Sunteți pe pagina 1din 36

Argument

Omenirea, la inceputul secolului XXI este constransa in gasirea de solutii la


una dintre marile problemele cu care se confrunta si anume alimentatia. Asigurarea
hranei reprezinta o prioritate cu largi implicatii economice, sociale si culturale,
drept pentru care si modul de desfasurare al activitatii unitatilor de alimentare
reprezinta un element de interes si acest domeniu. Deoarece calitatea alimentatiei
reprezinta un factor primordial al stari de sanatate este necesar ca industria
producatoare sa ia in considerare toate caile posibile de imbunatatire a activitatii de
productie si de comercializare a produselor alimentare.
Concurenta acerba existent pe piata in domeniul alimentar a determinat o
incercare continua a unitatilor de alimentatie de dezvoltare si promovare a
produselor inovatoare in scopul atragerii numerosilor client.
In elaborarea prezentei lucrari, am ales pentru studiu de caz o unitate de
alimentatie de mare importanta, intens frecventata de locuitorii Ploiestiului si al
zonelor inconjuratoare si detinatoare a unei pozitii superioare de ierarhizarea
concurentiala, restaurantul Giulia. Aceasta unitate de alimentatie respecta in foarte
mare masura toate conditiile necesare pentru o buna functionare si pentru statutul
ei de model in cadrul unitatilor de alimentatie printer care se incadreaza, asigurand
in acelasi timp un grad ridicat de satisfacere a cerintelor clientelei.
Prin elaborarea acestei lucrari am incercat sa surprind ascpectele de
importanta majora care fac din restaurantul Giulia o unitate de alimentatie de prim
rang dintre cele mai existente la nivelul resedintei Judetului Prahovean. In acelasi
timp lucrarea surprinde si modul de realizare a unei promovari eficiente a unitatii
de alimentatie care drept scop atragerea unei clientele numeroase, satisfacerea
respectatelor acesteia si o recunoastere a valorii detinute de unitatea de alimentatie
la nivel local si regional.

1
Activitatea de productie si servire in restaurantul Giulia

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA UNITATII


Restaurantul Giulia este deschis in Ploiesti inca din anul 2003. Au o echipa
de bucatari si ospatari de elita si astfel servesc un meniu diversificat si gustos.
Organizeaza evenimente cu muzica live.
Fac livrari la domiciliu de pizza si alte preparate culinare.
Ofera servicii de catering pentru evenimente oriunde s-ar afla acesta.
1.1Tipul unitatii:
Activitatea restaurantului o constituie întreaga producţie şi distribuţie de
mâncare şi băuturi, respectiv, după caz, pregătirea cu mărfuri, consumul produselor
pe loc sau în afara unităţilor, cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi
recreerii clienţilor.
După destinaţia lui, restaurantul are o vocaţie comercială, deschis tuturor
clienţilor, care este în întregime supus legii, cererii şi ofertei. Acesta are pe langă
funcţia de nutriţie ( unităţile de alimentaţie) şi funcţii de divertisment ( dispun de
orchestre, solişti vocali, program folcloric, video). În acest tip de unitate se
respectă cultura şi tradiţia fiecărui popor, adaptate la tendinţele şi evoluţiile
înregistrate pe plan internaţional. Aici se afirmă şi se pun în valoare obiceiurile
fiecărui popor, arta culinară, ordinea servirii preparatelor şi asocierea cu băuturi,
decorul şi vesela pentru masă.
1.2 Caracteristici:
Restaurantul Giulia este unul clasic si oferă consumatorilor un bogat şi
variat sortiment de preparate şi băuturi, servirea se face de către personalul de
specialitate cu înaltă calificare.
Pe lângă asigurarea diversificată a meniurilor la consumatori, pot asigura şi
confortul recreativ prin formaţii orchestrale, programe artistice, solişti vocali. Un
efect important asupra consumatorilor îl are ansamblul de mici obiecte care
completează mobilierul specific al holului de intrare, al sălii de servire care pe
lângă aspectul lor plăcut denotă grija deosebită a manageriatului şi întregului
personal al unităţii. Prin ambianţa mediului interior se oferă consumatorilor
posibilitatea de a servi masa în condiţii de linişte şi confort, cu servicii care se
asigură la masa de lucrători cu înaltă pregătire profesională. Activităţile specifice
se realizează în spaţii special amenajate pentru primirea consumatorilor, spaţii de
servire (salonul), spaţii de producţie (organizate distinct pe grupe de produse) cu
secţiile aferente (prelucrare primara şi termică). Procesele depozitarea, menajere.
Servirea şi personalul: se asigură, după caz, servirea micului dejun, a dejunului, a

2
cinei şi a unor mese comandate; se pune la dispoziţia clienţilor un sortiment variat
de preparate culinare.
1.3 Amplasare:
Restaurantul Giulia este amplasat in Ploiesti pe strada Ienăchiță Văcărescu
12. Este o zona ideala pentru cei ce vor sa serveasca meniul zilei cat si pentru cei
ce vor sa se relaxeze seara in familie sau cu prietenii, dar si pentru evenimente
speciale (nunti, botezuri …) fiind foarte usor accesibil din toate partile orasului .
1.4 Capacitate:
Spaţiile din unitatea de alimentaţie publică „Giulia” se împart în două grupe
bine distincte: spaţii pentru primirea şi servirea consumatorilor, spaţii de producţie
şi anexe. Cea mai mare importanţă se acordă spaţiilor de primire şi servire
deoarece ele creează clientului o primă impresie asupra unităţii. Intrarea
îndeplineşte în principal două funcţii, asigură intrarea şi ieşirea din unitate, accesul
fiind direct din stradă. Restaurantul „Giulia” fiind o unitate de categorie superioară,
intrarea din strada se face prin terasa exterioara. La intrare se găseşte un ştergător
pentru picioare, plante ornamentale, diverse decoratiuni. Grupurile sanitare sunt
separate pentru clienţi si personal, menţinute într-o stare de curăţenie ireprosabilă
şi asigură o bună impresie a unităţii.
Salonul este spaţiul destinat servirii clienţilor cu preparate culinare, băuturi
alcoolice şi nealcoolice şi constituie spaţiul de bază a consumatorilor. Salonul de
servire are suprafaţa dreptunghiulară, capacitatea de 200 de persoane, este un
spaţiu confortabil, intim şi uşor de exploatat. Organizarea şi amenajarea spaţiului
este făcut în aşa fel încât să asigure intimitate spaţiului ( capacitatea restaurantului
este impărţită în mai multe saloane), să lase fiecărui client impresia că ocupă cea
mai bună masă. Ambianţa din restaurantul „Giulia” dă posibilitatea relaxării
clientului prin punerea în valoare a peisajului înconjurător şi prin utilizarea unui
mobilier diversificat ca formă şi culoare. Un loc aparte în crearea ambientului îl
ocupă prezenţa şi calitatea decoraţiunilor florale dar si existent unui acvariu cu
pesti de diferite dimensiuni,culori si specii. Atmosfera salonului este completată de
asigurarea unei temperaturi optime, aerisirea spaţiilor şi un iluminat corespunzător.
Salonul de servire este amplasat în apropierea bucătăriei şi a oficiului dar este ferit
de zgomot, mirosuri şi alte influienţe. Spaţiile pentru producţie şi anexe cuprind:
bucătăria, oficiul, spaţiile pentru depozitarea şi păstrarea mărfurilor şi ambalajelor.
Bucătăria din unitatea de alimentaţie publică pregăteşte şi distribuie
preparate, asigură păstrarea lor şi a materiilor prime şi întreţine inventarul din
dotarea bucătăriei. Bucătăria cuprinde mai multe spaţii cum ar fi de pregătire
preliminară, bucătăria rece, bucătăria caldă, spălătorul de vase şi ustensile de lucru.
Bucătăria este dimensionată corespunzător, este dotată cu echipament modern de
mare productivitate pentru a asigura calităţi şi cantitativ realizarea preparatelor ce
sunt oferite la vânzare în unitate. Secţia bar serviciu asigură executarea comenzilor
3
făcute de chelneri cu toate sortimentele înscrise în lista de băuturi a unităţii. Sunt
necesare condiţii pentru depozitarea în siguranţă a mărfurilor şi ambalajelor, pentru
răcirea băuturilor. Barul este dotat cu camere figorifice, maşină de fabricat cuburi
de gheaţă, storcător de fructe şi citrice, tejgheaua de bar, rafturi şi dulapuri pentru
prezentarea şi depozitarea sticlelor cu băuturi, a tăvilor cu diferite pahare, maşina
pentru scos dopuri şi celelalte ustensile şi utilaje necesare servirii corecte a tuturor
sortimentelor oferite, inclusiv asigurarea măsurilor de capacitate, oficial marcate.
Oficiul este spaţiul care face legatura între saloanele restaurantului, secţiile
de producţie şi anexe. Aici se găseste amplasat spălătoarele de veselă, pahare,
tacâmuri, masa şi scaunul pentru personal, dulap pentru încălzit vesela, maşina de
prăjit pâinea, mese de sprijin pentru pregătirea a teancurilor de farfurii sau a
platourilor cu preparate sau băuturi ce se duc la masă.
1.5 Segmentul de clientela:
Restaurantul Giulia se adreseaza clientilor constanti, locali, loiali,
individuali, grupuri (nunti, botezuri, banchete, seminarii, congrese…)
Clientii constanti : Sunt cei care intretin relatii de afaceri cu organizatia in
mod regulat, fiind satisfacuti de nivelul calitatii produselor.
Clientii loiali: Sunt persoane care doresc o relatie pe termen lung cu
restaorantul, insa in acelasi timp foarte apropiata. Aprecieaza valoarea care le este
oferita si nu sunt atinsi de ofertele concurentilor. Aceasta categorie de clienti este
cea mai profitabila pentru restaurant, astfel incat trebuie sa li se ofere atentie
sporita.
Un client cumpără de la un restaurant produsele sau serviciile de care el are
nevoie. Restaurantul trebuie să identifice satisfacţiile pe care le aşteaptă clientul şi
pe baza acestora să construiască comunicarea cu posibili cumpărători.
Odată făcută analiza clientelei, următorul pas îl constituie stabilirea
grupurilor ţintă ce se au în vedere şi mijloacele de promovare pentru atragerea şi
fidelizarea acestora. Se au în vedere clienţii individuali şi clienţii de grup. Clinţii
individuali, după caz pot fi atraşi din societăţile comerciale industriale, societăţile
comerciale şi de prestări servicii din zona sau din exterior, dar care au activităţi în
zonă; instituţii publice sau private din zonă: organisme şi unitaţi de invăţământ,
profesiuni liberale, administraţia centrală şi locală; unităţi hoteliere, agenţii de
turism, sindicate, asociaţii patronale şi interprofesionale; unităţi de presă, radio,
televiziune; federaţii şi asociaţii sportive, baze sportive şi de agrement;
automobilişti, şoferi de autobuze, ghizi de turism; diverse asociaţii profesionale,
staţii de benzină şi service, garaje, organe de ordine publica ( poliţie, jandarmerie),
aeroporturi şi companii aeriene, servicii sau puncte de informare turistică, alţi
clienţi potenţiali din afara zonei. Clienţii de grup, sunt atraşi în general din acelaşi
mediu ca şi clienţii individuali, cu precizarea ca orientarea pentru servicii o dau
conducerile sau administraţia societăţilor, instituţiilor sau asociaţior din care fac
4
parte. Contactele pentru atragerea clientelei pot fi directe şi indirecte, după caz,
prin corespondenţă, telefonic, mass media şi alte mijloace. Indiferent de forma
aleasă, este necesar ca prestarii să dispună de mijloace moderne pentru
recepţionarea mesajelor viitorilor clienţi: telefon, fax, telefax, e-mail. Asocierea cu
unităţi de profil, în lanţuri hoteluri, organisme sau societaţii de turism, lanţuri
voluntare de profil, poate reprezenta succesul în asigurarea unei bune politici de
promovare, mai ales în cazul unităţilor mici, izolate şi care nu pot dispune de
mijloacele financiare şi tehnice necesare pentru materializarea acţiunilor de
promovare dorite. Publicitatea are ca obiectiv principal, alegerea celor mai
adecvate mijloace pentru atragerea şi orientarea clientelei către produsele şi
servicile oferite. Putem spune că, publicitatea constă în a creea un ansamblu de
lucruri şi imagini sugestive care favorizează obţinerea unei decizii de ordin
comercial din partea clienţilor. Imaginea este ansamblul reprezentărilor pe care
dorim să le dăm unui produs sau unui serviciu. Un client cumpără de la un
restaurant produsele sau serviciile de care el are nevoie. Restaurantul trebuie să
identifice satisfacţiile pe care le aşteaptă clientul şi pe baza acestora să construiască
comunicarea cu posibili cumpărători şi diferiţi în special. Materialele
promoţionale reprezintă o formă a publicităţii. În categoria materialelor
promoţionale intră pliantul, broşura, catalogul, fluturaşii, afişele şi lista meniu.
Pliantele reprezintă oferta unei firme, pe o foaie publicitară cu mai multe
feţe, care se împătureşte. Hârtia utilizată trebuie să fie de bună calitate. Oferă mai
puţine informaţii şi sunt economice. Pot fi distribuite la coltul străzii, pe parbrize,
cu prilejul unor evenimente. Sunt mai eficiente atunci când anunţă oferirea unui
premiu, prezintă o ofertă limitata în timp sau sunt legate de o campanie de
promovare deja lansată. Broşura oferă mai multe detalii despre produsele oferite.
În general, într-o broşură sunt prezentate produsele oferite de o firmă la un moment
dat, acesta constituind oferta a firmei, reducerile de preţ, produsele noi. Catalogul
este un rezumat al tuturor articolelor oferite de firma, precizând caracteristicile lor
şi preţurile de vânzare. Catalogul este o adevarată vitrină a producătorului sau
prestatorului de servicii şi are rolul unui ghid pentru clienţii potenţiali. Fluturaşii
cuprind mai puţine informaţii, dar esenţiale pentru atragerea potenţialilor clienţi în
unitatea de alimentaţie promovată. Se folosesc îndeosebi pentru anunţarea unor
evenimente şi au o viaţă scurtă, limitată în timp. Toate aceste materiale pot face
obiectul publicităţii directe sau ceea ce numim distribuţia materialelor
promoţionale prin poşta. Publicitatea prin poştă este o tehnică locală, utilizată în
multe ţări. Are marele avantaj al rapidităţii şi selectivităţii şi, dacă este folosită
corespunzător, cataloagele, broşurele sau pliantele ajung la destinatarul care ne
poate deveni client. Afişele joacă un rol important în publicitatea serviciilor. Rolul
afişului este de a încerca să imprimeze o idee în subconştient sau s-o reamintească.
În cazul afişului imaginea este cea mai importantă. Ea trebuie să fie reprezentativă
5
pentru produsul sau serviciul oferit. Listele meniu pot fi folosite ca materiale
promoţionale. Pentru aceasta este bine ca listele meniu să fie realizate pe materiale
de bună calitate, să aibă o formă deosebită, să fie personalizate. În funcţie de
specificul şi stilul unităţii de alimentaţie listele meniu pot fi introduse în mape
speciale de forme şi culori diferite, personalizate cu emblema unităţii. Prin meniu
se întelege totalitatea preparetelor şi produselor care se prezintă şi se servesc într-o
anumită ordine şi constituie, după caz, o masă completă. Prin meniu se poate
întelege şi hârtia sau cartonul pe care se prezintă, în ordinea servirii, produsele,
preparatele şi băuturile servite la masa respectivă, de una sau mai multe persoane.
1.6 Sectia de productie si componentele operationale de alimentative
a) Spatiile de productie:
Bucataria reprezinta principalul spatiu de productie care poate fi realizat in
trei modalitati de organizare:
Totala – cuprinzand toate operatiile de prelucrare a alimentelor, de la
receptie si pana la eliberarea comenzilor;
De finisare – care utilizeaza semifabricate realizate industrial si conservate
prin refrigerare, congelare, vidare, si care sunt procesate prin aplicarea
tratamentelor termice, urmate de formarea preparatului, finisarea, montarea pe
farfurii, platouri, boluri si servire;
De incalzire – care utilizeaza preparatele gatite si refrigerate sau gatite si
congelate, si care sunt de regula utilizate in spatii neconventionale de organizare a
evenimentelor.
 Ca spatiu principal de productie bucataria este organizata in sectoare:
-Bucataria calda reprezinta principalul spatiu afectat pregatirii preparatelor
in stare calda.
-Bucataria rece este rezervata pentru pregatirea preparatelor reci. La
restaurant servirea se face prin ospatari, bucataria rece cumuleaza si functia de
bufet.
-Laboratorul de patiserie unde se realizeaza produse de patiserie, semipreparate
pentru bucatarie pe baza de aluaturi etc.
-Cafeteria reprezinta spatiul de productie destinat pentru pregatirea micului
dejun, precum si pentru pregatirea cafelei si a ceaiului, solicitate de clientii din
salon la diferite ore in timpul serviciului. Amplasarea cafeteriei se face de obicei
pe oficiul chelnerilor, in vecinatatea bucatariei calde, dar este prevazuta cu front de
servire separat, avandu-se in vedere dezangajarea bucatariei principale de la
sarcina de pregatire a micului dejun.
a)Spatii pentru preparari preliminare:
   - Legume                             
   - Carne                             
   - Peste                              
6
   - Oua.
 b)Spatiile anexe:
-Spalatorul pentru vase de bucatarie – destinat spalarii vaselor mari utilizate in
procesul tehnologic de prelucrare a alimentelor in preparate culinare.
De retinut este faptul ca in dotarea spalatorului pentru vase de bucatarie
figureaza degresorul cu injectie de abur, spalatorul cu doua compartimente si
rastelul metalic pentru depozitarea vaselor.
-Spalatorul pentru vesela – prevazut cu masa de debarasare, bazin de inmuiere si
clatire, masina de spalat in flux continuu sau discontinuu cu masa de alimentare si
masa de evacuare.
Cele doua spatii de spalare sunt racordate la sistemul de ventilatie al
bucatariei pentru exhaustarea aburului rezultat din procesul de spalare si
obligatoriu au acces catre platforma de evacuare a gunoiului menajer rezultat in
urma procesului de debarasare / curatare.
-Oficiul (zona tampon intre spatiul de productie – bucataria – si zona de servire a
mesei – restaurantul, cu rol in atenuarea zgomotelor si a mirosurilor din bucatarie,
de pasaj pentru ospatari catre zona de debarasare a veselei si de preluare a
comenzilor de la bucatarie).
-Depozite de marfuri (magaziile si depozitele frigorifice - de refrigerare si de
congelare).
-Depozitul de obiecte de inventar (vase si ustensile necesare procesului de
productie culinara si de cofetarie-patiserie, vesela, tacamuri, platouri, pahare,
elemente de decor pentru bufete si pentru organizarea de evenimente in cadrul
restaurantului), gestionat de catre steward (magazionier).
-Vestiarele personalului, diferentiate pe sexe, amenajate cu spatii pentru
depozitarea hainelor de strada, a echipamentelor de protectie sanitara a alimentelor,
cu dusuri si grupuri sanitare.
-Sala pentru servirea mesei si repaos pentru lucratori.
Scheme functionale:
Este important de retinut ca unitatea corespunde unor conceptii functionale
care permit realizarea satisfacerii cerintelor clientelei la cel mai inalt nivel.
Analizand schemele functionale, se desprind urmatoarele cerinte principale:
Accesul lucratorilor se face pe alta cale de acces decat a marfurilor, a
clientilor restaurantului sau a evacuarii gunoiului menajer;
Detin depozite pentru ambalaje cu dimensiuni corelate la volumul
marfurilor;
Detin punct de control pentru receptia calitativa si cantitativa a marfurilor,
cunoscand ca randamentul unitatii si calitatea preparatelor culinare sunt legate de
calitatea si cantitatea materiilor prime si auxiliare receptionate;

7
Depozitarea alimentelor este facuta cu respectarea temperaturilor si a
conditiilor de umiditate specifice fiecarei categorii de marfa;
Activitatea este organizata intr-o singura directie, pentru evitarea intersectarii
fluxurilor (salubru cu cel insalubru);
Functionalitatea bucatariei va fi determinata de respectarea urmatoarelor principii:
Principiul vecinatatii imediate, pentru ergonomia spatiilor si gestionarea eficienta a
randamentului lucratorilor;
Principiul neinterferarii fazelor salubre cu cele insalubre.

1.7 Dotarea unitatii: mobilier, utilaje, obiecte de inventor

Bucătăria cuprinde mai multe spaţii cum ar fi de pregătire preliminară,


bucătăria rece, bucătăria caldă, spălătorul de vase şi ustensile de lucru. Bucătăria
este dimensionată corespunzător, este dotată cu echipament modern de mare
productivitate pentru a asigura calităţi şi cantitativ realizarea preparatelor ce sunt
oferite la vânzare în unitate.
Secţia bar serviciu asigură executarea comenzilor făcute de chelneri cu toate
sortimentele înscrise în lista de băuturi a unităţii. Sunt necesare condiţii pentru
depozitarea în siguranţă a mărfurilor şi ambalajelor, pentru răcirea băuturilor.
Barul este dotat cu camere figorifice, maşină de fabricat cuburi de gheaţă, storcător
de fructe şi citrice, tejgheaua de bar, rafturi şi dulapuri pentru prezentarea şi
depozitarea sticlelor cu băuturi, a tăvilor cu diferite pahare, maşina pentru scos
dopuri şi celelalte ustensile şi utilaje necesare servirii corecte a tuturor
sortimentelor oferite, inclusiv asigurarea măsurilor de capacitate, oficial marcate.
Oficiul este spaţiul care face legatura între saloanele restaurantului, secţiile
de producţie şi anexe. Aici se găseste amplasat spălătoarele de veselă, pahare,
tacâmuri, masa şi scaunul pentru personal, dulap pentru încălzit vesela, maşina de
prăjit pâinea, mese de sprijin pentru pregătirea a teancurilor de farfurii sau a
platourilor cu preparate sau băuturi ce se duc la masă.
Pe terasa si in saloane se gasesc sistemele de muzica, plantele
decorative,mese, scaune si acvariul cu pesti.

1.8 Personalul unitatii

Caracteristicile şi comportamentul personalului Activitatea de servire


presupune un contact direct şi permanent a personalului din restaurant cu clienţii.
De aceea, o componenţă deosebit de importantă a calităţii serviciilor o
reprezintă comportamentul personalului, cel care crează în final mulţumirea şi
satisfacerea clientului. Comportamentul profesional al întregii echipe poate fi
definit ca fiind totalitatea reacţiilor individuale la sarcinile profesionale. El este

8
dobăndit în timp fiind rezultatul însuşirii, respectării normelor şi regulilor specifice
activităţii desfăşurate.
La baza comportamentului profesional al lucrătorilor dintr-o structură de
primire stau calităţile personale ale acestora. Lucrătorul îndeplinească : - calitati
fizice :aspect placut, cu proporţii armonioase între părţile corpului; constituţie
fizică robustă; armonia mişcărilor şi a gesticii; îndemanare; dicţie corectă, voce
placută; vedere bună, auz perfect, simţul mirosului; rezistenţă la efort fizic, în
special ortostatic; stare de sănătate bună a organismului. calitati morale cum ar fi
cinste, corectitudine; responsabilitate; politeţe; solititudine; discreţie; loialitate;
punctualitate; respect faţă de sine şi faţă de ceilalti. - calitati psiho-intelectuale
acestea fiind capacitate activă de ascultare şi înţelegere; capacitate de analiză şi
sinteză; uşurinţă în asimilarea informaţilor; memorie bună; imaginaţie creatoare;
uşurinţă în exprimare; spirit de observaţie; spontaneitate, capacitate de a lucra în
condiţii de stres; putere de concentrare şi atenţie distributivă; sociabilitate;
stabilitate emoţională; calm, răbdare, tact; si calitatile educaţionale presupun:
calificare profesională; cultură generală; vocabular bogat, corect adecvat;
cunoştinţe operare PC; cunoştinţe de limbi străine.
Personalul care intră în contact cu clienţii trebuie să manifeste un
comportament care să-l facă pe client să se simtă bine şi să-i câştige încrederea.

CAPITOLUL 2 LISTE DE PREPARATE SI BAUTURI


2.1Grupele de preparate culinare realizate si servite in unitate
Restaurantul Giulia realizeaza meniul zilei personalizat pentru fiecare zi a
saptamanii. Acesta este variat de la o saptamana la alta.
Meniul zilei la Restaurant Trattoria Giulia din Ploiesti!
Pret meniu standard: 23.5 lei

Puteti adauga la meniul zilei desert si racoritoare pentru 3 lei in plus.

Meniul zilei se livreaza de luni pana vineri intre orele 11 - 16 si este compus
din Ciorba, fel de baza, garnitura, salata, chifla si optional desert si racoritoare.
Ciorba / Salata la alegere!
 Bors de crap

 Bors de cocos

 Salata Cezar

 Ciorba de vacuta
9
 Ciorba de pui a la grec

 Salata greceasca

 Ciorba de perisoare

 Ciorba de fasole cu afumatura

 Salata de vinete

 Ciorba de legume

 Ciorba de fasole de post

 Zacusca

 Bors de miel
 Supa crema de linte
Meniul la alegere de astazi!
 Quesadilla de pui, cartofi pai si salata de varza

 Coasta frageda de porc, iahnie de fasole si salata de muraturi

 Tochitura dobrogeana, mamaliguta si salata de muraturi


 Piept de pui Giulia, piure de cartofi si salata de varza
Meniul la alegere al acestei saptamani!

Meniu pentru LUNI

  Quesadilla De Pui, Cartofi Pai Si Salata De Varza


  Coasta Frageda De Porc, Iahnie De Fasole Si Salata De Muraturi
  Tochitura Dobrogeana, Mamaliguta Si Salata De Muraturi
  Piept De Pui Giulia, Piure De Cartofi Si Salata De Varza

Meniu pentru MARTI

10
  Calamar Pane, Orez Prajit Si Salata De Varza
  Cheeseburger De Vita , Cartofi Pai Si Salata De Varza
  Rulada De Pui, Orez Cu Legume Si Salata De Muraturi
  Ciolan De Porc La Cuptor, Varza Noua Calita Si Mamaliguta

Meniu pentru MIERCURI

  Snitel Prahovean De Pui, Cartofi Cu Rozmarin, Salata De Varza


  Vita Picanta Cu Legume, Orez Natur Si Salata De Varza
  Cotlet Gratinat De Porc, Cartofi Natur Si Salata De Cruditati
  Ciocanele De Pui In Sos Picant, Piure De Cartofi , Salata De Muraturi

Meniu pentru JOI

  Aripioare De Pui Picante, Cartofi Pai Si Salata De Muraturi


  Cordon Bleu De Porc, Orez Cu Legume Si Salata De Muraturi
  Gyros De Pui, Cartofi Pai Si Salata De Cruditati
  Pachetele De Primavara, Orez Basmati Si Salata De Varza

Meniu pentru VINERI

  Pastrav La Plita, Legume Sote Si Salata De Cruditati


  Tocanita De Berbecut Si Piure De Cartofi, Salata De Muraturi
  Piept De Pui La Capac, Cartofi Zdrobiti Cu Parmezan Si Salata De Varza
  Gujoane De Pui, Cartofi Pai Si Salata De Varza

2.2Bauturi alcoolice
Aperitive 100ml Teqiula Camino 21lei Rum Bacardi 16lei Ouzo 8lei
Vermouth
Garonne 4lei Martini Bianco 11lei Cinzaco 12lei Vodcă Voronskaia 4lei
Hermanstadt 4lei Dakk 4lei Whisky Jim Bean 25lei Jack Daniel’s 23lei
Ballantine’s 20lei
Digestive Dumalex 2lei Lichior Angelli Chery 4lei Afinata Saber 6lei
Alexandrion 5 6lei Metaxa 3* 10lei Zaraza 14lei Gin Bartender’s 5lei Şampanie
1l/15lei Vinuri 750ml
Cotnari fetească 16lei Murfatlar Pinot Gris 16lei Murfatlar Pinot Noir 17lei
Bucium Merlot 15lei Murfatlar Rai 22lei Cotnari tamaioasă 16lei Bucium Muscat
Otonel 15lei

11
2.3 Tipuri de meniuri:
Folosind serviciile restaurantului Giulia veţi avea parte de un meniu
diversificat, transport gratuit la locul de muncă, economie de timp şi alimentaţie
sănătoasă. Oferta de produse servicii: Vă oferă servicii de catering pentru toate
ocaziile: Mese de prânz la birou, recepţii. Serviciile de catering destinate servirii
mesei de prânz sunt oferite atât pentru firme cât şi pentru salariaţi, în parte, în
conformitate cu meniul ales din oferta saptamânală.
Preparate din categoria: Meniuri Top!
Meniuri Top

Saramura de crap 300g


(Crap Grill, Ardei Iute, Rosii Coapte, Ceapa, Ardei Gras, Mamaliguta,
Patrunjel).

12
Carne la cazan 200/150/100g
(Pulpa Porc Semiafumata Rumenita La Ceaun Si Tinuta În Untura Servita
Cu Mamaliguta Si Muraturi ).

Oferta Gyros
Sos TzaTziki, Cartofi Prajiti, Pita Greceasca + SUC + Desert Surpriza.

13
Pui la jar
Cartofii Morarului, Sos Mujdei Usturoi, Suc + Desert.

Dublu Cheeseburger
Cartofi Prajiti, Suc + Desert.

14
Cozonac

Drob 600g

15
Friptura de miel cu os 400g
2.4 Pregatirea si decorarea salonului de servire
SALONUL DE SERVIRE
         Este un teatru în care bucataria constituie culisele, iar masa este scena.
Nici un detaliu nu trebuie neglijat, caci laudabilul scop este de a stimula pofta
de  mâncare a clientului de  a-l  retine si de a-l face sa revina.
         Respectarea  cu  strictete   a  regulilor  de   servire   trebuie  însotita  de 
 un comportament ireprosabil care sa exprime politete, respect, bunele maniere si
eleganta în relatiile cu clientii.
Politetea
reprezinta   una   din   cerintele    elementare   ale    comportarii civilizate. Prin
politete se întelege "arta de a fi placut celor din jur". Politetea este o obligatie
profesionala si nu un lux. Salutul - prima manifestare de politete fata de clienti,
fiind obligatorie când acesta este primit în unitate.
         O mare parte din volumul  de munca al personalului dintr-o unitate
publica de alimentatie se realizeaza înainte de începerea programului de
functionare a acesteia. Personalul de serviciu din salon executa operatii privind:
pregatirea obiectelor de servire necesare transportarii, prezentarii, servirii si
consumarii preparatelor si bauturilor, aranjarea salonului pentru servirea clientilor
precum si pregatirea pentru începerea activitatii de primire si realizare a

16
comenzilor date de clienti. De felul în care sunt executate aceste operatii în cele
mai mici amanunte depinde desfasurarea muncii zilei respective pentru servirea cu
minim de efort, dar cu maximum de realizari cantitative (volumul încasarilor) si
calitative (buna servire a clientilor).
         Pregatirea salonului înainte de sosirea clientilor se face în doua etape:
1    Dupa terminarea programului de functionare  a unitatii de catre fiecare chelner
împreuna cu ajutorul sau - se face numai dupa ce ultimul consumator a parasit
salonul
2     Inainte de începerea programului de functionare a unitatii de catre echipa de
serviciu
Dupa terminarea activitatii de servire
-     pregatirea se face dupa ce ultimul consumator a parasit salonul; se debaraseaza
mesele si masa de serviciu de toate obiectele de servire, folosite sau nefolosite,
transportându-le la oficiul de menaj, cu respectarea tuturor regulilor privind
manipularea obiectelor de servire; se ridica apoi frapierele din suporturi si se
transporta la locul fixat; se golesc de resturile de apa si gheata si se aseaza în stive
cu gura în jos
-   fetele de masa se strâng pe trei categorii:
- fete de masa curate - se strâng cu grija si se împaturesc fara sa se sifoneze,
respectându-se cutele de la calcat; se aseaza câte 10 pentru a fi mai usor de
numarat
- fete de masa murdare -  se ridica de pe mese, se strâng câte 9 si se înfasoara într-o
alta fata de masa murdara pentru a fi duse la spalat
- fete de masa ude si murdare - se numara si se duc la uscatorie (tinute împaturite vor
mucegai)
-  scaunele - se curata fiecare scaun în parte si se aseaza rasturnat, cu picioarele în
sus,  pe blatul mesei
- curatirea pardoselii se face de catre personalul de îngrijire, functie de materialul din
care este confectionata; concomitent se face si aerisirea încaperii
-  se curata si restul mobilierului aflat în încapere
Înainte de sosirea consumatorilor
3    Pregatirea personalului - consta în totalitatea operatiilor efectuate de întregul
personal privind tinuta corporala si vestimentara, verificarea locului de munca,
cunoasterea sortimentelor de  preparate si bauturi ce se gasesc în unitate pentru
servire, cunoasterea sarcinilor deosebite din perioada de lucru respectiva
4   Aranjarea meselor (mise - en - place) - personalul prevazut în graficul de lucru sau
desemnat de seful de unitate sau de sala sa participe la efectuarea operatiilor de
aranjare a meselor, îmbracat cu hainele de lucru îsi ia  câte un servet pentru sters
obiectele si se prezinta în salon; operatiile de aranjare a meselor se pot efectua în
echipa sau în mod individual. Prin aranjarea meselor se înteleg operatiile ce se
17
efectueaza înainte de sosirea clientilor pentru aducerea si asezarea obiectelor de
servire pe mese, în vederea servirii si consumarii preparatelor si bauturilor;
5   Serisirea salilor - se realizeaza prin deschiderea usilor, ferestrelor, glasvandurilor
sau prin punerea în functiune a aerului conditionat;
6    Stergerea prafului
7    Fixarea meselor
8    Fixarea moltonului
9    Aducerea fetelor de masa si asezarea pe mese - fetele de masa trebuie sa fie
aceeasi culoare si cu acelasi desen, sa fie curate, fara rupturi, apretate, calcate si de
dimensiuni corespunzatoare; se aduc pe palma si antebratul stâng, repartizându-se
cu mâna dreapta pe fiecare masa; întinderea fetei de masa se face prin prinderea cu
ambele mâini a doua colturi 1 si 4 sau 2 si 3, dupa care printr-o usoara scuturare se
desface, se arunca în fata pe deasupra mesei, se lasa sa cada pe blatul acesteia, fara
sa se dea drumul celor doua colturi, se trage usor în jos, în asa fel încât dungile
rezultate de la calcat, care se întretaie la  mijlocul fetei de  masa, sa ajunga la
mijlocul blatului mesei si perpendicular pe mijlocul fiecarei laturi a mesei;
10   Aducerea farfuriilor si asezarea pe mese - farfuriile curate, sterse, în seturi de
circa 15, se aduc pe bratul stâng, cu emblema unitatii îndreptata în fata; se prinde
farfuria de deasupra cu degetul mare, se trage putin spre dreapta, fixându-se în
podul palmei, iar cu celelalte 4 degete se sprijina pe partea de dedesubt a acesteia;
apucata astfel farfuria se ridica din teanc, se aseaza pe blatul mesei usor aplecata
spre stânga, iar pe masura ce se retrag degetele de sub farfurie, aceasta se aseaza cu
toata circumferinta sa pe fata de masa; se urmareste ca distanta dintre marginea
blatului mesei si marginea farfuriei sa fie de 1 - 2 cm, lucru ce se realizeaza prin
împingerea farfuriei cu dosul palmei sprijinit de marginea blatului mesei; emblema
de pe farfurie trebuie sa fie spre interiorul blatului; distanta dintre doua farfurii
trebuie sa fie de circa 30 - 40 cm,
11  Aducerea tacâmurilor si asezarea pe mese - tacâmurile se aduc de la oficiu pe tavi,
pe farfurie sau înfasurate în ancar, în mâna stânga; se vor aduce un numar suficient
de tacâmuri - atât pentru aranjarea meselor, cât si pentru constituirea rezervei la
masa de serviciu; tacâmurile sunt aduse pe tava, peste care se aseaza un servet
curat, manipularea lor facându-se astfel fara zgomot; în cazul în care se face
transportul tacâmurilor cu ajutorul farfuriei, se introduc lamele cutitelor sub
mânerele furculitelor si lingurilor, unul din aceste mânere fixându-se de marginea
farfuriei cu degetul mare pentru a echilibra greutatea mânerelor de la cutite;
tacâmurile se apuca de mânere; pentru o persoana se aseaza pe blatul mesei
maximum noua tacâmuri, câte trei de fiecare parte a farfuriei - în dreapta, în stânga
si în fata farfuriei - cutitul de unt se adauga pe suportul de pâine atunci când este
cazul; în partea dreapta se aseaza cutitele si lingura pentru servirea preparatelor
lichide - cutitele se aseaza cu vârful lamei spre mijlocul blatului mesei, iar taisul sa
18
fie spre farfurie, în asa fel ca marginea mânerelor cutitelor sa fie în dreptul
marginii farfuriei - distanta dintre marginea blatului mesei si mânerul cutitului
trebuie sa fie de circa 1 - 2 cm; cutitele se pot aseza în linie dreapta, în diagonala
(în trepte) sau în forma de zigzag; lânga farfurie se aseaza cutitul mare pentru
consumarea preparatelor de baza si cel mai îndepartat de farfurie cutitul pentru
consumarea gustarilor - deci ordinea asezarii cutitelor fata de farfurie este inversa
ordinii folosirii la consumarea preparatelor; lingura se aseaza cu mânerul spre
marginea blatului mesei încadrându-se în linia aleasa pentru asezarea mânerelor
cutitelor, cu partea concava în sus îndreptata spre mijlocul blatului mesei, în locul
cutitului pentru consumarea preparatelor din peste sau în locul cutitului pentru
gustare, dupa debarasarea acestuia - alegerea locului de aranjare este determinata
de componenta meniului; o data cu scoaterea cutitului pentru peste se ridica si
furculita pentru peste; în partea stânga a farfuriei se aseaza furculitele cu mânerul
spre marginea blatului mesei ,respectându-se aceiasi linie de asezare aleasa pentru
cutite si cu furchetii în sus, îndreptati spre mijlocul blatului mesei, ordinea asezarii
fiind cea de la cutite; în fata farfuriei, spre mijlocul blatului mesei, se aseaza
tacâmurile pentru desert: cutitul pentru desert cu mânerul în partea dreapta si taisul
spre farfurie; furculita pentru desert cu mânerul în partea stânga cu furchetii în sus
iar lingurita cu mânerul în partea dreapta, cu partea concava în sus; ordinea asezarii
fata de farfurie difera în functie de componenta desertului; exemplu: daca se
serveste înghetata si fructe, lânga farfurie se aseaza cutitul, apoi furculita si cea mai
îndepartata de farfurie lingurita pentru înghetata; în cazul în care se servesc fructe
si prajituri, lânga farfurie se aseaza lingurita pentru prajituri si apoi cutitul pentru
fructe,
12  Aducerea si asezarea pe mese a paharelor - paharele se transporta din oficiu în
salon, cu ajutorul tavii când sunt în numar mare sau pe o farfurie când sunt în
numar redus (1 - 3 pahare); paharul se apuca cu mâna dreapta de baza sau de picior
si se aseaza pe tava, pe care a fost asezat în prealabil un servet (sau pe farfurie),
care se tine în mâna stânga prinsa între degetul mare, deasupra si celelalte degete,
de dedesubt; paharele se ridica de la oficiu în numar suficient de pentru efectuarea
operatiilor de aranjare a meselor si pentru constituirea rezervei la consola; paharele
se aseaza în fata farfuriei dupa tacâmurile pentru desert, în numar de maxim patru
pentru o persoana, în urmatoarea ordine: în fata emblemei farfuriei paharul pentru
apa, în dreapta acestuia paharul pentru vin rosu, apoi paharul pentru vin alb si dupa
aceea paharul pentru aperitiv care va fi asezat în dreptul vârfului  cutitului cel mai
îndepartat de farfurie; paharele pot fi asezate în linie dreapta paralele cu marginea
mesei sau pot fi aranjate în diagonala, în forma de semicerc, de patrat (functie de
spatiul existent pe masa);
 Aducerea servetelor sau servetelelor si asezarea pe masa - servetele din pânza sau
servetele din hârtie se ridica în numar suficient de la magazia pentru pastrarea
19
obiectelor de servire; servetele curate, apretate si calcate se aduc pe mâna stânga
pâna la consola; se iau unul câte unul si asa cum vin de la calcatorie sau îndoite
usor o singura data, fara a se murdari si sifona, se aseaza pe fiecare farfurie de pe
masa sau în stânga acesteia; se pot pune si direct pe fata de masa în locul farfuriei
suport; servetelele de hârtie se împaturesc în forma de triunghi.
13 Aducerea altor obiecte de servire si asezarea pe mese - în afara obiectelor de
servire absolut necesare consumarii preparatelor si bauturilor, pe masa pot fi si alte
obiecte de servire:
1.   Presaratoarea sau solnita - se aseaza în asa fel încât sa poata fi folosita de 4 - 6
consumatori, cu emblema spre sala;
2.   Scrumiera - se ofera numai în cazul în care se cunoaste ca persoanele care vin la
masa fumeaza sau se pot aduce la masa în momentul în care clientul îsi aprinde
tigara si se aseaza cât mai aproape de acesta în partea dreapta;
3.  Serviciul de otet si ulei - oliviera -  se aseaza pe masa în cazul în care se cunoaste
meniul, iar preparate ce urmeaza sa fie consumate necesita completarea cu
condimente;
4.  Obiecte pentru decorarea mesei - în mod normal se aseaza pe fiecare masa sau la
un anumit numar de mese câte o vaza cu flori proaspete; se mai pot aseza suporturi
pentru servetele, suporturi pentru scobitori , mustariere, cosulete pentru pâine
5.  Frapiere - se aduc cu gheata o data cu bauturile îmbuteliate, comandate; se vor
acoperi cu un servet.

         Numarul obiectelor de inventar care se aseaza pe blatul meselor înainte


de sosirea clientilor, difera de la un fel masa la altul - mic dejun, cina, banchet si de
numarul preparatelor si bauturilor ce urmeaza sa fie servite. În functie de numarul
obiectelor de servire folosite la aranjarea meselor se desprind doua feluri de
aranjari - (mise -en-place-uri).:
a)      aranjarea meselor complete - când sunt asezate pe masa un numar mai mare de
obiecte de servire, corespunzator structurii meniului ce va fi servit, aceasta regula
se aplica când meniurile  sunt stabilite cu anticipatie;
b)      aranjarea simpla a mesei - când se aseaza pe masa un numar redus de obiecte,
urmând sa fie completate pe masura ce se comanda meniul a la carte; de obicei
aceasta regula de aranjare se foloseste în cazul când salonul este aranjat pentru
asteptarea clientilor fara sa se cunoasca ce vor servi.
14 Aranjarea meselor de serviciu (consolelor) - blatul mesei este acoperit cu o fata de
masa; în cazul în care consola are sertare si este închisa, de preferinta cu usi
glisante, obiectele de servire de rezerva se aranjeaza pe sorturi astfel: în sertare se
aseaza tacâmurile, pe rafturi vesela (câte 10 - 15 bucati din fiecare), iar pe blatul
mesei obiectele de servire mai mari si cele care se folosesc mai mult: scrumierele,
solnitele, servetelele, naproanele, servetele, servetelele, lusurile, tavile, listele
20
pentru meniuri, carnetele cu bonuri de marcaj, notele de plata; se urmareste ca
încalzitorul pentru vesela sa fie aprovizionat cu un numar corespunzator de farfurii
care urmeaza sa fie mentinute calde; se va avea grija ca obiectele de servire sa fie
completate, astfel ca numarul lor la masa de serviciu sa fie  acelasi.
15 Asteptarea consumatorilor - începe o data cu deschiderea salonului si începerea
programului de functionare a unitatii; fiecare chelner împreuna cu ajutorul sau stau
în mijlocul sectorului de care raspund , chelnerul între mese, iar ajutorul lânga
consola; seful  de sala sta în apropierea întrarii în salon, întregul personal sta în
picioare, fara sa se sprijine de mese, scaune, ziduri sau stâlpi; se înceteaza
discutiile private; este interzis fumatul, mestecatul gumei etc.

CAPITOLUL 3: TEHNICI DE SERVIRE SI DEBARASARE A MESELOR

3.1Etapele procesului de servire


Servirea consumatorilor cu preparate culinare si bauturi, în unitatile publice
de alimentatie, în cantine sau alte unitati de consum colectiv, constituie un element
de evaluare a gradului de civilizatie a unei societati. Asigurarea unei baze tehnico -
materiale, necesare pregatirii si servirii hranei în unitatile specializate, permite
realizarea unei productii culinare diversificate, care sa satisfaca cele mai exigente
gusturi ale populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii cât mai rationale,
stiintific determinate, respectarea normelor igienico - sanitare, si ceea ce este mai
edificator, creeaza timp liber membrilor societatii, pe care sa-l foloseasca în
scopuri cultural - educative, social -  politice sau de odihna, pentru mentinerea sau
refacerea sanatatii.
Manipularea şi transportul inventarului pentru servire
 – tehnicile de manipulare şi transport a platourilor, tăvilor, farfuriilor,
tacamurilor, paharelor,ceştilor şi cănilor,
inventarului mărunt, mobilierului "mese, scaune şi la regulile privind debarasarea
 – tehnicile de lucru specifice fiecărei categorii de obiecte de inventar:debara
sarea farfuriilor şi tacamurilor, obiectelor de inventar mărunt, ceştilor de cafea sau
ceai, paharelor, schimbarea scrumierilor, a feţei de masă, debarasarea sticlelor, căni
lor şi altor obiecte de inventar. Pentru asigurarea unui serviciu de calitate, lucrătorii
din sala de servire trebuie să-şi perfecţioneze
deprinderile de manipulare şi de transport a obiectelor de inventar în procesul
servirii şi debarasării acestora. Poziţia corpului în timpul manipulării obiectelor
de inventar va fi perfect dreaptă, cu privirea îndreptată spre înainte, folosind
în exclusivitate, pentru manipulare, mana stangă, cu deschizătura cotului de +90
grade, avand în permanent ancărul înfăşurat sau împăturit pe palma mainii stangi,
în funcţie de ocazia manipulării. -mana dreaptă va fi în permanent liberă, pentru

21
executarea operaţiilor de servire la masă sau deschiderea uşilor la intrarea în salon,
la aranjarea diferitelor obiecte apărute pe culoarele de trecere "scaune, frapiere etc.
3.2Sisteme de servire folosite in unitate mai frecvent
  SISTEMUL DE SERVIRE DIRECT
         Sistemul de servire direct cu ajutorul clestelui sau lusului -  consta în
aducerea de la sectie a preparatelor portionate si montate pe obiectele de servire ca:
platouri, boluri, supiere, legumiere care se aseaza pe antebratul stâng si palma
stânga, pe care în prealabil a fost asezat ancarul;  se prezinta pe partea  stânga a
consumatorilor si pe aceeasi parte se si serveste, apropiindu-se marginea
obiectului, cu ajutorul caruia s-a transportat preparatul respectiv, de marginea
farfuriei asezata în prealabil pe masa, în fata consumatorului; cu mâna dreapta se
prinde clestele sau lusul si cu miscari ordonate, sigure se trece preparatul în
farfurie; dupa servire clestele sau lusul se aseaza pe obiectul de servire; se trece
prin spatele consumatorului servit, spre dreapta pentru a se efectua aceleasi operatii
pentru alt consumator; se foloseste la servirea celor mai multe preparate (cu
exceptia celor fragile:  oua ochiuri, creier pane etc.) când timpul de servire este
redus, dar când personalul are calificare necesara pentru a sti sa mânuiasca clestele,
sa prezinte preparatele si sa le portioneze în mod egal; acest sistem scote în
evidenta nivelul de pregatire profesionala a personalului.
Avantaje
·        deschide apetitul consumatorilor
·        este un sistem rapid
·        este un sistem de servire elegant, sobru, care impresioneaza în
mod  placut
·        pentru practicare nu necesita un spatiu prea mare
Dezavantaje
·        se deranjeaza clientii prin solicitarea permisiunii de a fi serviti
·        nu da posibilitatea consumatorilor  sa-si aleaga ceea ce doresc si cât
doresc
·        prezinta riscul de a se pateze cu mâncare fata de masa sau
îmbracamintea consumatorilor
CAPITOLUL 4: DECONTAREA CONSUMATIEI
4.1 Intocmirea notei de plata,incasarea contravalorii consumatiei

Nota de plata se întocmeste la cererea consumatorilor. Completarea acesteia


se face la masa de serviciu sau în alt loc special creat în acest scop. Datele înscrise
în nota trebuie sa corespunda cu realitatea, iar calculele sa fie exacte si sa fie scrise
citet. Se poate face si o confruntare cu clientii pentru a nu da loc la aparitia unor
erori. Se decupeaza originalul din carnet si se aseaza pe o farfurie, între faldurile
unui servet împaturit sub forma de plic sau se poate folosi un suport asemanator
22
copertilor de la lista de meniuri. Farfuria sau suportul se lasa pe blatul mesei lânga
consumatorul care a condus masa. În cazul în care în sticlele din frapiera mai exista
continut, chelnerul va trebui sa serveasca si aceste bauturi neconsumate.

CAPITOLUL 5: DESPARTIREA DE CONSUMATORI


5.1 Promovarea serviciilor in unitatile de alimentatie publica
Dupa încasarea valorii meniurilor consumate, lucratorii vor urmari
momentul în care consumatorii doresc sa se ridice de la masa pentru a pleca. În
acel moment personalul de servire se apropie cât mai rapid de masa, prinzând cu
ambele mâini speteaza scaunului, în aceeasi ordine protocolara aplicata la primirea
lor. Tragând scaunul înapoi, permite persoanei respective sa se îndeparteze mai
usor  de la masa. Chelnerul va multumi din nou cu formulele: sa va fie de bine, va
mai asteptam sa ne onorati cu prezenta dumneavoastra, ce preparate sau bauturi v-
au placut mai mult, va multumim pentru prezenta dumneavoastra etc.
5.2 Norme igenico-sanitare specifice unitatii de alimentatie
Terasele, restaurantele şi unităţile de alimentaţie publică trebuie să respecte
noi norme de igienă. Odată cu anunţul Guvernului României, Autoritatea Naţională
Sanitara Veterinarasi pentru Siguranţa Alimentelor a emis noi norme de igienă pe
care angajatorii trebuie să le ia. Ordinul este semnat de organele publice şi a intrat
deja în vigoare. Operatorii economici care desfăşoară activităţi de alimentalie
publică, Direcliile de Sănătate Publică Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
si direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire a prevederilor prezentului
ordin.Normele de igienă din restaurante şi terase pe durata stării de alertă
ANSVSA a făcut public ordinul prin care se impun anumite măsuri de
siguranţă privind alimentaţia publică pe durata stării de alertă. Administratorii
unităţilor alimentare trebuie să respecte aceste norme de igienă.
 Cerinţele igienico-sanitare ce trebuiesc respectate la producţia, prelucrarea,
depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor de alimentaţie
publică în unităţile de alimentaţie publică
 utilizarea ambalajelor, recipientelor a ustensilelor şi a utilajelor în perfectă
stare de curăţenie şi igienizare. Se interzice folosirea acestora dacă au fost
folosite în alte scopuri decât contactul direct cu alimentele
 personalul de întreţinere şi curateniedin anexele sanitare şi gospodăreşti nu
va fi implicat în prelucrarea, depozitarea transportul, manipularea sau livrarea
alimentelor.
 se vor face corespunzător operaţiuni de curăţenie şi de dezinfecţie cu
produse biocide avizate a locurilor de muncă, utilajelor, ustensilelor şi a

23
suprajetelor de muncă, a ambalajelor în aşa fel încât să nu determine
contaminarea sau impurificarea acestora.
 depozitarea în condiţii corespunzătoare a ambalajelor de transport ale
produselor alimentare.
 asigurarea dotării cu ustensile şi utilaje a unităţilor de alimentaţie
permanente. în funcţie natura şi volumul de unităţii de alimentaţie
 verificarea zilnică de către angajator a stării de igienă individuale şi de
sănătate a angajaţilor
 verificarea zllnicii de către angajator a stării de igienă, individuală şi de
sănătate a angajaţilor; neconsemnarea acestei verificări, precum şi primirea în
unitate a angajaţilor bolnavi sau convalescenţi de boli transmisibile;
 respectarea regulilor de igienă individuală pe toată durata programului de
lucru de către personalul din sectorul alimentar;
 organizarea procesului de producţie alimentare,, realizându-se orientarea
fluxului tehnologic într-un singur sens pentru evitarea încrucișărilor intre fazele
salubre şi cele insalubre;
 asigurarea în unitățile de alimentaţie publică a spaţiilor şi circuitelor
funcționale stabilite prin normele de igienă în vigoare, adaptate pentru
prevenirea şi limitarea răspândirii virusului SARS CoV2.
5.3 Studiu de caz: Organizarea unui eveniment

Tipul evenimentului
Botezul, ca practica, este cea mai veche Taina bisericeasca si fara indoiala
foarte importanta. Pentru ca parintii, nasii cat si invitatii lor sa se bucure si mai
mult de frumusetea acestui deosebit eveniment din viata micutului. Dupa ce
bebelusul a fost botezat la biserica, este un obicei comun ca parintii copilului sa
tina o petrecere sau masa dupa botez. Exista cateva reguli de care trebuie sa tinem
cont atunci cand organizam petrecerea dupa botez pentru ca totul sa mearga
perfect.
Deoarece petrecerea se tine in majoritatea cazurilor imediat dupa botez, trebuie sa
iei in considerare faptul ca locatia trebuie sa fie aproximativ aproape de biserica. In
cazul nostru locatia botezului are loc in restaurant.
Definirea evenimentului
Structura: Evenimentul a fost structurat astfel:
 Primirea invitatilor si asezarea acestora la mese
 Servirea aperitivelor si a bauturilor
 Servirea felului 1 si a felului 2 si 3

24
 Prajituri si tort; urarile invitatilor
 Mini-petrecere de final cu muzica de discoteca si animatie de lumini
Amenajarea spatiului:
Restaurantul poate adaposti 70 de persoane la mese si are o suprafata de 350
mp,in care se vor gasi mesele si ringul de dans .
Aranjarea spatiului se face sub forma “sala de clasa”,cu mese de 10 m
lungime si 1m latime,aliniate pe 2 randuri urmand lungimea restaurantului,cu alee
centrala de dimensiuni suficiente si alei de degajare intre randuri.
Evenimentul se va tine pentru 70 de persoane.
Primirea invitatilor se va face de catre personalul special destinat(hostess),
se saluta se servesc cu un pahar de sampanie si piscoturi si se conduc invitatii la
mese.
Decoruri:
Restaurantul este amenajat cu :
-Ghirlanda din flori naturale
-Flori din baloane
-Buchete baloane cu heliu pentru masa
-Mesele sunt acoperite cu fuste si naproane
-Scaunele cu huse si esarfe
-Aranjamente florale pentru mese si sala
-Artificii si confetti
Invitatii:
Ca pentru orice ocazie speciala, invitatiile sunt primele concretizari ce
prefigureaza viitorul eveniment si pregatirea acestora confrunta de obicei
participantii sau organizatorii cu primele emotii
Invitatiile pentru invitatii la eveniment, sunt comandate de la o firma
specializata.
Decoratiuni
Aranjamentele din baloane si cele florale sunt facute de angajatii de la firma
noastra.
Valoarea aranjamentelor florale este in raport de directa proportionalitate cu
efectul pe care acestea il genereaza. Pentru a accentua componenta ritualica a
acestora aranjamentele pot fi combinate cu miniansambluri de suveniruri, lumanari
sau figurine in masura sa contureze conceptul agreat impreuna cu dvs. inca de la
inceput.
Pentru decoratiunile de sala nu vor lipsi ca prezente decorative ingerii,
fluturii, zanele si, bineinteles .... barza, principala "responsabila" pentru fericitul
eveniment.
Culorile sunt de obicei concentrate pe sugerarea unui univers al copilariei si pe
creearea unui cadru specific valorilor familiale si parentale.
25
Catering:
Pentru serviciile de catering avem colaboratori firmele Metro,Carrefour ce
furnizeaza bauturile si alimentele .
Daca este botez, atunci acest fapt trebuie sa se oglindeasca si in aspectele
gastronomice. Feluri traditionale romanesti combinate cu specialitati
internationale, calitate si siguranta alimentara de-a lungul intregului proces de
preparare si distributie (daca este cazul), layout-ul mesei sunt tot atatea fatete ce
asigura succesul mesei si al bunei dispozitii participantilor la eveniment.
La oricare ocazie festiva tortul reprezinta apogeul momentului gastronomic. Pe de
o parte datorita asocierii acestuia cu sarbatorirea evenimentului, cu consumarea sa
relativ rara comparativ cu alte preparate tip desert. Pe de alta parte tortul
marcheaza un moment special de reuniune familiala. "Taierea tortului" , fie de
catre parinti sau nasi poarta o incarcatura emotionala, un sentiment de
coparticipare cu toti cei ce intoneaza "La Multi Ani!
Pe mese sunt aranjate 120 de farfurii,cate 3 farfurii pentru persoana,3
tacamuri pentu fiecare persoana si 6 platouri pentru servirea mancarii, 80 de pahare
cate 2 pentru fiecare invitat,o scrumiera la 2 persoane,aranjamentul floral si
marturiile.
Pentru o buna desfasurare a evenimentului sunt angajati 4 ospatari si 2
ajutoare de ospatari,2 bucatari.1 ajutor bucatar.Mancarea este servita direct, pe
platouri de catre ospatari dupa programul stabilit.
Inainte de sosirea invitatilor,personalul se va prezenta la locatie pentru a se
verifica tinuta fizica si vestimentara,ustensilele de lucru,se citeste meniul,se fac
referiri cu privire la primirea oaspetilor,ordinea si sistemele de servire
utilizate,debarasarea,etc.
Meniuri:
Meniu botez varianta 1
Pret meniu - 40 EURO / PERSOANA
Gustare Rece
Trandafiri din antricot muntenesc
Sunca Praga
Pastrama vita
Telemea de oaie
Cascaval afumat
Icre de crap pe felie de lamaie
Mozaic de masline
Rosie
Castravete verde
Ceapa
Ardei Gras
26
***
Salau prajit cu lamaie / Cartofi natur

***
Mixed grill (file de porc, pulpa de pui, carnaciori oltenesti)
Cartofi taranesti / Salata asortata de sezon

***

Pachet inclus in meniu


Sampanie
Tort
Apa minerala / plata
Bauturi racoritoare gama Coca - Cola
Sucuri naturale (portocale, piersici, portocale rosii)
Cafea filtru

Meniu botez varianta 2


Pret meniu - 45 EURO / PERSOANA
Gustare Rece

Pastrama afumata din piept de pui


Rosie umpluta cu pasta de branza
Telemea de oaie
Butoiase de castraveti cu pasta de ridichii
Trandafiri din salam de sibiu
Mozaic de masline
Babic
Dobos
Piept de pui in aspic
Castravete verde

27
***
Salau Meuniere / Cartofi natur

***
Mixed grill (ceafa de porc, piept de pui, carnaciori oltenesti)
Cartofi taranesti / Salata de varza alba / rosie

***
Pachet inclus in meniu
Sampanie
Tort
Apa minerala / plata
Bauturi racoritoare gama Coca - Cola
Sucuri naturale (portocale, piersici, portocale rosii)
Cafea filtru

Foto-video
Pornim de la premisa ca la botez, calitatea, profesionalismul si acuratetea
inregistrarilor foto video vor fi evaluate - peste ani - de insusi copilul pentru care
acum evenimentul este organizat.
Aceasta este si diferenta specifica fata de inregistrarile de la nunta sau de la alte
tipuri de evenimente unde participantii sunt destul de maturi pentru a intelege ce se
intampla cu ei si cu protagonistii din jurul lor.
Nu acelasi lucru se poate spune si despre un copil cu varsta de pana la un an !
Acesta va retrai evenimentul retrospectiv be baza marturiilor foto video.
Pentru acest lucru este angajata o firma specializata in acest
domeniu.Aparatele de lumini si sonorizare fiind aduse de catre cei ce se ocupa cu
asta.
Suveniruri invitati
Privind din perspectiva aducerii aminte cel mai frumos suvenir pe care il
puteti oferi tuturor celor implicati in eveniment este o organizare perfecta.

28
Un botez reusit se traduce in limbajul familiar din perspectiva participantului de
rand prin varietate, bun gust, calitate.
Un botez perfect insa inseamna atentie la detalii ... chiar la acele detalii la care
invitatul nu se asteapta si pe care le descopera "accidental" prin grija event
coordinatorului.
Pentru aceasta sunt puse la dispozitie obiecte personalizate (pahare
personalizate,servetele personalizate, cristale decorative,suporturi numerotare
masa)
ENTERTAINMENT
... sau pe romaneste distractia, distrarea participantilor la botez printr-un
program stabilit de comun acord cu dumneavoastra ce poate include urale
traditionale pentru noul nascut (de ex. ursirea acestuia), program cu copii, interstitii
comice,etc.
Preturi:
Meniu:
45 x 70=3150 euro
Echipa filmare-video:
1000 euro
Muzica:
1000 euro
Aranjamente sala :
-huse scaun: 3.5 lei /scaun x 70= 245
-fata de masa:22 lei/masa x 14= 308
-fusta de masa:20 lei/masa x 14= 280
-naproane in ton cu esarfele 5 lei x 14= 70
-aranjament masa “Botez” : 110 lei/masa x 14= 1540
-arcada cu tul,organza sau flori:190 lei
-covor rosu la intrare in local:120 lei
-tub confetti:30 lei x 10 = 300
-casuta pentru dar :60 lei
-baloane cu heli:3.5 x 100= 350
-stalpi fier forjat cu aranjament floral:40 lei x 2= 80
-hostess :200 lei x 2= 400
-ursitoare:600 lei
Total aranjamente sala=4543 ron= 1080 euro
Total =6250 euro
-comision firma organizatoare 1000 euro
pret final: 7250

29
5.4 ANEXE

30
31
32
33
34
35
5.5 Bibliografie
1
https://www.restaurantgiulia.ro
2 https://www.bzi.ro/ce-norme-de-igiena-trebuie-sa-indeplineasca-restaurantele-si-
terasele-in-plina-pandemie-de-covid-19-3958209
3 http://bdmasterchef.blogspot.com/2013/02/intocmirea-si-prezentarea-notei-de.html
4 http://barmani-ospatari.blogspot.com/2012/06/sisteme-privind-tehnica-servirii.html
5 https://bdmasterchef.blogspot.com/search?q=procesul+de+servire
6 Nicolescu R. „Tehnologia restaurantelor” -Editor Inter Rebs Bucuresti-
2006
7 Mihai S. Costea M. „Alimentaţie publică şi turism”. -Editor Niculescu
8 Dobrescu E Stavrositu S „Tehnica servirii cosumatorilor”- Editura
didactică şi pedagogică Bucureşti
9 Dincă C. „Ospătar” -Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.

36

S-ar putea să vă placă și