 Ron/ cupa
42 Inghetata de cacao Dulciuri 3 Ron/ cupa

54
 Inghetata Dulciuri 3 Ron/ cupa
de fructe de
43 padure
44. lindt assorted small Dulciuri 1 leu/bucata
sweets

55
Espresso
Pasul 1: Cupa

Este important să încălziți cupa înainte de a o folosi. Clătiți-l cu apă caldă, astfel încât
porțelanul sau paharul să nu vă răcească băutura în urma impactului.
Pasul 2: Portafilter & Coș

Apoi, verificați mânerul portafilter pentru a vă asigura că este curat și uscat. Nu uitați,
reziduurile de cafea vechi vor afecta gustul noului espresso pe care îl faceți. Un coș umed va
afecta extracția, deoarece va face cafeaua umedă.

Pasul 3: Grind & Doza

Introduceți cafeaua măcinată în portafiltrul. Acordați atenție dimensiunii de măcinare, precum

și a dozei pentru a vă asigura că nu exagerați sau sub-extrageți. (Amintiți-vă: cafeaua extrasă
va avea gust acru; cafeaua extrasă va fi amară.) Dacă aveți o mașină de tocat calibrată la
cerere, atunci este ușor să verificați doza. Dacă nu, este mai bine să folosiți o scară.

Pasul 4: Distribuiți motivele

Atingeți ușor mânerul portafilter pe covorul tampon pentru a distribui cafeaua măcinată
uniform sau - dacă aveți una - folosiți un instrument de distribuție. Acesta este un pas foarte
important, deoarece vă va asigura că nu aveți buzunare de aer în cafea. Prezența buzunarelor
de aer înseamnă că apa va canaliza, adică va lua rute specifice prin cafeaua măcinată, în loc să
se răspândească uniform. La rândul său, acest lucru înseamnă că unele motive vor extrage mai
multe decât altele.

Pasul 5: Tamp

Următorul pas este tamponarea. Din nou, scopul este de a elimina orice buzunare de aer și de
a asigura ca cafeaua este complet nivelată.

56
 Luați-vă tamponul și apăsați-l în jos pe cafeaua măcinată,
asigurându-vă că amândoi se potrivește drept și folosiți
suficientă presiune. Presiunea este importantă, deoarece aceasta va asigura ca cafeaua este
comprimată în mod adecvat și că pucul își va păstra forma. (Cu toate acestea, probabil nu
aveți nevoie de 30 lb de presiune, în ciuda mitului popular.) În mod similar, un tampon drept
vă va asigura că cafeaua este uniformă. În acest fel, vă va ajuta să evitați canalizarea și, la
rândul său, peste, sub sau extracție inconsecventă.

Pasul 6: polonez

În cele din urmă, folosind manipulatorul, lustruiește suprafața cafelei măcinate. Pentru a face
acest lucru, așezați tamponul deasupra pucului și rotiți. Acest lucru va netezi orice creste mici,
asigurând suprafața cafelei într-adevăr netedă și plană.
Pasul 7: Curățați

Vă puteți imagina comandând un cappuccino și găsind motive de cafea în el? Pentru a evita ca
acest lucru să se întâmple vreodată, asigurați-vă că curățați excesul de cafea uscată de pe
partea de sus, urechile și vârfurile portafiltrului.

Pasul 8: Clătiți

Clătiți capul de grup înainte de a introduce portafiltrul (periați capul de grup dacă trebuie).
Acest lucru va elimina toate particulele de cafea vechi din capul de duș. Aveți grijă să nu
treceți cu vederea acest pas! Dacă oricare dintre aceste particule l-ar face în espressorul tău, te
poți aștepta ca acesta să aibă un gust inconsistent sau învechit.
Pasul 9: Trage Espresso

În sfârșit, sunteți gata să introduceți mânerul portafilter în capul grupului și să începeți să

preparați espresso-ul! Asigurați-vă că începeți să preparați imediat, altfel căldura ar putea
provoca arderea suprafeței cafelei.

Pasul 10: Serviți

Odată ce aparatul se oprește - automat sau pentru că l-ai oprit manual la 25 de secunde -
scoateți cupa din tava mașinii. Acum puteți servi espressorul sau puteți începe să aburați
laptele pentru un latte sau cappuccino.

57
 Pasul 11: Renunțați la Puck

Îndepărtați portafiltrul și bateți puck-ul de cafea în cutia de bătut. Nu uitați să nu săriți

niciodată acest pas!
Pasul 12: Curățați mânerul

Curățați și clătiți mânerul gata pentru următoarea fotografie. Nu uitați nici să-l uscați!
Pasul 13: Curățați capul de grup

Clătiți și periați capul grupului. Trebuie să îl curățați bine pentru a elimina uleiurile sau
particulele care ar putea strica următoarea fotografie.
Pasul 14: Înlocuiți echipamentul

Puneți portafiltrul înapoi în capul grupului, gata pentru runda următoare. Acest lucru îl va
menține curat și fierbinte și, de asemenea, îl va împiedica să se piardă!

Latte Macchiato

Ingrediente și preparare

    1 împușcat espresso illy

    1/3 cană plus 2 linguriță de lapte integral (90 ml)

    Pregătiți espresso-ul într-o ceașcă mică sau turnați ulciorul

2     Spumați laptele într-un ulcior aburitor și turnați-l într-un pahar decorativ
     Adăugați espressorul în pahar

58
Espresso con Pana

Această rețetă simplă Espresso Con Panna va aduce un plus de dulceață și energie zilelor tale.
Bucurați-vă de această băutură cu inspirație italiană într-o pauză sau în weekend.
Băuturi de curs
Bucătărie italiană
Cuvinte cheie espresso con panna
Timp de pregătire 4 minute
Timp de gătit 1 minut
Timp total 5 minute
Servire 1 persoană

Ingrediente:
  2 linguri de smântână frântă
    2 oz Lovitură scurtă sau scurtă de espresso

Instrucțiuni:

    Trageți cu espresso
    Batem crema până se formează vârfurile rigide
    Dollop frisca pe espresso

notițe
Frisca pe care o puteți bate cu mâna sau cu un mixer electric până când este ușoară și pufoasă.
Poate fi îndulcit sau aromatizat cu vanilie, sirop de arțar sau zahăr și este adesea numit cu
numele de cremă Chantilly sau cremă în versiunea franceză Chantilly.
Bătutul în sus pentru aproximativ un minut vă va oferi vârfuri moderate până la rigid. Pentru
cea mai tradițională Espresso con Panna pe care o puteți face, utilizați o cremă grea, dar nu vă
vom da vina dacă utilizați o versiune cu conținut scăzut de grăsimi.

59
 Espresso con Panna depinde de un espressor de înaltă
calitate, de calitate superioară. Vă recomandăm să folosiți
un espresso de argint cu gustul neted și aciditatea scăzută. Poate fi creat folosind un espresso
lung, regulat sau scurt. Espresso lung sau Luongo are o grind mai grosieră, care scade doza și
crește fluxul espresso.

Volumul este de 60 ml, de două ori mai mare decât cel al unui espresso mediu de 30 ml.
Expresorul scurt sau ristretto are o măcinare mai fină, acest lucru mărește doza și
restricționează debitul, volumul va fi jumătate din cel al unui espresso sau 15 ml. Ceea ce
faceți va depinde de preferințe.

După ce ai ales o boabă de înaltă calitate pentru espressorul tău și ai decis ce fel de lovitură ai
dori să tragi, există și alte aspecte de luat în considerare pentru un espresso excelent, cum ar
fi; calitatea apei, modificarea corectă a espressorului și presiunea apei. Utilizați întotdeauna
apă filtrată în espressorul dvs. pentru un gust curat și crocant.

Când modulați, asigurați-vă că portafiltrul este curat și folosiți aproximativ 30 de kilograme

de presiune pentru a tampona expres espressul și a-i oferi o mică răsucire la capăt pentru a
prinde măcinile rătăcite. Amestecarea în acest fel va asigura că apa fierbinte străbate întregul
portafiltru conducând uniform la un gust neted.

Espresso Con Panna cu cafea

În timp ce rețeta originală solicită espresso, puteți face acest lucru și cu o cafea cu bere, ca o
cafea Con Panna. Băuturi precum My Cafe de la Bunn vă permit să controlați puterea berii
completând rezervorul cu fiecare băutură. Asta înseamnă că dacă introduceți doar 60 ml de
apă, va bea doar 60 ml de băutură.

Unele modele au, de asemenea, o opțiune de pulsare, care permite mai mult timp de contact
cu apa și fasolea și extragând mai multe solubile de cafea.

Flat White
Trageți un espresso dublu într-o cană sau pahar.
    Aburim laptele la 55–62 ° C. Aflați cum se simte temperatura potrivită în mâna dvs. atunci
când țineți ulciorul sau folosiți un termometru pentru a lua temperatura laptelui sau folosiți un
termometru pentru a lua temperatura laptelui.

60
     Pentru ca laptele să fie catifelat și neted și să se împrăștie
orice bule, dați ulciorul pe un blat și rotiți laptele ușor în
jurul ulciorului.
    Realizați un model de artă latte pe suprafața albului plat.
Americano
Aveți gata o cană latte sau o cafea.
Opțional: încălziți în prealabil cana adăugând apă, apoi fierbeți-o în cuptorul cu microunde.
Trageți un espresso de 3 oz (sau mai mult, dacă vă place băutura mai tare) într-un pahar
separat.
Turnați aproximativ 3 oz de apă caldă în cana din care intenționați să beți.
Turnați espressorul în apă („negru lung”). Mulți sugerează turnarea apei în foc. Nu-mi place
acest lucru, deoarece are tendința de a se despărți expresia; cu siguranță experimentați și aflați
ce funcționează cel mai bine pentru dvs.
Cappucino
Turnați lapte rece într-un ulcior cu abur de metal, aproximativ o treime
    Eliberați aburul de la bagheta aburitoare timp de două secunde pentru a elimina orice apă
reziduală
    Introduceți vârful baghetei aburitoare în lapte și începeți să spălați. Pe măsură ce spuma
crește și volumul de lapte crește, coborâți ulciorul, păstrând întotdeauna vârful scufundat și
înclinat pentru a crea un vortex. Nu amestecați inutil (adică lăsați acțiunea naturală de
circulație să funcționeze)
    Continuați aburul până când laptele atinge 65 de grade (verificați prin termometru de
bucătărie în sondă) și volumul acestuia se dublează
    Atingeți cu fermitate baza ulciorului de pe blat pentru a comprima spuma
    Pregătiți un espresso într-o cană mare (ideal, o ceașcă de cappuccino)
    Turnați laptele spumat direct în cană, urmărind mai întâi spre centru, apoi continuând într-o
mișcare circulară spre margine
    Operați aburul încă o dată pentru a elimina resturile de lapte rămase
Consistența spumei depinde de conținutul de grăsime al laptelui.
Pentru cel mai catifelat, bogat cappuccino, folosiți lapte integral. Puteți înlocui laptele cu
conținut scăzut de grăsimi, la sacrificarea unor netezimi.
Spuma produsă din lapte degresat este ușoară și asemănătoare cu bezea, rapidă se dizolvă.

61
 7. . Ciclul de viață al unui produs

Fazele ciclului de viață tipic al produselor supuse

comercializării sunt următoarele:
 introducerea produsului pe piață (sau lansarea);

 creșterea;

 maturitatea;

 saturația;

 declinul.

Introducerea (lansarea) este perioada de creștere ușoară a vânzărilor pe măsură ce

produsul este lansat pe piață. În această perioadă costul produsului este ridicat, concurența se
desfășoară pe baza caracteristicilor de performanță ale produsului. Datorită incertitudinii
pieței, o strategie de fabricație adecvată trebuie să se bazeze pe criteriul competițional
flexibilitate, pentru a face față schimbărilor frecvente ale construcției produsului.
Creșterea este perioada acceptării masive de către piață a produsului și a profiturilor în
creștere. Prețurile produselor pot fi mai mici decât în prima perioadă, concurența are loc în
special pe baza calității produselor.
Maturitatea este perioada de încetinire a ritmului vânzărilor, intensitatea vânzărilor se
menține în jurul unei valori ce depinde de echilibrul dintre cerere și ofertă. Principalele
preocupări ale fabricației sunt reducerea costurilor de producție și creșterea productivității.
Concurența din ce în ce mai agresivă are loc pe baza prețului produsului.
Saturația este perioada în care produsul, deși a ajuns la cea mai înaltă cotă de acceptare
de către majoritatea cumpărătorilor, nu se mai poate vinde pe piață ca înainte, din cauza
apariției altor produse cu parametri superiori. Vânzările se încetinesc sau creșterea vânzărilor
încetează.
Declinul este perioada în care vânzările și profiturile scad într-un ritm rapid. Prețurile
sunt mai mici, există supracapacitate de producție și apare riscul ca în cele din urmă produsul
să fie scos din fabricație, deoarece vânzările pot ajunge la zero sau pot scădea la un nivel
destul de redus.
Graficul de variație al volumelor de vânzări ale produsului în timp are forma bine-
cunoscutelor curbe "în S". In mod normal, curba "în S" prezintă o creștere relativ lentă la
început și după o perioadă considerabilă, "decolează" rapid. După această urcare bruscă,
creșterea se încetinește, curba se aplatizează și apoi descrește lent, corespunzător fazei finale
de declin.

62
 Conceptul ciclului de viață poate fi folosit pentru
descrierea modului în care evoluează produsele pe piețe și

poate fi utilizat pentru elaborarea unor strategii de marketing corespunzătoare diferitelor faze
ale ciclului de viață.

Întrucât domeniul de activitate al firmei S.C. „Pie Out” S.R.L. este influențat de
sezonalitate, poate fi observat faptul că, în timpul verii producția va crește, însă pe parcursul
anilor, creșterea volumului de producție este relativ liniară.
În schimb, un factor important care influențează cererea pentru aceste servicii este
situația economică a țării alături de ascensiunea noului trend al cafenelelor “to go”.

Ciclul de viață al afacerii

15000

14500

14000

13500

13000
Valoare Series 1
produs 12500
"unitate
monetară" 12000

11500

11000

10500

10000
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

63
 8. Organizarea protecției muncii

Societatea cu răspundere limitată este societatea ale cărei obligații sociale sunt
garantate cu patrimoniul social ; asociații răspund numai în limita aportului lor. Constituirea
societății se bazează pe încrederea și calitățile asociaților – intuitu personae.
Pentru o bună funcționare a relației dintre angajator și angajat se impun o serie de
reguli și măsuri care să preîntâmpine eventualele neînțelegeri dintre cele două părți. În
conformitate cu prevederile Codului Muncii atât angajatorii cât și angajații au următoarele
obligații și drepturi:
Obligațiile angajatorului :
 Informarea salariaților asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc
desfășurarea relațiilor de muncă;

 Asigurarea permanentă a condițiilor tehnice și organizatorice avute în vedere la

elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;

 Acordarea salariaților toate drepturile ce reies din lege , din contractual colectiv de
muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;

 Comunicarea periodică a situației economice și financiare a unității către salariați, cu

excepția informațiilor sensibile sau secrete , care, prin divulgare, sunt de natură să
prejudicieze activitatea unității;

 Consultarea cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentații salariaților în privința

deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele acestora;

 Plătirea contribuțiilor și impozitelor aflate în sarcina sa, precum reținerea și virarea

contribuțiilor și impozitelor datorate de salariați, în condițiile legii;

 Înființarea registrului general de evidență al salariaților și operarea înregistrările

prevăzute de lege;

 Eliberarea, la cerere, tuturor documentelor care atestă calitatea de salariat a

solicitantului;

 Asigurarea confidențialității datelor cu caracter personal ale salariaților.

Drepturile angajatorului :
 Stabilirea organizării și funcționării unității;

64
  Stabilirea atribuțiilor corespunzătoare fiecărui
salariat, în condțiile legii;

 Dispoziția cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;

 Exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

 Constatarea săvârșirii abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunile corespunzătoare,

potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern;

 Stabilirea obiectivelor de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a

realizării acestora.

Obligațiile angajatului :
 Realizarea normei de muncă sau, după caz, îndeplinirea atribuţiile ce îi revin conform
fişei postului;

 Respectarea disciplinei muncii;

 Respectarea prevederilor cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de

muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;

 Fidelitatea faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

 Respectarea măsurilor de securitate şi sănătate a muncii în unitate;

 Respectarea secretului de serviciu;

 Alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Drepturile angajatului :
 Salarizarea pentru munca depusă;

 Repausul zilnic şi săptămânal;

 Concediu de odihnă anual;

 Egalitatea șanselor şi tratamentului;

 Demnitatea în muncă;

 Securitatea şi sănătatea în muncă;

 Accesul la formarea profesională;

65
  Informarea şi consultarea;

 Determinarea şi ameliorarea condiţiilor şi a

mediului de muncă;

 Protecţia, în caz de concediere;

 Negocierea colectivă şi individuală;

 Participarea la acţiuni colective;

 Constituirea sau aderarea unui sindicat;

 Alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă.

Impactul asupra mediului

Agenții economici prestatori de servicii au obligația să obtină urmatoarea documentație:

 Autorizaţia de mediu este un act administrativ emis de autoritatea competentă pentru

protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei
activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului,
obligatoriu la punerea în funcţiune. Procedura de reglementare este stabilită prin OM nr.
1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și
completările ulterioare iar lista activităţilor pentru funcţionarea cărora este necesară obţinerea
autorizaţiei de mediu este dată în Anexa 1 a OM nr. 1798/2007. Autorizaţia de mediu este
valabilă 5 ani.
 Acordul de mediu reprezintă un act administrativ ce este emis de către ANPM - Agenţia
Naţională de Protecţia Mediului, înainte de începerea realizării unui proiect ce implică
obligativitatea acestui acord. Prin intermediul acordului de mediu sunt stabilite condiţiile şi,
după caz, măsurile pentru protecţia mediului ce trebuie respectate în cazul realizării
proiectului propus. Acesta este obligatoriu pentru proiecte publice sau private în cazul în care
se doreste modificarea sau extinderea activităților existente ce pot avea un impact semnificativ
asupra mediului.
 Avizul de mediu reprezintă actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru
protecția mediului care stabileste integritatea aspectelor privind protecția mediului în planul
supus adoptării, conform prevederilor 2 din OUG nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului
aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare.
 Bilantul de mediu reprezintă o lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest
drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu, care conţine elementele analizei
tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative
cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului
de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ,
bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului.

Normele de zgomot admise...

In ceea ce privește zgomotul, una din cauzele pentru care au fost sanctionati agentii economici
din articolul mentionat, fiecare agent economic prestator de servicii în special, propietarii de
restaurante, baruri, discoteci au obligația să respecte nivelul maxim admis reglementat prin

66
 Hotărârea nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea
şi gestionarea zgomotului ambiant.

Limitele maxime de zgomot admisibil diferă în funcţie de utilitatea funcţională a ambientului,

astfel ca nivelul de zgomot exterior se masoara la 3 m de peretele exterior al locuinţei dvs si
trebuie să fie mai mic sau egal cu 50 dB in functie de destinatia obiectivului in care exista
sursa de zgomot.

 in casă, ziua, limita maximă este de 35 dB , iar afara limita este de 50 dB; desigur, unii isi
permit sa asculte melodiile preferate cu boxele la maxim. Ce e pentru unii muzica pentru
vecini cu siguranta este zgomot, nemaivorbind pentru cei care aplica legea…iar cu amenzile
pentru poluare fonica nu tejoci!
 noaptea, limitele maxime admise pentru nivelul de zgomot se reduc cu 10 dB. Sunt permisi
max 40 dB afara si max 25 dB în interior
 pentru zgomote provenind din alte surse precum cinematografe în aer liber, spatii de joacă
pentru copii, restaurante, etc.nu este admisă depăsirea valorii de 50 Db
 Site uri de specialitate

NORME GENERALE

de prevenire si stingere a incendiilor

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, denumite in continuare

norme generale, stabilesc principiile, criteriile de performanta,cerintele si conditiile tehnice
privind siguranta la foc pentru constructii,instalatii si alte amenajari, agentii care pot interveni
in caz de incendiu si pentru inlaturarea efectelor acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si
normele, regulile, recomandarile si masurile generale ce trebuie avute in vedere in scopul
apararii impotriva incendiilor. (2) Prezentele norme generale se aplica la proiectarea,
executarea si exploatarea constructiilor, instalatiilor si a altor amenajari, in raport cu faza de
realizare in care se afla si indiferent de titularul dreptului de proprietate, precum si la
organizarea si desfasurarea activitatii de aparare impotriva incendiilor. Art. 2. - (1) In
organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare impotriva incendiilor se tine
seama de urmatoarele principii: respectarea reglementarilor in vigoare, prioritatii,
dimensionarii optime, colaborarii si conlucrarii cu factorii interesati. (2) Proiectarea si
executarea constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari (campinguri, tribune, parcaje,
platforme etc.) se realizeaza astfel incat, in cazul unui incendiu produs in faza de utilizare a
acestora, sa asigure urmatoarele cerinte: a) protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand seama
de varsta si de starea lor fizica; b) limitarea pierderilor de bunuri; c) preintampinarea
propagarii incendiului; d) protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea
si salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si
inlaturarea unor efecte negative ale acestuia. Art. 3. - (1) Criteriile de performanta privind
cerinta de calitate "siguranta la foc" sunt: riscul de incendiu, rezistenta la foc, preintampinarea
propagarii incendiilor, comportarea la foc, stabilitatea la foc, caile de acces, de evacuare si de
interventie. (2) Criteriile de performanta privind siguranta la foc si principalii factori de
determinare a acestora sunt prevazuti in anexa nr. 1. Art. 4. - (1) Nivelurile de performanta
pentru criteriile prevazute la art. 3, modalitatile de evaluare a factorilor de determinare si
limitele medii sau extreme sunt stabilite prin reglementari tehnice. (2) Determinarea
nivelurilor de performanta prevazute la alin. (1) se face prin incercari, calcule si rationamente.
Art. 5. - Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care
pot interveni in caz de incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor, sunt

67
 prezentate in anexa nr. 2. Art. 6. - (1) La evaluarea
indeplinirii cerintelor privind siguranta la foc,
dimensionarea serviciilor de pompieri, intocmirea planurilor de interventie si la aprecierea
capacitatii de aparare impotriva incendiilor se utilizeaza timpii de siguranta la foc si timpii
operativi de interventie, in raport cu categoria de importanta a constructiilor.(2) Definirea
timpilor de siguranta la foc si a timpilor operativi de interventie, precum si principalii factori
de evaluare a acestora sunt prevazuti in anexa nr. 3. (3) Evaluarea si stabilirea timpilor de
siguranta la foc se fac prin metodele precizate la art. 4 alin. (2), iar a timpilor operativi de
interventie, prin procedee si reguli de estimare statistica sau empirica ori prin masurare directa
pe durata interventiilor. Art. 7. - (1) Nivelurile de performanta privind siguranta la foc si
masurile de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite pentru constructii, instalatii si alte
amenajari, vor fi prevazute in documentatiile tehnice de organizare, sistematizare si amenjare
a teritoriului, precum si in documentatiile tehnice de proiectare si de executare a constructiilor
si instalatiilor. (2) Evaluarea, armonizarea si reflectarea interdependentei dintre nivelurile de
performanta privind siguranta la foc si masurile de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite
si necesare, se vor realiza prin scenarii de siguranta la foc. Structura de principiu a scenariului
de siguranta la foc este prezentata in anexa nr. 4. (3) De nivelurile de performanta prevazute in
documentatiile tehnice mentionate la alin. (1), de normele specifice de prevenire si de stingere
a incendiilor, precum si de concluziile si masurile tehnico-organizatorice din scenariile de
siguranta la foc se va tine seama la elaborarea instructiunilor si schemelor de exploatare
privind prevenirea si stingerea incendiilor, la intocmirea planurilor de protectie impotriva
incendiilor, la eliberarea permiselor si autorizatiilor de lucru cu foc, precum si la emiterea
avizelor si autorizatiilor de prevenire si stingere a incendiilor. (4) Planurile de protectie
impotriva incendiilor sunt: planul de evacuare, planul de depozitare a materialelor periculoase
si planul de interventie. Art. 8. - (1) Autospecialele, utilajele, instalatiile, echipamentele,
substantele, accesoriile si alte mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa
indeplineasca conditiile de performanta specifice si sunt admise pentru utilizare numai daca
sunt avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. (2) La proiectarea,
omologarea si executarea in tara a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor
este obligatorie respectarea conditiilor tehnice generale prevazute in reglementarile elaborate
sau avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. (3) Principalele
categorii de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor sunt prevazute in anexa nr.
5. Art. 9. - (1) Pentru asigurarea desfasurarii, in conditii de operativitate si eficienta, a
operatiunilor de interventie in situatiile de urgenta publica de incendiu se intocmesc, potrivit
legii, planuri de interventie. (2) Structura-cadru a planului de interventie este prezentata in
anexa nr. 6. (3) Planul de interventie se avizeaza de brigada sau de grupul de pompieri
militari. Art. 10. - (1) In sensul prezentelor norme generale, totalitatea nivelurilor de
performanta privind siguranta la foc se include in cele de prevenire si stingere a incendiilor,
care, impreuna cu performantele serviciului de pompieri civili, determina capacitatea de
aparare impotriva incendiilor. (2) Sintagmele protectia (lupta) impotriva incendiilor,
combaterea incendiilor si paza contra incendiilor, utilizate in reglementarile existente, au
aceeasi semnificatie cu prevenirea si stingerea incendiilor. CAPITOLUL II Norme de
prevenire si stingere a incendiilorla proiectarea si executarea constructiilor,instalatiilor si a
altor amenajari Sectiunea 1 Riscul de incendiu Art. 11. - (1) Riscul de incendiu este criteriul
de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor, determinata
de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele
potentiale de aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu. (2) Identificarea,
evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se fac conform legii si potrivit reglementarilor
specifice. (3) Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii,
incaperi, compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se
incadrarea in nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator
reglementarilor specifice. (4) Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu
(mijlociu) si ridicat (mare). In situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de

68
 explozie, nivelul riscului de incendiu poate fi apreciat ca
fiind foarte ridicat (foarte mare). (5) Se recomanda
reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu. (6) Depasirea nivelului riscului de
incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in documentatiile tehnice si in scenariile de
siguranta la foc, prevazute la art. 7 alin. (1) si (2), este, de regula, interzisa, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor compensatorii de aparare
impotriva incendiilor. Sectiunea a 2-a Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc Art. 12. -
(1) Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si
pastra pe o durata determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute
si/sau alta functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata. (2) Rezistenta la foc a
elementelor de constructii care separa sau delimiteaza compartimentele de incendiu de alte
spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezinta intervalul in care elementele de
constructii isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la foc printr-o incercare standardizata. (3)
Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc in unitati de timp (ore si
minute), precizandu-se, dupa caz, daca sunt rezistente, stabile sau etanse la foc. Art. 13. - (1)
Rezistenta la foc a structurii portante se evalueaza pentru ansamblul constructiei sau pentru un
compartiment de incendiu. (2) Compartimentul de incendiu reprezinta constructia sau o parte
a unei constructii continand una sau mai multe incaperi sau alte spatii, delimitate prin
elemente de constructii destinate sa il izoleze de restul constructiei, in scopul limitarii
propagarii incendiului, pe o durata determinata. Ariile compartimentelor de incendiu se
stabilesc in functie de riscul de incendiu existent, destinatia, alcatuirea si de rezistenta la foc a
constructiei. (3) Compartimentarea antifoc se realizeaza prin elemente de constructie
rezistente la foc, verticale si, dupa caz, orizontale. Art. 14. - Gradul de rezistenta la foc
reprezinta capacitatea constructiei sau a compartimentului de incendiu, indeosebi a structurii
portante sau de rezistenta, de a raspunde la incendiu, indiferent de destinatie. (2) Gradul de
rezistenta la foc se stabileste in functie de nivelurile de rezistenta la foc ale principalelor
elemente de constructii componente. (3) Gradele de rezistenta la foc, in ordinea descrescatoare
a sigurantei la foc, sunt: I, II, III, IV si V. Art. 15. - (1) Comportarea la foc a constructiilor si a
instalatiilor, in ansamblu sau a unor parti componente este determinata de contributia la foc a
elementelor, materialelor si substantelor combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foc
asigurata. (2) Contributia la foc se estimeaza prin potentialul caloric al sarcinii termice si
reprezinta suma energiilor calorice degajate prin arderea completa a tuturor elementelor,
materialelor si substantelor combustibile din spatiul respectiv. (3) Limita maxima a
potentialului caloric este data de arderea completa, in cazul unui incendiu total intr-o
constructie, instalatie sau compartiment de incendiu.(4) Constructiile si instalatiile trebuie sa
se comporte la foc astfel incat, pe timpul interventiei in caz de incendiu, sa nu pericliteze
siguranta utilizatorilor si a personalului de interventie. (5) Aprecierea reala a comportarii la
foc a unor constructii si instalatii se poate face dupa stingerea incendiilor produse in acestea
atat prin constatari si masuratori directe, cat si prin expertizare. Art. 16. - (1) Stabilitatea la foc
a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica
globala, exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul izbucnirii incendiului si
momentul in care structura de rezistenta respectiva isi pierde capacitatea portanta si se
prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului. (2) Stabilitatea la foc este
determinata de rezistenta si comportarea la foc si este influentata de masurile luate pentru
limitarea efectelor negative ale agentilor care pot interveni in caz de incendiu. (3) Aprecierea
stabilitatii la foc a constructiilor si a instalatiilor in care s-au produs incendii se poate face pe
baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare, satisfacatoare si nesatisfacatoare.
Sectiunea a 3-a Preintampinarea propagarii incendiilor Art. 17. - (1) Constructiile si instalatiile
tehnologice independente, grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice, se
amplaseaza la distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza astfel incat, in
caz de incendiu, sa nu puna in pericol alte constructii, compartimente de incendiu, instalatii si
vecinatati. (2) In cazul executarii unor lucrari la constructiile si instalatiile existente care nu
respecta conditiile privind distantele de siguranta la foc normate, se vor lua masuri

69
 compensatorii de aparare impotriva incendiilor. Art. 18.
- La alcatuirea constructiilor si a instalatiilor, pe langa
conditiile referitoare la riscul de incendiu, rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc,
prevazute la cap. II sectiunile 1 si 2 din prezentele norme generale, se are in vedere si criteriul
de performanta referitor la preintampinarea propagarii incendiilor, in functie de: degajarile de
fum, de gaze fierbinti si de alte produse nocive, propagarea flacarilor si a fumului, etanseitatea
la fum si flacari si rezistenta fatadelor si acoperisurilor la propagarea focului. Art. 19. - (1)
Degajarile de fum, de gaze fierbinti si de alte produse nocive pe timpul incendiilor sunt
determinate, in principal, de: natura, distributia si cantitatile existente de materiale si substante
combustibile termodegradabile sau nocive, viteza de ardere, durata incendiului si de ceilalti
factori si actiuni precizate in anexele nr. 1 si 2. (2) Conditiile de siguranta la foc privind
degajarile mentionate la alin. (1) trebuie sa asigure mentinerea stabilitatii constructiei sau a
instalatiei expuse incendiului, prin limitarea si reducerea cantitatilor de emisii, precum si
evacuarea lor dirijata, urmarindu-se reducerea efectelor negative asupra utilizatorilor si
personalului de interventie, precum si limitarea propagarii incendiului. (3) Evacuarea dirijata
din spatiile inchise a degajarilor mentionate la alin. (1) se realizeaza prin sisteme de ventilare
natural-organizata si, dupa caz, mecanica, utilizand dispozitive si instalatii speciale. (4) Pe
timpul interventiilor, daca situatia impune evacuarea emisiilor de fum, se pot practica
deschideri in unele elemente ale constructiilor care delimiteaza spatiile respective si care nu au
rol de rezistenta. Art. 20. - (1) Propagarea flacarilor pe suprafata materialelor si a elementelor
combustibile ale constructiilor depinde de natura acestora, de modul de alcatuire (dimensiuni,
continuitate, goluri interioare etc.) si de viteza specifica de propagare a flacarii. (2) Se
recomanda utilizarea acelor materiale si alcatuiri care au o viteza redusa de propagare a
flacarilor si luarea, dupa caz, a masurilor pentru intreruperea continuitatii elementelor de
constructii, finisajelor sau a materialelor de protectie (izolare), etansarea golurilor de trecere si
a strapungerilor sau prevederea de instalatii ori de sisteme adecvate de protectie. Art. 21. -
Etanseitatea la fum si flacari reprezinta intervalul in care un element de separare impiedica
trecerea fumului si a flacarilor dintr-o parte in alta a acestuia. Art. 22. - (1) Pentru evitarea
propagarii incendiului, conditia este ca degajarile de fum si gaze fierbinti si propagarea
flacarilor si fumului sa fie cat mai reduse, iar etanseitatea la fum si la flacari sa se mentina pe
o durata cat mai mare. (2) Este obligatorie luarea de masuri pentru preintampinarea propagarii
incendiilor pe fatadele constructiilor. Sectiunea a 4-a Cai de acces, evacuare si interventie Art.
23. - (1) Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie
trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure
evacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie. (2)
Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator. Art. 24. - (1)
Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele
amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient,
corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai
scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in
refugii sau in alte locuri special amenajate. (2) Cai special destinate evacuarii persoanelor,
animalelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in
mod justificat, nu pot satisface conditiile normate. (3) Caile de evacuare a persoanelor in caz
de incendiu se marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat,
conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor
recunoscute. Art. 25. - La proiectarea si la executarea cailor de evacuare se interzice
prevederea usilor care se pot bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin
reglementari tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu exceptia celor admise prin
norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati la
evacuare (impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada,
panica etc.). Art. 26. - (1) Caile de acces, de evacuare si interventie din constructii si instalatii
se separa de celelalte spatii prin elemente de constructii cu rezistenta si comportare la foc

70
 corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor
respective pe timpul incendiilor si se prevad, dupa caz,
cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare. (2)
Pentru accesul si evacuarea copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor categorii de
persoane care nu se pot evacua singure in caz de incendiu, se adopta solutii si masuri adecvate.
(3) Ascensoarele special destinate pentru interventii in caz de incendiu se prevad si se
realizeaza potrivit reglementarilor tehnice, asigurand accesul fortelor de interventie pe durata
stabilita in scenariile de siguranta la foc. Art. 27. - (1) Asigurarea accesului si a circulatiei
autospecialelor de interventie in incintele agentilor economici si ale institutiilor, in zonele
locuite, precum si intre localitati este obligatorie conform reglementarilor tehnice. (2) In
locurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile
publice si din drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in
orice anotimp. (3) Caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor
tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie. (4)
Prevederea si realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie
si salvare de la inaltimi langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice si
scenarii de siguranta la foc sunt obligatorii. (5) Asigurarea cailor de acces pentru
autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa in caz de incendiu si a
posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta la
foc. Sectiunea a 5-a Instalatii aferente constructiilor si instalatii tehnologice Art. 28. - (1)
Instalatiile aferente constructiilor (electrice, de apa, incalzire, ventilare, conditionare,
canalizare, paratrasnet etc.) si instalatiile tehnologice se proiecteaza, se executa si se
exploateaza potrivit reglementarilor tehnice si masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor, astfel incat acestea sa nu constituie surse de izbucnire a incendiilor si/sau de
propagare a focului. (2) Instalatiile prevazute la alin. (1) trebuie sa corespunda destinatiei,
tipului si categoriei de importanta a constructiei, precum si nivelului de risc de incendiu, sa
aiba nivelul de protectie corespunzator mediului in care sunt amplasate si sa respecte
prevederile din normele generale si specifice de prevenire si stingere a incendiilor. Art. 29. -
Instalatiile tehnologice se pun in functiune si se exploateaza cu respectarea stricta a
instructiunilor si regulilor de utilizare, precum si a masurilor de prevenire si stingere a
incendiilor, stabilite de proiectantii si de producatorii respectivi. Art. 30. - (1) Instalatiile de
ventilare sau conditionare, precum si cele de transport pneumatic se proiecteaza, se realizeaza
si se exploateaza astfel incat, in functionare normala, partile componente (echipamente,
motoare, angrenaje, tubulatura etc.) sa nu genereze surse care pot aprinde substantele
vehiculate prin acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului. (2) Traseele instalatiilor de
ventilare, conditionare sau transport pneumatic din constructiile cu risc de incediu sau
explozie, precum si cele din salile aglomerate ori din incaperile cu bunuri de mare valoare sau
de importanta deosebita vor fi independente si complet separate de traseele pentru alte spatii.
(3) Se interzice evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare, conditionare sau transport
pneumatic a substantelor care, in amestec sau prin combinatie chimica, pot produce incendii
ori explozii. Art. 31. - Constructiile, instalatiile de productie, precum si zonele din vecinatatea
acestora, in care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevad, conform
reglementarilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor si, dupa caz, de inabusire,
inertizare sau evacuare fortata a acestora, in vederea preintampinarii acumularii de
concentratii periculoase, precum si pentru semnalizarea situatiei create. Sectiunea a 6-a
Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor Art. 32. - Constructiile
si instalatiile tehnologice se echipeaza cu sisteme, instalatii, dispozitive, aparate si alte
mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, potrivit prevederilor reglementarilor tehnice.
Art. 33. - Pentru realizarea protectiei eficiente impotriva incendiilor, la stabilirea categoriilor,
tipurilor si parametrilor sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, aparatelor si altor mijloace de
prevenire si stingere a incendiilor, precum si la dimensionarea, amplasarea si realizarea
acestora se va tine seama de urmatoarele conditii: a) controlul riscurilor de izbucnire, precum
si al dezvoltarii si propagarii incendiilor in zona protejata; b) compatibilitatea intre mijloacele

71
 tehnice prevazute, precum si intre acestea si
caracteristicile mediului protejat; c) complementaritatea
reciproca in indeplinirea rolurilor, in caz de incendiu, precum si aportul serviciului de
pompieri; d) asigurarea unui raport optim intre instalatiile, sistemele si dispozitivele cu
actionare manuala si cele cu functionare automata; e) corelarea intrarii si mentinerii in
functiune, precum si a fiabilitatii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu
timpii corespunzatori de siguranta la foc si, dupa caz, cu timpii operativi de interventie; f)
prevederea, dupa caz, a posibilitatilor de alimentare si prin mijloace mobile a instalatiilor de
stingere, inclusiv a coloanelor uscate, precum si constituirea rezervelor normate; g) asigurarea
conditiilor care sa permita efectuarea operatiunilor si lucrarilor de verificare, intretinere si
reparare, conform instructiunilor; h) utilizarea numai a mijloacelor tehnice de prevenire si
stingere a incendiilor omologate, avizate si agrementate tehnic si care indeplinesc conditiile de
calitate, potrivit legii; i) intocmirea instructiunilor si a schemelor de functionare. Art. 34. - (1)
Dotarea agentilor economici, a institutiilor si localitatilor cu autospeciale si cu alte mijloace
mobile de interventie la incendii se face, dupa caz, pe baza scenariilor de siguranta la foc sau a
analizei capacitatii de aparare impotriva incendiilor, respectandu-se criteriile minime de
performanta privind organizarea si functionarea serviciilor de pompieri civili, stabilite de
autoritatile abilitate prin lege. (2) Personalului de interventie pentru stingerea incendiilor i se
prevede si i se asigura echipamentul si mijloacele de protectie adecvate, potrivit
reglementarilor in vigoare. (3) Echipamentul si mijloacele prevazute la alin. (1) si (2) trebuie
sa asigure protectia personalului de interventie la efectele negative ale agentilor care intervin
in caz de incendiu (anexa nr. 2), precum si posibilitati de iluminat, de comunicare si de lucru
in conditii de siguranta. Art. 35. - (1) La darea in exploatare a constructiilor si instalatiilor
tehnologice, persoanele stabilite prin lege trebuie sa certifice existenta si functionarea
instalatiilor, sistemelor, autospecialelor, utilajelor, aparatelor si a celorlalte mijloace de
prevenire si stingere a incendiilor la parametrii stabiliti in documentatiile prevazute la art. 7,
precum si existenta planurilor de interventie. (2) Scenariile de siguranta la foc se elaboreaza
obligatoriu pentru categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari care,
potrivit legii, sunt supuse avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor.
CAPITOLUL III Norme de prevenire si stingere a incendiilorla exploatarea constructiilor,
instalatiilor si a altor amenajari Art. 36. - Normele din prezentul capitol stabilesc reguli si
masuri generale privind controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu,
mentinerea conditiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor in caz de incendiu, intretinerea
in stare operativa a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, precum si
pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta publica de incendiu. Art. 37. - (1)
Exploatarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor, de orice categorie, cu defectiuni, improvizatii sau fara protectia corespunzatoare fata
de materialele sau substantele combustibile din spatiul in care sunt utilizate este interzisa. (2)
La utilizarea mijloacelor prevazute la alin. (1) este obligatorie respectarea instructiunilor de
functionare, folosire si intretinere, precum si a normelor si masurilor specifice de prevenire si
stingere a incendiilor, emise si aprobate potrivit legii. (3) Pe timpul exploatarii instalatiilor
aferente constructiilor si instalatiilor tehnologice prevazute la art. 28 alin. (1) se interzice: a)
utilizarea necorespunzatoare a sistemelor, instalatiilor, aparatelor si echipamentelor sau
solicitarea acestora peste limita admisa; b) functionarea peste programul stabilit sau
neasigurarea supravegherii conform instructiunilor de functionare; c) functionarea fara
sisteme, aparate si echipamente, necesare pentru controlul si mentinerea parametrilor privind
siguranta in functionare sau inlocuirea acestora cu altele supradimensionate; d) intretinerea
necorespunzatoare a elementelor prevazute pentru izolare termica sau electrica ori pentru
separare; e) depasirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii
sau executarea necorespunzatoare a acestora; f) executarea lucrarilor de intretinere si reparatii
sau a unor modificari de catre personal neautorizat si necalificat. Art. 38. - (1) Utilizarea
focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este interzisa. Locurile
(zonele) cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se stabilesc si se

72
 marcheaza de persoanele in drept. (2) Prepararea hranei
prin utilizarea focului deschis in incintele unitatilor, in
zonele de agrement si in gospodariile populatiei se face numai in locuri amenajate, in conditii
si la distante care sa nu permita propagarea focului la constructii, depozite, culturi agricole,
paduri, plantatii sau la alte vecinatati. (3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si
a altor materiale combustibile se face in locuri special amenajate (crematorii) ori pe terenuri
pregatite, cu luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea propagarii focului la vecinatati,
asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii, precum si stingerea jarului dupa terminarea
activitatii. (4) Luarea masurilor pentru preintampinarea jocului copiilor cu focul in conditii si
in locuri in care se pot produce incendii constituie o obligatie a persoanelor care raspund,
potrivit legii, de cresterea, educarea si ingrijirea copiilor. Art. 39. - (1) Efectuarea lucrarilor de
sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care prezinta pericol de incendiu, in
constructii civile (publice) pe timpul programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu risc
de incendiu sau explozie, in depozite ori in alte spatii cu pericol de aprindere a materialelor,
produselor sau substantelor combustibile, este interzisa. (2) Lucrarile mentionate la alin. (1) se
pot executa in spatiile respective numai dupa ce s-au luat, dupa caz, masuri pentru: evacuarea
persoanelor; indepartarea sau protejarea materialelor combustibile; golirea, spalarea, blindarea
traseelor de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau ventilarea spatiilor; dotarea locurilor de
munca cu mijloace de limitare si stingere a incendiilor. (3) Lucrarile mentionate la alin. (1) se
executa numai pe baza permisului de lucru cu foc, al carui model este prezentat in anexa nr. 7.
In cazul lucrarilor ce se executa in instalatii si in alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu
sau de explozie, precizate in normele specifice de prevenire si stingere a incendiilor, se
intocmeste autorizatie de lucru. (4) In toate cazurile prevazute la alin. (1)-(3) este obligatorie
instruirea personalului de executie, control si supraveghere asupra masurilor de prevenire si
stingere a incendiilor, precum si informarea serviciului de pompieri. Art. 40. - (1) Fumatul in
locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglementari specifice sau prin
dispozitii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este interzis. (2) Locurile (zonele) in care
este interzis fumatul se marcheaza conform reglementarilor specifice. (3) Locurile in care este
permis fumatul se doteaza si, dupa caz, se marcheaza Art. 41. - (1) Mentinerea in buna stare a
instalatiilor si sistemelor de captare si scurgere la pamant a descarcarilor electrice atmosferice
(paratrasnet) si a electricitatii statice este obligatorie la constructii si instalatii, utilaje si
echipamente tehnologice, conform reglementarilor tehnice. (2) Utilizarea sistemelor de
captare si scurgere la pamant a electricitatii statice conform instructiunilor specifice este
obligatorie. Art. 42. - (1) In spatiile cu pericol (risc) ridicat de incendiu sau de explozie se
interzice accesul salariatilor si al altor persoane fara echipament de protectie adecvat
conditiilor de lucru. (2) Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor si sculelor neprotejate
corespunzator sau care pot produce scantei prin functionare, lovire sau frecare in spatii sau in
locuri cu risc de explozie este interzisa. Art. 43. - (1) In constructiile civile (publice) si de
productie, cantitatile de materiale si de substante combustibile utilizate nu trebuie sa conduca
la depasirea densitatii sarcinii termice stabilite prin reglementari tehnice sau prin
documentatiile prevazute la art. 7, dupa caz. (2) In salile aglomerate si de sport, pe stadioane
sau pe alte arene sportive ori in incinte amenajate pentru activitati cu public este interzis
accesul publicului cu produse si substante inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce
incendii sau explozii. (3) Depozitarea si utilizarea in spatii publice a mijloacelor, produselor si
substantelor prevazute la alin. (2) se permit numai in locurile amenajate in acest scop si cu
respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor. (4) In cladirile, constructiile sau
amenajarile prevazute la alin. (2) este interzis accesul persoanelor in numar mai mare decat
capacitatea stabilita si declarata. (5) Realizarea spectacolelor (jocurilor) de artificii este admisa
numai cu respectarea normelor si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor si
cu avizul autoritatilor abilitate prin lege. Art. 44. - (1) In locuinte de tip unifamilial sau in
apartamentele blocurilor de locuit, carburantii sau alte lichide inflamabile pentru uz casnic se
pastreaza numai in ambalaje metalice special destinate, inchise ermetic, in locuri protejate si
fara a se depasi cantitatile admise prin reglementari. (2) Recipientele cu gaze petroliere

73
 lichefiate, utilizate pentru necesitati casnice, se
amplaseaza, se pastreaza si se utilizeaza numai in
conditiile stabilite prin instructiuni specifice. Se interzice utilizarea recipientelor neomologate
sau defecte, transvazarea improvizata sau neautorizata a gazelor petroliere lichefiate dintr-un
recipient in altul si verificarea etanseitatii cu flacara deschisa. Art. 45. - (1) Produsele,
materialele si substantele combustibile se amplaseaza la distanta de siguranta fata de sursele
de caldura ori se protejeaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea lor. (2) Se interzice
folosirea sobelor si a altor mijloace de incalzire defecte, supraalimentate cu combustibili sau
nesupravegheate, precum si aprinderea focului utilizandu-se lichide inflamabile. (3)
Verificarea, repararea, izolarea termica si curatarea periodica a cosurilor de evacuare a
fumului sunt obligatorii. Art. 46. - (1) Pe timpul transportului, depozitarii si manipularii
produselor sau substantelor combustibile se va tine seama de proprietatile fizico-chimice si de
compatibilitatea acestora cu substantele de stingere, astfel incat la contactul dintre ele sa nu se
produca ori sa se propage incendiul. (2) Produsele si substantele combustibile se transporta, se
manipuleaza si se depoziteaza in ambalaje adecvate, realizate si inscriptionate corespunzator,
in vederea identificarii riscurilor de incendiu si stabilirii procedeelor si substantelor de stingere
ori de neutralizare adecvate. (3) Dispunerea materialelor periculoase in depozit se face potrivit
planului de depozitare. Art. 47. - (1) Deseurile si reziduurile, scurgerile si depunerile de praf
sau de pulberi combustibile se indeparteaza ritmic prin metode si mijloace adecvate. (2)
Masurile de prevenire si stingere a incendiilor pentru operatiunile de colectare, transport,
separare, neutralizare, recuperare sau distrugere a substantelor mentionate la alin. (1) se
stabilesc prin reglementari specifice. Art. 48. - (1) Materialele si substantele care prezinta
pericol de autoaprindere se pastreaza in conditii adecvate naturii lor, bine ventilate si luandu-
se masuri de control si preintampinare a fenomenului de autoincalzire. (2) Prevenirea aparitiei
fenomenului de autoaprindere se urmareste si la depozitarea furajelor si plantelor tehnice,
conform reglementarilor specifice. (3) Amplasarea depozitelor de combustibili, furaje si plante
tehnice se face la distante de siguranta, astfel incat eventualele incendii produse la acestea sa
nu pericliteze vecinatatile. Aceasta constituie o obligatie pentru persoanele juridice care detin
astfel de depozite si o recomandare pentru persoanele fizice. Art. 49. - (1) Tratarea sau
protejarea materialelor si elementelor de constructii combustibile si/sau a structurilor metalice
din alcatuirea constructiilor sau a instalatiilor cu substante de termoprotectie ori ignifuge este
obligatorie, potrivit reglementarilor tehnice. (2) Pentru efectuarea lucrarilor de termoprotectie
si ignifugare mentionate la alin. (1) se utilizeaza numai produse avizate si agrementate tehnic,
conform reglementarilor specifice, iar persoanele care executa aceste operatiuni trebuie sa fie
atestate potrivit dispozitiilor legale. (3) Elementele de limitare a propagarii focului, de izolare
termica si de etansare la fum si la gaze fierbinti din alcatuirea constructiilor si a instalatiilor se
mentin permanent in buna stare, pentru a-si indeplini rolul stabilit. Art. 50. - (1) Mijloacele
auto pentru transportul materialelor periculoase, clasificate conform legii, pot circula pe
drumurile publice numai daca sunt omologate pentru clasele de periculozitate a materialelor
respective si echipate cu mijloace adecvate pentru stingerea incendiilor. (2) Traseele si
programele admise pentru circulatia mijloacelor auto care transporta marfuri periculoase,
locurile in care se permite stationarea sau parcarea acestora, precum si conditiile privind
amenajarea parcajelor si dotarea acestora cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor se
stabilesc prin reglementari specifice si dispozitii locale. (3) Parcarea sau gararea mijloacelor
auto pentru transportul materialelor periculoase in parcaje sau garaje publice ori in apropierea
cladirilor publice si de locuit este strict interzisa. Art. 51. - (1) Exploatarea, intretinerea,
reviziile si reparatiile la autospecialele, utilajele si celelalte mijloace mobile de interventie la
incendii, prevazute la art. 34 si in anexa nr. 5, se executa conform normelor tehnice emise de
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. (2) Scoaterea din functiune a
instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor,
prevazute la art. 32 si in anexa nr. 5, ori neasigurarea parametrilor necesari operarii acestora in
conditii de eficienta este strict interzisa. (3) Reparatiile la mijloacele tehnice prevazute in
anexa nr. 5 se planifica si se realizeaza in termen cat mai scurt, asigurandu-se, in perioada

74
 respectiva, masuri compensatorii de prevenire si stingere
a incendiilor. Art. 52. - Sunt obligatorii urmatoarele
activitati: a) instruirea la angajare si instruirea periodica a salariatilor privind normele, regulile
si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, precum si asupra sarcinilor ce le
revin din planurile de interventie; b) participarea salariatilor la instruirile si exercitiile privind
prevenirea si stingerea incendiilor; c) participarea personalului serviciilor de pompieri civili la
activitatile de pregatire profesionala, stabilite si aprobate potrivit competentelor legale; d)
asigurarea indeplinirii la termen a masurilor de aparare impotriva incendiilor, stabilite potrivit
legii. Art. 53. - In ceea ce priveste documentele principale de organizare a apararii impotriva
incendiilor pe durata exploatarii constructiilor si instalatiilor tehnologice, se stabilesc
urmatoarele: a) instructiunile de aparare impotriva incendiilor, schemele de prevenire si
stingere a incendiilor, planurile de evacuare in caz de incendiu si planurile de depozitare a
materialelor periculoase se actualizeaza, se utilizeaza si se afiseaza conform reglementarilor
specifice; b) scenariile de siguranta la foc se pot elabora si pentru constructiile si instalatiile
tehnologice aflate in exploatare, in vederea utilizarii concluziilor desprinse la stabilirea
masurilor de imbunatatire a capacitatii de aparare impotriva incendiilor. Se recomanda ca
aceste scenarii sa fie intocmite indeosebi pentru constructiile si instalatiile tehnologice cu risc
ridicat (mare) de incendiu; c) planurile de interventie se intocmesc ori se actualizeaza, dupa
caz, si la schimbarea profilului de activitate (destinatiei) agentilor economici si institutiilor sau
la dezvoltarea acestora, la evaluarea nivelurilor (criteriilor) de mediu ale agentilor economici,
precum si in alte situatii reglementate ori impuse de conditiile concrete privind apararea
impotriva incendiilor; d) punerea in aplicare a planurilor de evacuare si a planurilor de
interventie este obligatorie in situatiile de urgenta publica de incendiu, precum si la exercitiile
si aplicatiile tactice de interventie, organizate pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
CAPITOLUL IV Dispozitii finale Art. 54. - (1) Pe baza prezentelor norme generale si cu
respectarea celorlalte prevederi legale se vor elabora reglementari tehnice si specifice privind
prevenirea si stingerea incendiilor, cum sunt: norme, normative, regulamente, instructiuni,
dispozitii, standarde. De asemenea, se vor intocmi planuri de interventie si se vor emite
agremente tehnice, avize si autorizatiii de prevenire si stingere a incendiilor. (2) In vederea
asigurarii aplicarii in conditii optime a prevederilor reglementarilor tehnice si specifice,
precum si a celorlalte acte prevazute la alin. (1), se vor elabora proceduri, metodologii, ghiduri
indrumatoare, manuale, studii si alte lucrari de specialitate, care vor fi avizate si aprobate de
organele abilitate conform legii. Art. 55. - Masurile de aparare si de interventie in cazul
incendiilor in masa se stabilesc si se realizeaza conform dispozitiilor legale speciale pentru
astfel de dezastre. Art. 56. - Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezentele norme
generale. ANEXA Nr. 1 la normele generale CRITERII DE PERFORMANTA privind
siguranta la foc si principalii factori de determinare a acestora Nr. crt. Criteriile de
performanta Factorii de determinare 1. Riscul de incendiu - densitatea sarcinii termice de
incendiu; - clasele de combustibilitate sau de periculozitate a materialelor si substantelor
existente; - sursele de aprindere existente; - conditiile (imprejurarile) preliminate care pot
determina sau favoriza aprinderea; - masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea
factorilor determinanti. 2. Rezistenta la foc - natura, alcatuirea si dimensiunile elementelor de
constructie; - modul de asamblare si geometria elementelor de constructie; - combustibilitatea
si densitatea sarcinii termice de incendiu, date de elementele de constructii; -
compartimentarea antifoc; - geometria constructiei si comportarea la foc a structurii portante.
3. Preintampinarea propagarii incendiilor, in functie de: a) degajarile de fum, gaze fierbinti -
actiunile si efectele agentilor prevazuti in si de produse nocive; - anexa nr. 2; b) etanseitatea la
fum si la flacari; - vitezele de ardere si de propagare a flacarii; c) propagarea flacarilor si a
fumului; - durata arderii; d) rezistenta fatadelor si a acoperisurilor - performantele elementelor
de etansare si ale la propagarea focului - dispozitivelor antifum; - combustibilitatea si
rezistenta la foc ale elementelor de fatada si ale acoperisului; - distanta dintre constructii; -
timpii de siguranta la foc si timpii operativi de interventie, conform anexei nr. 3; - conditiile
atmosferice. 4. Comportarea la foc - contributia la foc data de densitatea sarcinii termice de

75
 incendiu (constructiva si utila); - nivelul rezistentei la
foc; - factorii mentionati la nr. crt. 3. 5. Stabilitatea la foc
- factorii mentionati la nr. crt. 2, 3 si 4; - instalatiile aferente; - echiparea cu instalatii,
dispozitive, aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, fiabilitatea si timpii
normati de functionare; - timpii corespunzatori, prevazuti in anexa nr. 3. 6. Caile de acces,
evacuare si interventie - numarul si modul de alcatuire; - geometria (gabarit, lungime, latime,
pante etc.); - masurile de siguranta in utilizare; - fluxul (debitul) global de evacuare; - timpii
corespunzatori, prevazuti in anexa nr. 3. ANEXA Nr. 2 la normele generale EFECTELE
NEGATIVE ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot interveni in
caz de incendiu, asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor Nr. Agenti Constructii si
instalatii Utilizatori crt. Actiuni Efecte Efecte 1. Termici: - degajare - afumare; - depuneri -
intoxicare; - de caldura; - incalzire; - de funingine; - arsuri; - degajare de fum, -
termodegradare; - deformatii; - reducerea vizibilitatii; - de gaze fierbinti - aprindere. -
reducerea - impregnarea cu fum a - si de alte produse - rezistentei - imbracamintei; - nocive; -
mecanice; - aprinderea imbracamintei; - flacari. - ardere; - panica; - instabilitate; - raniri si alte
traumatisme. - prabusire. 2. Chimici: - substante si - aprindere; - intensificarea - intoxicare; -
produsi de ardere - explozie. - arderii; - arsuri; - combustibili sau - instabilitate; - reducerea
vizibilitatii; - explozivi; - prabusire; - panica; - deformatii; - traumatisme; - deteriorarea -
etanseitatii; - reducerea - rezistentei - mecanice; - apa din substantele - incarcare - deteriorarea
- cresterea umiditatii aerului; - stingatoare. - suplimentara; - etanseitatii; - udare; - soc termic; -
dislocare; - reducerea vizibilitatii; - reactii chimice; - inghet (iarna); - degeraturi; - explozii. -
instabilitate; - intoxicare; - prabusire. - traumatisme. 3. Electromagnetici: - electrici; -
scurtcircuite. - noi focare; - electrocutare; - radioactivi. - contaminare. - arsuri; - traumatisme;
- iradiere (infectare radio- - activa). 4. Biologici: - virusi; - deteriorarea - contaminare. -
infectare biologica. - bacterii; - spatiilor in care - animale infectate. - se afla agentii - biologici.
NOTA: In caz de incendiu, in categoria utilizatorilor intra si pompierii, precum si alte
categorii de forte care participa la interventie. ANEXA Nr. 3 la normele generale TIMPII DE
SIGURANTA LA FOC SI TIMPII OPERATIVI DE INTERVENTIE - Definire si factori de
evaluare - Nr. crt. Timpul si definirea acestuia Notatie Factori de evaluare 0 1 2 3 A. Timpii
de siguranta la foc 1. Timpul de aprindere - durata in care, Ta - clasele de combustibilitate sau
de periculozitate a in anumite conditii, un material trece de la - materialelor si a substantelor
existente; starea normala la starea de combustie, - energia termica dezvoltata de sursele de
aprindere, producand izbucnirea incendiului. - frecventa si durata de actiune a acestora; -
existenta imprejurarilor care pot determina izbucnirea incendiului. 2. Timpul normalizat de
evacuare - Tne - numarul, dimensiunile (gabaritul) si alcatuirea cailor intervalul scurs de la
instiintarea utilizatorilor - de evacuare; pana la parasirea constructiei de catre acestia -
dispunerea cailor de evacuare, a traseelor si marsau/si pana la adapostirea lor in spatiile de
refugiu - carea acestora; prevazute si amenajate. - lungimea cailor de evacuare si vitezele de
deplasare; - fluxul (debitul) global de evacuare; - capacitatea de evacuare a cailor existente; -
existenta si functionarea iluminatului de siguranta; - aptitudinea persoanelor de a se evacua. 3.
Timpul de supravietuire - perioada in care Tsv - nivelurile de performanta privind rezistenta si
stabipersoanele aflate intr-o incapere sau intr-un - litatea la foc a constructiei (instalatiei);
refugiu pot supravietui dupa producerea incendiului. - nivelurile de siguranta a incaperii sau
refugiului, in functie de: - izolarea termica fata de vecinatati; - etanseitatea la fum, gaze
fierbinti si la alte produse nocive; - stabilitatea la socuri termice, mecanice si la presiuni; -
existenta iluminatului de siguranta; - realizarea sistemului de comunicare cu fortele de
interventie (pentru informare, indrumare si evitarea panicii); - asigurarea conditiilor de
evacuare si de salvare a persoanelor inainte de afectarea functiilor lor vitale. 4. Timpul de
siguranta a cailor de evacuare - Tsac - timpii scursi pentru ca agentii care pot interveni
perioada minima de supravietuire a persoanelor - (caldura, fum, produse nocive etc.) sa nu
produca pe timpul folosirii cailor de evacuare. - efecte negative excesive asupra utilizatorilor
(anexa nr. 2); - rezistenta la foc a constructiei. 5. Timpul de siguranta a refugiilor - perioada
Tsr - timpii scursi pentru ca agentii care pot interveni minima de supravietuire a persoanelor

76
 pe timpul - (caldura, fum, produse nocive etc.) sa nu
produca stationarii in refugii, indiferent de evolutia
incendiilor - efecte negative excesive asupra utilizatorilor (anexa in exteriorul spatiilor
respective. - nr. 2); - rezistenta la foc a constructiei; - etanseitatea la fum si la flacari a
incaperilor si a refugiilor. 6. Timpul de siguranta a ascensoarelor de Tsai - nivelurile de
performanta privind rezistenta si stabiinterventie - intervalul scurs de la izbucnirea - litatea la
foc a constructiei (instalatiei); incendiului pana in momentul in care - etanseitatea la fum, la
gaze fierbinti si la alte produse ascensoarele prevazute sa functioneze - nocive a puturilor
ascensoarelor; pe timpul incendiilor pot fi utilizate in conditii - protectia la foc a cailor de
acces la ascensoare; de siguranta de catre ocupantii cladirii - performantele tehnice privind
siguranta in exploasi de pompieri. - tare a ascensoarelor; - siguranta si durata functionarii
surselor de alimentare cu energie electrica a ascensoarelor. 7. Timpul de dezvoltare libera a
incendiului - Tdli - echiparea cu instalatii si cu sisteme de stingere intervalul scurs de la
izbucnirea incendiului pana - (automate sau manuale); la intrarea in actiune a mijloacelor de
stingere. - dotarea serviciului de pompieri cu mijloace mobile si timpul de incepere a
interventiei. 0 1 2 3 8. Timpul de incendiere totala - intervalul scurs Tit - densitatea sarcinii
termice de incendiu; de la izbucnirea incendiului pana in momentul - viteza de ardere a
materialelor si a substantelor in care incendiul a cuprins intreaga constructie - combustibile si
cantitatea de caldura dezvoltata; sau intregul compartiment de incendiu. - etanseitatea
inchiderilor (pereti, plansee, protectii - ale golurilor etc.); - existenta sistemelor si a
posibilitatilor de evacuare dirijata a fumului si a gazelor fierbinti; - echiparea cu instalatii de
prevenire si stingere a incendiilor. 9. Timpul de propagare a incendiului la constructii Tpv -
caldura degajata de incendiu si emisia de scantei vecine - intervalul scurs de la declararea - si
de alte particule, de materiale incendiatoare; unui incendiu intr-o constructie pana in
momentul - rezistenta la foc a fatadelor si a acoperisurilor conincendierii unor constructii,
instalatii sau depozite - structiilor vecine; vecine. - clasa de combustibilitate a unor materiale
si substante din apropiere; - existenta unor cai ascunse de propagare (canale, fluxuri de cabluri
sau conducte etc.); - conditiile atmosferice; - distantele pana la constructiile vecine; -
geometria constructiilor (instalatiilor). B. Timpii operativi de interventie 1. Timpul de
alarmare - intervalul scurs de T1 - nivelul de performanta a sistemului (dispozitivului) la
izbucnirea incendiului pana la semnalarea - de detectare-alarmare (automat sau manual);
acestuia printr-un sistem (dispozitiv) automat - prezenta persoanei apte sa observe si sa anunte
de detectare-alarmare sau de catre o persoana. - incendiul. 2. Timpul de alertare - intervalul
cuprins intre T2 - distanta pana la cel mai apropiat mijloc de transmimomentul alarmarii in caz
de incendiu si cel al - tere a anuntului de incendiu; constituirii formatiei de mars, in vederea -
nivelul de performanta a mijlocului de comunicare deplasarii la locul evenimentului. -
(transmitere) a anuntului de incendiu la serviciul de pompieri; - durata pregatirii pentru
deplasare a serviciului de pompieri (alertarea, echiparea si imbarcarea personalului de
interventie, pornirea autospecialelor si constituirea formatiei de mars, transmiterea ordinului
de deplasare). 3. Timpul de deplasare - intervalul cuprins T3 - nivelul de performanta a
autospecialelor (utilajelor) intre momentul alertarii fortelor destinate - serviciului de pompieri;
interventiei si sosirea acestora la locul - distanta ce trebuie parcursa de serviciul de
pomincendiului sau inapoierea la sediu (remiza). - pieri pana la locul de izbucnire a
incendiului; - starea drumurilor, a cailor de acces si practicabilitatea acestora; - conditiile
atmosferice, anotimpul si intervalul orar (ziua, noaptea); - nivelul traficului (aglomeratie). 4.
Timpul de intrare in actiune a fortelor T4 - nivelul de cunoastere a obiectivului de catre
persoconcentrate - durata medie de realizare - nalul de interventie si gradul de instruire a acesa
dispozitivului de interventie. - tuia; - locul de izbucnire a incendiului si accesibilitatea la
acesta; - existenta, dispunerea si starea surselor de apa, precum si posibilitatile de alimentare
sau de amplasare a autospecialelor si utilajelor mobile; - executarea recunoasterii; -
completarea echiparii personalului de interventie cu mijloace de protectie, in functie de
conditiile specifice; - tipul si dimensiunile dispozitivului de interventie; - categoriile, tipurile
si numarul autospecialelor si al utilajelor de interventie concentrate si starea acestora. 5.

77
 Timpul de raspuns - intervalul cuprins T5 - suma a
factorilor de la nr. crt. 2, 3 si 4; intre momentul alertarii
fortelor destinate T5 = T2 + T3 + T4 interventiei si intrarea acestora in actiune (realizarea
dispozitivului de interventie). 0 1 2 3 6. Timpul de incepere a interventiei - intervalul T6 -
suma a factorilor de la nr. crt. 1, 2, 3 si 4: cuprins intre momentul aparitiei arderii T6 = T1 +
T5 si realizarea dispozitivului de interventie. 7. Timpul real de evacuare - intervalul cuprins
T7 - factorii timpului normalizat de evacuare (Tne); intre momentul instiintarii utilizatorilor si
- timpul de sosire la fata locului a fortelor de interparasirea constructiei de catre acestia. -
ventie; - efectele incendiului asupra cailor de evacuare si utilizatorilor; - existenta si
performantele mijloacelor de salvare cu care este echipata cladirea si a celor din dotarea
serviciilor de pompieri. 8. Timpul de localizare - intervalul cuprins intre T8 - tipul si
complexitatea constructiei (instalatiei); momentul intrarii in actiune a fortelor concentrate -
timpul de dezvoltare libera a incendiului; si punerea sub control a limitelor arderii - echiparea
cu instalatii si cu mijloace de prevenire pe directiile de propagare a incendiului. - si stingere a
incendiilor; - dimensiunile incendiului si directiile de propagare; - conditiile atmosferice,
anotimpul ori intervalul orar in care se intervine; - numarul, tipul si debitele capetelor de
refulare a substantelor stingatoare adecvate de la autospecialele si utilajele mobile de
interventie, precum si dispunerea acestora; - fiabilitatea mijloacelor de interventie; - rezistenta
sau stabilitatea la foc a constructiei. 9. Timpul de stingere - intervalul cuprins intre T9 -
factorii mentionati la nr. crt. 8; momentul localizarii si pana la intreruperea - cantitatile de
materiale si substante care ard si (neutralizarea) completa a arderii, pana la inlaturarea - modul
de distribuire a acestora in spatiu; posibilitatilor de reaprindere a materialelor si a -
continuitatea debitarii agentilor de stingere la parasubstantelor combustibile sau pana la
producerea - metrii stabiliti (intensitati, presiuni, debite); unor fenomene negative. - eficienta
mijloacelor de protectie a personalului de interventie si fiabilitatea acestora; - producerea unor
evenimente perturbatoare (de exemplu: explozii, prabusiri, revarsarea de lichide combustibile
sau de metale topite, inghetarea unor portiuni ale dispozitivului de interventie etc.). 10.
Timpul de inlaturare a efectelor negative ale T10 - riscuri remanente stingerii unor incendii,
cum pot fi incendiului - durata lucrarilor ulterioare stingerii - cele generate de: incendiului
pentru inlaturarea unor efecte negative - focare ascunse (latente); care pot crea la fata locului
alte riscuri majore. - scapari de gaze combustibile sau toxice; - agenti puternic poluanti, care
trebuie neutralizati; - prabusirea iminenta a unor elemente de constructii; - necesitatea cautarii
unor eventuale victime sau a unor bunuri de valoare deosebita; - necesitatea continuarii racirii
unor elemente de constructii sau instalatii. 11. Timpul de interventie - intervalul cuprins intre
T11 - suma a factorilor de la nr. crt. 7, 8, 9 si 10: momentul intrarii in actiune a fortelor
concentrate T11 = T7 + T8 + T9 + T10 si finalizarea lucrarilor ulterioare opririi procesului de
ardere. 12. Timpul de retragere - durata operatiunilor T12 - dimensiunile si complexitatea
dispozitivului de interde strangere a dispozitivului de interventie si de - ventie; pregatire a
fortelor si a mijloacelor concentrate - refacerea plinului cisternelor cu apa; pentru deplasarea
de la locul incendiului. - conditiile atmosferice; - echiparea si refacerea personalului de
interventie; - verificarea tehnicii de interventie. 13. Timpul de ocupare al fortelor si
mijloacelor T13 T13 = T5 + T11 + T12 de interventie - intervalul cuprins intre momentul
alertarii fortelor de interventie si inceperea deplasarii acestora la sediu (remiza). 14. Timpul
total de dislocare al fortelor si mijloacelor T14 T14 = T3 + T13 de interventie - intervalul
cuprins intre momentul alertarii fortelor de interventie si inapoierea acestora la sediu (remiza).
ANEXA Nr. 4 la normele generale SCENARIUL DE SIGURANTA LA FOC - Structura de
principiu - A. Caracteristicile constructiei sau ale instalatiei tehnologice 1. Denumirea
obiectivului 2. Destinatia 3. Categoria de importanta 4. Tipul si particularitatile obiectivului B.
Nivelurile criteriilor de performanta si ale timpilor privind siguranta la foc 1. Riscul de
incendiu 2. Rezistenta la foc 3. Preintampinarea propagarii incendiilor 4. Comportarea la foc
5. Stabilitatea la foc 6. Cai de acces, evacuare si interventie 7. Timpi de siguranta la foc C.
Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor D. Conditii specifice
pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu e. Concluzii si masuri tehnico-organizatorice

78
 NOTA: Detalierea, concretizarea si exemplificarea
modului de elaborare a scenariilor de siguranta la foc se
fac prin metodologii specifice. ANEXA Nr. 5 la normele generale MIJLOACELE TEHNICE
de prevenire si stingere a incendiilor - Categorii principale - 1. Pentru echiparea constructiilor,
a instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate: a) sisteme, instalatii, aparate si
dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu; b) sisteme, instalatii si
dispozitive de limitare si stingere a incendiilor; c) stingatoare si alte aparate de stins incendii;
d) utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie. 2. Pentru dotarea serviciilor de
pompieri, constituite de agenti economici, institutii si consilii locale: a) autospeciale pentru
stingerea incendiilor; b) autospeciale auxiliare de interventie; c) nave pentru stingerea
incendiilor; d) trenuri pentru stingerea incendiilor; e) aeronave de interventie la incendii; f)
motopompe si alte utilaje; g) ambulante si autosanitare. 3. Pentru intreruperea procesului de
ardere a materialelor si substantelor combustibile sau pentru protectia celor din apropierea
focarului: a) apa; b) spumanti; c) pulberi stingatoare; d) abur; e) gaze inerte; f) agenti
stingatori sau neutralizatori, speciali. 4. Pentru protectia personalului de interventie: a)
echipament de protectie la temperatura, socuri mecanice si la umiditate; b) aparate, masti si
alte mijloace de protectie a cailor respiratorii; c) centura si alte accesorii de siguranta; d) scule
si accesorii de protectie la electrocutare; e) mijloace de iluminat; f) aparatura de comunicatii;
g) echipament, aparatura, vaccinuri si instrumentar de protectie speciala impotriva efectelor
agentilor chimici, radioactivi sau biologici; h) aparatura de detectare a concentratiilor
explozive sau a prezentei unor substante nocive. ANEXA Nr. 6 la normele generale PLANUL
DE INTERVENTIE - Structura-cadru - 1. Date de identificare: - denumirea agentului
economic sau a institutiei; - sediul, numar de telefon, fax; - profilul de activitate. 2. Planul
general al unitatii (la scara), pe care se marcheaza: - amplasarea cladirilor, instalatiilor
tehnologice si a depozitelor in incinta; - caile de acces si de interventie din incinta si cele
adiacente acesteia; - retelele si sursele proprii de alimentare cu apa si alte substante
stingatoare; - rezervele de agenti stingatori si de mijloace de protectie a personalului de
interventie; - retelele si racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic, gaze si
alte fluide combustibile; - retelele de canalizare; - vecinatatile. 3. Conceptia de organizare si
de desfasurare a interventiei in caz de incendiu: - concluzii privind interventia, rezultate din
scenariul de siguranta la foc sau din evaluarea capacitatii de aparare impotriva incendiilor; -
particularitati tactice de interventie pentru: - evacuarea utilizatorilor (persoane si, dupa caz,
animale sau bunuri), acordarea primului ajutor si protejarea bunurilor periclitate; - localizarea
si lichidarea incendiilor; - protectia personalului de interventie; - protectia vecinatatilor; -
inlaturarea efectelor negative majore produse de incendiu. 4. Forte de interventie in caz de
incendiu: - serviciul propriu de pompieri civili (dotare, incadrare); - servicii de pompieri civili
cu care se coopereaza (categoria, localitatea, distanta, itinerarul de deplasare, telefonul sau alte
mijloace de alarmare si alertare); - subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea,
distanta, itinerarul de deplasare, telefonulul sau alte mijloace de alarmare si alertare); - alte
forte cu care se coopereaza si modul de anuntare (ambulanta, protectia civila etc.) 5. Surse de
alimentare cu apa in caz de incendiu, exterioare unitatii: - retele de alimentare cu apa: - debite;
- presiuni; - amplasarea hidrantilor si stabilirea distantelor fata de incinta unitatii; - alte surse
artificiale sau naturale de apa: - felul si capacitatea acestora; - platforme (puncte) de
alimentare si distantele fata de unitate. 6. Planul fiecarei constructii, instalatii tehnologice sau
platforme de depozitare (la scara), pe care se marcheaza ori se inscriu date privind: - destinatia
spatiilor (incaperilor); - suprafata construita si aria desfasurata; - regimul de inaltime (numarul
de niveluri); - numarul de persoane care utilizeaza constructia, pe niveluri si pe total; - caile
interioare de acces, evacuare si de interventie; - natura materialelor si a elementelor de
constructii; - nivelurile criteriilor de performanta privind siguranta la foc, asigurate; -
instalatiile utilitare aferente; - instalatiile, sistemele, dispozitivele si aparatele de prevenire si
stingere a incendiilor cu care este echipata; - dispozitivul de interventie in caz de incendiu.
NOTA: - In cazul agentilor economici si al institutiilor avand numai constructii, instalatii
tehnologice sau platforme de depozitare cu risc mic (redus) de incendiu si care nu se

79
 incadreaza in categoriile de cladiri inalte si foarte inalte,
fara sali aglomerate ori cu aglomerari de persoane si fara
depozite de mari valori, nu este obligatorie intocmirea planurilor detaliate prevazute la pct. 6
din structura-cadru. In aceste situatii, in conturul constructiilor, instalatiilor tehnologice si al
platformelor de depozitare, marcate in planul general al incintei unitatii (pct. 2) ori intr-un
tabel separat, se inscriu suplimentar: destinatia, suprafata, numarul de niveluri, gradele de
rezistenta la foc sau nivelurile de stabilitate la foc si, dupa caz, categoriile pericolului de
incendiu. - O copie autentificata (avizata) de pe planul de interventie se pune la dispozitie
brigazii sau grupului de pompieri militari, pentru efectuarea recunoasterilor si a studiilor
tactice si pentru punerea acestora in aplicare cu prilejul exercitiilor, aplicatiilor tactice de
interventie, precum si in situatiile de urgenta publica, in caz de incendiu ori de alte dezastre.
ANEXA Nr. 7 la normele generale Unitatea ........................................ PERMIS DE LUCRU
CU FOC Nr. ..................... din .................................... Se elibereaza prezentul Permis de lucru
cu foc dlui .................................................., ajutat de dl ....................................................., care
urmeaza sa execute ......................................................,
folosind ..................................................... la (in) ...................... . Lucrarile incep la data
de .............., ora .........., si se incheie la data de ..............., ora ...................... . Premergator, pe
timpul si la terminarea lucrarilor cu foc se vor lua urmatoarele masuri: 1. Indepartarea sau
protejarea materialelor combustibile, instalatiilor, utilajelor, aparatelor, conductelor si a
recipientelor din zona de executare a lucrarilor si din apropierea acesteia, pe o raza
de .................... metri,
astfel: ...................................................................................................... ......................................
............................................................................................................................. . .......................
............................................................................................................................................ . 2.
Golirea, izolarea, spalarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalatiilor,
prin ........... ....................................................................................................................................
............................... . 3. Ventilarea spatiilor in care se executa lucrarile se
realizeaza ........................................ .............................................................................................
...................................................................... . 4. Verificarea zonei de lucru si a vecinatatilor
acesteia, inlaturarea surselor de aprindere si a conditiilor care favorizeaza producerea
incendiilor si a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona. Inceperea lucrarilor cu
foc s-a facut in baza buletinului de analiza nr. ................................... din ................................,
eliberat de ............................................ (acolo unde este cazul). 5. Respectarea normelor de
prevenire si stingere a incendiilor, specifice tehnologiei de
lucru ..............................................................................................................................................
..................... . ...............................................................................................................................
.................................... . 6. Asigurarea in zona de lucru a mijloacelor de stingere a
incendiilor ................................. ...................................................................................................
................................................................ . 7. Anuntarea sefului sectorului in care se executa
lucrarea despre inceperea, intreruperea si incheierea acesteia. 8. Controlul masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor se asigura de catre
dl ................ ..................................................................................................................................
................................. . 9. Supravegherea lucrarilor cu foc se asigura de catre
dl ................................................... ...............................................................................................
.................................................................... . 10. Incendiul sau orice alt incident se va anunta la
.............................. prin ......................... 11. Alte masuri p.s.i.
specifice .................................................................................................... ...................................
................................................................................................................................ . 12.
Personalul de executie, control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor p.s.i.
Responsabili Numele si prenumele Semnatura Emitentul Seful sectorului in care se executa
lucrarile Executantii lucrarilor cu foc Serviciul de pompieri civili

2.COSTURILE PRODUCȚIEI

80
81
 CAPITOLUL IV - PLANUL DE
MANAGEMENT
„Managementul – arta de a înfăptui ceva împreună cu alți oameni.”
Mary Parker Follet

„Managerul este persoana care organizează producția, care vine cu idei noi, care
introduce produse sau procese noi, care ia decizii noi și răspunde pentru succesul sau eșecul
firmei; deciziile majore privind strategia și activitatea curentă sunt luate de manageri, chiar
dacă acționarii aleg consiliul de administrație.”
(Paul Samuleson, Economia politică)

Funcțiile managementului:
- Funcția de previziune, care cuprinde ansamblul acțiunilor prin care se stabilesc
obiectivele organizației pe termen scurt, mediu și lung, se formulează modalitățile de
realizare a lor și se fundamentează necesarul de resurse.
- Funcția de organizare, care cuprinde ansamblul acțiunilor prin care se constituie
sistemul conducător, sistemul condus și sistemul legăturilor dintre acestea.
- Funcția de coordonare, care cuprinde ansamblul proceselor prin care se armonizează
deciziile managerului cu acțiunile subordonaților. Coordonarea are la bază comunicarea,
ca modalitate concretă de realizare a acțiunilor acestei funcții a managementului.
- Funcția de antrenare, care reprezintă ansamblul acțiunilor prin care un manager
influențează activitățile colaboratorilor pentru atingerea obiectivelor stabilite prin
satisfacerea nevoilor care îi motivează.
- Funcția de control-evaluare, care cuprinde ansamblul acțiunilor de evaluare operativă și
post-operativă a rezultatelor organizației, a verigilor ei organizatorice și a fiecărui
salariat, de identificare a abaterilor de la obiectivele, normele, normativele și standardele
prestabilite și a cauzelor pe care le-au generat, precum și de adoptare a măsurilor care
asigură eliminarea abaterilor, menținându-se echilibrul dinamic al organizației.

Planul de Management constă, în mare parte, în principiile adaptabilității

(management adaptabil), care să permită luarea imediată și ușoară a unor decizii relativ
diferite față de cele anterioare, astfel ca afacerea să poată țină pasul cu dezvoltarea în continuă
mișcare a vieții înconjurătoare, cât și a nevoilor consumatorilor.
Managerul se ocupă cu stabilirea misiunii firmei, a scopului și a modului de a-l
îndeplini, astfel, drumul parcurs și eventualele adaptări în conformitate cu cerințele clientului.
Managerul trebuie să aibă calitatea de a fi creativ, de a modela continuu, atât felul în care
angajatul acționează în preajma unui potențial cumpărător, cât și formele de organizare alte
activității. Termenul de management este asociat organizațiilor precum firme și instituții
și are în general două sensuri:
 arta conducerii, organizării și gestiunii unei firme;

82
  mod de a conduce și de a gestiona rațional o firmă,
o organizație în general;

Conceptul care are în prezent trei accepții părintele managementului modern:

 Managementul ca proces presupunând stabilirea misiunii organizației, asigurarea unei
funcționări productive și reglementarea responsabilităților
 Managementul ca echipă de conducere
 Managementul ca disciplină de științifică

1. Organizarea
Ca firma să își atingă scopul, iar succesul să persiste pe o perioadă mai îndelungată de
timp, managerul trebuie să aibă în vedere dezvoltarea neîntreruptă a competențelor și a
cunoștințelor fiecărui angajat, dar și a firmei ca organizație. Acesta are capacitatea de a
influența moralul angajaților, motivația lor pentru a obține rezultate maxime și satisfacerea
deplină a nevoilor și cerințelor clientului.

83
 Adunarea generala
a actionarilor
AGA

Consiliul de
administratie
CA

Director general

Barman Ospatar Contabil

Organizarea firmei
 Formă juridică de organizare: SRL

 Sediul societății este în Constanța, str. Bulevardul Tomis, bloc Tav-1,scara A,

parter,apartament 1.

 Distribuția părților sociale:

o Bobes Miruna: 35%

o Constantinescu Diana Olguța: 35%

84
 o Mociu Alexandru Cristian: 30%

 Personal productiv

o Chelner/iță

o Barman/Barista

 Personal administrativ

o Manager

o Femeie/Bărbat de serviciu

 Director tehnic: Mociu Alexandru Cristian

 Director administrativ: Bobes Miruna

 Director economic: Constantinescu Diana Olguța

 Director comercial: Bobes Miruna

Pentru obținerea rezultatelor la un nivel înalt, firma se va baza pe respectarea anumitor

reguli, elemente de bază, astfel ca ne vom seta un scop, obietive, proceduri și reguli,
programe, cât și măsuri de sprijin.
1. Scopul

Scopul nostru este de a mulțumii clientul care, prin achiziționarea serviciilor, se

așteaptă să obțină un ansamblu de beneficii si satisfacții. Un al doilea scop al nostru este
obținerea unui efect maxim cu un efort minim. Astfel, dorința noastră aduce firmei noastre o
gamă cât mai variată de clienți mulțumiți de servicii de calitate.
2. Obiectivele

În vederea îndeplinirii scopurilor declarate, vom lucra intens în cadrul unor planuri
alcătuite din obiective, astfel:
 limitarea cheltuielilor de pregătire și reparații la prețuri cât mai scăzute, fără a
scade calitatea ;
 echipamentele, mobilierul, produsele de înfrumusețare și tehnologiile necesare
pentru punerea afacerii pe picioare vor fi achiziționate la cel mai bun preț –
calitate – utilitate;

85
 
personalul să fie recrutat, selectat și prezent
la locul de muncă cu cel puțin două
săptămâni înainte de deschiderea salonului, pentru instruire , acomodare cu
sarcinile de muncă.

3. Proceduri și reguli

Interzis accesul animalelor în incinta salonului!

Interzis accesul cu băuturi alcoolice în incinta salonului!
Interzis accesul cu mâncare sau băuturi care ar putea duce la deterioare mobilierului!
În cazul în care unul dintre clienți încalcă una dintre regulile de mai sus, acestuia i se
va interzice accesul în salon.
Proceduri și activități ce stau la baza afacerii:
 Procedura de angajare a personalului:

o Se primesc CV-urile posibililor angajați și scrisorile de recomandare;

Se citesc și se compară unul cu altul în mod obiectiv, urmând să se selecteze
zece persoane ce vor fi chemate ulterior la interviul de angajare;
o În cadrul interviului de angajare, posibilul angajat va raspunde sincer la
întrebările obligatorii cu rolul de a face clară situația acestuia;
o În urma interviului de angajare se vor selecta ultimii șapte angajați.

Detalierea posturilor și fișele aferente contractului de muncă sunt detaliate în anexă.

 Procedura de acționare în cazul întâmpinării unui client nemulțumit

o Clienții vor fi ascultați cu atenție și tratați cu respect, li se va acorda timpul

necesar pentru a li se arată că opinia lor este una importantă și constructivă
pentru firma noastră;

o În cazul în care se dovedește că angajatul este vinovat, acesta va fi mustrat sau

concediat în funcție de gravitatea problemei, iar în cazul în care clienul
exagerează și nu este hotărât asupra deciziei, acestuia i se va cere scuze, pentru
a încerca să oprim disputa și să ne păstrăm clienții.

 Procedura de acționare în timpul unui incediu

o după caz, apelarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență (112);

o stingerea gazului și anunțarea obligatorie în toată librăria prin intermediul

soneriei;

o mobilizarea personalului pentru evacuarea clienților;

86
 o ajutarea persoanelor vârstnice, a copiilor, a
persoanelor cu dificit locomotor;

o controlul încăperilor după evacuare.

 Procedura de acționare în timpul unui cutremur:

o păstrarea calmului și a lucidității, având astfel mai mari șanse de nevătămare

o părăsirea cladirii sau ocuparea locurilor cu risc mai mic de rănire, precum sub
grinzi, tocul ușilor, sub mese;

o ajutarea persoanelor în varstă, gravide, cu dificit locomotor și a copiilor

o calmarea persoanelor din interiorul incintei

o utilizarea stingătorului în caz de nevoie

o în cazul în care se părăsește cladirea, acest lucru se va realiza fără a folosi

ascensorul sau scările

 Activități

o Studierea pieței și a cerințelor de pe piață;

o Crearea serviciilor prestate;

o Identificarea nevoilor organizației;

o Întocmirea planului managerial;

o Întocmirea planului de producție;

 Formarea anganjațiilor:

o Studierea permanentă a noutățiilor apărute în domeniu de activitate de către

toți anganjații;

o Încurajarea angajaților în scopul înscrierii la aceste cursuri

4. Măsuri de sprijin

În cazul în care firma întră în stadiul de cădere, pentru a ne menține la un nivel

constant, vom scoate un nou tip de serviciu inovator pe piață, pentru a stimula dorința
cumpăratorului. O altă măsură este captarea atenției unor alți potențiali clienți prin publicitate.
În cazul în care nivelul firmei nu va crește, aceasta va avea capitalul social ridicat scăzut în
speranța unei creșteri economice.

87
 A. Program

Programul nostru de lucru este între orele 9 00-1900 și va fi

format din o singură tură, cu o pauza de oră pentru toți cei 3 angajați. Sediul nostru va fi
disponibil la orice oră cuprinsă în program, locația fiind aceiași, str. Bulevardul Tomis, bloc
Tav-1,scara A, parter,apartament 1 , în afară de situația în care acesta va fi mutat.
B. Resursele umane ale firmei

Esenţa oricărei firme este efortul uman, iar eficienţa şi eficacitatea acesteia sunt
influenţate, în mare măsură, de comportamentul oamenilor în cadrul organizaţiei. Orice
manager trebuie să aibă în vedere permanent următoarele aspecte referitoare la resursele
umane:
• reprezintă una din cele mai importante investiţii ale firmei;
• sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare precum şi
capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite , pentru a face faţă noilor
provocări sau exigenţelor actuale şi de perspectivă;
• sunt singurele resurse inepuizabile de creativitate, de soluţii şi idei noi, originale şi
valoroase;
• sunt singurele capabile să producă şi să reproducă toate celelalte resurse disponibile
ale firmei;
• oamenii constituie bunul cel mai de preţ al firmei;
• constituie un important factor care trebuie înţeles, motivat şi antrenat în vederea
implicării cât mai depline şi profunde în realizarea obiectivelor organizaţionale;

Convinşi fiind că resursele umane sunt principala resursă strategică ale oricărei firme,
orice manager trebuie să acorde importanţă maximă unor activităţi ca: atragerea şi folosirea
resurselor umane, asigurarea compatibilităţii între cerinţele posturilor şi competenţa
personalului, formarea şi dezvoltarea resurselor umane, managementul carierei personalului,
evaluarea performanţelor profesionale, motivarea personalului şi nu în ultimul rând,
conceperea modalităţilor de realizare a unui sistem al organizaţiei care să asigure satisfacţii şi
posibilitatea de armonizare a obiectivelor personale cu cele organizaţionale.

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ

CAP I – DISPOZIȚII GENERALE

Art.1
Regulamentul intern stabilește dispoziții referitoare la organizarea și disciplina muncii,
în baza Codului muncii, a legislației muncii în vigoare.
Art.2
Personalul SC HAVEN SRL are obligaţia respectării cu strictețe a regulilor generale și
permanente de conduita și disciplina stabilite potrivit dispozițiilor prezentului Regulament
intern.

88
 Art. 3
a) Regulamentul de ordine interioară se aplică tuturor
salariaţilor, indiferent de durata contractului individual de muncă, persoanelor care îşi
desfăşoară activitatea pe baza de contract de colaborare sau prestări servicii în baza
unor convenţii civile, elevilor, studenţilor aflaţi în practică în cadrul societăţii.
b) Toți salariații HAVEN SRL sunt obligați să cunoască prevederile prezentului
Regulament intern.
Art. 4
Dispozițiile prezentului Regulament intern pot fi completate prin norme interne de
serviciu, norme generale sau specifice în domeniul conduitei salariaților HAVEN SRL, în
măsura în care acestea sunt necesare, precum și prin fișa postului. Dispozițiile
Regulamentului intern se completează cu prevederile înscrise în contractul de muncă.

CAP II – REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCA

ÎN CADRUL UNITĂȚII

Art. 5.
(1) Angajatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii
salariaţilor.
(2) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea și sănătatea salariaţilor în toate aspectele
legate de muncă.
(3) În cadrul propriilor responsabilităţi, Angajatorul va lua măsurile necesare pentru
protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a
riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a
organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea următoarelor
principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă și
alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării,
cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum și a reducerii efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.
Art. 6.
(1) Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli
profesionale, în condiţiile legii.
(2) Angajatorul va organiza instruirea periodică a angajaţilor săi în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
(3) Modalităţile de instruire se stabilesc de comun acord.
(4) Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este obligatorie în următoarele
situaţii:
a) în cazul noilor angajaţi;

89
 b) în cazul salariaţilor care îşi schimbă locul de muncă
sau felul muncii;
c) în cazul salariaţilor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni;
d) în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu.
(5) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea și
sănătatea salariaţilor.
Art. 7.
În scopul asigurării implicării salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul
protecţiei muncii, se va constitui Comitetul de securitate şi sănătate în muncă, ce are atribuţii
specifice potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 8. Regulile şi măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă vor fi elaborate cu
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi vor constitui Anexe la prezentul RI al
Angajatorului.
Art. 9. Angajatorul are obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de
medicină a muncii, organizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

CAP III – REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII

ȘI AL INLATURARII ORICĂREI FORME DE ÎNCALCARE A DEMNITĂȚII

Art. 10.
(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi
salariaţii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială,
apartenenţă ori activitate sindicală este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricţie sau
preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca
scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii
decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.
Art. 11.
(1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii
desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea
demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.
(2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală
pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter
personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.
Art. 12. – (1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici
care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare
la:
a) anunţarea, organizarea concursurilor sau examenelor şi selecţia candidaţilor pentru
ocuparea posturilor vacante;
b) încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori
de serviciu;
c) stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului;
d) stabilirea remuneraţiei;
e) beneficii, altele decât cele de natură salarială şi măsuri de protecţie şi asigurări sociale;

90
 f) informare şi consiliere profesională, programe de
iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi
g) recalificare profesională;
h) evaluarea performanţelor profesionale individuale;
i) promovarea profesională;
j) aplicarea măsurilor disciplinare;
k) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilităţile acordate de acesta;
l) orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care,
datorită naturii sau condiţiilor
particulare de prestare a muncii, prevăzute de lege, particularităţile de sex sunt determinante.
Art. 13.
(1) Hărţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă este
considerată
discriminare după criteriul de sex și este interzisă.
(2) Hărţuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact
fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitaţii
compromiţătoare, cereri de favoruri sexuale sau orice altă conduită cu conotaţii sexuale, care
afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a persoanelor la locul de muncă.
(3) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărţuire
sexuală, având ca scop:
a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare
pentru persoana afectată;
b) de a influenţa negativ situaţia persoanei angajate în ceea ce priveşte promovarea
profesională, remuneraţia sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și
perfecţionarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament
nedorit, ce ţine de viaţa sexuală.
(4) Toţi salariaţii trebuie să respecte regulile de conduită și răspund în condiţiile legii pentru
încălcarea acestora.
(5) Angajatorul nu permite și nu va tolera hărţuirea sexuală la locul de muncă și face public
faptul că încurajează raportarea tuturor cazurilor de hărţuire sexuală, indiferent cine este
ofensatorul, că angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi, prin orice
manifestare confirmată de hărţuire sexuală la locul de muncă, vor fi sancţionaţi disciplinar.

Art. 14.
(1) Persoana care se consideră hărţuită sexual va raporta incidentul printr-o plângere în scris,
care va conţine
relatarea detaliată a manifestării de hărţuire sexuală la locul de muncă.
(2) Angajatorul va oferi consiliere și asistenţă victimelor actelor de hărţuire sexuală, va
conduce investigaţia în mod
strict confidenţial şi, în cazul confirmării actului de hărţuire sexuală, va aplica măsuri
disciplinare.
(3) La terminarea investigaţiei se va comunica părţilor implicate rezultatul anchetei.
(4) Orice fel de represalii, în urma unei plângeri de hărţuire sexuală, atât împotriva
reclamantului, cât şi împotriva
oricărei persoane care ajută la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare şi
vor fi sancţionate conform
dispoziţiilor legale în vigoare.

91
 Art. 15.
(1) Angajaţii au obligaţia să facă eforturi în vederea
promovării unui climat normal de muncă în unitate, cu respectarea prevederilor legii, a
contractelor colective de muncă, a RI, precum și a drepturilor și intereselor tuturor salariaţilor.
(2) Pentru crearea și menţinerea unui mediu de lucru care să încurajeze respectarea demnităţii
fiecărei persoane, pot fi derulate proceduri de soluţionare pe cale amiabilă a plângerilor
individuale ale salariaţilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenţă sau hărţuire sexuală, în
completarea celor prevăzute de lege.

CAP IV – DREPTURILE și OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI ȘI SALARIAȚILOR;

Art. 16.
Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de
muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică și financiară a unităţii;
e) să se consulte cu reprezentanţii sindicatului în privinţa deciziilor susceptibile să
afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
f) să plătească toate contribuţiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi
să vireze contribuţiile și impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
g) să înfiinţeze Registrul general de evidenţă a salariaţilor și să opereze înregistrările
prevăzute de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a
solicitantului;
i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR

Art. 17.
(1) Salariaţii Angajatorului au, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce le
revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în RI, în contractul colectiv de muncă
aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu;
g) obligația de a se supune evaluării performantelor profesionale periodice conform
criteriilor stabilite de către angajator la nivel de unitate
h) alte obligaţii prevăzute de lege sau contractele colective de muncă aplicabile.
(2) Salariaţii Angajatorului au obligaţii privind:

92
 a) realizarea responsabilă şi la un nivel maxim de
competenţă a îndatoririlor de serviciu;
b) respectarea cu stricteţe a ordinii şi disciplinei la locul de muncă;
c) respectarea programului de lucru şi folosirea integrală şi eficientă a timpului de lucru
pentru îndeplinirea obligaţiilor
a) de serviciu;
d) însuşirea și respectarea normelor de muncă, a altor reguli şi instrucţiuni stabilite pentru
compartimentul respectiv sau pentru locul de muncă specific salariatului;
e) utilizarea responsabilă şi în conformitate cu documentaţiile tehnice a aparaturii,
echipamentelor, instalaţiilor aflate în dotarea serviciului/compartimentului în care îşi
desfăşoară activitatea sau la care au acces, precum şi exploatarea acestora în deplină
siguranţă;
f) respectarea normelor de protecţie a muncii şi a mediului;
g) ridicarea calificării profesionale, frecventarea și absolvirea formelor de pregătire şi
perfecţionare profesională recomandate, cunoaşterea dispoziţiilor legale, a normelor și
instrucţiunilor privind activitatea pe care o desfăşoară;
h) obligaţia de loialitate faţă de Angajator;
i) comportarea corectă în cadrul relaţiilor de serviciu, respectarea muncii celorlalţi
salariaţi, asigurarea unui climat de disciplină, ordine și bună înţelegere;
j) înştiinţarea fără întârziere a şefului ierarhic superior în legătură cu observarea
existenţei unor nereguli, abateri sau lipsuri în activitatea de la locul de muncă, și
acţionarea pentru diminuarea efectelor acestora și pentru prevenirea situaţiilor care
pun în pericol viaţa persoanelor sau prejudicierea patrimoniului Angajatorului;
k) respectarea regulilor de acces în perimetrul Angajatorului şi posedarea legitimaţiei de
serviciu în stare de valabilitate;
l) anunţarea şefului ierarhic de îndată, prin orice mijloc, cu privire la imposibilitatea
prezentării la serviciu (boală, situaţii fortuite);
m) păstrarea secretului de serviciu;
n) evidenţa, raportarea şi autoevaluarea activităţii profesionale, conform procedurii şi
criteriilor elaborate de conducerea Angajatorului şi cu respectarea dispoziţiilor legale
în vigoare;
o) respectarea și îndeplinirea dispoziţiilor cuprinse în contractele de furnizare servicii
medicale şi în orice alte contracte în care salariaţii au atribuţii de realizare a unor
activităţi;
p) îndeplinirea, temporar sau permanent, a sarcinilor de serviciu suplimentare stabilite de
conducerea Angajatorului pentru buna desfăşurare a activităţii.
Art. 18.
(1) Fiecare salariat are datoria să semnaleze imediat situaţiile observate de incendiu, inundaţie
sau oricesituaţii în care se pot produce deteriorări sau distrugeri, inclusiv observarea unor
colete sau obiecte uitate sau suspecte, precum şi neregulile potenţial generatoare de astfel de
situaţii şi să acţioneze, după caz, pentru rezolvarea acestora și pentru diminuarea efectelor lor
negative.
(2) Salariaţii care pot acţiona în astfel de situaţii au obligaţia de a o face în timpul cel mai
scurt posibil.

Art. 19.
În situaţii deosebite, determinate de necesitatea bunei funcţionări a Angajatorului, fiecare
salariat areobligaţia de a participa, indiferent de funcţia sau de postul pe care îl ocupă, la

93
 executarea oricăror lucrări şi la luarea tuturor măsurilor
cerute de nevoile Angajatorului.

DREPTURILE SALARIAŢILOR

Art. 20.
Salariaţii Angajatorului au, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului
de muncă;
j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă și individuală;
l) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 21. Drepturile salariaţilor vor fi acordate şi exercitate cu respectarea dispoziţiilor legale
în vigoare.

DREPTURILE ANGAJATORULUI

Art. 22.
Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea și funcţionarea unităţii;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,
potrivit legii, contractului
a) colectiv de muncă aplicabil și RI.
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum și criteriile de evaluare a
realizării acestora.

ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ, PROGRAMULUI DE LUCRU, PAUZELE

DE MASA și ALTE DREPTURI ACORDATE SALARIATILOR

Art. 23. Timpul de muncă şi de odihnă

Conform legislaţiei în vigoare, durata timpului de muncă al fiecărui salariat este de 9 ore
efectiv pe zi, respectiv de 45 de ore săptămânal şi se realizează prin săptămâna de lucru de 5
zile.

94
 Pentru cei angajați cu contract de munca cu timp parțial,
durata timpului de munca este de 2 – 4 ore/zi, 10 – 20
ore/săptămână, conform contractului de munca. Orarul de lucru este 9 – 19:00 , cu o oră pauza
de masa. Rămânerea în cadrul societăţii peste programul normal de lucru, se face numai cu
aprobarea conducerii acesteia.
Art. 24.
a) Durata maximă legală a timpului de munca nu poate depăși 48 de ore pe săptămână,
inclusiv orele suplimentare. Prin excepție, durata timpului de muncă ce include și
orele suplimentare poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână cu condiția ca
media orelor de munca calculată pe o perioada de referința de 4 luni calendaristice sa
nu depășească 48 de ore pe săptămână. Durata zilnică a timpului de lucru de 12 ore va
fi urmată de o perioada de repaus de 24 de ore.
b) Pauza de masă nu este inclusă în durata zilnică normală a timpului de muncă.
c) Repaosul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și
duminica. Datorită specificului activității societății, repaosul săptămânal poate fi
acordat și în alte zile în cursul săptămânii de lucru.
d) În situația prevăzută la alin. (c) salariații vor beneficia de un spor de 1% din salariul
brut realizat în zilele de repaus săptămânal lucrate.

Art. 25.
Conducerea societăţii îşi rezervă dreptul, respectând limitele și procedurile impuse de
legislaţia în vigoare de a modifica programul de lucru în funcţie de nevoile serviciului.
Art. 26.
Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile
după efectuarea acesteia.
În aceste condiții, salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate
peste programul normal de lucru.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, munca
suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei
acesteia. Sporul pentru munca suplimentară va fi de 75% din salariul de bază. Tinerii în vârsta
de pana la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.
Art. 27.
a. Conducerea are obligația de a înființa evidența prezenței personalului la serviciu, pe baza
unei condici în care salariații vor semna la prezentare și la plecare.
b. Înainte de începerea programului de lucru, precum şi la sfârşitul orelor de program,
salariaţii sunt obligaţi să semneze condica de prezenţă de la compartimentul sau locul de
muncă unde sunt încadraţi. Conducătorul locului de muncă are obligaţia să vizeze zilnic
condica de prezenţă, la începerea şi la sfârşitul programului de lucru
c. Salariaţii care întârzie de la programul de lucru stabilit, trebuie să raporteze superiorului
ierarhic situaţia, chiar dacă este vorba de un caz de forţă majoră. În afara cazurilor
neprevăzute, toate absenţele trebuie autorizate în prealabil de superiorul ierarhic. În cazul în
care absenţa s-a datorat unui motiv independent de voinţa celui în cauză (boală, accident etc.)
superiorul ierarhic trebuie informat imediat, acesta fiind cel în măsura să aprecieze, în toate
cazurile, dacă este necesar să se ia măsuri sau să se propună măsuri disciplinare.

Art. 28.
Conducătorul locului de muncă răspunde de organizarea și ținerea evidenţei proprii
privind concediile de odihnă, concediile fără plată, zilele libere plătite, învoiri de la program

95
 şi alte aspecte care privesc timpul de muncă şi odihnă al
salariaţilor.
Art. 29.
Concediul de odihnă, concediul medical și alte concedii:
Salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi
la alte concedii.
Toţi cei menționați la alin. a) au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de
odihnă plătit, cu o durată minimă de 21 zile lucrătoare, iar în raport cu vechimea lor în muncă,
astfel:
Vechimea în muncă /durata concediului de odihnă:
- până la 5 ani / 21 zile lucrătoare;
- între 5 și 10 ani / 24 zile lucrătoare;
- peste 10 ani / 26 zile lucrătoare;
* conform art. 140 din Legea nr. 40 / 2011 - Codul muncii
Pentru tinerii în vârsta de până la 18 ani, durata concediului de odihnă este de 24 zile
lucrătoare.
b) Concediul de odihnă se efectuează, de regulă, integral sau se poate acorda fracţionat dacă
interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului dacă nu este afectată desfăşurarea
activităţii, cu condiţia ca una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 10 zile lucrătoare.
Zilele de sărbători legale și religioase în care nu se lucrează sunt:
- 1 și 2 ianuarie
- prima și a doua zi de Pasti
- 1 mai
- prima și a doua zi de Rusalii
- Adormirea Maicii Domnului
- 1 decembrie
- prima și a doua zi de Crăciun
- două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de
cultele religioase, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora;
c) În afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul
următoarelor evenimente familiale deosebite:
- căsătoria salariatului – 5 zile;
- naşterea sau căsătoria unui copil - 2 zile;
- decesul soţului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului - 3 zile;
- donatorii de sânge - conform legii;
Concediul plătit se acordă, la cererea salariatului, de conducerea societăţii.
d) Salariatul trebuie să facă dovada prin certificat medical și să justifice absenţa în caz de
boală, sau eventual să anunţeprobabilitatea absenţei pentru cauza de boală.
e) În perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate și a celor pentru creşterea şi
îngrijirea copiilor, raporturile de muncă nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din
iniţiativa salariatului.
f) În afara concediului de odihna în raport cu vechimea în muncă, persoanele care lucrează în
locuri de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase, beneficiază de concedii
suplimentare, aprobate de conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legale.
Art. 30
Concediu fără plată:
Personalul are dreptul la concedii fără plată în condiţiile legii.
Evidenţa concediilor fără plată se va ţine de către compartimentul de resurse umane,
care va urmări implicaţiile acestora în vechimea în muncă.

96
 Art. 31 .
Delegarea, detaşarea:
Condiţiile în care se efectuează delegarea salariaţilor sunt cele reglementat de Codul
Muncii.

SALARIZAREA

Art. 32.
(1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual
de muncă şi cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
(2) Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru
asigurarea confidenţialităţii.
Art. 33.
(1) Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual
de muncă.
(2) Salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.
(3) Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte
documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.
Art. 34.
(1) Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condiţiilor prevăzute de
lege.
(2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria
salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(3) |n cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei;
b) contribuţiile și impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.

CAP V – PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU

RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR

Art. 35.
(1) Salariaţii au dreptul să adreseze conducerii Angajatorului, în scris, petiţii individuale, dar
numai înlegătură cu problemele proprii apărute la locul de muncă şi în activitatea desfăşurată.
(2) Prin petiţie se înţelege orice cerere sau reclamaţie individuală pe care un salariat o
adresează conducerii angajatorului în condiţiile legii şi ale RI.
(3) Petiţiilor anonime nu li se va da curs, acestea urmând a fi clasate.
Art. 36.
(1) Cererile sau reclamaţiile se adresează reprezentantului legal al Angajatorului şi se
înregistrează la secretariat/Registratură.
(2) În cazul în care problemele sesizate în cerere sau în reclamaţie necesită o cercetare mai
amănunţită, reprezentantul legal al angajatorului numeşte o persoană sau o comisie care să
verifice realitatea lor.

97
 (3) În urma verificării angajatorului, persoana sau comisia
numită întocmeşte un referat cu constatări, concluzii şi
propuneri şi îl supune aprobării reprezentantului legal al Angajatorului.
(4) Reprezentantul legal al Angajatorului este obligat să comunice salariatului răspunsul în
termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sau a reclamaţiei.
(5) În situaţia în care aspectele sesizate prin cerere sau reclamaţie necesită o cercetare mai
amănunţită, reprezentantul legal al Angajatorului poate prelungi termenul cu cel mult 15 zile.
Art. 37.
(1) Salariaţii nu pot formula două petiţii privitoare la aceeaşi problemă.
(2) În cazul în care un salariat adresează în aceeaşi perioadă de timp două sau mai multe
petiţii cu acelaşi obiect, acestea se vor conexa, salariatul urmând să primească un singur
răspuns.
(3) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie cu acelaşi conţinut sau care
priveşte aceeaşi problemă, acestea se clasează, făcându-se menţiune că s-a verificat şi i s-a dat
deja un răspuns petiţionarului.
Art. 38.
(1) Salariaţii şi Angajatorul au obligaţia să soluţioneze conflictele de muncă prin bună
înţelegere sau prinprocedurile stabilite de dispoziţiile legale în vigoare.
(2) Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă este potrivit dispoziţiilor legale în
vigoare.
(3) |n situaţiile în care apar divergenţe în legătură cu executarea prevederilor contractelor
colective, unităţile şi sindicatele vor încerca soluţionarea acestora mai întâi în comisiile
paritare la nivel de unitate, iar pentru rezolvarea problemelor rămase în divergenţă se vor
putea adresa comisiei paritare la nivel de ramură.
(4) Condiţiile declanşării conflictelor de interese, procedura concilierii, medierii şi arbitrajului
conflictelor de interese sunt potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(5) Condiţiile declanşării conflictelor de drepturi şi procedura soluţionării acestora sunt
potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

CAP VI – REGULI PRIVIND DISCIPLINA MUNCII ÎN UNITATE

Art. 39.
(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii,
sancţiunidisciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere
disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau
inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, RI,
contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi
dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Art. 40.
Sunt interzise:
a) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau oboseală înaintată, introducerea sau
consumul de băuturi alcoolice,
a) practicarea de activităţi care contravin atribuţiilor de serviciu sau care perturbă
activitatea altor salariaţi;
b) nerespectarea programului de lucru, întârzierea sau absentarea nemotivată;
c) părăsirea locului de muncă în timpul programului de lucru fără aprobare sau pentru
alte interese decât cele ale angajatorului;

98
 d) executarea în timpul programului a unor lucrări
personale ori străine interesului angajatorului;
e) scoaterea din unitate, prin orice mijloace, a oricăror bunuri şi documente aparţinând
acesteia, fără acordul scris al conducerii angajatorului;
e) înstrăinarea oricăror bunuri date în folosinţă, păstrare sau de uz comun, precum şi
deteriorarea funcţională şi
f) calitativă sau descompletarea acestora, ca rezultat al unor utilizări ori manevrări
necorespunzătoare;
f) folosirea în scopuri personale, aducerea la cunoştinţă pe orice cale sau copierea pentru
alţii, fără aprobarea scrisă a
g) conducerii, a unor documente sau informaţii privind activitatea Angajatorului sau a
datelor specificate în fişele sau
h) dosarele personale ale angajaţilor;
g) prestarea oricărei activităţi remunerate sau neremunerate, în timpul orelor de program
sau în timpul liber – în
i) beneficiul unui concurent direct sau indirect al Angajatorului;
h) efectuarea de menţiuni, ştersături, rectificări sau semnarea pentru alt salariat în
condica de prezenţă;
i) atitudinea necorespunzătoare faţă de ceilalţi angajaţi, faţă de managementul unităţii
sau faţă de clienţi (conduita
j) necivilizată, insulta, calomnia, purtarea abuzivă, lovirea şi vătămarea integrităţii
corporale sau a sănătăţii);
j) comiterea de fapte care ar putea pune în pericol siguranţa Angajatorului, a propriei
persoane sau a colegilor;
k) manifestări de natură a aduce atingere imaginii angajatorului;
l) folosirea în scopuri personale a autovehiculelor angajatorului, a oricăror materiale,
mijloace fixe sau materii prime ale acestuia;
k) fumatul în spaţiile publice închise, conform Legii nr. 349/2002, cu modificările
ulterioare.
l) organizarea de întruniri în perimetrul unităţii fără aprobarea prealabilă a conducerii;
o) introducerea, răspândirea sau afişarea în interiorul instituţiei a unor anunţuri, afişe,
documente etc. fără aprobarea conducerii Angajatorului;
m) propaganda partizană unui curent sau partid politic.
Art. 41.
(1) Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţi a obligaţiilor lor de serviciu, inclusiv a normelor
de comportare în unitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează ca atare, indiferent
de funcţia sau postul pe care îl ocupă persoana care a săvârşit fapta.
(2) Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează încălcarea cu vinovăţie de către salariaţi
a obligaţiilor lor de serviciu prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, obligaţiile de serviciu
stabilite în contractele individuale de muncă, în fişa postului, în RI (în special art. 17-19 şi
interdicţiile prevăzute de art. 40) sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ori de ordinele și
dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

CAP VII – ABATERI DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE

Art. 42.
(1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul
săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;

99
 b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului
corespunzător funcţiei în care s-a dispus
retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o
perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(3) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.
(4) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă
salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen; radierea sancţiunilor
se constată prin Decizie scrisă.
(5) Absenta nemotivata de la locul de munca timp de 3 zile consecutive sau 5 zile
neconsecutive constituie abatere disciplinara și se sancționează cu desfacerea disciplinara a
contractului de munca în condițiile legii

CAP VIII – REGULI REFERITOARE LA PROCEDURA DISCIPLINARA

Art. 43.
(1) Ca urmare a sesizării conducerii Angajatorului cu privire la săvârşirea unei abateri
disciplinare sau aconstatării încălcării de către un salariat a normelor legale, RI, contractului
individual de muncă sau contractului colectiv de muncă aplicabil, ordinelor şi dispoziţiilor
legale ale conducătorilor ierarhici, al angajatorului sau persoana împuternicită de acesta va
dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile, numind o persoană sau o comisie în acest
sens. Din comisie va face parte fără drept de vot, în calitate de observator, și un reprezentant
al organizaţiei sindicale al cărui membru este salariatul cercetat.
(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio sancţiune nu poate fi dispusă înainte de efectuarea
unei cercetări disciplinare prealabile.
(3) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris
de persoana/comisia împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea disciplinară
prealabilă, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. Comisia îl va convoca în
scris pe salariatul cercetat, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte.

(4) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un
motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării
disciplinare prealabile.
(5) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susţină
toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea
disciplinară prealabilă toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum și
dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru
este.
Salariatul are dreptul să cunoască toate actele şi faptele cercetării şi să solicite în
apărare probele pe care le consideră necesare. Comisia numită pentru efectuarea cercetării
disciplinare prealabile are obligaţia de a lua o notă scrisă de la salariatul ascultat, notă în care
se va preciza poziţia salariatului faţă de fapta pe care a comis-o și împrejurările invocate în
apărarea sa.
(6) Cercetarea disciplinară prealabilă impune stabilirea următoarelor aspecte:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;

100
 c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
(7) La finalizarea cercetării disciplinare prealabile, persoana/comisia numită în acest sens va
întocmi un proces-verbal de constatare, care trebuie să cuprindă: indicarea subiectului abaterii
disciplinare, descrierea faptei, descrierea modului în care s-a desfăşurat cercetarea disciplinară
prealabilă și ascultarea salariatului, prezentarea condiţiilor și împrejurărilor în care fapta a fost
săvârşită, prezentareaconsecinţelor abaterii disciplinare, a comportării generale în serviciu a
salariatului și a eventualelor sancţiuni disciplinare suferite anterior de către salariat, stabilirea
gradului de vinovăţie a salariatului, probele administrate şi propunerile persoanei/comisiei
împuternicite de către Angajator să realizeze cercetarea disciplinară prealabilă de clasare a
cauzei sau de sancţionare disciplinară a salariatului.
(8) Lucrările comisiei de disciplină se consemnează într-un registru de procese-verbale.
Art. 44.
(1) În baza propunerii comisiei de disciplină, Angajatorul va emite decizia de sancţionare.
(2) Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii
disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
f) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul
individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcare
de salariat.
(3) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă
scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea
abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Art. 45.
(1) Decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, RI sau contractul colectiv de muncă
aplicabil, care au fost încălcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul
cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la
art. 267 alin. (3) din Codul muncii, nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(2) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data
emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
(3) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al
primirii, prin scrisoare
recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
(4) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente
în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

101
 CAP IX – MODALITATILE DE APLICARE A
ALTOR DISPOZIȚII LEGALE SAU
CONTRACTUALE SPECIFICE

Art. 46.
Prezentul regulament se completează cu dispozițiile Ord. 96/2003, Art. 2 privind
protecția maternității la locul de munca.
a) protecţia maternității este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau
mame la locurile lor de muncă;
b) locul de munca este zona delimitată în spaţiu, în funcţie de specificul muncii,
înzestrată cu mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei
operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi
executanți, cu pregătirea și îndemânarea lor, în condiţii tehnice, organizatorice și de
protecţie a muncii corespunzătoare, din care se obţine un venit în baza unui raport de
munca ori de serviciu cu un angajator;
c) salariata gravida este femeia care anunță în scris angajatorul asupra stării sale
fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de
familie sau de medicul specialist care sa îi ateste aceasta stare;
d) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea
concediului de lăuzie și solicita angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute
de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai
târziu de 6 luni de la data la care a născut;
e) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea
concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul și anunță angajatorul în scris cu privire la
începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale
eliberate de medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei
de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea
consultațiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a
medicului specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are
obligaţia sa îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcina și lăuzie cu
durata totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;
h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la
lit. c)-e) pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor.
Art. 47.
Angajatorii au obligaţia să adopte măsurile necesare, astfel încât:
a) sa prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 32 (art. 2 Ord 96/2003) lit. c)-e) la
riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea;
b) salariatele prevăzute la art. art. 32 (art. 2 Ord 96/2003) lit. c)-e) sa nu fie constrânse sa
efectueze o munca dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-
născut, după caz.
Art. 48
(1) Pentru toate activităţile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenţi,
procedee și condiţii de munca, a căror lista este prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este
obligat sa evalueze anual, precum și la orice modificare a condiţiilor de munca natura, gradul
și durata expunerii salariatelor prevăzute la art. art. 32 (art. 2 Ord 96/2003) lit. c)-e), în scopul
determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra
sarcinii ori alăptării.

102
 (2) Evaluările prevăzute la alin. (1) se efectuează de către
angajator, cu participarea obligatorie a medicului de
medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise.

Art. 49.
Angajatorul are obligaţia sa păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei
şi nu va anunța alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei
desfășurări a procesului de munca, când starea de graviditate nu este vizibila.
Art. 50.
În cazul în care o salariata se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 32 (art. 2 Ord
96/2003) lit. c)-e) şi desfăşoară la locul de munca o activitate care prezintă riscuri pentru
sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, în sensul celor
prevăzute la art. 36 (art. 5 Ord 96/2003) alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice în
mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de munca ori, dacă nu este posibil, sa o repartizeze
la alt loc de munca fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării
medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.

CAP X – CRITERIILE ȘI PROCEDURILE DE EVALUARE PROFESIONALĂ A

SALARIAȚILOR

Art. 51.
Evaluarea performanțelor constă în aprecierea gradului în care angajații își îndeplinesc
responsabilitățile de serviciu. Evaluare performanțelor profesionale ale angajaților se va
efectua periodic, o dată pe an. Datele la care se vor efectua evaluările performantelor
individuale se vor stabilii de comun acord între conducerea societarii împreuna cu comisia de
evaluare și cu reprezentanții salariaților sau cu salariații.
Art. 52.
Obiectivele de performanță stabilite la nivel de unitate sunt:
- Orientarea spre succes – Acționează pentru îmbunătățirea performantelor sau pentru a
realiza o sarcina mai bine, mai ieftin, mai eficient, angajându-se în îndeplinirea unor
obiective provocatoare.
- Preocuparea pentru ordine și calitate – întreprinde acțiuni personale pentru a asigura
exactitatea și calitatea muncii proprii și a altora, prin controlarea sau monitorizarea
datelor și prin dezvoltarea și menținerea sistemelor de organizare a muncii și
informațiilor
- Orientarea către servicii de calitate oferite clienților
- Capacitatea de a lega relații interumane
- Munca în echipa – intenția de a lucra cooperând cu ceilalți, de a face parte din echipa,
de a lucra împreuna
Art. 53.
Criteriile de evaluare a realizării obiectivelor de performanta stabilite la nivel de
unitate sunt:

103
 - pregătirea profesionala
- calitatea lucrărilor
- eficienta muncii
- cunoștințe și competente
- relaționare
- disciplina în munca

Art. 54.
Pentru evaluarea performanțelor pe baza criteriilor de evaluare se vor folosi cinci
calificative notate de la 1 la 5 după cum urmează:
1- Foarte slab – performanța este cu mult sub standard. în acest caz se pune în mod serios
problema, dacă persoana respectivă se mai poate corecta și daca mai poate fi menținută pe
acel post
2- Slab – performanța este sub limita minima a standardului, existând posibilitatea
îmbunătățirii
performantelor intr-un viitor apropiat.
3- Satisfăcător – performanța este la nivelul minim al standardelor sau puțin deasupra lor.
Acesta este nivelul minim acceptabil al performanțelor ce trebuie atins și de salariații mai
puțin competenți sau lipsiți de experiență
4- Bun – performanta se situează în limitele superioare ale standardelor și ale performantelor
realizate de către ceilalți salariați.
5- Foarte bun – de excepție, persoana este atât de buna pentru îndeplinirea funcției, încât
necesita o apreciere speciala.

CAPITOLUL XI – DISPOZIȚII FINALE

Art. 55
(1) Prezentul Regulament are la bază prevederile legislaţiei în vigoare
(2) Regulamentul se completează cu dispoziţiile cuprinse în Codul muncii şi în celelalte acte
normative în vigoare.
Art. 56
(1) RI va putea fi modificat atunci când apar acte normative noi privitoare la organizarea şi
disciplina muncii,precum şi ori de câte ori interesele Angajatorului o impun.
(2) Propunerile de modificare şi completare vor fi prezentate salariaţilor.
(3) Dacă modificările sunt substanţiale, RI va fi revizuit, dându-se textelor o nouă numerotare.

104
 Cod de Etică și Conduită Profesională
PREAMBUL
Prezentul Cod de etică şi conduită profesională a fost realizat prin consensul celor care fac
parte din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi reprezintă
un ghid în ceea ce priveşte comportamentul acceptabil din punct de vedere moral Ia nivel
instituţional. Prin interiorizarea valorilor şi principiilor etice exprimate în cele ce urmează şi
respectarea regulilor morale deduse din acestea de către toţi cei care intră sub incidenţa
Codului se aşteaptă dezvoltarea unei culturi organizaţionale integre şi creşterea încrederii
publice în actul administrativ.
Cele patru valori esenţiale cuprinse în Codul de Etică au rol de ghidare a comportamentului,
ele nefiind exhaustive dar exprimând îndeajuns de mult pentru a forma o orientare morală
pentru orice angajat care trebuie să ia o decizie sau trebuie să îndeplinească o atribuţie de
serviciu. O cultură organizaţională bazată pe valori pune accentul nu pe o respectare mecanică
a unor reguli, ci pe discernământ, pe orientarea morală, şi pe modele de comportament. Ca
atare, managementului instituţiei îi revine sarcina să asigure funcţionarilor publici,
personalului contractual şi colaboratorilor ministerului un leadership moral.De asemenea,
centrarea pe valori a culturii organizaţionale şi a prezentului Cod de etică şi
conduităprofesională presupune iniţiativa comportamentului moral şi exemplul
personal.Procesul de decizie în cadrul ministerului trebuie să fie fundamentat pe valorile şi
principiile cuprinse în acest Cod de etică şi conduită profesională.

Art. 1 Prezentul Cod de etică şi conduită profesională, denumit în continuare "Codul",

stabileşte principii şi reguli morale şi profesionale la care aderă toţi demnitarii, funcţionarii
publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice, denumiţi în continuare "personalul", precum şi colaboratorii instituţiei.
Art. 2 Rolul Codului este să ghideze comportamentul moral şi profesional al personalului şi
colaboratorilor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,
denumit în continuare "Ministerul", atât în timpul activităţii profesionale, cât şi în afara
acesteia (în măsura în care afectează imaginea instituţiei). Obiectivul Codului este să
contribuie la crearea unei culturi organizaţionale a integrităţii la nivelul Ministerului şi a unui
climat etic care să determine personalul şi colaboratorii să acţioneze cu încredere reciprocă şi
profesionalism în interesul cetăţeanului.
Art. 3 Codul de etică şi conduită profesională pune accent pe formarea şi dezvoltarea
discernământului moral al personalului şi colaboratorilor Ministerului în concordanţă cu
valorile şi principiile organizaţionale, şi nu pe o respectare mecanica a normelor de conduită
conţinute de acesta.

105
 CAPITOLUL 2
VALORI Şl PRINCIPII
Art. 4 Prezentul Cod are drept fundament patru valori - responsabilitate, profesionalism,
integritate şi transparenţă ~ şi patru principii corespondente, care trebuie să guverneze
comportamentul etic şi profesional al personalului şi colaboratorilor Ministerului. Principiile
care corespund celor patru valori sunt:
(a)Principiul responsabilităţiiPersonalul şi colaboratorii Ministerului trebuie să se asigure că
prin modul în care îndeplinesc atribuţiile de serviciu sau desfăşoară orice altă activitate
profesională colaterală respectă interesul public, interesele legitime şi drepturile cetăţenilor şi
nu afectează demnitatea şi integritatea acestora.

(b )Principiul profesionalismuluiToate atribuţiile de serviciu care revin personalului şi

colaboratorilor Ministerului trebuie îndeplinite cu maximum de eficienţă şi eficacitate,
conform competenţelor deţinute şi în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte reglementările
legale.

(c)Principiul integrităţiiîn orice situaţie, personalul şi colaboratorii Ministerului trebuie să

adopte un comportament bazat pe respect, imparţialitate, obiectivitate, onestitate, egalitate de
şanse şi nediscriminare, deschidere şi diligenţă faţă de cetăţean şi fără ingerinţe care să
afecteze interesul public, interesele legitime şi drepturile cetăţenilor ori prestigiul instituţional.

(d)Principiul transparenţeiPersonalul şi colaboratorii Ministerului trebuie să promoveze

guvernarea deschisă către cetăţean, să asigure accesul neîngrădit la informaţiile de interes
public, dar în acelaşi timp să protejeze informaţiile care nu sunt publice de care sunt
responsabili ori de care au luat la cunoştinţă.

CAPITOLUL 3

RESPONSABILITATEA

Respectul faţă de interesul public

Art. 5 în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul şi colaboratorii Ministerului au
responsabilitatea morală fundamentală de a respecta interesul public, adică de a lua deciziile
şi de a întreprinde acele acţiuni care asigură un impact pozitiv asupra societăţii în ansamblul
ei şi indivizilor care o compun, în mod particular, sau care fac ca impactul negativ asupra
acestora să fie cât mai mic cu putinţă.Respectul faţă de cetăţean

Art. 6 Personalul şi colaboratorii Ministerului au responsabilitatea de a respecta interesele

legitime şi drepturile cetăţeanului. Aceasta responsabilitate nu se limitează la oferirea unor
servicii publice, ci priveşte şi efectele pe care le pot avea aceste servicii asupra
cetăţeanului.Respectul faţă de Instituţie

106
 Art. 7 Personalul şi colaboratorii Ministerului au obligaţia
de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu maximum de
eficienta şi eficacitate şi de a utiliza în mod judicios resursele instituţiei şi în scopul pentru
care au fost allocate.

Art. 8 Responsabilitatea personalului şi colaboratorilor Ministerului este de a contribui la

îmbunătăţirea permanentă a performanţei instituţiei din care fac parte sau colaborează.

Art. 9 Personalul Ministerului trebuie să se asigure ca prin acţiunile şi opiniile sale nu aduce
atingere prestigiului profesional al colegilor sau prestigiului Ministerului.

Art. 10 Personalul Ministerului are, de asemenea, responsabilitatea faţă de promovarea

valorilor etice incluse în acest cod şi asupra promovării şi menţinerii unei culturi
organizaţionale bazate pe aceste valori.Respectul faţă de ordinea constituţională şi stat

Art. 11 Personalul Ministerului trebuie să îşi exercite atribuţiile cu maximă responsabilitate

având în vedere că, prin natura lor, aceste atribuţii trebuie să consolideze ordinea
constituţională şi autoritatea statului. Orice acţiune şi atitudine contrară acestui spirit
descalifică persoanele pentru a deţine aceste atribuţii şi funcţii.

CAPITOLUL 4 PROFESIONALISMUL

Art. 12 Personalul şi colaboratorii Ministerului sunt responsabili şi răspunzători din punct de

vedere profesional pentru modul în care îşi desfăşoară atribuţiile de serviciu şi le revine
sarcina de a se asigura că respectă principiile de legalitate, eficienţă şi eficacitate în
îndeplinirea lor.

Art. 13 Personalul Ministerului trebuie să fie informat şi să cunoască legislaţia din domeniul
atribuţiilor pe care le exercită, să se informeze şi să solicite informaţii despre cele mai bune
practici în domeniul în care îşi exercită atribuţiile.

Art. 14 Atunci când managementul instituţiei ori un terţ (persoană fizică sau juridică) solicită
servicii care exced atribuţiilor de serviciu şi competenţelor personalului şi colaboratorilor
Ministerului, aceştia din urmă au obligaţia de a îşi face cunoscută limitarea profesională.

Art. 15 Demnitarii şi personalul de conducere al Ministerului au obligaţia de a se asigura că

funcţionarii publici, personalul contractual şi colaboratorii instituţiei aflaţi în subordine au
competenţele, condiţiile şi resursele necesare unei bune îndepliniri a sarcinilor de serviciu, că
sunt protejaţi în faţa unor abuzuri la nivel instituţional şi că respectă prevederile prezentului
Cod de etică şi conduită profesională, în conformitate cu legislaţia în vigoare aplicabilă şi cu
principiile managementului responsabil.

Art. 16 (1) Personalul şi colaboratorii Ministerului sunt datori să respecte atât prevederile
prezentului cod de etică şi conduită profesională, alături de toate celelalte norme, politici şi
proceduri instituţionale, cât şi prevederile legale şi profesionale aplicabile domeniului în care
îşi exercită atribuţiile de serviciu.(2) în situaţiile în care există diferenţe de reglementare, va
prevala norma juridică, etică sau profesională cea mai restrictivă.

107
 (2) Personalul Ministerului are garantată libertatea de
exprimare şi dreptul la opinie în formularea unei poziţii
profesionale, însă exprimarea unui punct de vedere în numele instituţiei sau despre activitatea
acesteia, în scris sau verbal, fără existenţa unui mandat în acest sens sau în contradicţie totală
cu politica instituţiei pe acel domeniu, nu reprezintă o situaţie de exercitare a libertăţii de
exprimare. Personalul trebuie să se asigure că atunci când exprimă un punct de vedere al
instituţiei sau când este invitat în calitate de reprezentat al instituţiei, exprimă acele puncte de
vedere asupra cărora în cadrul instituţiei s-a decis sau s-a întrunit un acord.

Art. 18 Atunci când se solicită puncte de vedere sau opinii avizate, personalul sau
colaboratorii Ministerului trebuie să formuleze aceste opinii exclusiv pe baza principiilor
profesionale şi pe cele ale garantării unui act administrativ obiectiv, fără a fi influenţat de
convingerile personale sau interesele grupurilor din care face parte.

Art. 19 în timpul deplasărilor interne şi/sau externe, personalul şi colaboratorii Ministerului au

obligaţia de a avea o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi diplomaţie aplicabile,
intrând în responsabilitatea lor de a cunoaşte şi de a respecta tradiţiile, obiceiurile şi legile
ţării sau comunităţii gazdă.

CAPITOLUL 5 INTEGRITATEA
Art. 20 în relaţia cu publicul, cu colegii din instituţie sau din cadrul altor organizaţii sau sfere
profesionale, precum şi cu superiorii ierarhici, personalul şi colaboratorii Ministerului trebuie
să adopte o atitudine bazată pe respect - o atitudine imparţială, nediscriminatorie, deschisă şi
diligentă.Conflictele de interese

Art. 21 (1) Personalul şi colaboratorii Ministerului au datoria legală, morală şi profesională de

a se asigura că în timpul exercitării activităţii nu se află în conflict de interese sau într-o
situaţie de incompatibilitate, aşa cum sunt definite acestea în legislaţia actuală şi în spiritul
acestui cod de etică.(2) în cazul în care intervine o situaţie de conflict de interese sau
incompatibilitate, personalul şi colaboratorii Ministerului trebuie să sesizeze în scris, în
maximum 7 zile lucrătoare de la apariţia situaţiei de conflict de interese sau stării de
incompatibilitate, superiorii ierarhici. în astfel de situaţii, managementul MMFPSPV are
obligaţia de a se asigura, prin măsuri instituţionale, că a fost evitat conflictul de interese sau
incompatibilitatea declarate, fără a aduce atingere demnităţii persoanei şi drepturilor
profesionale şi contractuale ale celui care face obiectul conflictului de interese, respectiv
incompatibilităţii sesizate.Cadourile, atenţiile şi materialele cu caracter promotional

Art. 22 Personalului Ministerului îi este interzis să solicite şi să primească cadouri, servicii,

favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, indiferent de natura şi contextul acordării lor.

Avertizarea de integritate
Art. 23 (1) Angajaţii şi colaboratorii MMFPSPV au obligaţia morală şi profesionala,
suplimentar celei legale,de a sesiza orice abatere de la procedurile, normele, politicile
interne ale institutiei, precum si de la lege,de care iau cunostiinta.

(2) în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile , institutiile
publice si din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii şi în spiritul acestui Cod de

108
 Etică şi Conduită Profesională, se prezumă că avertizarea
de integritate se bazează pe buna credinţă a avertizorului.

Neutralitatea politică şi participarea la activităţi politiceArt. 24 Personalul şi colaboratorii

Ministerului au obligaţia de a se asigura că prin prezenţa lorîntr-un anumit context politic,
prin opiniile publice pe care le exprimă şi prin activitatea pe care o desfăşoară nu se află
intr-o situaţie de conflict de interese, real sau aparent, cu obligaţiile legale, morale şi
profesionale pe care le au în calitatea lor de membrii sau reprezentanţi ai instituţiei.Art. 25
Funcţionarilor publici, personalului contractual din cadrul Ministerului, cu excepţia
demnitarilor, le este interzis ca pe durata raportului de serviciu, contractului de muncă
sau contractului de colaborare să participe la activităţi cu scopuri electorale, la activităţi de
colectare de fonduri pentru partide politice, pentru organizaţii asimilate cu partidele
politice sau cărora li se aplică acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, pentru
fundaţii/ asociaţii care funcţionează pe lângă partide politice sau au orientări politice clar
exprimate, ori pentru candidaţi independenţi, precum şi să facă recomandări persoanelor
fizice sau juridice privind oferirea de donaţii /sponsorizări de orice natură în favoarea
entităţilor amintite.

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Managementul resurselor umane presupune îmbunătățirea continuă a activității

tuturor angajaților în scopul realizării obiectivelor organiza ale. In acest sens, acțiunile
manageriale trebuie să ia în considerare fiecare salariat ca o individualitate distinctă,
cu caracteristici specifice. Aplicarea cu succes a managementului resurselor umane
presupune existența unui sistem de evaluare a performanțelor, a unui sistem de
stimulare și de recompensare a rezultatelor angajaților. Resursele umane reprezintă
acele valori ale firmei, care îndeplinesc criteriile în virtutea cărora pot fi considerate
sursa principală ce asigură competitivitatea acesteia; resursele umane sunt valoroase,
rare și relativ de neînlocuit. Potrivit literaturii de specialitate, managementul resurselor
umane presupune o abordare globală, interdisciplinară și profesională a problematicii
personalului din cadrul unei organizații.

MANAGEMENTUL RISCURILOR

Orice proces conştient are un anumit grad de incertitudine care nu poate fi eliminat.
Incertitudinea, în concepția modernă, este o noțiune mai largă care include atât aspectele negative ,
cât și pe cele pozitive, de aceea incertitudinea nu se poate confunda cu riscul. In timp ce riscul este
considerat ca având aspect negativ, împrejurările favorabile reprezintă aspectele pozitive ale unui
proces. Proiectele trebuie conduse luând în considerare faptul că întotdeauna există și riscuri și
împrejurări favorabile. Personalul trebuie încurajat să anticipeze, să identifice atât și riscurile cât și
împrejurările favorabile și să le raporteze organizației care se ocupă de realizarea proiectului. De
aceea planul de management al riscurilor și al oportunităților odată elaborat trebuie aplicat în mod
eficient pe întreg ciclul de viață al proiectului. Riscurile sunt definite în accepțiunea teoriei clasice a
deciziei, că eveniment cu apariții posibile în procesele social-umane, dar incerte ale căror efecte sunt
dăunătoare, păguboase, și au caracter ireversibil. În accepțiunea teoriilor statistice riscurile reflectă
variațiile posibile ale distribuirii rezultatelor, probabilitatea și valorile lor subiective. Riscurile mai pot

109
 fi definite ca: şansa sau probabilitatea de a pierde, sau
despersia preconizată a rezultatelor ce se vor obtine.

2. Planificarea (Planning)

- sau „inima" unui bun management este procesul stabilirii obiectivelor firmei și a măsurilor
privind realizarea acestora.

Procesul de planificare reprezintă ansamblul activităților prin care o firmă studiază

alternativele de urmat și alege varianta optimă.

Planificarea este modalitatea cea mai eficace de valorificare a potențialului economic,

managerial, comercial, tehnic și tehnologic, uman de care dispune firma. Competiția
internațională tot mai aprigă profesionalizat planificarea firmelor, în sensul unui
profesionalism orientat spre piață.

Planificarea are mai multe etape: stabilirea scopului firmei; stabilirea diagnosticului
firmei (răspunsul la întrebarea: „unde suntem"?); obiectivele generale ale firmei; strategiile
(planurile de acțiune) de marketing, pentru producție, asupra comunicațiilor, de formare și
recrutare a personalului, de finanțare. Bugetele, de exemplu, corespund unor părți detaliate pe
termen scurt pentru anumite planuri de acțiune.

Mărimea și complexitatea unei firme determină modul de organizare a planificări.

Clasificarea tipurilor de strategii ale firmei se face în funcție de diverse criterii și anume:
-după sfera de cuprindere: strategii globale și parțiale.
-după dinamica obiectivelor: strategii de redresare, consolidare, dezvoltare.
-după natura obiectivelor privind gama produselor, a pieţelor și tehnologiilor: strategii de
specializare, diversificare etc,
-după modul obținerii avantajului competitiv: strategii pentru reducerea costurilor, pentru
diferențiere, pentru găsirea nişelor de piață etc.
-tipuri de strategii care corespund celor trei niveluri strategice ale majorității firmelor care
practică managementul strategic: strategii de firmă, vizând ansamblul activității; strategii de
afaceri, care se concentrează pe identificarea celor mai bune mijloace de creare a avantajului
competitiv al afacerii/afacerilor firmei; funcționale, care vizează atingerea obiectivelor
derivate din primele două şi se concretizează în schimbări la nivelul funcțiunilor firmei.
Strategii.

La baza evoluției pe termen mediu și lung a firmei stă desigur planul strategic.
Planificarea strategică a micilor afaceri sau a celor nou înființate este un pas important al
supraviețuirii micilor afaceri, al delimitări competitive față de alți competitori, ca și al
determinării direcției viitoare a afacerii.

110
 Procesul planificării strategice este orientat de câteva
întrebări simple:
• Unde suntem în prezent?
• Unde vrem să fim în viitor?
• Cum ne vom putea atinge scopurile propuse?
În contextul actual de evoluție rapidă a mediului economic, pentru o firmă multe reguli
generale devin inevitabil perimate și de aceea practicarea managementului strategic devine o
necesitate pentru succesul său.

Astfel, ne propunem să încep o afacere a cărei domeniu a fost deja explorat anterior,
anume o cafenea. În contextul orașului Constanța, locul de pornire al afacerii concurența este
relativ mare, ceea ce dezvoltă necesitatea unei strategii de succes. Așadar, răspundem în
următorul mod întrebărilor anterioare. Suntem o firmă mică la început de drum, ceea ce nu ne
avantajează, dar avem un scop clar, anume evoluarea afacerii până la nivelul de deschidere a
mai multor noi locații. Metoda prin care vom atinge acest scop este un marketing bie pus la
punct alături de o conducere riguroasă, avantajate de tematica naturală a produselor noastre.

3.Conducerea personalului (Leading)

„Un lider, susține Robert Kiyosaki, trebuie să fie o combinație între un vizionar, un
conducător de galerie sportivă și un şef de sală într-un cazinou; în final, trebuie să ai
capacitatea de a trece ferm la acțiune, având mereu în vedere misiunea companiei tale".
Conducerea este o formă concretă și distinctă a activitătü umane, un raport
psihosocial, un tip de influență interpersonală exercitată grație proceselor de comunicare.
Esența conducerii firmei, individuală sau colectivă, presupune influențarea comportamentului
subordonaților de către manager prin diverse tipuri ale puterii (legitimă, puterea de
recompensare, puterea coercitivă, puterea exemplului personal, charismă etc.) cu scopul
realizării obiectivelor.

Stilul de conducere este modul de transpunere efectivă în plan comportamental a

exigențelor ce derivă din statutul de conducător autoritar, democratic, laissez-faire/permisiv,
și este clasificat după mai multe criterii: mecanismele de luare a a deciziilor. mecanismele
controlului, atribuirea responsabilității, tipul relațiior din grup în procesul de conducere,
centrarea pe om (Cătălin Zamfir).

111
 Şi din punct de vedere al eficienței, satisfacției,
climatului de grup cooperant/agresiv/anarhic, acesta este
orientat de către energia interioară creativitate, climat emoțional pozitiv, a managerului,
subordonaților, autocunoaștere, etc.

Decizia este funcție esențială a conducerii și este legată nemijlocit de problemele

majore ale grupurilor sociale, precum este și firma, și este o alegere între mai multe
alternative în vederea aplicării sale.
Deciziile se clasifică după mai multe criterii, și anume;
 individuale sau colective (după numărul persoanelor implicate în decizie)
 simple și complexe (după gradul de complexitate) etc.
Luând în considerare două axe, produsul și piaţa, sunt trei tipuri de decizii: strategice,
tactice, operaționale.
De asemenea, ne interesează ca manageri mai ales clasificarea în funcție de rezultatul
potențial al deciziei și probabilitatea rezultatului în decizii luate: în condiții de siguranță când
ambele variabile sunt cunoscute; în condiții de risc; în condiții de nesiguranță (când ambele
variabile nu sunt cunoscute).
Importantă este pentru manageri și cunoașterea etapelor procesului adoptării deciziilor
majore, care sunt:
1. Identificarea problemei și stabilirea obiectivelor
2. Adunarea, selectarea și ordonarea informațiilor referitoare la resurse și aspecte
juridice, tehnice, economice
3. Analiza informațiilor
4. Construirea variantelor de decizie
5. Adoptarea deciziei pe baza principiului optimizării
6. Comunicarea deciziei, verbală sau scrisă
7. Aplicarea deciziei
8. Controlul aplicării deciziei

Se impune adoptarea de către manageri a unor metoda probabiliste pentru adoptarea

deciziilor în condiții de risc, metode cantitative precum folosirea speranței matematice a
rezultatelor si arborii de decizie, ca și adoptarea unor decizii în condiții de incertitudine.
Nu în ultimul rând, managerii de azi trebuie să țină cont de prețul în eficacitate al
inteligenței emoționale –o idee relativ nouă în afaceri . Şi aceasta pentru că la locul de muncă
nu mai poţi domina ierarhia firmei prin duritate etc., ci prin virtuozitate în abordarea relațiilor
interpersonale, competență emoțională pentru reglarea sentimentelor în acord cu cei cu care

112
 lucrăm, pentru atenuarea conflictelor, pentru o comunicare
eficientă cu subalternii și o modalitate eficientă de a folosi
arta criticii ce trebuie să se bazeze pe sesizarea unei probleme reale ce trebuie rezolvată,
oferirea unei soluții posibile subalternilor, capacitate de empatie, comunicare face- to-face,
astfel încât IQ-ul grupului de muncă să fie cât mai ridicat prin realizarea unei armonii sociale
(Daniel Goleman).
Astfel, dorim să abordăm la început un stil de conducere autoritar pentru acomodarea
angajaților cu așteptările noastre, cu timpul vom ajunge la un stil permisiv penreu a lasă spațiu
creativității si opiniilor angajaților

4.Controlul (Controlling)

Procesul controlului este deosebit de complex astfel încât se confundă adesea cu

procesul de management însuși ori cel puțin se corelează foarte strâns cu planificarea, ca „frați
siamezi". Printre etapele aplicării planului de afaceri, alături de comunicarea acestuia tuturor
angajaților, formularea politicilor, regulilor și procedurilor care-l extind până la ultimul
angajat, elaborarea fișelor posturilor, distribuirea bugetelor, recompensarea reușitelor, regăsim
și monitorizarea obiectivelor, bugetelor şi mediului extern, ca şi corectarea abaterilor şi, dacă
este cazul, revizuirea planului.
Controlul înseamnă deci monitorizarea activităților cu scopul asigurării desfășurării lor
conform obiectivelor şi corectării abaterilor și validează măsura în care rezultatele activităților
sunt conforme cu aşteptările, cu sarcinile primite de angajații firmei.
Acest proces implică:
 Măsurarea performanțelor, prin cuantificarea contribuțiilor angajaților ori-acolo
subiective unde nu este posibil-prin mărimi

113
  Compararea performanțelor cu standardele, adică cu
obiectivele compartimentelor structurii organizaționale concretizate de regulă în
planuri de acțiune

 Aplicarea acțiunilor de corectare a abaterilor nedorite, respectiv corectarea

performanței sau a standardului performanței.
Clasificarea tipurilor de control se face după numeroase criterii precum gradul de
cuprindere (parțial sau total), în raport cu nivelul ierarhic al conducerii (strategic-bazat pe
planurile financiare, tactic-operațional-bazat pe tehnica bugetelor) etc.
Monitorizarea planului propus, adică comparația acestuia cu planul realizat, controlul
rezultatelor parțiale, trebuie făcută practic continuu și pe toate componentele (producție,
marketing, financiar-contabil etc.); cel puţin odată pe lună trebuie să-ți evaluezi progresul față
de planul inițial, mai ales că este puțin probabil să fie exact la fel, dar este important să afli ce
este diferit și de ce. În finalul analizei trebuie decis dacă abaterile justifică sau nu o revizuire a
planului sau doar a unei părți a acestuia.
Vom prezenta în continuare câteva modalități de realizare a controlului realizării
diverselor componente ale unui plan de afaceri, insistând pe controlul fluxului de numerar.
Controlul calității presupune patru etape:
 stabilirea standardelor de calitate, care se face prin stabilirea unor toleranțe
pentru fiecare caracteristică de calitate, în limitele cărora poate varia.
 măsurarea performanțelor realizate prin inspecții, autocontrol, sisteme
informaționale de control etc.
 compararea performanţelor realizate cu standardele, adică normarea; dacă nu
avem o calitate necorespunzătoare, se pune problema reciclării, reprelucrării,
sau eliminării produsului necorespunzător.
 Efectuarea corecțiilor necesare, dacă mai este posibilă.
Conform „Total quality control", concept care a evoluat treptat la cel de „Total quality
management", calitatea este rezultatul întregii activități a firmei, iar controlarea acesteia cade
în sarcina tuturor compartimentelor firmei.
În prezent, se manifestă două tendințe contradictorii, și anume îmbunătățirea calității
produselor și reducerea substanțială a costurilor calității, care se referă la costurile prevenirii
noncalităţii,

114
 CAPITOLUL V - PLANUL DE
FINANȚE

“De ce investesc firmele? In principiu, firmele cumpară bunuri de capital în momentul

în care se așteaptă ca această acţiune să le aducă un profit-ceea ce înseamnă că vor obține
venituri mai mari decât cheltuielile făcute pentru investiție...Investițiile sunt un risc asumat
pentru viitor, un pariu că veniturile ce vor fi obtinute, vor depăși costurile acestora"
(Paul Samuelson-Economie politică)
Prin planul de afaceri trebuie să arătăm viitorilor potențiali investitori sau creditori care
sunt motivele pentru care ar fi interesați să investească în afacerea propusă. În același timp,
planul trebuie să ofere și o imagine asupra modalităților de recuperare a fondurilor, ca și
proiecții financiare cât mai riguroase. De aceea acest capitol al planului de afaceri trebuie să
ofere date și informații care să permită o analiză economico-financiară a situației firmei.
Numeroase studii, precum cel realizat în iunie 2011 de Divizia Market Research a grupului
Rentrop&Straton pe un eşantion de 1027 antreprenori români respondenți, evidențiază că
principala problemă pentru aceștia este finanțarea, accesul la finanțare. Din păcate, 97% dintre
respondenți nu cunoșteau ca surse de finanțare decât fondurile proprii. Restul de 3%
cunoşteau ca surse de finanțare creditele bancare, fondurile europene, leasing-ul, dar foarte
puțini și dintre aceştia cunoșteau emiterea de acțiuni sau obligațiuni ori factoring-ul.
Managementul financiar are două funcții majore, şi anume luarea deciziilor investiționale și
luarea deciziilor de finanţare. Ca urmare, esența managementului financiar este modul în care
o firmă se finanțează și este capabilă să maximizeze rata profitului, rentabilitatea banilor
atraşi.

I. Investiții și surse de finanţare

Analog clasificării managementului producției, există două tipuri de management financiar:
managementul financiar-strategic şi managementul financiar-operațional. Managementul
financiar-strategic presupune stabilirea țelurilor financiare ale firmei, a proiectelor de
investiţii ale firmei, adică a planului financiar.
Managementul financiar-operațional presupune:
a. planificarea resurselor disponibile
b. executarea și coordonarea operațiilor financiare
c. crearea și utilizarea mecanismelor de urmărire şi control.

Planul financiar indică modul în care se va plăti pentru strategiile alese, opțiuni și activități și
realizează proiecția performanțelor financiare și starea financiară ale firmei. Acesta vizează
finanțele firmei, veniturile și costurile ei, identificând necesarul de fonduri și sursele
acoperirii lui, ca și performanțele financiare și starea financiară a firmei. Aceasta vizează

115

perfomanțele financiare.
Ca urmare, planul financiar abordează de regulă trei probleme:
1. investiții necesare
2. sursele de finanțare
3. proiecții financiare
Ca obiective principale ale planului financiar al unei societăți sunt: reducerea riscurilor,
rezolvarea situațiilor comerciale neprevăzute, reducerea costului finanțării și obținerea de
fonduri externe.
Asociați
Bobes Miruna
Constantinescu Diana
Mociu Alexandru
Total : 200.000 lei
finanțele firmei, veniturile și costurile ei, idetificând
necesarul de fonduri și sursele acoperirii lui, ca și
Capital social Sursa
Boot-strapping
Telefon mobil Samsung Galaxy
S10, Dual SIM, 128GB, în
valoare de 2.999 lei și
Telefon fix analogic
Panasonic KX-TS520FXB,
Black în valoare 6400 Lei
Lei 66.937 lei aport
numerar
Doua Espressoare Boot-strapping
profesionale Astoria Gloria
AL versiune manuala 1 grup
in valoare de 8.39000 Lei
fiecare+ 53.220 lei aport
numerar
Un Laptop ASUS X541UA- Boot-strapping
GO1258D în valoare de
1.650 Lei lei
+ 58.350 lei aport numerar
116
 Pentru a ne putea înființa și desfășura afacerea apreciem că
avem nevoie de o lichidare în valoare de 560.000 lei pe care
îi vom obține astfel:

 Prin autofinanțare, împrumutarea societății de către asociații, astfel:

Asociați Împrumut societate

Bobes Miruna 20.000lei
Constantinescu Diana Olguța 20.000lei
Mociu Alexandru 20.000lei
Total : 60.000 lei

 Prin credit bancar pe termen lung în valoare de 300.000 lei de la Banca Transilvania
cu o rată a dobânzii de 10% pe an și cu durata de rambursare de 4 ani. Rambursarea
acestuia se va face în rate egale, lunar pe perioada celor 4 ani. Comisionul de acordare
a creditului este de 2%, deci 6.000 lei.

Rambursarea creditului se va face în rate lunare, la sfârșitul fiecărei luni, pe perioada

celor patru ani. Rambursarea ratelor va fi însoțită și de dobânda cuvenită băncii:
Rest de plată fără
Luna Rambursare capital Dobânda Rata lunară
dobândă
1 294.891 5.109 2.500 7.609
2 289.740 5.151 2.457 7.609
3 284.546 5.194 2.415 7.609
4 279.308 5.238 2.371 7.609
5 274.027 5.281 2.328 7.609
6 268.702 5.325 2.284 7.609
7 263.332 5.370 2.239 7.609
8 257.918 5.414 2.194 7.609
9 252.458 5.459 2.149 7.609
10 246.953 5.505 2.104 7.609
11 241.402 5.551 2.058 7.609
12 235.805 5.597 2.012 7.609
13 230.162 5.644 1.965 7.609
14 224.471 5.691 1.918 7.609
15 218.733 5.738 1.871 7.609
16 212.947 5.786 1.823 7.609
17 207.112 5.834 1.775 7.609
18 201.230 5.883 1.726 7.609
19 195.298 5.932 1.677 7.609
20 189.316 5.981 1.627 7.609
21 183.285 6.031 1.578 7.609

117
 6.081 1.527 7.609
22 177.204
23
171.072 6.132 1.477 7.609
24 164.889 6.183 1.426 7.609
25 158.654 6.235 1.374 7.609
26 152.367 6.287 1.322 7.609
27 146.028 6.339 1.270 7.609
28 139.636 6.392 1.217 7.609
29 133.191 6.445 1.164 7.609
30 126.692 6.499 1.110 7.609
31 120.139 6.553 1.056 7.609
32 113.532 6.608 1.001 7.609
33 106.869 6.663 946 7.609
34 100.151 6.718 891 7.609
35 93.377 6.774 835 7.609
36 86.546 6.831 778 7.609
37 79.659 6.888 721 7.609
38 72.714 6.945 664 7.609
39 65.711 7.003 606 7.609
40 58.650 7.061 548 7.609
41 51.530 7.120 489 7.609
42 44.350 7.179 429 7.609
43 37.111 7.239 370 7.609
44 29.811 7.300 309 7.609
45 22.451 7.360 248 7.609
46 15.029 7.422 187 7.609
47 7.546 7.484 125 7.609
48 0 7.546 63 7.609
Total rambursare credit: 365.221 lei

 Cheltuieli pentru constituirea afacerii :

Explicații Suma
Coduri CAEN 500 lei
Înregistrare la Registrul Comerțului 500 lei
Rezervarea numelui societății 50 lei
Specimenul de semnătură 50 lei
Total cheltuieli constituire : 1100 lei

Proiectii financiare

118
 Evaluarea afacerii constă în calcularea unor indicatori.
Indicatorii de efort sunt reprezentați de Costul Total și de
Costul Total Mediu.
Indicatorii de efect sunt reprezentați de Costul Material, Costul Salarial și altele.
Costul Material reste reprezentat de banii cheltuiți pe utilaje si mijloace fixe de preparare.
Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.8 Lei / EUR Cheltuieli cu investitia
initiala
Amenajarile vor fi realizate de firma S.C. PIEOUT S.R.L , conform devizului de cheltuieli
antecalculat cu ocazia intocmirii planului de afaceri. Astfel:
• instalatia electrica : pentru iluminat si functionarea unor utilaje : 2000 EUR ;
• instalatiile sanitare, care cuprind alimentarea cu apa calda, rece si canalizarea pentru
evacuarea apei menajere : 2000 EUR ;
• instalatia de incalzire / racire : asigura confortul prin temperatura, umiditate constanta si aer
purificat : 2000 EUR;
• instalatia pentru curentii slabi : telefon, calculator,camere supraveghere, alarma, casa de
marcat, sonorizare etc. : 2000 EUR ;
• amenajari interioare :
- plafon si pereti rigips : 2000 EUR ;
- indreptat pereti si zugravit cu vopsea lavabila : 2000 EUR ;
- parchet 80 mp: 2800 EUR ( 25 €/mp parchet+ 10€/mp manopera);
-gresie 20mp : 600 EUR (20 €/mp gresie + 10 €/mp manopera) ;
• organizarea interioara a cafenelei : o barul – 4 mp :
 cost achizitie bar: 2000 EUR
 oficiu pentru spalarea si pastrarea paharelor si a veselei;
 macinator de cafea – asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;  expressor – asigurat
gratis de catre furnizorul de cafea;
 dedurizator – asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;  blender – asigurat gratis de catre
furnizorul de cafea;
 1 frigider pentru bauturi racoritoare – asigurat gratis de catre furnizorul de bauturi
racoritoare;  1 frigider pentru bere – asigurat gratis de catre furnizorul de bauturi alcoolice;
 frigider/congelator pentru inghetata – asigurat gratis de furnizorul de inghetata;
 dozator pentru bere – asigurat gratis de furnizorul de bere;
 vitrina frigorifica pentru mancare si prajituri – 500 EUR.

119
  cuptor cu microunde: 100 EUR;
 casa de marcat speciala pentru cafenele si soft (furnizor
soft Top Horeca): 1200 EUR;
 masina de facut gheata: 200 EUR;
 mobilier tehnologic: barul, mese de lucru, dulapuri, etajere: 2000 EUR.
-Vestiarul pentru salariati – 3 mp: mobilier – 300 EUR
-Spatii de primire si servire: 80 mp (40 – 35 de locuri):
 mese patrate (90x90 cm): 15 buc x 100 EUR/ buc = 1500
 fotolii: 30 buc x 80 EUR / buc = 2880 EUR
 canapea de colt (2 persoane): 2 buc x 400 EUR / buc =800 EUR
 televizor (lcd): 2 buc * 450 EUR / buc = 900 EUR
 decoratiuni interioare (vaze flori, plante de interior, tablouri, perdele, decoratiuni, suporturi,
etc.): 7000 EUR
 sistem video de supraveghere, monitorizare si inregistrare: 1.500 EUR
 sistem sonorizare: 1500 EUR o Inventarul pentru servire (vesela):
 farfurii desert: 40 * 2 EUR / buc = 80 EUR
 tacamuri (set: furculite + cutite + lingurite): 40 x 4 EUR / set = 160 EUR
 note de plata: 15 x 15 EUR / buc = 225 EUR
 cesti cu farfurioara pentru cafea si ceai, pahare pentru bauturi alcoolice si racoritoare,
scrumiere, servetele, tavi, suporturi pentru meniuri – asigurate in mod gratuit de catre
furnizorii de cafea, ceai, bauturi alcoolice si racoritoare si tigari.
-Camera pentru depozitare: rafturi – 200 EUR
Birou – 4 mp:
 un calculator: 1000 EUR  o imprimanta / copiator / fax / scaner: 1000 EUR
 un telefon: 100 EUR
 diverse – birotica (dosare, hartie, pixuri, etc.): 100 EUR
Total cheltuieli de investitii : 40.645 EUR=195.096 LEI

Cheltuieli lunare
Cheltuieli cu personalul
POZITIE NUMAR SALARIU COST TOTAL

120
 INDIVIDUAL NET- PENTRU FIRMA-
LEI LEI
contabil 1 2269 4941
barman 1 2133 4667
chelner 1 2133 4667
Personal de 1 1192 2608
curatenie
TOTAL 4 7.727 16.883

-1 x 4.941 lei/lună x 12 luni = 59.292 lei

Salariu brut 3.600 lei
CAS 25% 900 lei
CASS 10% 360 lei
CAM 2,25% 81 lei
Salariu complet (reprezintă costul total
suportat de angajator în privința 4.941 lei
salariului)

- 2 x 4.667lei/lună x 12 luni =112.008 lei

Salariu brut 3.400 lei
CAS 25% 850 lei
CASS 10% 340 lei
CAM 2,25% 77 lei
Salariu complet (reprezintă costul total
suportat de angajator în privința 4.667 lei
salariului)

- 1x 2.608lei/lună x 12 luni = 31.296 lei

Salariu brut 1.900 lei
CAS 25% 475 lei
CASS 10% 190 lei
CAM 2,25% 43 lei
Salariu complet (reprezintă costul total 2.608 lei
suportat de angajator în privința

121
 salariului)

Abonamentul lunar de telefon mobil al responsabilului de cafenea: 30 EUR / luna =144

LEI/LUNA
Cost total lunar cu salarizarea: 16.883 LEI+144 LEI=17.027 LEI
Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezinta in general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regasesc in
special in spatiile comerciale de tip mall. In situatia economica actuala, in conditiile in care
mall-urile au inregistrat o scadere drastica a numarului de vizitatori, este probabil ca si chiriile
sa mai scada, insa nu considerabil.S-a luat in calcul o chirie de 40 EUR / mp.
40 eur / mp * 100 mp = 4000 EUR / lunar =19.200 LEI/LUNAR

Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 260 EUR

Electricitate si apa: 250 EUR
Abonament RDS: 10 EUR
Cheltuielile cu aprovizionarea:
Consumul dintr-o cafenea se imparte in medie astfel:
• Produse pe baza de cafea sau ceai – 40%;
• Bauturi racoritoare –15%; • Bere– 25%;
• Produse de patiserie, prajituri, inghetata – 20%

Un client consuma in medie 2 - 3 produse. Un kg de cafea de calitate (ex. Julius Meinl) costa
intre 100 si 119 RON iar prepararea unei cafele necesita 8 g de pulbere de cafea, ceea ce
rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se pot prepara pana la 125 de cafele.
Pentru 100 de clienti / zi * 30 de zile = 3000 de clienti lunar = 14.875 RON / 4.3 = 3500 EUR
Calcul: 3000 de clienti lunar * 2.5 produse / client = 7500 produse / luna

Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 2200 RON
- Cost cafea: 16 kg * 100 RON = 1600 RON

122
 - Cost ceai: 1000 * 0.6 RON = 600 RON
Lapte condensat, zahar, pliculete de miere = 300 RON
Bauturi racoritoare (15%): 1125 produse lunar * 2 RON = 2250 RON
1875 produse lunar * 3 RON = 5625 RON
Produse de patiserie, prajituri si inghetata: (20%):
1500 produse lunar * 3 RON = 4500 RON
Cheltuielile cu promovarea:
1% din vanzari = 160 eur / luna in primul an
Cifra de afaceri

Cifra de afaceri (CA) cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile

comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse
într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se
includ veniturile financiare şi veniturile exceptionale.

Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea contine 2 sau 3 produse. Flux de clienti: in
primul an se estimeaza un flux de 100 de clienti zilnic, afacerea urmand sa creasca cu 25% pe
an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti zilnic, iar in al III-lea la 150 de clienti zilnic
In primul an – 100 de clienti zilnic – 3000 de clienti lunar
Cifra de afaceri lunara in eur (4.8 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar in primul an =
191.160 EUR ANUAL
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 28.000 RON
- Pret mediu cafea: 2000* 10 RON = 20.000 RON
- Pret mediu ceai: 1000 * 8 RON = 8000 RON Bauturi racoritoare (15%): 1125 produse lunar
* 5 RON = 5.625 RON
Produse de patiserie, prajituri si inghetata: (20%): 1500 produse lunar * 12 RON = 18.000
RON
In al II-lea an – crestere cu 25% - 1.027.500 RON ANUAL
In al III-lea an – crestere cu 25% fata de anul II – 1.284.375 RON ANUAL

Fond initial necesar

- Prin autofinanțare, împrumutarea societății de către asociații
Total: aprox. 560.000 RON

123
 Investitia initiala in amenajare: 40.645 EUR=195.096
RON
Salarii 6 luni: 202.596 RON
Chiria 6 luni: 24.000 EUR=115.200 RON
Utilitati 6 luni: 1.040 EUR=4992 RON
Aprovizionare 6 luni: 21.000 EUR =100.800 RON
Promovare 6 luni: 1.475 EUR=7080 RON

Profit lunar
Profitul este un venit material sau spiritual care poate fi venitul adus de capitalul utilizat într-o
întreprindere, reprezentând diferenţa dintre încasări şi totalul cheltuielilor. Acest venit este
partea de bani rămasă după investiţia făcută pentru a oferi bunuri şi servicii.
Cheltuieli lunare = 55.331 RON
Salarii: 16.883 RON
Chiria: 4000 EUR =19.200 RON
Utilitati: 260 EUR=1248 RON
Aprovizionare: 3500 EUR =16.800 RON
Promovare: 250 EUR=1200 RON
Incasari lunare = aprox. 16.000 EUR=76.800 RON

𝑃𝑓 = CA - CT
Profit lunar brut: 21.469 RON
Profit lunar net = Profit lunar brut - 16% impozit=21.469-3.435=18.034 RON
Rata profitului - exprimă mărimea relativă a profitului, calculată ca un raport procentual între
masa profitului şi un termen de referinţă corespunzător, care reflectă efortul depus în scopul
obţinerii profitului.
Modalități de calcul a ratei profitului ( Rp)sunt :
a.Rata profitului în raport cu cifra de afaceri;

124
 Pf
pf = x 100=27 %
C.A .

b.Rata profitului în raport cu costul total al producției evidențiază gradul de

rentabilitate al întreprinderii
Pf
pf = x 100 %=38,8 %
C.T .
Unde : Pf = profitul lunar brut
C . A . = veniturile anuale
C . T .= cheltuieli anuale

Investitia initiala de 40.000 eur=192.000 RON se amortizeaza in 10 luni – 1 an.

Profit mediu pe cafea simpla: 4 RON

• Cost / cafea (fara zahar si lapte): 0.8 RON
• Cost / cafea (cu 2 pliculete de zahar si unul de lapte): 1 RON
• Pret mediu cafea simpla: 5 RON

Profit mediu pe cafea speciala: 7 RON

• Pret mediu cafea speciala: 9 RON
• Cost mediu cafea speciala: 2 RON
• Profit mediu pe ceai: 5.4 RON
• Pret mediu ceai: 6 RON
• Cost mediu ceai: 0.6 RON

Profit mediu produse de patiserie, prajituri si inghetata: 7 RON

• Pret mediu: 10 RON
• Cost mediu: 3 RON

Ieșirea din afacere

Precum toate celelalte activităţi antreprenoriale, şi ieşirea din afaceri, definită
drept sfârşitul normal al ciclului antreprenorial, necesită în cadrul plănuirii unei
afaceri atenţia cuvenită.
Cele mai multe afaceri sunt iniţiate cu speranţa că acestea vor dura cât mai mult
şi că întreprinzătorul nu va ieşi prea curând din afaceri, iar cercetările arată că

125
 doar într-un număr redus de cazuri întreprinzătorul
iniţiază afacerea, o dezvoltă şi apoi o vinde. Acesta
este nevoit să se gândească însă că va veni o zi în care se va vedea nevoit sa iasă
din afacere. Chiar dacă nu intenţionează ieşirea din afaceri momentan,
întreprinzătorul trebuie să conducă în aşa fel încât afacerea sa să castige profit
de pe urma ieşirii. Desigur, există şi posibilitatea planificării ieşirii din afaceri,
prin care se evită, astfel, dezavantajul vânzării rapide a afacerii. Ieşirea din
afaceri nu reprezintă neapărat şi sfârşitul rolului de întreprinzător, luându-se în
considerare cazul favorabil în care întreprinzătorul alege să își vândă afacerea în
stadiul ei de creştere, la un preţ cât mai convenabil, şi să îşi iniţieze ulterior o
altă afacere.
Cu scopul de a profita de ieșirea din afaceri, întreprinzătorul trebuie să-și
elaboreze un plan adecvat de ieșire, alcătuit dintr-un număr de etape. Obiectivele
ce vor fi discutate în cadrul acestui capitol sunt următoarele:
1. Stabilirea motivelor de ieşire din afaceri;
2. Determinarea metodelor prin care se poate ieși din afacere;
3. Evaluarea etapelor procesului de ieşire din afaceri.
Aflat în faţa unor situaţii dificile, primul instinct al unui manager va fi acela de
a-şi modifica structura organizatorie care, ar susţine el, în 8 din 10 situaţii este o
reacţie greşită deoarece structura, fie ea imperfectă, nu este adevărata problemă.
Structura este rareori cel mai prost lucru ce nu funcţionează într-o organizaţie,
erorile regăsindu-se în procese, IT sau strategie, spre exemplu.
O altă problemă cu reorganizarea firmei este disruptivitatea acesteia cu
organizaţia în sine, motiv pentru care este preferabil ca această idee să fie
rezervată doar situaţiilor reale, chiar şi în cazul în care reprezintă fix aspectul
care trebuie modificat. O întrebare bună ar fi "De ce dispar marile companii?",
aşa cum îşi afirmă curiozitatea Jagdish Sheth în lucrarea sa "The self-destructive
habits of good companies", publicată în anul 2007. Există, deci, două posibile
teorii care ar putea răspunde acestei întrebări - primul ar fi că doar cele mai bune
reuşesc şi mereu vor apărea organizaţii mai bune şi mai mari şi, al doilea, că,
precum organismele, companiile se nasc şi mor inexorabil.
Şi cu toate acestea, firma ar putea funcţiona pe termen nelimitat dacă ar şti să
recunoască simptomele generate de activităţi distructive şi le-ar înfrunta de la
bun început. Printre aceste simptome se pot număra:

126
 • negarea realităţii, certitudinea că nimic nou
nu se va mai creea în domeniu
• aroganţa liderului, spre exemplu
• convingerea că succesul trecut şi actual va dura la nesfârşit
• dependenţa de o aptitudine specială ce a asigurat succesul organizaţiei în
trecut, dar care împiedică profitarea de noi oportunităţi, având că rezultat
pierderea entuziasmului, retragerea acţionarilor etc.
• acordarea atenţiei strict concurenţilor situaţi în fața lor, având că semne
dispreţuirea "actorilor" noi de pe piaţă
• conceptul că problema cheltuielilor nu este importantă, generând risipa
de bani
• instinctul teritorial, lupte interne, nearmonizarea departamentelor, ceea
ce va duce la conflicte, indecizie şi confuzie.

1. Motivele
Motivele ieşirii din afacere pot fi multe, printre acestea numărându-se însă:
Schimbările apărute în viaţă personală
a. Intervenţia stresului şi degradarea sănătăţii. Deşi viaţa de întreprinzător este
frumoasă, munca nu este însă şi uşoară. Oboseala poate interveni la un moment
dat în viaţa întreprinzătorului, provocându-i dorinţa de a ieşi din afacere. Dacă
programul de lucru este foarte încărcat, stresul se accentuează şi, pornind de la
acest fapt, se poate ajunge şi la deteriorarea sănătăţii. Deşi în unele cazuri acest
lucru nu are legătură cu afacerea în sine, în alte cazuri, problemele de sănătate
generate de stresul deţinerii unei afaceri pot determina decizia de retragere.
b. Pensionarea. Pe măsură ce întreprinzătorul se apropie de vârsta pensionării,
râvna după odihna şi liniştea de pensionar poate fi mai presus de dorinţa
continuării unei afaceri.

127
 c. Schimbarea stării civile. Unele afaceri sunt
înfiinţate de persoane singure care în urmă
căsătoriei se decid să iasă din afaceri pe motivul dorinţei de a avea grijă de copii
sau părinţi mai în vârstă. Divorţul celor căsătoriţi poate fi, de asemenea, un
motiv. Partajul poate cere mulţi bani pe care numai ieşirea din afaceri îl poate
aduce.
d. Mutarea în altă localitate. Există situaţii în care întreprinzătorul sau partenerul
de viaţă este nevoit sau se decide să părăsească localitatea în schimbul alteia,
lucru ce va face ulterior vânzarea afacerii o necesitate.
Speranţe neîmplinite.
În momentul înfiinţării unei afaceri, întreprinzătorul tinde să-şi facă anumite
speranţe, iar cursul nefavorabil al evenimentelor îl poate împiedica din a-şi
realiza visurile. Poate că afacerea nu a atins nivelul de profitabilitate sperat, iar
întreprinzătorul este nerăbdător să mai aştepte, sau poate că pur şi simplu
afacerea nu mai funcţionează şi se apropie de faliment.
Alte oportunităţi ce pot apărea.
Întreprinzătorul va căuta mereu noi oportunităţi. În cazul apariţiei unor
posibilităţi de afacere, acesta îşi poate vinde afacerea existentă cu scopul
profitării de noua situaţie. Când afacerea ajunge în stadiul de creştere s-ar putea
ca întreprinzătorul să nu mai dorească implicarea în birocraţia cerută de
conducerea unei afaceri de dimensiuni mai mari, lucru ce îl va determina să se
retragă.
Apariţia unei oferte tentante de vânzare.
Deşi întreprinzătorul poate nu intenţionează să iasă din afaceri, o ofertă tentantă
de vânzare îl poate determina să îşi schimbe perspectiva.
Transferul afacerii
În unele situaţii, întreprinzătorul doreşte să transfere familiei afacerea şi să se
retragă.
Facilitarea creşterii.
O afacere se poate afla în stadiul de creştere accentuată cu mari perspective, însă
situaţia ei financiară să nu îi permită continuarea ritmului de creştere, singura
modalitate de a continua creşterea devenind fuzionarea cu o altă firma mai mare,
ce deține resursele necesare.

128
 2. Metode de ieșire.
În ciuda faptului că puține firme își pun la început problema ieșirii din afaceri,
câteva modalități prin care exit-ul s-ar putea face cu succes sunt:
Vânzarea.
Aceasta este poate şi cea mai obişnuită metodă de a ieşi din afaceri. Ea se poate
realiza fie sub forma unei vânzări directe, către salariaţi sau către manageri.
a. Vânzarea directă presupune vânzarea în întregime a firmei - vânzarea doar a
activelor fixe, vânzarea stocurilor, vânzarea numelui etc. Prin vânzarea directă a
afacerii, vechiul întreprinzător este complet disociat de afacere şi este nevoit să
renunţe la toate drepturile pe care le avea asupra acesteia, dacă nu se stipulează
altfel prin contract. Vânzarea directă conferă cumpărătorului un control complet
asupra activităţii afacerii pe care o va conduce ulterior în maniera în care doreşte
acesta. Afacerea va continua, însă conform preferințelor noul proprietar, alături
de salariaţii vechi, în cazul în care se doreşte păstrarea acestora.
b. Vânzarea către salariaţi. Prin vânzarea către salariaţi, firma este transferată
prin acord scris acestora. Vânzarea poate dura câţiva ani, iar întreprinzătorul
poate rămâne, dacă doreşte, în cadrul firmei. Un avantaj al acestui tip de vânzare
este că întreprinzătorul nu trebuie să mai caute cumpărători înafara firmei. De
asemenea, firma este transferată unor salariaţi loiali, care au contribuit în trecut
la succesul firmei, iar vânzarea acesteia poate fi privită şi ca o răsplată. În plus,
salariaţii vor deveni mai motivaţi având în posesie afacerea, veniturile
aparţinând de acum încolo doar lor. Totuşi, vânzarea către salariaţi nu se face
foarte uşor. Valoarea ei trebuie atent determinată pentru a se şti exact partea care
va reveni fiecărui salariat şi când vor avea drept salariaţii săşi vândă partea,
lucru ce constituie principalul dezavantaj - faptul că ar dura mult.
Întreprinzătorul poate primi banii în întregime sau pe parcursul unei perioade
mai mari de timp, potrivit acordului.
c. Vânzarea către manageri. În locul vânzării afacerii salariaţilor,
întreprinzătorul poate decide să vândă firma managerilor acesteia. Această
metodă se practică deobicei în momentul în care relaţiile de muncă dintre
întreprinzător şi manager sunt strânse, sau când întreprinzătorul doreşte să se
pensioneze. Plata se va face în întregime. Un avantaj important al vânzării către
manageri este acela că firma va fi condusă în acelaşi mod că în trecut. În
consecinţă, clienţii s-ar putea nici să nu realizeze că s-a vândut afacerea. La
aceasta se adaugă şi faptul că întreprinzătorul nu mai trebuie să caute

129
 cumpărători, iar negocierea afacerii este mult mai
simplă.
Fuziunea
Aceasta reprezintă operaţia prin care una sau mai multe firme sunt dizolvate fără
a intra în lichidare şi îşi transferă patrimoniul unei alte firme sau unei firme pe
care o constituie în schimbul repartizării către acţionarii firmei/ firmelor
absorbite de acţiuni la firma nou constituită şi eventual al unei plăţi în numerar
de cel mult 10 % din valoarea nominală a acţiunilor astfel repartizate. Cu alte
cuvinte, în cadrul fuziunii, una dintre firme sau chiar ambele îşi pot pierde
identitatea, cei doi întreprinzători putând cădea de acord ca una dintre firme să
fie absorbită de cealaltă, una dintre firme să fie sucursala celeilalte ori ca ambele
firme să formeze o nouă firmă. Spre deosebire de cazul vânzării, întreprinzătorul
mai deţine o parte din firmă. El poate deveni director sau preşedinte cu
participare egală, dacă firmele sunt relativ de aceeaşi mărime sau vicepreşedinte,
dacă firma sa este absorbită de o firmă mai mare.
Pentru angajarea într-o fuziune sau achiziţie, este necesară evaluarea firmei
vizate, în special a fluxului de numerar generat de activităţile de exploatare, de
investiţii şi financiare, descrise şi în raportul contabil al fluxului de numerar.

III. Achiziţia.
Apropiată de fuziune şi deseori folosindu-se reciproc, achiziţia se defineşte prin
cumpărarea unei firme sau a unei părţi din aceasta de către o altă firmă, astfel
încât firma achiziţionată să fie complet absorbită şi să nu mai existe ca entitate.
Aceasta poate avea diferite forme, în funcţie de scopul şi poziţia părţilor
implicate în tranzacţie, suma aflată în joc şi felul firmei. Achiziţia oferă un prilej
excelent de a extinde afacerile prin pătrunderea pe noi pieţe sau crearea de noi
produse.
Transformarea în societate pe acţiuni
Prin transformarea în societate pe acţiuni, întreprinzătorul vinde o parte a firmei
publicului larg, prin emiterea de acţiuni. Infuzia de capital realizată va permite
accesul mai rapid al firmei la pieţele de capital, creşterea lichidităţii, prestigiului
şi posibilităţi sporite de obţinere a împrumutului. Desigur, o acţiune de
asemenea anvergură este costisitoare, iar întreprinzătorul pierde controlul firmei.

130
 Transferarea către membrii familiei.
O altă modalitate de a ieşi din afaceri o constituie
transferul acesteia membrilor familiei. Această opţiune are numeroase avantaje:
i. orientare pe termen lung;
ii. neexistând riscul preluării de altă firmă, se constituie o independenţă
mai mare de acţiune;
iii. cultura familiei ca motiv de mândrie – stabilitate, motivare şi angajare
puternică, continuitate în conducere; elasticitate mai mare în timpuri
grele;
iv. birocraţie mai redusă – luarea mai rapidă a deciziilor, flexibilitate mai
mare;
v. avantaje în domeniul financiar – posibilitate mai mare de succes;
vi. cunoaşterea afacerii – instruirea din timp a membrilor familiei. La
prima vedere, succesiunea nu pare a crea probleme deosebite. Cu toate
acestea, ea are şi multe dezavantaje:
a. acces mai redus la capital;
b. organizare confuză – diviziunea neclară a sarcinilor;
c. nepotism – toleranţa greşelilor făcute de membrii familiei, venituri
distribuite inechitabil;
d. conflicte intestine – dispute între membrii familiei;
e. conducerea paternalistă/autocratică – rezistenţă la schimbare,
secretomanie, atragerea persoanelor favorite;
f. probleme financiare – dezechilibru între contribuţie şi compensare;
g. drame succesorale.
Pentru a se evita aspectele negative legate de succesiune trebuie elaborat un plan
de transferare a afacerii în mai multe etape:
- identificarea succesorului – persoana cea mai apropiată de trăsăturile
antreprenoriale;
- prezentarea succesorului;
- întocmirea unui plan de succesiune – transferarea eşalonată a tuturor
responsabilităţii succesorului.
Desigur, transferul ca atare se poate face gratuit sau prin vânzare.

131
 Lichidarea.
Lichidarea presupune vânzarea activelor firmei ca
active individuale în vederea încetării activităţii acesteia. Deşi aceasta se face
adesea ca urmare a unor rezultate nefavorabile - în multe cazuri falimentul,
firma poate fi lichidată şi din lipsa de vânzători, întreprinzătorul nemaiputând să
îşi continue activitatea. În cazul unei firme de dimensiuni reduse, lichidarea se
poate face prin găsirea directă de cumpărători pentru activele firmei. Când însă
firma este mai mare, ea trebuie să urmeze un traseu mai complicat.
Falimentul
O ultimă modalitate de ieşire din afaceri este falimentul. El poate presupune
lichidarea sau nu a firmei. Primele semnale ale falimentului sunt reprezentate de
persoanele cheie care părăsesc firma, lipsa materialelor de aprovizionat,
impozitele care nu se mai plătesc, furnizorii care cer plată în numerar,
reclamaţiile clienţilor privind calitatea produselor şi serviciilor, reducerea
preţurilor pentru a mari volumul vânzărilor. Dacă întreprinzătorul nu face
schimbări imediate pentru a îmbunătăţi profitabilitatea şi fluxul de numerar,
acesta se va vedea obligat cu siguranţă să iasă din afaceri. 3. Etapele ieșirii În
speranţa unei ieşiri din afacere efectuate cu succes, întreprinzătorul este nevoit
să îşi constituie un plan adecvat acestui proces. Planificarea ieşirii se realizează
prin parcurgerea unui total de 10 paşi:
I. Determinarea modalităţii.
Un prim pas pe care trebuie să-l facă întreprinzătorul când iese din afaceri îl
constituie stabilirea motivului pentru care se retrage. În felul acesta, se va reduce
numărul de metode de ieşire din afaceri pe care trebuie să le aibă în vedere.
Pentru fiecare motiv există, de regulă, mai multe motive de ieşire din afaceri.
Întreprinzătorul poate stabili variante multiple de ieşire din afaceri pe care să le
abordeze apoi fie secvenţial, fie simultan.
II. Stabilirea datei aproximative a ieşirii.
Întreprinzătorul este forţat să îşi stabilească o dată de ieşire din afaceri.
III. Programarea acţiunilor de ieşire din afaceri
Conceput mai întâi ca o schiţa, programul de ieşire din afaceri va fi apoi revizuit
de mai multe ori, având ca scop determinarea momentului când vor avea loc
diferite acţiuni.

132
 IV. Determinarea participanţilor la acţiunea de
ieşire din afaceri.
În funcţie de metoda de ieşire din afaceri, determinarea participanţilor este mai
dificilă sau mai uşoară. În cazul unei vânzări directe, de exemplu, participanţii
sunt pur şi simplu cumpărătorii. Dacă firma va fi transformată în societate pe
acţiuni, participanţii sunt mult mai numeroşi: băncile, membrii fondatori,
avocaţii, contabilii etc.
V. Angajarea experţilor necesari.
Pentru a ieşi corespunzător din afacere, este necesară o serie de cunoştinţe. În
procesul vânzării directe, spre exemplu, întreprinzătorul poate studia singur
metodele de determinare a valorii afacerii şi să negocieze mai apoi preţul.
Totuşi, este recomandat să se apeleze la experţi, indiferent de metoda folosită.
VI. Stabilirea de relaţii cu cei ce ajută la procesul de ieşire din afaceri.
Este necesar ca relaţiile cu băncile, membrii fondatori etc. să fie stabilite încă de
timpuriu pentru ca aceştia să poată susţine în mod adecvat procesul de ieşire din
afaceri.
VII. Determinarea valorii firmei.
Pentru a obţine un preţ cât mai bun pentru afacerea sa, întreprinzătorul trebuie să
determine valoarea afacerii prin diferite metode care îi vor servi apoi la procesul
de negociere.
VIII. Modificarea strategiilor pentru a ieşi cu succes din afaceri.
Determinarea valorii afacerii oferă o imagine sugestivă asupra modificărilor care
trebuie făcute înainte de a ieşi din afaceri. Una din schimbări poate fi, de
exemplu, reducerea stocurilor demodate.
IX. Anunţarea ieşirii.
Deşi este sugerat faptul că ieşirea din afaceri trebuie făcută cât mai devreme,
totuşi în multe din cazuri nu este recomandat. Productivitatea salariaţilor poate
scădea, persoanele cheie pot pleca, afacerea pierzând din preţ.
X. Începerea demersului final.
Acţiunile finale care trebuie întreprinse sunt influenţate de metoda de ieşire. În
cazul transferului către membrii familiei, spre exemplu, demersul înseamnă
pregătirea pentru transferul legal al afacerii. Important este că în tot acest timp
activitatea firmei să continue în mod normal.

133
 CAPITOLUL VI – ANEXE
1. METODE DE CERCETARE A PIEȚEI:
Chestionar pentru studierea pietei
(timp mediu de completare 5 minute)

1. Cat de des vizitati cafenelele?(Alegeti doar o varianta)

a) Zilnic
b) De cateva ori pe saptamana
c) De cateva ori pe luna
d) O data pe luna
e) De cateva ori pe an
f) O data pe an
g) Niciodata

IN CAZUL IN CARE ATI RASPUNS CU “NICIODATA”, VA RUGAM SA SARITI

PESTE INTREBARIILE DE LA 5 LA 8

2. Sunteti bautor de cafea?

3. Daca da, ce tip de cafea preferati? (Alegeti una sau mai multe variante)
a) Mocha
b) Espresso
c) Irish
d) Cappuccino
e) Latte macchiato
f) Americano
g) Iced coffee
4. Daca nu, atunci ce alte bauturi preferati? (va rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
5. Aveti o cafenea pe care o frecventati in mod special?
6. Daca da, numiti un lucru ce va place la acea locatie. (va rugam, scrieti raspunsul pe linia
punctata)

134
 …………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
7. Daca nu, care este o trasatura comuna pe care o au cafenelele pe care le frecventati? (va
rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………

8. Care din urmatoarele variante ar face bautura servita mai atractiva? (Alegeti una sau mai
multe variante)
a) Diversificarea meniului
b) Cupoane ce includ oferte spefciale
c) Schimbarea tipului de cafea utilizata
d) Altele (va rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
9. Va face placere sa consumati produse de patiserie alaturi de cafea/bautura ?
10. Daca da, atunci ce produs v-ar interesa cel mai mult? (va rugam, scrieti raspunsul pe linia
punctata)

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
11. Daca nu, ce am putea adauga pentru a imbunatatii calitatea experientei? (va rugam, scrieti
raspunsul pe linia punctata)

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
12. Ce vi se pare cel mai important cand consumati cafea/bautura comandata? (Alegeti una sau
mai multe variante)
a) Gust
b) Aspect
c) Prospetime
d) Cantitate
e) Pret
f) Altele (va rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)

………………………………………………………………………………………………
……………………………………………
13. V-ar atrage vanzarea de placinte in cadrul cafenelei?
14. Daca da, ce sortimente ati dori? (va rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)

135
 …………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
15. Daca nu, ce alte produse de patiserie v-ar atrage? (va rugam, scrieti raspunsul pe linia
punctata)

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………

16. Ce reactie aveti atunci cand se deschide o noua cafenea in cartierul dumneavoastra? (va
rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………

17. Considerati ca numarul de cafenele din cartierul dumneavoastra este: (Alegeti doar o
varianta)
a) Prea mic
b) Suficient
c) Prea mare
18. Ca va atrage cel mai mult la o cafenea? (Alegeti una sau mai multe variante)
a) Varietatea de produse
b) Calitatea produselor
c) Renumele brand-ului
d) Atmosfera
e) Altceva (va rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
19. Ce va determina sa cumparati anumite produse? (Alegeti doar o varianta)
a) Producatorul
b) Metoda de productie
c) Renumele brand-ului
d) Aspect nutritionale
e) Altceva (va rugam, scrieti raspunsul pe linia punctata)
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………

Vârstă:..........
Sex:.....................
Mediu: rural/urban

Vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne răspunde la întrebări!

136
 2.MIJLOACE DE PROMOVARE
Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acţiunii marketingului, se exprimă
în “ansamblul de acţiuni şi mijloace de informare şi atragere a cumpărătorilor potenţiali către
punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor şi dorinţelor acestora şi implicit a
creşterii eficienţei economice a activităţii întreprinderii producătoare” (D. Patriche,
„Marketing industrial” Ed. Expert, Bucureşti 1994, p.215).
Activitatea promoțională actuală cunoaște o varietate de forme sub aspectul conținutului ,
rolului și modalităților de realizare . În funcție de natura și rolul lor în sistemul
comunicațional al întreprinderii , deosebim următoarele forme de promovare: reclama și
publicitatea , promovarea vânzărilor , relațiile cu publicul, vânzarea personală, utilizarea
mărcilor, manifestări promoționale etc.
Ne propunem o activitate promoțională formată din realizarea de broșuri, bannere, autocolant
decorativ pentru mașini, cărți de vizită, plinate și o publicitate pe Facebook. Pentru orice
eventualitate, ne bazăm pe probabilitatea finanțării externe sau a unor sponsorizări. Toate
aceste metode folosite corect au că scop garantarea longevității firmei.
PLIANT:

137
 3.ORGANIGRAMA FIRMEI

Adunarea generala
a actionarilor
AGA

Consiliul de
administratie
CA

Director general

Barman Ospatar Contabil

138
 4. GRAFICUL CICLULUI DE VIAȚĂ
Fazele ciclului de viață tipic al produselor supuse comercializării sunt următoarele:
 introducerea produsului pe piață (sau lansarea);
 creșterea;
 maturitatea;
 saturația;
 declinul.

Introducerea (lansarea) este perioada de creștere ușoară a vânzărilor pe măsură ce

produsul este lansat pe piață. În această perioadă costul produsului este ridicat, concurența se
desfășoară pe baza caracteristicilor de performanță ale produsului. Datorită incertitudinii
pieței, o strategie de fabricație adecvată trebuie să se bazeze pe criteriul competițional
flexibilitate, pentru a face față schimbărilor frecvente ale construcției produsului.

Creșterea este perioada acceptării masive de către piață a produsului și a profiturilor în

creștere. Prețurile produselor pot fi mai mici decât în prima perioadă, concurența are loc în
special pe baza calității produselor.

Maturitatea este perioada de încetinire a ritmului vânzărilor, intensitatea vânzărilor se

menține în jurul unei valori ce depinde de echilibrul dintre cerere și ofertă. Principalele
preocupări ale fabricației sunt reducerea costurilor de producție și creșterea productivității.
Concurența din ce în ce mai agresivă are loc pe baza prețului produsului.

Saturația este perioada în care produsul, deși a ajuns la cea mai înaltă cotă de
acceptare de către majoritatea cumpărătorilor, nu se mai poate vinde pe piață ca înainte, din
cauza apariției altor produse cu parametri superiori.Vânzările se încetinesc sau creșterea
vânzărilor încetează.

Declinul este perioada în care vânzările și profiturile scad într-un ritm rapid. Prețurile
sunt mai mici, există supracapacitate de producție și apare riscul ca în cele din urmă produsul
să fie scos din fabricație, deoarece vânzările pot ajunge la zero sau pot scădea la un nivel
destul de redus.

Graficul de variație a volumelor de vânzări ale produsului în timp are forma bine-
cunoscutelor curbe "în S". In mod normal, curba "în S" prezintă o creștere relativ lentă la
început și după o perioadă considerabilă, "decolează" rapid. După această urcare bruscă,
creșterea se încetinește, curba se aplatizează și apoi descrește lent, corespunzător fazei finale
de declin.

Conceptul ciclului de viață poate fi folosit pentru descrierea modului în care evoluează
produsele pe piețe și poate fi utilizat pentru elaborarea unor strategii de marketing
corespunzătoare diferitelor faze ale ciclului de viață.

139
 Ciclul de viață al afacerii
15000

14500

14000

13500

13000
Valoare Series 1
produs 12500
"unitate
monetară" 12000

11500

11000

10500

10000
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4

140
 5. CONTRACT DE MANDAT
Nr. …… / Data 2011

Pǎrţile contractante
1. Societatea ……………………. S.R.L., cu sediul în …………, str. …………., nr.
…………., jud.
………………….., înregistratǎ la O.R.C. …………….. sub nr. J………………,
C.I.F. RO
…………….., reprezentatǎ prin ………………………………., având functia de
…………………….., în calitate de mandant şi
2. Domnul/Doamna ………………………………………., domiciliat(ǎ)
în
…………………………., str. ………………………………………, bl………….., ap ,
identificat(ǎ) prin C.I./B.I. seria ……… nr…………………. eliberat(ǎ) de Pol.
………………….
la data de …………………., CNP , având functia de Administrator, în
calitate de mandatar.
Au convenit încheierea urmǎtorului contract de mandat/administrare, în temeiul Legii nr.
31/1990R cu modificǎrile la zi, în urmǎtoarele condiIii:

Art. 1. Obiectul contractului

(1) Obiectul prezentului contract constǎ în împuternicirea mandatarului de cǎtre mandant
pentru administrarea societǎIii în limitele obiectului de activitate al acesteia, fǎrǎ a încǎlca
legislaIia în vigoare şi hotǎrârile adunǎrilor generale ale acIionarilor.
(2) Toate operaIiunile pentru care este împuternicit sǎ le efectueze mandatarul se vor
realiza în numele şi pe seama mandantului.

Art. 2. Preţul contractului

141
 (1) Pentru toate operaIiunile pe care mandatarul le
efectueazǎ în baza prezentului contract şi în limitele
împuternicirii conferite, va primi o remuneraIie de ……… lei /lunǎ, care se va plǎti în data de
…… a fiecǎrei luni.
(2) RemuneraIia se va achita în numerar/prin virament bancar în contul nr.
………………….………………………………., deschisla banca
……………………………………, la data prevǎzutǎ la alin.1.

Art. 3. Durata contractului

Prezentul contract s-a încheiat pe o duratǎ de 4 ani, intrând în vigoare la data de
…………..….

Art. 4. Drepturile şi obligaţiile pǎrţilor

A . (1) MANDATARUL are dreptul la:
a) plata unei sume de ……… lei/lunǎ, sumǎ care se poate modifica de cǎtre Adunarea
Generalǎ a AcIionarilor, urmând a se încheia act adiIional la prezentul contract;
b) folosinIa telefonului mobil, în interes de serviciu, pe cheltuiala societǎIii;
c) folosinta unui autoturism, din dotarea societǎtii comerciale, cu/fǎrǎ şofer (în interes de
serviciu). Toate costurile ocazionate de alimentare, taxe de drum, asigurǎri, inclusiv CASCO,
reparaIii şi întretinere, cad în sarcina societǎIii;
d) decontarea cheltuielilor de cazare, transport şi a altor cheltuieli, pe baza documentelor
justificative, pentru deplasǎrile în interes de serviciu în Iarǎ şi în strǎinǎtate;
e) decontarea cheltuielilor de protocol conform bugetului aprobat;
f) informarea asupra activitǎIii societǎIii, având acces la toate datele, informaIiile şi
documentele privind operaIiunile comerciale ale acesteia;
g) substituirea unei alte persoane în executarea în tot sau în parte a mandatului;
h) concediu de odihna de zile lucratoare pe an.
(2) MANDATARUL are urmǎtoarele obligaţii:
a) sǎ stabileascǎ direcIiile principale de activitate şi de dezvoltare ale societǎIii;
b) sǎ stabileascǎ sistemul contabil si de control financiar si aprobarea planificarii
financiare;

142
 c) sǎ numeascǎ, sǎ revoce şi sǎ-i stabileasǎ remuneraIia
directorului general al societǎIii, precum şi sǎ supravegheze
activitatea acestuia;
d) sǎ convoace adunǎrile generale, sǎ organizeze şi sǎ ducǎ la îndeplinire hotǎrârile
adunǎrilor generale a acIionarilor;
e) sǎ prezinte anual adunǎrii generale a acIionarilor raportul cu privire la activitatea
societǎIii comerciale, bilanIul contabil şi contul de profit şi pierdere, precum şi proiectul de
buget al societǎIii pe anul în curs;
f) sǎ asigure tinerea la zi a registrelor societǎIii, date prin lege în competenIa Consiliului
de AdministraIie: registrul acIionarilor, registrul şedinIelor şi deliberǎrilor AGA, registrul
şedinIelor şi deliberǎrilor Consiliului de AdministraIie,registrul obligaIiunilor);
h) sǎ introducǎ cererea pentru deschiderea procedurii insolvenIei societǎIii, potrivit Legii
nr. 85/2006 privind procedura insolvenIei;
i) sǎ ducǎ la îndeplinire atribuIiile primite din partea adunǎrii generale a acIionarilor, în
conformitate cu art. 114 din Legea nr. 31/1990(R);

j) sǎ nu divulge informaIiile confidenIiale şi secretele comerciale ale societǎIii la care

are acces în timpul îndeplinirii mandatului, obligaIie care se menIine şi pe o durata de 2 ani
dupǎ încetarea mandatului;
k) sǎ îndeplineascǎ orice alte atribuIii stabilite prin actul constitutiv, lege sau adunǎrile
generale ale acIionarilor;
l) sǎ se îngrijeascǎ de buna functionare a de societǎIii, de conservarea patrimoniului;
k) sǎ semneze actele de vanzare de active, inchirieri de spatii, terenuri, orice alte acte şi sǎ
efectueze orice demersuri în limitele legii şi competenIele date de Adunarea Generalǎ a
AcIionarilor, Consiliul de AdministraIie şi Actul Constitutiv al societǎIii;
m) sǎ-şi îndeplineascǎ mandatul cu prudenIa şi diligenIa unui bun administrator.
B. MANDANTUL are urmǎtoarele drepturi şi obligaţii:
a) sǎ asigure administratorilor deplina libertate în organizarea şi gestionarea activitǎIii
societǎIii, în limitele prevǎzute de lege, de actul constitutiv şi de prezentul contract;
c) sǎ plǎteascǎ mandatarului toate drepturile bǎneşti convenite potrivit prezentului
contract;
d) sǎ asigure mandatarului drepturile prevazute prin prezentul contract, inclusiv
asigurarea condiIiilor corespunzǎtoare de lucru pentru exercitarea în bune condiIii a
mandatului;
e) sǎ repare prejudiciul suferit de mandatar în executarea mandatului, dacǎ acest
prejudiciu nu provine din culpa mandatarului;

143
 e) mandantul este obligat sǎ plǎteascǎ mandatarului
remuneraIia, chiar şi în cazul în care, fǎrǎ culpa
mandatarului, mandatul nu a putut fi executat.

Art. 5. Încetarea contractului

(1) Prezentul contract înceteazǎ în unul din urmǎtoarele cazuri:
a) expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
b) revocarea administratorului;
c) administratorul renunIǎ la mandat;
d) acordul de voinIǎ al pǎrtilor;
e) intervine un caz de incompatibilitate prevǎzut de lege;
f) decesul sau punerea sub interdicIie judecǎtoreascǎ a administratorului;
g) insolvabilitatea sau lichidarea societǎIii;
h) în alte condiIii prevǎzute de legislaIia în vigoare.
(2) În cazul revocǎrii sale, administratorul este obligat sǎ înapoieze societǎIii
toate actele si documentele deIinute în exercitarea atribuIiilor sale la data expirǎrii preavizului
acordat, potrivit legii.
(3) Toate actele juridice încheiate de mandatar dupǎ încetarea contractului sunt nule.

Art. 6. Alte clauze

(1) ForIa majorǎ exonereazǎ pǎrIile de rǎspundere în cazul neexecutǎrii, executǎrii
necorespunzǎtoare sau cu întârziere a obligaIiilor asumate prin prezentul contract. Cauza de
forIǎ majorǎ va fi comunicatǎ celeilalte pǎrIi în termen de 5 zile de la apariIia ei. Dupǎ
încetarea cazului de forIǎ majorǎ, partea care l-a invocat îşi va relua obligaIiile contractuale în
termen de 10 zile şi va anunIa cealaltǎ parte. Dacǎ nu se procedeaza la anunIarea, în termenii
prevǎzuIi mai sus, a începerii şi încetǎrii cazului de forIǎ majorǎ, partea care îl invocǎ va
suporta toate daunele provocate celeilalte pǎrIi prin neanunIarea la termen.
(2) Oricare dintre administratori va putea solicita directorului general informaIii cu privire
la conducerea operativǎ a societǎIii.
(3) La incetarea contractului fostul administrator îşi va relua activitatea în cadrul societǎIii
în baza contractului individual de muncǎ suspendat de drept ca urmare a numirii în funcIia de
administrator, pe durata prezentului contract de mandat (daca e cazul).

144
 Art. 7. Litigii
(1) PǎrIile convin ca toate neînIelegerile privind
validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau încetarea
acestuia sǎ fie rezolvate pe cale amiabilǎ.
(2) În cazul in care rezolvarea litigiilor nu este posibilǎ pe cale amiabilǎ, pǎrIile se vor
adresa instanIelor judecǎtoreşti competente.

Art. 8. Dispoziţii finale

(1) Prevederile prezentului contract pot fi modificate prin acordul scris al ambelor pǎrIi.
(2) PǎrIile vor adapta contractul corespunzǎtor reglementǎrilor legale intervenite ulterior
încheierii acestuia şi care îi sunt aplicabile.
(3) Prevederile prezentului contract se completeazǎ cu dispoziIiile Legii nr. 31/1990 (R),
legislaIiei aplicabile societǎIilor comerciale, precum şi cu prevederile Codului comercial,
Codului civil şi altor acte normative incidente în materie.

Prezentul contract a fost încheiat astǎzi, …………...2011, în 2 exemplare originale, câte 1

(unu) pentru fiecare parte contractantǎ şi intrǎ în vigoare la data perfectǎrii.

Mandant, Mandatar,
Societatea. …………………. S.R.L.………………………….
Prin …………………………………

145
 6. MODEL
ACT CONSTITUTIV
AL
SOCIETĂŢII ........................................................... S.R.L.

(MAI MULŢI ASOCIAŢI)

Între:

D-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la data de ……………., în

……………., jud. …………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc. …., et. …, ap. …, jud.
.........., posesor(e) al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data de ………, CNP
….……………………,

sau

S.C. ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în

………………………., înregistrată la ………………., având următoarele date de identificare
…………………………….., reprezentată de d-nul/d-na …………………………. , conform Hotărârii Adunării
Generale Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr. .... din data de............

şi

D-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la data de ……………., în

……………., jud. …………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …, sc. …., et. …, ap. …, jud.
.........., posesor(e) al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de ……….,la data de ………, CNP
….……………………,

sau

S.C. ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul social în

………………………., înregistrată la ………………., având următoarele date de identificare

146
 …………………………….., reprezentată de d-nul/d-na
…………………………. , conform Hotărârii Adunării Generale
Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr. .... din data de............

şi

...................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările
si completările ulterioare, a intervenit prezentul act constitutiv prin care s-a hotărât înfiinţarea unei societăţi
comerciale cu răspundere limitată.

CAP. I. FORMA JURIDICĂ, DENUMIREA, DURATA,SEDIUL SOCIAL

Art. 1.1. Forma juridică

Societatea este o persoană juridică română, constituită în forma de societate cu răspundere limitată.
Societatea îşi desfăşoară activitatea in conformitate cu legislaţia în vigoare şi ale prezentului act constitutiv.
Societatea este titulară de drepturi si obligaţii şi răspunde faţă de terţi cu întregul patrimoniu; asociaţii răspund
numai în limita aportului la capitalul social.
Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea
dispoziţiilor prevăzute de lege.

Art. 1.2. Denumirea

Denumirea societăţii este: .……………………. S.R.L., conform dovezii privind disponibilitatea firmei
nr. ................. , din ...................... , eliberată de Oficiul Registrului Comerţului de le lângă
Tribunalul ....................... .

147
 Î n t a o t e a c t e l e
la societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică,
sediul social, numărul de înregistrare în registrul comerţului ,codul unic de înregistrare şi capitalul social. Sunt
exceptate bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de
legislaţia din domeniu.
Dacă societatea îşi creează o pagină de internet proprie, aceste informaţii vor fi publicate şi pe pagina
de internet a societăţii.
Modificarea denumirii societăţii se realizează în urma hotărârii adunării generale a asociaţilor şi numai
după ce, în prealabil, s-a efectuat operaţiunea de verificare a disponibilităţii firmei.

Art. 1.3. Durata

Durata de funcţionare a societăţii este nedeterminată.

sau

Durata de funcţionare a societăţii este pe o perioadă de ……. ani, de la data de…….. până la data de ……... și
poate fi prelungită în condițiile prevăzute de lege.

Art. 1.4. Sediul social.

Sediul societăţii este în ....................., Str. ..........................................., nr. ....., bl. ...... sc. ..., et. ....., ap.
…, judeţ/sector....................
Sediul societăţii poate fi mutat în orice loc, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea
condiţiilor de formă şi publicitate prevăzute de lege.
Societatea va putea înfiinţa sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea
unităţi fără personalitate juridică - şi la alte adrese, în alte localităţi din România şi alte state, cu respectarea
prevederilor legale în materie.

148
 CAP. II. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII

Art.2.1. Obiectul de activitate al societăţii este:

- Domeniul principal de activitate este ............................., căruia îi corespunde grupa CAEN _ _ _
- activitatea principală: clasa CAEN _ _ _ _ ………… ………… ..........
- activităţi secundare: clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
clasa CAEN _ _ _ _ ..........................................
........................................................................

Art. 2.2. Activitatea societăţii se va putea desfăşura şi în pieţe, târguri şi oboare etc.
Art. 2.3. În realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia în
vigoare. Obiectul de activitate al societăţii poate fi modificat, prin extinderea sau restrângerea sa, conform
hotărârii adunării generale a asociaţilor.

CAP.III. CAPITALUL SOCIAL, PĂRŢILE SOCIALE

Art.3.1. La constituire, capitalul social subscris şi vărsat al societăţii este de ................ lei, din care:

 .......................................lei, aport în numerar;

 .......................................lei, reprezentând .................... EUR/USD/......, la cursul B.N.R. din data de

,......lei/1 EUR/USD/...., aport în numerar;

149
  .......................................lei, reprezentând (descriere bun
aportat)................................., aport în natură;

fiind împărţit într-un număr de ....... părţi sociale, cu o valoare nominală de ............... lei/parte socială.

Art.3.2. Capitalul social este deţinut de către asociaţi astfel:

a. Nume .................... Prenume ..................................., aport la capitalul social .............%, reprezentând un

număr de ……părţi sociale, cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei,
participare la profit …………% şi participare la pierderi...............%;

b. Nume .................... Prenume ..................................., aport la capitalul social .............%, reprezentând un

număr de ……părţi sociale, cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei,
participare la profit …………% şi participare la pierderi...............%;

şi/sau

c. S.C. ……………………., aport la capitalul social .............%, reprezentând un număr de ……părţi sociale,
cu o valoare nominală de…..lei/parte socială şi în valoare totală de ……….lei, participare la profit …………
% şi participare la pierderi...............%;

Art. 3.3. Capitalul social poate fi modificat prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, cu respectarea
prevederilor legale.
Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care
hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a.
Orice creditor poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea 31/1990 – privind societăţile
comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Majorarea capitalului social se va face pe baza hotărârii adunării generale a asociaţilor prin aport în
natură sau în numerar al asociaţilor.
Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor, libere de orice sarcini.
Art. 3.4. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi nu pot fi grevate de datorii sau alte obligaţii
personale şi sunt indivizibile. Asociaţii sunt răspunzători până la concurenţa sumei reprezentând părţile sociale
pe care le posedă.
Art. 3.5. Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi.
Transmiterea părţilor sociale către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost
aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.
Hotărârea adunării asociaţilor, adoptată în condiţiile alin. (2), se depune în termen de 15 zile la oficiul
registrului comerţului, spre a fi menţionată în registru şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Transmiterea părţilor sociale se înregistrează în Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al
societăţii.

150
 A c t u l d e t r a n s m i t
depuse la oficiul registrului comerţului, fiind supuse înregistrării în
registrul comerţului potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (4).din Legea nr. 31/1990 privind societă țile comerciale,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Asociaţii convin de comun acord ca, în cazul decesului unuia dintre ei, să acorde succesorilor calitatea
de asociat. Societatea este obligată la plata părţilor sociale către succesor, conform ultimei situaţii financiare
aprobate, în cazul în care acesta nu doreşte intrarea în societate.

CAP. IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ASOCIAŢILOR

Art. 4.1. Părţile sociale conferă posesorilor lor drepturi egale respectându-se pentru fiecare asociat următoarele:
- dreptul la dividende, în funcţie de aportul la capitalul social al fiecărui asociat;
- acordarea unei cote proporţionale cu activul social rezultat în caz de lichidare;
- dreptul de participare la conducerea societăţii prin exercitarea dreptului la vot şi controlul
asupra evidenţelor şi registrelor contabile;
- dreptul de a fi informat asupra activităţii societăţii;
- dreptul de a se retrage din societate;
Art. 4.2. În virtutea drepturilor conferite asociaţii se obligă:
- să se informeze reciproc şi onest în cadrul adunărilor generale ale asociaţilor, precum şi în
orice alte situaţii asupra problemelor ce privesc activitatea societăţii;
- să nu întreprindă acţiuni care vor putea aduce atingerea intereselor societăţii, fapt care poate
determina excluderea sa prin hotărârea adunării generale a asociaţilor;
- să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu
potrivit legii.
Art. 4.3. Participarea la profit şi pierderi a asociaţilor se va face proporţional cu părţile sociale subscrise şi
depuse de fiecare la constituirea capitalului social cu excepţia pierderilor produse prin fraudă de oricare dintre
părţi.

CAP. V. CONDUCEREA SOCIETĂŢII

151
Art. 5.1. Adunarea generală a asociaţilor este organul suprem de
conducere a societăţii şi are următoarele atribuţii principale:
- să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;
- să desemneze administratorii şi cenzorii sau după caz, auditorii interni, să-i revoce şi să le dea
descărcare de activitatea lor, precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are
caracter obligatoriu, potrivit legii;
- să modifice actul constitutiv.
- alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale.
Pentru hotărârea având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară
de situaţia când legea prevede altfel. Asociatul care nu este de acord cu modificarea actului constitutiv are
dreptul să se retragă.
Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute,
adunarea convocată a doua oară poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din
capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi. Votul este deschis sau secret.
Art. 5.2. Asociatul care într-o operaţiune determinată are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare
acelora ale societăţii, nu poate lua parte la nicio deliberare sau decizie privind această operaţiune.
Asociatul care contravine dispoziţiilor alin.1 este răspunzător de daunele cauzate societăţii.
Art. 5.3. Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la
aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între el şi societate.

CAP. VI. ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII

Art. 6.1. Administrarea societăţii se face, de către d-nul/d-na…………………, cetăţean român/străin, născut(ă) la
data de ……………., în ……………., jud. …………., domiciliat(ă) în …………… str. ……………., nr. ….., bl. …,
sc. …., et. …, ap. …, jud. .........., posesor(e) al CI/BI/Paşaport, seria ….. nr. …………………, eliberat de
……….,la data de ………, CNP ….……………………,

sau

152
S.C. ……………………., persoană juridică română/străină , cu sediul
social în ………………………., înregistrată la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul ……………….,cu număr de ordine J…./……………….., CUI
……………………, reprezentată de d-nul/d-na …………………………. , conform Hotărâri Adunării Generale
Extraordinare a asociaţilor/acţionarilor nr. .... din data de............ ,

având puteri depline de reprezentare şi administrare a societăţii, pe o perioadă nelimitată*/de.......ani.

(În cazul în care sunt numiţi mai mulţi administratori, se vor menţiona puterile ce li s-au conferit şi dacă ei
urmează să le exercite împreună sau separat).
*Potrivit prevederilor art. 2015 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, dacă păr țile nu au
prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în 3 ani de la încheierea lui.
Art. 6.2. Societatea trebuie să ţină, prin grija administratorului, un registru al societăţii în care se vor înscrie după
caz, numele şi prenumele asociatului,denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea fiecăruia din
capitalul social, transferul părţilor sociale sau alte modificări privitoare la acestea. Administratorul este
răspunzător faţă de societate pentru:
- realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;
- existenţa reală a dividendelor plătite;
- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
- exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale;
- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun;
Art. 6.3. Administratorul este obligat să convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin o dată pe an
sau ori de câte ori este necesar.
Un asociat sau un număr de asociaţi ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, vor putea cere
convocarea adunării generale arătând scopul acestei convocări.
Art. 6.4. Reprezentarea şi administrarea societăţii comerciale se realizează de către administrator în limitele
competenţei stabilite prin adunarea generală a asociaţilor în acord cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990 - privind
societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP.VII. ACTIVITATEA SOCIETĂŢII

Art. 7.1. Exerciţiul economico - financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie ale fiecărui an.
Primul exerciţiu va începe la data constituirii societăţii.
Art. 7.2. Angajarea personalului societăţii se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.

153
Art. 7.3. Situaţiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute
de lege.
Art. 7.4. Profitul net al societăţii se stabileşte prin situaţia financiară aprobată de asociaţi.
1. Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.
2. Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat,
dacă, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a
asociaţilor sau, după caz, prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare
anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială datorează, după acest
termen, dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda
legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri
financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, dacă prin hotărârea adunării generale a
acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai
mare.
3. Dividendele plătite contrar dispoziţiilor prevăzute de lege se restituie, dacă societatea
dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o
cunoască.
4. Dreptul la acţiunea de restituire a dividendelor plătite contrar dispoziţiilor anterioare, se
prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.
5. Dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de
cazul în care părţile au convenit altfel.
Beneficiul cuvenit asociaţilor se împarte între aceştia în cote proporţionale cu participarea la capitalul social,
dacă asociaţii nu hotărăsc altfel.

CAP. VIII. CONTROLUL ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII

Art. 8.1. Controlul activităţii societăţii îl exercită asociaţii sau cenzorii, când sunt numiţi de asociaţi sau, după
caz, de către auditorii financiari.
Aceştia vor supraveghea gestiunea societăţii, vor verifica dacă situaţia financiară, contul de profit şi
pierderi este legal întocmit şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt regulat ţinute şi dacă
evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea situaţiei financiare.

Art. 8.2. La data prezentului act constitutiv este numit cenzor:

- d-nul/dna ..........................., cetăţean român, domiciliat ........................., Str. ........................, nr. ........
bl. ..........., sc........ et. ........., ap. ........, judeţ/sector ........, identificat cu B.I/C.I. Seria ........... nr. .....................,
eliberată la data de ................... de către Secţia ..Poliţie, CNP: ................... fără antecedente penale, născut/ă la

154
data de ............. în .......... ....., Jud. ......... , până la data
de .........................;

sau

S.C. ....................... S.R.L. , persoană juridică cu sediul în .........................., str............................ nr. ...............,
bl. ............, sc......... , ap. ............., sector .............., înmatriculată la Registrul Comerţului ................................. cu
J/...../ ......../........, având CUI: .............., reprezentată de d-nul/d-na …………………………. , ......................,
până la data de ..............., expert contabil autorizat.

sau, după caz,

La data prezentului act constitutiv este numit auditor financiar:

- d-nul /d-na ...................................., cetăţean român domiciliat/ă în ………………….., Str ……………………. nr

…. Judeţ/sector …. , identificat cu BI/CI ,seria …… nr ………. eliberat/ă de Secţia … Politie ,la data de
………………. născut la data de ……………… în ………………, judeţ/sector …………., CNP …………………...

sau ,

S.C. ....................... S.R.L. , persoană juridică cu sediul în .........................., str............................ nr. ...............,
bl. ............, sc......... , ap. ............., sector .............., înmatriculată la Registrul Comerţului ................................. cu
J/...../ ......../........, având CUI: .............., reprezentată de d-nul/d-na …………………………. , ......................,
până la data de ..............., expert contabil autorizat.

Art. 8.3. Societatea va ţine contabilitatea operaţiunilor în mod regulat şi va întocmi la sfârşitul fiecărui exerciţiu
financiar documentele prevăzute în legislaţia financiară contabilă în vigoare.

CAP. IX. EXCLUDEREA ŞI RETRAGEREA ASOCIAŢILOR

Art. 9.1. Poate fi exclus din societate:

- asociatul care pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
- asociatul-administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura
socială sau de capitalul social în folosul său sau al altora.

155
Art. 9.2. Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la
cererea societăţii sau a oricărui asociat. Asociatul exclus rămâne
obligat faţă de terţi pentru operaţiile făcute de societate până în ziua rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii
de excludere, hotărâre ce va dispune şi structura participanţilor la capitalul social a celorlalţi asociaţi.
Art. 9.3. Retragerea din societate se va face:
- cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi;
- în situaţiile prevăzute la art. 5.1. alin.3, conform actului constitutiv;
- când nu se realizează acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în
baza unei hotărâri a tribunalului, supuse numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 9.4. Hotărârea irevocabilă de excludere sau retragere se va depune în 15 zile la Registrul Comerţului pentru
a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii de excludere se va publica la cererea societăţii în Monitorul Oficial.

CAP. X. DIZOLVAREA SOCIETĂŢII ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII.

Art. 10.1. Au ca efect dizolvarea societăţii şi dau dreptul fiecărui asociat să ceară lichidarea acestuia:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; asociaţii trebuie să fie consultaţi de
administratori cu cel puţin trei luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a
acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea
consultării, conform art.119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
- imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia;
- declararea nulităţii societăţii;
- hotărârea adunării generale;
- hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice; precum şi
neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;
- falimentul;
- alte cauze prevăzute de lege sau de modificările prezentului act constitutiv;
Art.10.2 Când datorită decesului unui asociat, numărul minim de asociaţi va fi sub cel prevăzut de lege,
societatea îşi va continua activitatea cu moştenitorii defunctului.

156
Art. 10.3. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat
pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea de 30
zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a .
Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării .
Art. 10.4. Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni, în caz contrar va fi
personal şi solidar răspunzător pentru operaţiunile pe care le-a întreprins.
Interdicţia prevăzută la alin.1 se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii (în cazul
în care durata de funcţionare a societăţii este limitată) ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de
adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.
Art. 10.5. Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului social, sunt obligatorii următoarele reguli:
- până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continuă să-şi exercite atribuţiile, cu
excepţia celor prevăzute la art. 233 din Legea nr. 31/1990 , privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
- actul de numire a lichidatorilor, menţionând puterile conferite acestora sau sentinţa care îi ţine locul,
precum şi orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie
depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Asociaţii pot hotărî, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul
de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii
şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.
Prin votul unanim al asociaţilor se poate hotărî şi asupra modului în care activele rămase după plata
creditorilor vor fi împărţite între asociaţi. În lipsa acordului unanim privind împărţirea bunurilor, va fi urmată
procedura lichidării, prevăzută de prezenta lege.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data
radierii societăţii din registrul comerţului. Registrul va elibera fiecărui asociat un certificat constatator
al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în baza căruia asociatul poate proceda la înscrierea
bunurilor imobile în cartea funciară.
Art. 10.6. Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii
permanenţi - persoane fizice ale societăţii lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.
Toate actele emanând de la societate trebuie să arate ca aceasta este în lichidare.
Art. 10.7. Lichidatorii au obligaţia, îndată după intrarea în funcţie, ca împreună cu administratorul societăţii să
facă un inventar şi să încheie situaţia financiară, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii
şi să le semneze.
Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze, patrimoniul societăţii, registrele ce li s-au încredinţat
de către administratori şi actele societăţii. De asemenea, ei vor ţine un registru cu toate opera țiunile lichidării, în
ordinea datei lor.
Art. 10.8. Lichidatorii vor putea:

157
 - să stea în judecată şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;
- să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;
- să vândă prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii; vânzarea bunurilor
nu se va putea face în bloc;
- să facă tranzacţii;
- să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii, chiar şi în caz de faliment al debitorilor, dând
chitanţă.
- să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice
acte necesare.
În lipsa unor dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, lichidatorii nu pot să
constituie ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă nu sunt autorizaţi de instanţă.
Lichidatorii ce întreprind noi operaţiuni comerciale, ce nu sunt necesare scopului lichidării, sunt răspunzători
personal şi solidari de executarea lor.
Art. 10.9. Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nicio sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare înaintea
achitării creditelor societăţii. Împotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societăţii pot face opoziţie.
Art. 10.10. Lichidatorii ce au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani nu vor putea să execute împotriva
societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.
Art. 10.11. Creditorii societăţii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile ce decurg din creanţele la
termen, până la concurenţa bunurilor existente, în patrimoniul societăţii şi numai după aceea, de a se îndrepta
împotriva asociaţilor pentru plata sumelor datorate, din valoarea aporturilor la capitalul societăţii.
Art. 10.12. Lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data dizolvării. Pentru motive temeinice,
tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade de câte 6 luni, dar nu cu mai mult de 24 de luni cumulat.
Art. 10.13. După terminarea lichidării societăţii, lichidatorii trebuie să întocmească situaţia financiară şi să
propună repartizarea activului între asociaţi.
Asociatul nemulţumit poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/ 1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a
proiectului de repartizare.
Pentru soluţionarea opoziţiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acele ale repartizării,
faţă de care lichidatorii pot rămâne străini.
Art. 10.14. În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea societăţii din
Registrul Comerţului. Radierea se poate face şi din oficiu, în cazurile prevăzute de lege.
Situaţia financiară semnată de către lichidatori se înaintează spre a fi înregistrată şi publicată pe pagina
de Internet a oficiului registrului comerţului.
Lichidarea nu eliberează asociaţii şi nu împiedică declararea în stare de faliment a societăţii.
Art. 10.15. După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii ce nu vor fi necesare
vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.

158
 Registrele societăţii vor fi păstrate timp de 5 ani.

CAP. XI. LITIGII

Art. 11.1.Litigiile societăţii cu persoane fizice sau juridice sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Art. 11.2.Litigiile societăţii născute din contractele economice încheiate cu persoane fizice sau juridice precum şi
litigiile patrimoniale dintre asociaţi şi societate vor fi soluţionate de instanţele competente prin aplicarea dreptului
material român.
Art. 11.3. Litigiile personalului angajat de societate se rezolvă potrivit legislaţiei muncii în vigoare în România.

CAP.XII. DISPOZIŢII FINALE

Art.12.1. Prezentul act constitutiv intră în vigoare de la data semnării lui de către asociaţi.
Art.12.2. Prevederile actului constitutiv se completează cu normele Codului Civil, Codului Muncii, Legii nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, şi ale legislaţiei civile în vigoare.

cCC

159
 7. DECLARAȚIE DE
ÎNREGISTRARE

160
161
 8. FIȘA POSTULUI

162
 6. CV EUROPEAN

Curriculum vitae Inseraţi fotografia. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Europass

Informaţii personale
Nume / Prenume Nume, Prenume
Adresă(e) Număr imobil, nume stradă, cod poştal, localitate, ţară
Telefon(oane) (rubrică facultativă, vezi Mobil: (rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile) instrucţiunile)
Fax(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
E-mail(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Naţionalitate(-tăţi) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Data naşterii (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Sex (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Locul de muncă vizat / Domeniul (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

ocupaţional

Experienţa profesională
Perioada Menţionaţi separat fiecare experienţă profesională relevantă, începând cu cea mai recentă dintre
acestea. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Educaţie şi formare
Perioada Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite,
începând cu cel mai recent. (vezi instrucţiunile)
Calificarea / diploma obţinută
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ
/ furnizorului de formare
Nivelul în clasificarea naţională sau (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)
internaţională

Aptitudini şi competenţe
personale

163
 Precizaţi limba(ile) maternă(e) (dacă este cazul specificaţi a doua limbă maternă, vezi
instrucţiunile)

164
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă
conversaţie
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi
organizatorice instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini tehnice Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini de utilizare Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile)
a calculatorului

Competenţe şi aptitudini artistice Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile)

Alte competenţe şi aptitudini Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite. (Rubrică facultativă, vezi
instrucţiunile)

Permis(e) de conducere Menţionaţi dacă deţineţi un permis de conducere şi categoria. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Informaţii suplimentare Includeţi aici orice alte informaţii utile, care nu au fost menţionate anterior, de exemplu: persoane de
contact, referinţe etc. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Anexe Enumeraţi documentele anexate CV-ului. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

165
 7. CONTRACT CU FURNIZORII
Contract de furnizare
nr.______________data_______________
2. Preambul

În temeiul OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor

de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr.337/2006, s-a încheiat prezentul contract de furnizare
de produse, între
........................................................................................... denumire autoritate
contractantăadresa sediu .....................................................................
telefon/fax .............................................. numar de
înmatriculare .................................................. cod fiscal ................................... cont
trezorerie ............................................................................... reprezentată
prin ....................................................................................................... (denumirea
conducătorului), funcţia...............................................în calitate de achizitor, pe de o parte
şi
……... ................ ........................... ……………. denumire operatorul
economic ........................................................................................................... adresa sediu
………………… ........................................................................
telefon/fax .......................................... număr de înmatriculare ..................................... cod
fiscal ................................... cont (trezorerie,
bancă) .............................................................................................................. reprezentat
prin ................................................................................................ (denumirea conducătorului)
funcţia...............................................în calitate de furnizor, pe de altă parte.

2. Definiţii
2.1 - În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretaţi astfel:
k. contract– reprezintă prezentul contract şi toate Anexele sale.
l. achizitor şi furnizor - părţile contractante, aşa cum sunt acestea numite în prezentul
contract;
m. preţul contractului- preţul plătibil furnizorului de către achizitor, în baza
contractului, pentru îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor
asumate prin contract;

166
 n. produse - echipamentele, maşinile, utilajele, orice
alte bunuri, cuprinse în anexa/anexele la prezentul
contract, pe care furnizorul se obligă, prin contract, să le furnizeze achizitorului;
o. servicii - servicii aferente livrării produselor, respectiv activităţi legate de furnizarea
produselor, cum ar fi transportul, asigurarea, instalarea, punerea în funcţiune,
asistenţa tehnică în perioada de garanţie, şi orice alte asemenea obligaţii care revin
furnizorului prin contract;
p. origine-locul unde produsele au fost realizate, fabricate. Produsele sunt fabricate
atunci când prin procesul de fabricare, prelucrare sau asamblare majoră şi esenţială a
componentelor rezultă un produs nou, recunoscut comercial, care este diferit, prin
caracteristicile sale de bază, prin scop sau prin utilitate, de componentele sale.
Originea produselor și serviciilor poate fi distinctă de naţionalitatea furnizorului.
q. destinaţie finală- locul unde furnizorul are obligaţia de a furniza produsele;
r. termenii comerciali de livrare vor fi interpreaţi conform INCOTERMS 2000 –
Camera Internaţională de Comerţ (CIC).
s. forţa majoră- un eveniment mai presus de controlul părţilor, care nu se datorează
greşelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii
contractului şi care face imposibilă executarea şi, respectiv, îndeplinirea contractului;
sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluţii, incendii, inundaţii sau
orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou,
enumerarea nefiind exhaustivă ci enunciativă. Nu este considerat forță majoră un
eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare,
face extrem de costisitoare executarea obligaţiilor uneia din părţi;
t. zi- zi calendaristică; an - 365 de zile.
(se adaugă orice alţi termeni pe care părţile înţeleg să îi definească pentru contract)

3. Interpretare
3.1 În prezentul contract, cu excepţia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor
include forma de plural şi vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2 Termenul “zi”sau “zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă nu se
specifică în mod diferit.
Clauze obligatorii

4. Obiectul principal al contractului

4.1 - Furnizorul se obligă să furnizeze, respectiv să vândă, să livreze şi, după caz, să instaleze
şi să întreţină .................................................(denumirea produselor şi cantitatea), în perioada/
perioadele convenite, produsele definite în prezentul contract.

167
 4.2 - Achizitorul se obligă să achiziţioneze, respectiv să
cumpere şi să plătească preţul convenit în prezentul contract.

5. Preţul contractului
5.1 Preţul contractului, respectiv preţul produselor livrate şi a serviciilor accesorii prestate,
este de ………. lei, sau după caz …….. euro, la care se adaugă ……… TVA.

6. Durata contractului
6.1 – Durata prezentului contract este de ….. luni, începând de la data de …….
(se înscrie perioada şi data)
6.2 . Prezentul contract încetează să producă efecte la data de ....
( se înscrie data la care încetează contractul)

7. Executarea contractului
7.1 – Executarea contractului începe după constituirea garanţiei de bună execuţie, la data
de ......
(se precizează data la care intră în efectivitate contractul)

8. Documentele contractului
8.1 - Documentele contractului sunt:
(Se enumeră documentele pe care parţile le înțeleg ca fiind ale contractului)

9. Obligaţiile principale ale furnizorului

9.1- Furnizorul se obligă să furnizeze produsele la standardele şi sau performanţele prezentate
în propunerea tehnică.
9.2. Furnizorul se obligă să furnizeze produsele în graficul de livrare prezentat în propunerea
tehnică, anexă la contract.
9.3 - Furnizorul se obligă să despăgubească achizitorul împotriva oricăror:
iii) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de
proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de

168
 echipamentele, materialele, instalaţiile sau
utilajele folosite pentru sau în legatură cu
produsele achiziţionate;
iv) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia
situaţiei în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini
întocmit de către achizitor.

10. Obligaţiile principale ale achizitorului

10.1 - Achizitorul se obligă să recepţioneze produsele în termenul convenit.
10.2 – Achizitorul se obligă să plătească preţul produselor către furnizor în termenul convenit
de la emiterea facturii de către acesta. Plăţile în valută se vor efectua prin respectarea
prevederilor legale.
(se precizează termenul de plată de la emiterea facturii şi, după caz, graficul de plată)
10.3-Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea perioadei
convenite atunci furnizorul are dreptul de a sista livrarea produselor şi de a beneficia de
reactualizarea sumei de plată la nivelul corespunzător zilei de efectuare a plăţii. Imediat după
ce achizitorul îşi onorează obligaţiile, furnizorul va relua livrarea produselor în cel mai scurt
timp posibil.

11. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor

11.1-În cazul în care, din vina sa exclusivă, furnizorul nu reuşeşte să-şi îndeplinească
obligaţiile asumate, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din preţul contractului, ca
penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din preţul contractului.
(se precizează cota procentuală pentru fiecare zi/săptămână de întârziere, până la
îndeplinirea efectivă a obligaţiilor)
11.2 - În cazul în care achizitorul îşi onorează obligaţiile în termen de 28 de zile de la
expirarea perioadei convenite, atunci acestuia îi revine obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o
sumă echivalentă cu o cotă procentuală din plata neefectuată.
(se precizează aceiaşi cotă procentuală prevazută la 11.1 pentru fiecare zi/saptamână de
întârziere, pînă la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor)
11.3 -Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, în
mod culpabil și repetat, dă dreptul părţii lezate de a considera contractul de drept reziliat şi de
a pretinde plata de daune-interese.
11.4 - Achizitorul îşi rezervă dreptul de a renunţa la contract, printr-o notificare scrisă
adresată furnizorului, fără nici o compensaţie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiţia că
această anulare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru
furnizor. În acest caz, furnizorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzatoare pentru

169
 partea din contract îndeplinită pâna la data denunţării
unilaterale a contractului.

Clauze specifice
12. Garanţia de bună execuţie a contractului
12.1 - (1) Furnizorul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului în
cuantum de ……., pentru perioada …… şi, oricum, până la intrarea în efectivitate a
contractului.
( se precizează modul de constituire, cuantumul şi perioada de constituire a garanţiei de
bună execuţie)
12.2 - Achizitorul se obligă să elibereze garanţia pentru participare şi să emită ordinul de
începere a contractului numai după ce furnizorul a făcut dovada constituirii garanţiei de bună
execuţie.
12.3 - Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita
prejudiciului creat, dacă furnizorul nu îşi îndeplineşte nu îşi execută, execută cu întârziere sau
execută necorespunzator obligaţiile asumate prin prezentul contract.. Anterior emiterii unei
pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a notifica acest lucru
furnizorului, precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate.
12.4 – Achizitorul se obligă să restituie garanţia de bună execuţie …… în termen de ….. de la
îndeplinirea obligaţiilor asumate.
( se precizează modul de restituire şi termenul)
12.5 - Garanţia produselor este distinctă de garanţia de bună execuţie a contractului.

13. Recepţie, inspecţii şi teste

13.1 - Achizitorul sau reprezentantul sau are dreptul de a inspecta şi/sau testa produsele pentru
a verifica conformitatea lor cu specificaţiile din anexa/anexele la contract.
13.2 - (1) Inspecţiile şi testările la care vor fi supuse produsele, cât şi condiţiile de trecere a
recepţiei provizorii şi a recepţiei finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la prezentul
contract.
(2) Achizitorul are obligaţia de a notifica, în scris, furnizorului, identitatea reprezentanţilor săi
împuterniciţi pentru efectuarea recepţiei, testelor şi inspecţiilor.
13.3 - Inspecţiile şi testele din cadrul recepţiei provizorii şi recepţiei finale (calitative) se vor
face la destinaţia finală a produselor.
(se precizează destinaţia finală a produselor)

170
 13.4 - Dacă vreunul din produsele inspectate sau testate nu
corespunde specificaţiilor, achizitorul are dreptul sa îl
respingă, iar furnizorul are obligaţia, fără a modifica preţul contractului:
a) de a înlocui produsele refuzate;
b) de a face toate modificarile necesare pentru ca produsele să corespundă specificaţiilor
lor tehnice.
13.5 - Dreptul achizitorului de a inspecta, testa şi, daca este necesar, de a respinge, nu va fi
limitat sau amânat datorită faptului că produsele au fost inspectate şi testate de furnizor, cu
sau fără participarea unui reprezentant al achizitorului, anterior livrării acestora la destinaţia
finală.
13.6 - Prevederile clauzelor 13.1-13.4. nu îl vor absolvi pe furnizor de obligaţia asumării
garanţiilor sau altor obligaţii prevăzute în contract.

14. Ambalareşi marcare

14.1 - (1) Furnizorul are obligaţia de a ambala produsele pentru ca acestea să facă faţă, fără
limitare, la manipularea dură din timpul transportului, tranzitului şi expunerii la temperaturi
extreme, la soare şi la precipiţaţiile care ar putea să apară în timpul transportului şi depozitării
în aer liber, în aşa fel încât să ajungă în bună stare la destinaţia finală.
(2) În cazul ambalării greutăţilor şi volumelor în formă de cutii, furnizorul va lua în
considerare, unde este cazul, distanţa mare până la destinaţia finală a produselor şi absenţa
facilităţilor de manipulare grea în toate punctele de tranzit.
14.2 - Ambalarea, marcarea şi documentaţia din interiorul său din afara pachetelor va respecta
strict cerinţele ce vor fi special prevăzute în contract, inclusiv cerinţele suplimentare.
(se precizează aceste cerinţe, inclusiv cele suplimentare şi orice alte instrucţiuni ulterioare
cerute de către achizitor)
14.3-Toate materialele de ambalare a produselor, precum şi toate materialele necesare
protecţiei coletelor (paleţi de lemn, foi de protecţie, etc) ramân în proprietatea achizitorului.

15. Livrarea şi documentele care însoţesc produsele

15.1 - Furnizorul are obligaţia de a livra produsele la destinaţia finală indicată de achizitor
respectând:
a) datele din graficul de livrare, şi
b) termenul comercial stabilit;
după primirea ordinului de începere.
15.2 - (1) La expedierea produselor, furnizorul are obligaţia de a comunica, în scris, atât
achizitorului, cât şi, după caz, societăţii de asigurări, datele de expediere, numărul

171
 contractului, descrierea produselor, cantitatea, locul de
încarcare şi locul de descărcare.
(2) Furnizorul va transmite achizitorului documentele care însoţesc produsele:
(se precizează documentele care vor însoţi produsele)
15.3 - Certificarea de către achizitor a faptului că produsele au fost livrate parţial sau total se
face după instalare şi după recepţie, prin semnarea de primire de către reprezentantul autorizat
al acestuia, pe documentele emise de furnizor pentru livrare.
15.4 - Livrarea produselor se consideră încheiată în momentul în care sunt îndeplinite
prevederile clauzelor recepţia produselor.

16. Asigurări
16.1 - Furnizorul are obligaţia de a asigura complet produsele furnizate prin contract
împotriva pierderii sau deteriorării neprevăzute la fabricare, transport, depozitare şi livrare, în
funcţie de termenul comercial de livrare convenit.
(se precizează termenul comercial de livrare)

17. Servicii
17.1 - Pe lângă furnizarea efectivă a produselor, furnizorul are obligaţia de a presta şi
serviciile accesorii furnizării produselor, fără a modifica preţul contractului.
17.2. - Furnizorul are obligaţia de a presta serviciile, pentru perioada de timp convenită, cu
condiţia ca aceste servicii să nu elibereze furnizorul de nici o obligaţie de garanţie asumată
prin contract.
(se precizează perioada de timp convenită pentru prestarea serviciilor)

18. Perioada de garanţie acordată produselor

18.1 - Furnizorul are obligaţia de a garanta că produsele furnizate prin contract sunt noi,
nefolosite, de ultimă generaţie şi incorporeaza toate îmbunătăţirile recente în proiectare şi
structura materialelor. De asemenea, furnizorul are obligaţia de a garanta că toate produsele
furnizate prin contract nu vor avea nici un defect ca urmare a proiectului, materialelor sau
manoperei (cu excepţia cazului când proiectul şi/sau materialul e cerut în mod expres de către
achizitor) sau oricărei alte acţiuni sau omisiuni a furnizorului şi că acestea vor funcţiona în
condiţii normale de funcţionare.
18.2 - (1) Perioada de garanţie acordată produselor de către furnizor este cea declarată în
propunerea tehnică.
(se precizează perioada de garanţie acordată produselor)

172
 (2) Perioada de garanţie a produselor începe cu data
recepţiei efectuate după livrarea şi instalarea acestora la
destinaţia finală.
18.3 - Achizitorul are dreptul de a notifica imediat furnizorului, în scris, orice plângere sau
reclamaţie ce apare în conformitate cu această garanţie.
18.4 - La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea
sau de a înlocui produsul în perioada convenită, fără costuri suplimentare pentru achizitor.
Produsele care, în timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o
nouă perioadă de garanţie care curge de la data înlocuirii produsului.
(se precizează perioada de remediere a defecţiunilor sau de înlocuire a produsului)
18.5 - Dacă furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze defectul în perioada
convenită, achizitorul are dreptul de a lua măsuri de remediere pe riscul şi spezele furnizorului
şi fără a aduce nici un prejudiciu oricăror alte drepturi pe care achizitorul le poate avea faţă de
furnizor prin contract.

19. Ajustarea preţului contractului

19.1 - Pentru produsele livrate şi pentru serviciile prestate, plăţile datorate de achizitor
furnizorului sunt cele declarate în propunerea financiară, anexă la contract.
19.2 - Preţul contractului se actualizează utilizând formula de ajustare convenită.
(se precizează formula de ajustare)
20. Amendamente
20.1 -Părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni
modificarea clauzelor contractului, prin act adiţional, numai în cazul apariţiei unor
circumstanţe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora şi care nu au putut fi
prevăzute la data încheierii contractului.

21. Subcontractanţi
21.1 - Furnizorul are obligaţia, în cazul în care părţi din contract le subcontractează, de a
încheia contracte cu subcontractanţii desemnaţi, în aceleaşi condiţii în care el a semnat
contractul cu achizitorul.
21.2 - (1) Furnizorul are obligaţia de a prezenta la încheierea contractului, toate contractele
încheiate cu subcontractanţii desemnaţi.
(2) Lista subcontractanţilor, cu datele de recunoaştere ale acestora, cât şi contractele încheiate
cu aceştia se constituie în anexe la contract.
21.3 - (1) Furnizorul este pe deplin răspunzator faţă de achizitor de modul în care îndeplineşte
contractul.

173
 (2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător faţă de
furnizor de modul în care îşi îndeplineşte partea sa din
contract.
(3)Furnizorulare dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanţilor dacă aceştia nu îşi
îndeplinesc partea lor din contract.
21.4 - Furnizorul poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu şi-a îndeplinit
partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va schimba preţul contractului şi va
fi notificată achizitorului.
22. Întarzieri în îndeplinirea contractului
22.1 -Furnizorul are obligaţia de a îndeplinicontractul de furnizare în perioada/perioadele
înscrise în graficul de livrare.
22.2 - Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului, furnizorul nu respectă graficul de livrare sau
de prestare a serviciilor, acesta are obligaţia de a notifica, în timp util, achizitorului;
modificarea datei/perioadelor de furnizare asumate în graficul de livrare se face cu acordul
parţilor, prin act adiţional.
22.3 - În afara cazului în care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de
executie, orice intârziere în indeplinirea contractului dă dreptul achizitorului de a solicita
penalităţi furnizorului.

23. Cesiunea
23.1 - Furnizorul se obligă să nu transfere total sau parţial obligaţiile asumate prin contract,
fară să obţină, în prealabil, acordul scris al achizitorului.
23.2 – Cesiunea nu va exonera furnizorul de nici o responsabilitate privind garanţia sau orice
alte obligaţii asumate prin contract.
24. Forţa majoră
24.1 - Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.
24.2 - Forţa majoră exonerează parţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin
prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.
24.3 - Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar
fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau parţilor până la apariţia acesteia.
24.4 - Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi,
imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în
vederea limitării consecinţelor.
24.5- Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de 6
luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a
prezentului contract, fără ca vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

174
 25. Soluţionarea litigiilor
25.1 - Achizitorul şi furnizorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin
tratative directe, orice neîntelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în
legatură cu îndeplinirea contractului.
25.2 - Dacă, după 15 de zile de la începerea acestor tratative, achizitorul şi furnizorul nu
reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa
să se soluţioneze, fie prin arbitraj la Camera de Comerţ şi Industrie a României, fie de către
instanţele judecătoreşti din Romania.
(se precizează modalitatea de soluţionare a litigiilor)
27. Limba care guvernează contractul
27.1 - Limba care guvernează contractul este limba română.
28. Comunicări
28.1 - (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie
să fie transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât şi în momentul
primirii.
28.2 - Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu
condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

29. Legea aplicabilă contractului

29.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.
Părâţile au înţeles să încheie azi .............. prezentul contract în două exemplare, câte unul
pentru fiecare parte. ( se precizează data semnării de către părţi)

Achizitor Furnizor
............................ ..............................
(semnătura autorizată) (semnătura autorizată)
LS LS

175
Nr ctr Produs Tip produs Pret

5. Americano Cafea 9 Ron

6. Cappucino Cafea 9 Ron
8. Caramel machiatto Cafea 14 Ron
3. Coffee Latte Cafea 9 Ron
1. Espresso Cafea 9 Ron
4. Flat white Cafea 10 Ron
2. Latte Macchiato Cafea 9 Ron
7. Red eye Cafea 10 Ron
9. Ceai de fructe de padure Ceai 6 Ron
10. Ceai de menta Ceai 6 Ron
11 Coca-Cola Bauturi racoritoare 10 Ron
12 Coca-Cola Zero Zahar Bauturi racoritoare 10 Ron
19 Apa mineral Dorna Bauturi racoritoare 10 Ron
18 Apa plata Dorna Bauturi racoritoare 10 Ron
16 Cappy Lemonade Bauturi racoritoare 10 Ron
13 Fanta Bauturi racoritoare 10 Ron
15 Fuzetea Bauturi racoritoare 10 Ron
17 Schwepps Bauturi racoritoare 10 Ron
14 Sprite Bauturi racoritoare 10 Ron
26 Briose cu branza si Produs panificatie 10 Ron
cascaval
25 Briose cu ciocolata fara Produs panificatie 10 Ron
faina
23 Briose cu cocos si ananas Produs panificatie 8 Ron
30 Briose cu nuca de cocos Produs panificatie 8 Ron
20 Briose cu Nutella Produs panificatie 8 Ron
29 Briose cu prune Produs panificatie 8 Ron
27 Briose cu struguri Produs panificatie 8 Ron
21 Briose cu vanilie Produs panificatie 8 Ron
24 Briose intoarse cu ananas Produs panificatie 8 Ron
22 Briose pufoase cu unt Produs panificatie 8 Ron
31 Placinta cu mere Produs panificatie 12 Ron
32 Placinta cu branza dulce Produs panificatie 12 Ron
33 Placinta cu branza sarata Produs panificatie 12 Ron
34 Placinta cu mere si gutui Produs panificatie 12 Ron
35 Placinta cu nuci si Produs panificatie 12 Ron
caramel
36 Placinta machidoneasca Produs panificatie 12 Ron
cu praz
37 Placinta cu fructe de Produs panificatie 12 Ron

176
 padure
Placinta cu Produs panificatie 12 Ron
38 cirese
39 Placinta cu visine Produs panificatie 12 Ron
40 Inghetata fara zahar Dulciuri 3 Ron/ cupa
41 Inghetata de vanilie Dulciuri 3 Ron/ cupa
42 Inghetata de cacao Dulciuri 3 Ron/ cupa
43 Inghetata de fructe de Dulciuri 3 Ron/ cupa
padure
44. lindt assorted small Dulciuri 1 leu/bucata
sweets

Bibliografie

1. Florina Oțet, Alexandru Oțet- Educație Antreprenorială. Manual prentru

clasa a X-a

2. Victor Mihalașcu, Doina Mihalașcu, Bogdan Mihalașcu-

„Antreprenoriatul-o soluție pentru criza economică”

3. Internet:
 https://www.zf.ro/companii/radiografia-pietei-cafenelelor-si-
barurilor-10-000-de-localuri-au-afaceri-de-6-7-mld-lei-17870449
 https://www.trendshrb.ro/business/clientii-schimba-directia-pietei-
cafenelelor/
 https://pdfslide.net/documents/ciclul-de-viata-al-produsuluidoc.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclu_de_via%C8%9B
%C4%83_al_produsului
 https://www.raportaremediu.ro/2017/08/29/restaurant-conditii-mediu/
 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/11.htm
 http://www.scritub.com/economie/Modalitati-de-promovare-a-
prod125613418.php
 http://www.contabilitateafirmei.ro/fise_de_post

177
  http://www.zf.ro/companii/piata-produselor-
cosmetice-a-avut-in-2016-cel-mai-bun-an-
de-dupa-2008-cu-o-crestere-de-7-principalul-motor-online-ul-16483031
 http://www.business24.ro/lifestyle/frumusete/ce-trebuie-sa-stii-daca-iti-
doresti-un-salon-de-infrumusetare-sau-un-cabinet-de-cosmetica-1576957
 www.feminis.ro
 http://www.societal.ro/ro/comunitate/articole/codul-etic-al-unei-
organizatii-636.html
 http://magazin.avocatnet.ro/doc/detaliu/docID_8/Regulament-de-ordine-
interioara.html

178