Evolutia cateringului in romania

EVOLUTIA CATERINGULUI IN ROMANIA

Se spune ca mancarea gatita de altcineva este intotdeauna mai gustoasa, restaurantele iti ofera
luxul acesta dar in afara confortului locuintei. Ce se intampla atunci cand nu vrei sa parasesti
caminul, locul unde te simti cel mai bine sau vrei ca petrecerea sa fie numai a ta fara ochii
unor straini cu care poate nu ai vrea sa-ti imparti intimitatea? Raspunsul acestei intrebari este
simplu: sa angajezi o firma de catering
Piata restaurantelor din Romania, care insumeaza 5.267 de firme cu activitati in domeniu, a
atins, anul trecut, valoarea de un miliard de euro, iar pana in anul 2010 este estimata dublarea
acesteia, potrivit unui studiu realizat de grupul Daedalus.
Romanii merg la restaurant in special pentru a se intalni cu prietenii (67,1% dintre
respondenti). De asemenea, romanii ies la restaurant cu familia aproape in aceeasi proportie
cu partenerii de afaceri (10%, respectiv 7,8%). Din pacate, in Romania, din cauza puterii
mici de cumparare, obiceiul de business lunch este mult mai putin dezvoltat decat in UE, unde
oamenii merg la restaurant cu partenerii de afaceri aproape in aceeati proportie ca si cu
prietenii, a declarat pentru Business Standard Dragos Petrescu, CEO Trotter Prim, companie
ce detine restaurantele City Grill si Caru cu bere. Calitatea mancarii, promptitudinea si
atitudinea personalului reprezinta cei mai importanti factori in alegerea unuei locatii. Potrivit
aceluiasi studiu, realizat in ultimele patru saptamani, numai noua romani din 100 au fost de
mai mult de cinci ori intr-o luna la restaurant. De asemenea, peste 70% dintre romani prefera
mancarea romaneasca, urmata de cea italieneasca si cea asiatica.
Conditia esentiala de competitivitate intr-un astfel de sector o reprezinta satisfacerea
exigentelor clientilor printr-un meniu variat, de o calitate ireprosabila, asigurarea unui
ambient placut in incita cofetarie, gelateriei si a mini-restaurantului precum si promptitudinea
livrarilor pentru serviciile de catering.
Serviciile de alimentatie publica au fost si vor fi intotdeauna o afacere permisiva si
permeabila, deci usor de imitat si deschisa competitiei sustinute. Prin urmare si riscul de
faliment este destul de mare.
In acest gen de activitate influentele generate de sistemul politic, politicile macroeconomice si
sistemul juridic nu au o importanta majora. Ceea ce conteaza cel mai mult sunt abilitatile
managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele clientilor si
de ai fideliza.
Dupa o buna perioada de timp in care a existat o preferinta generala pentru genurile de fastfood, si consumul de produse de patiserie si cofetarie la domiciliu, se constata o tendinta de
reconsiderare a localurilor clasice si de bun gust.
In cadrul sectorului tertiar serviciile de alimentatie publica ocupa locul 14 la nivel national,
vanzarile anuale fiind de aproximativ 950.000.000 mii lei (potrivit unui publicat in Buletinul

Static nr.9/2001). In aceste conditii, activitatea restaurantelor private reprezinta cca 90% din
totalul activitatilor de alimentatie publica.
Inceputul anilor 1990 aduceau intr-o Romanie aflata la inceput de democratie o multime de
afaceri si idei noi, mare parte din ele venite din tarile dezvoltate din Europa. Printre ele se
gasea si un concept relativ nou, acela de catering, care presupune furnizarea unor preparate
culinare in diferite locatii. Pana in acel moment, singura forma de catering cunoscuta in
Romania erau serviciile oferite de cateva restaurante care organizau petreceri ce se desfasurau
in afara salilor proprii.
Pasii care se fac in industria de catering din Romania sunt mici. Dezvoltarea este franata de
lipsa de cultura a poporului roman in gastronomie. Romanul nu vrea sa incerce ceva nou.
Seriozitatea oamenilor este una dintre problemele importante ale domeniului.
Sfarsitul anilor 1990 a adus insa o mare schimbare pe aceasta piata, dupa introducerea
bourilor de masa. Acest lucru a dus la o adevarata explozie de firme de catering. Initial, aceste
bonuri au fost concepute pentru a oferi salariatului o masa calda la pranz, la sediul firmei,
masa care era asigurata de firme specializate de catering, care primeau de la patron, pentru
serviciile oferite, respectivele tichete. Dupa un timp, ele si-au pierdut scopul pentru care au
fost facute, pentru ca sindicatele au insistat din ce in ce mai mult ca aceste tichete sa li se dea
in mana angajatilor. Acestia nu au mai avut interes sa isi plateasca masa de pranz la firma,
preferand sa asigure hrana intregii familii cu ajutorul lor. In acel moment, un numar mare de
firme a disparut de pe piata, pierzandu-se domeniul de activitate. Au supravietuit acelea care
nu se ocupau in exclusivitate de catering si au avut un alt punct de sprijin, de genul
restaurante si hoteluri, care chiar daca numai aveau clienti pentru livrari, ramaneau totusi cu
cei directi. De asemenea, au suprevietuit firme care se aflau de mai mult timp pe piata, cele cu
traditie si o calitate buna a produselor.
Fiind un domeniu destul de vast, cateringul a oferit mai multe nise, mai multe domenii de
activitate, fiecare firma alegand unul anume sau, uneori, impletind chiar doua. Cel mai vast,
mai mare ca numar de persoane care trebuie servite este cateringul industrial, care presupune
livrarea de produse gastronomice la scara larga, in unitati militare, spitale, santiere, etc. Aici
numarul de persoane servite poate ajunge pana la cinci, sase mii. Mai nou insa, este o tendinta
clara a acestor clienti de a-si deschide cantine proprii, administrandu-le singuri sau lasand o
firma de catering sa o faca, reducand astfel destul de mult costurile.
Urmeaza apoi cateringul aerian, care este menit sa asigure hrana pasagerilor care calatoresc cu
avionul. Si aici, marile companii aeriene au renuntat la serviciile firmelor specializate si au
inceput sa deschida propriile afaceri departamente care se ocupa de acest aspect.
Ca amploare si numar de oameni care trebuie serviti, cateringul de eveniment se situeaza pe
treapta urmatoare. Acest domeniu este cel care a cunoscut si cel mai mare succes in Romania,
dezvoltandu-se odata cu economia, deoarece clientii sunt firmele mai mari sau mai mici.
Acest tip de catering a incetat de ceva vreme sa se limiteze la transportarea la locul
evenimentului a mancarii. Evenimente ca receptii, cocktailuri, petreceri de firma, lansari de
produse, inaugurari de sedii si sucursale, prezentari de moda, etc., devin o desfasurare
impresionanta de forte, firmele de catering ocupandu-se tot mai mult de orice aspect. Ele se
implica in organizare, incepand cu gasirea si amenajarea spatiului, personal, logistica necesara
pentru a servi mancarea in conditii excelente, mergand uneori chiar si pana la publicitatea din

jurul evenimentului si coordonarea programului artistic: formatie, orchestra, trupa de teatru,

balet, etc.
Cateringul de pranz a cazut foarte mult in ultima perioada, dupa ce a cunoscut acea explozie,
din ce in ce mai putine firme oferind angajatilor sai masa de dupa-amiaza. De ceva vreme,
chiar angajatii se ocupa de acest aspect, comandand la birou pranzul, de la firmele de catering
cu livrare la domiciliu. Acest ultim domeniu a cunoscut si el un avant foarte mare, in ultimii
ani ararand din ce in ce mai multe afaceri de acest gen, cu specific divers, pe toate gusturile.
De la mancare chinezeasca la pizza si de la delicatesele indiene la produse de patiserie
frntuzeasca, oferta este foarte generoasa.
In urma cu cativa ani, cei care incercau sa intre pe aceasta piata se loveau de o problema
majora si anume lipsa materiei prime, a unor ingrediente speciale care trebuiau importate,
crescand astfel preturile. De acest impediment s-au lovit mai ales strainii care incercau sa
puna in aplicare retetele cu care au fost invatati, sau romanii care se intorceau acasa dupa mai
multi ani petrecuti afara. Importarea celor necesare presupune de multe ori costuri
covarsitoare si, nu de putine ori, pentru supravietuire, s-a ajuns la compromis. De asemenea,
aparatura necesara nu s-a gasit de la inceput in Romania.
O alta mare problema care a fost si care continua sa se faca simtita din ce in ce mai acut este
lipsa personalului pregatit, solutia in acest caz fiind aducerea profesionistilor din strainatate
pentru traininguri. Si in prezent, chiar si cele mai mari firme continua sa aduca pentru angajati
nume mari de pe piata internationala, sau ii trimit la studii in exterior.
Cei care au reusit sa supravietuiasca acestor impedimente, se confrunta mai nou cu necesitatea
alinierii la standardele Uniunii Europene, in ceea ce priveste dotarile, conditiile de igiena in
bucatarie, transport, depozitare, etc. In plus, firmele de catering vor trebui sa faca fata unui
client mult mai experimentat de acum inainte, fie el firma din Romania care s-a invatat deja
cu aceste practici, fie el firma din strainatate care asteapta un nivel al serviciilor la fel de mare
ca cel exterior. Clientii care stiu de acum ce vor, ce sa ceara, vor ajuta si ei la triere, mergand
pe principiul ca cererea poate sa influenteze oferta.
Unde sunt mai multe firme de catering creste amploarea evenimentului care poate fi
contractat. Asociatia de Catering din Romania a aparut tocmai acestei nevoi. Sorin Pitis,
presedintele Asociatiei de Catering din Romania spune ca aceasta asociatie s-a creat din
dorinta de a capacita evenimete foarte mari. Cel mai mare eveniment la care acesta a
participat este un Revelion organizat in Bucuresti, la Romexpo, la care au fost deservite 7.500
de persoane de patru firme. Asociatia a avut o tentativa de a intra in Cartea Recordurilor cu un
mic de 21,5 metri. Asociatia va organiza o data pe an un festival gastronomic cu specificul
activitatii de catering. Fiecare firma isi va demonstra maiestria intr-o anumita ramura de
productie, la alegere.