Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Coordonator Științific :
Conf. Univ. Dr. Sorin Nicolae Dinescu
Masterand:
Giurcă Elena-Larisa
1
2017
INTRODUCERE ÎN
MANAGEMENTUL
FARMACEUTIC
Coordonator Științific :
Conf. Univ. Dr. Sorin Nicolae Dinescu
Masterand:
Giurcă Elena-Larisa
2017
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................................1
CAPITOLUL I..............................................................................................................................3
TIPURI DE FARMACIE..............................................................................................................................................3
Farmacia Universitară.....................................................................................................................................7
ROLUL FARMACISTULUI.........................................................................................................................................7
CAPITOLUL II............................................................................................................................10
CE ESTE MANAGEMENTUL...................................................................................................................................10
ANALAIZA PEST.......................................................................................................................................................10
SEGMENTAREA PIEȚEI...........................................................................................................................................15
STRATEGIA DE MARKETING................................................................................................................................17
POZIȚIONAREA…………………………………………………………………………………………………….21
MIX-UL DE MARKETING………………………………………………………………………………………23
Produsul / serviciile...................................................................................................................................23
Prețul.........................................................................................................................................................25
Promovarea...............................................................................................................................................26
COMUNICAREA COMERCIALĂ.......................................................................................................................26
Publicitate..................................................................................................................................................27
Promovarea vânzarilor...............................................................................................................................29
COMUNICAREA CORPORATIVĂ.......................................................................................................................32
DISTRIBUȚIA.........................................................................................................................................................34
CERCETĂRI DE MARKTING..............................................................................................................................34
Cercetări asupra mediului
extern...............................................................................................................35
CAPITOLUL III.......................................................................................................................40
GESTIONAREA .....................................................................................................................................................40
COMUNICAREA CU IMPACT..............................................................................................................................47
MANAGERIEREA TIMPULUI.......................................................................................................................51
Delegarea.............................................................................................................................................52
PROVOCAREA MANAGEMENTULUI.........................................................................................................53
CONCLUZII......................................................................................................................................................54
BIBLIOGRAFIA...............................................................................................................................................55
Introducere
1
The History of Pharmacy. Eminent Scientists."
medievală latină grecească (" ιατρικά φάρμακα "), provine de la (medicδον), adică "drog, otravă,
vrajă" 2.
În deceniile următoare, este de așteptat ca farmaciștii să devină mai integrați în cadrul
sistemului de sănătate. În loc să elibereze pur și simplu medicamente, farmaciștii se așteaptă din
3
ce în ce mai mult să fie compensați pentru abilitățile lor de îngrijire a pacienților . Astfel se
caută servicii ce includ analiza detaliată a tuturor medicamentelor (prescripție, non-prescripție și
vegetale), care sunt luate în prezent de către un pacient. Rezultatul este o reconciliere a
medicației și a educației pacienților care are ca rezultat creșterea numărului de pacienți și
scăderea costurilor sistemului de sănătate. Această schimbare a început deja în unele țări. De
exemplu, farmaciștii din Australia primesc o remunerație din partea guvernului australian pentru
efectuarea de rapoarte complete privind medicamentele de uz casnic. În Canada, farmaciștii din
anumite provincii au drepturi limitate de prescriere sau sunt remunerați de către guvernul
provincial pentru servicii extinse. În Regatul Unit, farmaciștii care efectuează o formare
suplimentară obțin drepturi de prescriere și acest lucru se datorează educației în domeniul
farmaciei. Acestea sunt, de asemenea, plătite de către guvern pentru revizuirea utilizării
medicamentelor. În Scoția, farmacistul poate scrie prescripții pentru pacienții înregistrați în
aceastâ țară, pentru majoritatea medicamentelor, cu excepția medicamentelor controlate, în cazul
în care pacientul nu poate să-și vadă medicul. În Statele Unite, asistența farmaceutică sau
4
farmacia clinică au avut o influență evolutivă asupra practicării farmaciei . Mai mult, este
necesar gradul de doctor în farmacie înainte de a intra în practică, iar unii farmaciști finalizează
acum unu sau doi ani de formare rezidențială sau după absolvire.
Pe lângă îngrijirea pacienților, farmaciile vor fi un punct pentru inițiativele de aderare
medicală. Există suficiente dovezi care să demonstreze că inițiativele bazate pe integritatea
farmacie influențează semnificativ aderența pacienților cronici. De exemplu, un studiu publicat
arată că intervențiile din farmacie au îmbunătățit ratele de aderare a pacienților la medicamente
cu 2,1% și au sporit ratele de inițiere a medicilor cu 38% față de grupul de control5.
2
Pharmacy (n.) - Online Etymology Dictionary
3
American Pharmacy Student Alliance (APSA)
4
American Society of Consultant Pharmacists, What is a Senior Care Pharmacist?
5
Brennan, Troyen A.; Dollear, Timothy J.; Hu, Min; Matlin, Olga S.; Shrank, William H.; Choudhry, Niteesh K.; Grambley,
William (2012-01-01). "An integrated pharmacy-based program improved medication prescription and adherence rates in
Capitolul I
Tipuri de farmacii
Condiții de îndeplinit
Pot înființa farmacii comunitare societățile comerciale ce au ca obiect de activitate
comercializarea produselor farmaceutice și a medicamentelor ce necesită prescripție pentru a fi
eliberate.
a. Farmaciile comunitare sunt conduse de un farmacist-șef ce deține certificat de membru al
Colegiului Farmaciștilor din România.
b. Farmaciile comunitare pot fii înființate în mediul urban în funcție de numarul de locuitori
diabetes patients". Health Affairs (Project Hope). 31 (1): 120–129. ISSN 1544-5208. PMID 22232102.
doi:10.1377/hlthaff.2011.0931
astfel: in București - o farmacie la 3000 locuitori; în municipiile reședința de județ - o farmacie la
3500 de locuitori; în celelalte orașe - o farmacie la 4000 locuitori. Dovada încadrării în aceste
condiții se obține prin adeverință de la administrația publică locală. Excepție fac farmaciile
înființate în gări, aerogări și centre comerciale de mare suprafață.
c. Spațiul farmaciei să aibă o suprafață de minim 50 mp, excluzând holurile și grupurile
sanitare, și să fie amplasat la parterul cladirilor. Excepție fac farmaciile amplasate în gări,
aerogări si centre comerciale.
d. Personalul de specialitate să fie compus din: farmacist-șef, farmaciști, asistenti de
farmacie.
e. Firma farmaciei comunitare să includă sintagma "Farmacie" însoțită de denumirea
unității sau societății, și, să afișeze simbolul distinctiv al crucii cu lațurile intersectate în
unghi drept, de culoare verde pe fond alb.
f. Să nu amenajeze spații de autoservire pentru medicamente de uz uman.
g. Personalul farmaciei să poarte halate albe și ecusoane pe care să fie inscripționate numele
farmaciei, numele farmacistului (sau asistentului) și funcția.
h. Să detină autorizație de funcționare emisă de Ministerul Sănătății.
Farmacia de acces public poate fonda filiale – subdiviziuni separate de locul de
bază de amplasare a ei. În farmacie şi filialele ei este interzisă desfăşurarea altor activităţi
în afara celor stipulate în licenţa de desfăşurare a activităţii şi prevăzute în regulamentul
de funcţionare a ei. Farmacia poate fi bază pentru practica de producţie şi bază clinică
pentru organizarea procesului didactic cu studenţii, rezidenţii şi cursanţii cursurilor de
educaţie profesională continuă .
Este farmacia care asigură cu medicamente numai pacienţii internaţi într-o instituţie
medico-sanitară de staţionar.
Farmaciile cu circuit închis vor asigura medicamente pentru bolnavii internaţi în unităţi
sanitare, pentru serviciul de ambulanţă şi pentru ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de
sănătate, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii a elaborat un proiect de Ordin pentru modificarea şi completarea
Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 962/2009 privind aprobarea normelor de înfiinţare, organizare
şi funcţionare a farmaciilor şi drogheriilor. Una dintre modificările propuse în proiectul de Ordin
vizează statutul farmaciilor cu circuit închis, readucând în obiectul de activitate al acestora
eliberearea medicamentelor din programele naţionale de sănătate, de la farmaciile cu circuit
deschis. Astfel, potrivit proiectului, "farmacia cu circuit închis este unitatea farmaceutică ce
asigură asistenţa cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internaţi în unităţi sanitare şi în alte
instituţii cu reţea sanitară proprie şi pentru serviciul de ambulanţă, precum şi pentru ambulatoriu
în cadrul programelor naţionale de sănătate şi ambulatoriul instituţiilor cu reţea sanitară proprie".
De asemenea, farmaciile îşi pot organiza propriul laborator. Conform proiectului, laboratorul
trebuie să fie dotat cu sursă de apă, gaz, electricitate şi să aibă distilator. În cazul în care farmacia
comunitară nu dispune de distilator, procurarea apei distilate se face pe bază de contract.
Receptura şi laboratorul pot fi organizate şi în aceeaşi încăpere, dar spaţiul trebuie să aibă o
suprafaţă de minimum 10 metri pătraţi. Pentru farmaciile comunitare din mediul rural şi urban,
organizarea şi dotarea încăperii de receptură şi laborator vor fi făcute numai în cazul în care
acestea declară că prepară formule magistrale şi oficiale. Depozitul în care se păstrează
medicamentele şi alte produse permise a se elibera prin farmaciile comunitare trebuie să aibă o
suprafaţă de minimum 10 metri pătraţi, să permită asigurarea condiţiilor normale de umiditate şi
să fie prevăzut cu un sistem propriu de asigurare a temperaturii necesare conservării
medicamentelor în condiţiile normale de depozitare prevăzute de către producător.
Totodată, depozitul trebuie să fie dotat cu dispozitiv de monitorizare a condiţiilor de
temperatură şi umiditate existente, să asigure condiţii specifice pentru depozitarea
medicamentelor cu regim special, să dispună de o zonă special dedicată păstrării medicamentelor
expirate sau a celor colectate în vederea distrugerii şi de zone distincte şi inscripţionate pentru
depozitarea celorlalte categorii de produse, altele decât medicamentele, aflate în obiectul de
activitate al farmaciei, şi să aibă frigider pentru depozitarea medicamentelor şi a altor produse
care impun condiţii speciale de conservare, potrivit proiectului de Ordin.
Farmacia universitară
6
HarrisonȘi Bootman, 1994; Harrison și Ortmeier, 1995,1996)
7
Gaither, 1998b
8
Desselle și Tipton,2001
9
Speedie, Palumbo și Leavitt,1980
10
Ciancanglini,Waterhouse și D'Elia, 1994
11
Desselle și Alafris, 1999
personalul cu sprijin adecvat, să dezvolte sisteme pentru diseminarea cunoștințelor privind noile
medicamente și tehnologii și să se documenteze și să evalueze rentabilitatea serviciilor furnizate.
Toate acestea sunt sarcini ce necesită abilități manageriale.
Schimbarea demografică a pacienților aduce, de asemenea, diferitele credințe pe care
pacienții le au despre tratarea boalii și administrarea medicamentelor cât și increderea lor in
sistemul sanatate. Toate cunoștințele clinice și științifice din lume sunt inutile dacă farmaciștii nu
au cunoștințe de bază despre pacienții cărora le servesc. Chiar și cele mai bine elaborate
medicamente nu au efect din punct de vedere terapeutic dacă pacientul nu are credința în
recomandările farmacistului și nu admistrează corect medicația. Un bun farmacist este capabil să
se raporteze la toate categoriile de pacienții și să-i convingă să pună în aplicare informațiile pe
care ei le furnizeaza. O atenție suplimentară este creșterea marketingului produselor de îngrijire a
sănătății direct la consumator. Acest lucru a dus în mod inevitabil la o creștere a comnicării cu
pacientul. Farmaciștii buni nu își prejudiciază răspunsurile dar sunt capabili să trișeze în legătură
cu solicitările pacienților în mod corespunzător în ceea ce privește informații și recomandări.
CAPITOLUL II
Ce este managementul
Pentru mulți oameni, când se gândesc la sitemul gestional văd un set distinct de
imagini. În primul rând se gândesc la o persoană (sau, eventual, la un grup de oameni) care este
"șeful" căruia i se raportează munca. În timp ce unii oameni văd relațiile cu managementul ca
una pozitivă, mulți dintre noi au avut experiențe unde nu a fost un mediu plăcut. De-aceea când
întrebați oamenii ce gândesc despre management, aceștia oferă de multe ori opinii și experiențe
negative. Poate că ar fi mai bine să începeți prin a căuta un pic mai îndeaproape la termenul de
gestionare.
Managerii sunt pur și simplu oameni care efectuează activitati de management. În timp
ce oamenii despre care ne gândim ca "șeful" și cei cu numiri administrative în cadrul unei
organizații sunt cu siguranță manageri, adevărul este că oricine are dorința de a realiza obiectivul
de a ajunge manager. Studenții de farmacie și farmacisti care spun că nu doresc să fie managerii
nu pot dori autoritatea și responsabilitățile de a avea o poziție administrativă, dar nu este
obtinerea în jurul valorii ci nevoia lor de a utiliza resursele în mod eficient astfel încât să
îndeplinească sarcinile legate de locurile lor de muncă. Prin urmare toți farmaciștii, indiferent de
responsabilitățile lor de serviciu sau poziție, ar trebui să se considere manageri.
Un alt termen folosit în mod obișnuit atunci când ne gândim la management este
termenul de lider. În timp unii oameni utilizează termenii interschimbabil pentru a descrie
caracteristicile care se așteaptă de la cei care sunt "responsabilii" organizațiilor de conducerea
putem spune că reprezintă o abilitate distinctă funcția de conducere și cea de lider. Conducerea
presupune capacitatea de a inspira sau directiona pe altii. Desigur, este de dorit ca toți
manageriisă aibă abilități de leadership, dar acest lucru nu se suprapune de cele mai multe ori.
Analiza PEST
Analiza factorilor politici ce pot avea impact asupra activității prevazute sunt:
- Stabilitatea politica nu mai este o amenințare majoră la adresa mediului de afaceri din Romania
- Restrictțiile privitoare la importuri de medicamente și regimul vamal reprezintă eventual
probleme ale importatorilor și distribuitorilor de medicamente, nu ale detailiștilor
- Politica fiscală din Romania se face simțită prin lipsa de coerență și stabilitate.
- Implicarea Ministerului Sănătății în mecanismele ce fac să functioneze comerțul cu
medicamente este foarte puternică însă această implicare scade drastic în ceea ce privește
dezvoltarea sistemului de sanătăte și cresterea calității serviciilor de sanătăte.
- Nivelul de înzestrare tehnologică. Vreme de multe decenii formele de comerț din România
utilizau tehnologii minimale și primitive. Prezentul, face posibil accesul comercianților din
Romania la cele mai moderne tehnologii în operarea unei afaceri de comerț la nivel național, cu
beneficii în eficientizarea managamentului, reducerea costurilor și creșterea operativității.
- Rata de înlocuire a tehnologiei. Romania este o piață ce raspunde foarte rapid la
introducerea noilor tehnologii (produse și servicii). Companiile adopta rapid tehnologii care
îmbunatatesc logistica, servirea clientilor, comunicarea și managementul.
La nivel macroeconomic se poate constata o diferența în favoarea aspectelor pozitive, în
comparație cu cele negative. Cele mai importante aspecte pozitive constau în creșterea
veniturilor populației și a consumului intern, stabilitate macroeconomica, întarirea monedei
naționale care favorizează importurile, emanciparea consumatorilor și accesul firmelor la
tehnologii moderne.
Aspectele negative constau în lipsa de coerența fiscală, nivel semnificativ al economiei
subterane (care întreține consumatori de servicii sociale dar care nu contribuie la finanțarea
acestora), tendința de scadere a populației și problemele în gestionarea fondurilor publice pentru
sănatate de către Ministerul Sănătății.
Concluzie: piața (consumatorul) permite dezvoltarea unui comerț conform dorințelor, greutățile
provenind din partea "sistemului de stat" însa și actualii comercianți care au succes pe această
piatță se confruntă cu aceleași probleme.
A) Intensitatea concurenței
- Există atat lanțuri de farmacii bine dezvoltate la nivel național sau regional cât și un numar
mare de farmacii independente.
- Există un lider de piața (Sensiblu) înarmat cu atuuri majore sub toate aspectele
(aprovizionare, marketing, acoperire, standard al serviciilor, putere financiara, etc)
- Piața poate atrage noi concurenți majori datorită potențialului de creștere
- Datorită disfunctionalităților existente în sistemul compensărilor este posibil ca acei
concurenți cu o putere financiară scazută (farmacii independente) să dea faliment.
- Concurența este intensă și pentru comercializarea produselor non-medicamente, însa gradul
de organizare și calitatea serviciilor de retail pentru aceste produse este inferior în cazul altor
concurenți (buticuri, tarabe, standuri comerciale).
B) Amenințarea serviciilor
C) Puterea de cumparare
- Segmentele de consumatori apar foarte fragmentate când sunt analizate prin prisma
veniturilor și a puterii de cumparare, de aceea presiunea prețurilor este ridicată pentru
comercianți. În general piața de consum din Romănia este una sensibilă, la factorul preț.
- Consumatorii pot să se orienteze rapid și fără nici un cost către alte produse / servicii - oferta
este bine dezvoltată - chiar către produse / servicii de o calitate scazută.
- Pe aceasta piața consumatorii nu înteleg, valoarea tranzacției (bani pentru produse / servicii),
de aceea trebuie acordată o atenție deosebită serviciilor asociate.
- Tendințele macroeconomice sunt de creștere a veniturilor populației, însa aceste creșteri se
realizează mai degrabă în mod fragmentat (doar la anumite categorii profesionale) nu la nivel de
masă.
D) Puterea furnizorilor
Segmentarea pieței
Strategia de marketing
Misiunea este aceea de a livra produse farmaceutice și produse asociate, într-o gamă cât
mai completă, de o calitate superioară, cu un grad maximizat de servicii asociate.
Identificarea segmentelor
În această secțiune vom cauta să identificam segmente specifice de populație care să ajute
în mod concret la aplicarea strategiei de marketing.
Poziționarea
· Diversitatea sortimentului de produse care să acopere o gamă foarte largă de nevoi ale mai
multor segmente de consumatori
1) Ofertă completă de produse în sectorul de medicamente
2) Extinderea ofertei de produse și catre sectorul produselor naturiste pentru a completa gama
de produse destinata întretinerii sănătății
3) Oferta de produse de tipul "mama și copilul", destinate îngrijirii și creșterii copilului
4) Oferta extinsă de produse cosmetice și dermocosmetice pentru a acoperi cât mai eficient
gama produselor de îngrijire a frumuseții
5) Alte produse asociate farmaciilor / drogheriilor
· Diversitatea calității produselor pentru a le face de asemenea accesibile mai multor
segmente de consumatori, însa fara a se coborî standardul de calitate a produselor sub nivelul
mediu, de dragul de a avea prețuri accesibile unor segmente foarte largi de populație
· Practicarea unor prețuri la nivelul pieței și a unor avantaje promoționale adresate clienților,
derivate dintr-o relație solidă cu marii furnizori
· Dezvoltarea unor servicii care să informeze eficient piața, să aducă aproape de clienți
oferta farmaciei, să ofere beneficii reale clienților și să creeze mecanisme de feedback pentru
companie
· Dezvoltarea unor servicii care să maximizeze gradul de satisfacție al consumatorului în
interiorul farmaciei cât și la distanță
· Dezvoltarea unor servicii care să îmbunatatească practicile comerciale în domeniu
MIX-ul de marketing
Produsul / serviciile
Caracteristicile politicii de aprovizionare vor fi:
· Orientare către diversitate dupa natura produselor - Ofertă foarte diversă de produse, pentru
toate categoriile, în special la medicamente unde farmacia trebuie să dispună de o ofertă
completă de medicamente, să nu fie inferioară altor farmacii în ceea ce privește sortimentația
medicamentelor. De asemenea se va acorda atenție și categoriei produselor naturiste, a caror
cerere este în crestere datorită mediilor de informare, convingerilor și perceptiilor oamenilor cât
și datorită eforturilor de împingere facute de producatori / importatori prin intermediul medicilor
curanți care le recomandă în paralel cu medicamentele tradiționale.
· Orientare către diversitate după calitatea produselor - la toate categoriile de produse însa de
asemenea cu accent sporit pe sectorul medicamentelor unde trebuie să dispunem de o ofertă mai
largă de produse substituente, diferențiate prin preț (și calitate) pentru a putea fi accesibile unor
segmente mai largi de populație sau pentru a raspunde cerințelor de ordin medical.
· Orientare către calitate - Calitatea produselor ce vor fi comercializate: medie, superioară.
· Orientare către relații preferențiale cu anumiți furnizori - În special la sectorul
non-medicamenteos este eficient să se opteze pentru colaborări preferențiale cu anumiți furnizori
(marci) care să se transforme în parteneriate în care ambele parți sî beneficieze de expunere și
promovare eficientă a produselor.
· Eficiența în gestiunea stocurilor și alegerea produselor - orientare către produse de succes
pe piața românească, branduri cunoscute, adresabile segmentelor țintă, în game căt mai extinse.
De asemenea, trebuie acordată atenție vitezei de rotației a stocurilor pentru a elimina cât mai
mult ponderea produselor greu vandabile ce reprezintî o imobilizare de capital ineficientă și un
spatiu de raft irosit.
Servicii
Serviciile trebuie să reprezinte factorul major de diferențiere, pârghia prin care să se ofere
beneficii suplimentare cu o reala valoare pentru clienți.
Prețul
Promovarea
· Aranjarea vitrinelor în așa fel încat ele să comunice cu oamenii ce trec prin fața lor.
Vitrinele trebuie să atragă trecătorii să intre în farmacie / drogherie și cel mai important lucru, să
comunice oferta, serviciile și valorile farmaciei. Trebuie acordată mare atenție vitrinelor
deoarece sunt un spațiu de promovare gratuit, nu depinde de nimeni, trebuie să transmită eficient
mesaje către cei care trec prin fața lor - oameni care reprezintă o cerere, o piața - și pot fi folosite
și pentru a promova imaginea unor furnizori cheie în schimbul unor avantaje comerciale.
Vitrinele vor servi ca spațiu important pentru anunțarea promoțiilor și a altor evenimente.
· Interiorul farmaciilor / drogheriilor trebuie să dispună de câteva gondole pentru a putea
pune la dispoziția publicului materiale informative, promoționale sau publicitare, proprii sau ale
furnizorilor.
· Personalul propriu trebuie sî-și aduca propriul aport la promovarea produselor, a serviciilor
și valorilor farmaciei, într-un mod competent și orientat catre client.
· Personal de promovare angajat cu anumite ocazii de către furnizori (promoții agresive,
lansari de produse, etc)
Publicitate:
Promovarea vânzarilor:
Propunerea este ca promovarea vanzarilor să fie o tehnică intens utilizată în mix-ul de
marketing al farmacei.
Principalul element asimilat acestei tehnici va consta în implementarea sistemului de fidelitate prin card de fidelitate. Acest lucru
se va realiza fie prin acordarea de discount (5%) pentru orice produs achiziționat, fie prin acumularea de puncte și transformarea
acestora în bani pentru a cumpara alte produse (gen Sensiblu) fie o combinație între cele două (adică și discount - pentru a stârni
interesul imediat - și acumulare de puncte - pentru a stimula fidelitatea).
Avantajele sunt că acest sistem va permite atragerea rapidă de clienți – importanți pentru crearea cererii primare - va stimula
fidelitatea acestora și va permite companiei să-și creeze o bază de date dinamincă, cu informaii personale (nume, vârstă, ocupație,
studii, carieră, informații despre familie, numar de telefon mobil, adresa de e-mail, etc) despre clienți. Această baza de data
dinamică va putea permite analiza diverselor segmente țintă dupa cum urmeaza: obiceiurile de achiziție, preferințele de achiziție,
volumul de achiziții, frecvență de achiziie.
În baza acestor informații se pot fundamenta anumite decizii și actiuni legate de publicitate, promovare, politica de preă și de
achiziții. Pe baza acestor informații se va eficientiza întregul proces de marketing.
Baza de date dinamică trebuie să înregistreze toate datele referitoare la deținatorul cardului (nominal) plus istoricul achizițiilor
clasificat pe categorii de produse (medicamente OTC, medicamente gratuite sau compensate, produse naturiste, cosmetice,
produse pentru copii, accesorii, etc) și să genereze rapoarte de vânzări pe perioade de timp în funcție de locație, sex, categorii de
vărstă (calculate dinamic în funcție de data nașterii declarată de client), categorii de produse.
Baza de date dinamică, va reprezenta principalul instrument de feedback și control al activitatii comerciale, deoarece efectele
mix-ului de marketing se pot decanta de efectele aleatoare și se pot interpreta mai bine având la baza evoluția în timp a unor
clienți despre care se cunosc toate informațiile privitoare la ei și relatia lor cu farmacia.
Prima pentru achiziții cu prag - tehnică eficientă pentru creșterea cantităților vândute,
pentru atragerea clienților și pentru creșterea vânzarilor pe termen scurt.
Oferta "produs în plus" - tehnică eficientă pentru păstrarea clienților, atragerea cererii
pentru produse la preă redus, creșterea cantităților vândute din anumite produse (eventual chiar
soldarea unor produse).
Oferta specială (reducere de preț) - tehnică eficientă pentru creșterea vânzărilor pe termen
scurt sau la anumite produse, pentru creșterea numărului de vizitatori, pentru creșterea
cantităților vândute și pentru păstrarea clienților.
Bon de reducere pentru o cumparare viitoare - foarte eficient pentru stimularea celei de a
doua cumpărari și creșterea frecvenței de cumpărare; necesar până la implementarea sistemului
de fidelizare prin card și a bazei de date dinamică.
Cadou pentru recomandare (client nou) - foarte eficient pentru atragerea de clienți noi.
Tot în cadrul acțiunilor de promovare a vânzarilor se încadrează și tehnicile ce țin de jocuri și
concursuri. Se pot organiza loterii - cu prag de achiziție de exemplu - și alte jocuri care să
recompenseze diverse abilități sau cunostințe (de ex: cunostințe medicale, despre întreținerea
frumuseții, creșterea copiilor, etc) ale clienților.
Exemplu de joc ce poate fi creat:
Pentru luna martie, cu ocazia marțisorului, se vor comanda din timp marțisoare
personalizate (sub forma logo-ului) ce vor fi distribuite către domnișoare și doamne la fiecare
achiziție din luna februarie. Ele vor fi informate că dacă vor purta marțisorul în data de 1 martie,
oameni (curierii), de la farmacie vor umbla prin oraș și 100 de doamne alese la alegere, vor fi
recompensate cu un cadou surpriză în valoare de minim 100 lei (cadouri procurate de la furnizori
în conditii favorabile, evident) pe care il vor ridica oricand de la farmacia / drogheria din oraș.
Observație: Acest joc prezintă riscul să afle concurența ce pregatim și să poată aborda într-un fel
sau altul persoanele care poartă marțisorul, stiind ai cui clienți sunt aceștia (adica să încerce la
modul cel mai direct să fure clienții, pregatind o ofertă anti-farmacie, un cadou, ceva).
Strategia privind promovarea vânzarilor trebuie să fie una dinamică Propunerea este ca
luna de lună să se aplice cate o tehnică de promovare a vanzarilor pentru a menține viu interesul
clienților (chiar și al celor aparent fideli) fața de farmacie și pentru a le întari preferința. Mai ales
în acele luni "sărace" în sarbatori sau alte evenimente.
În proiectarea și programarea acțiunilor de promovare a vânzarilor pot și trebuie să fie
implicați (cointeresați) și furnizorii, pentru a minimiza în acest fel eforturile, atât la nivel logistic,
cât mai ales la nivel financiar (cu alte cuvinte este foarte convenabil să faci promoții pe
cheltuiala furnizorilor).
De asemenea este importantă corelarea promovării vânzarilor cu publicitatea, pentru a
evita cât mai mult publicitatea bazată pe întreruperi și a adapta publicitatea bazată pe,
permisiune.
Comunicarea corporativă
Distribuția
Distribuția se va baza în mare parte pe propriile puncte de desfacere, însa se poate lua în
considerare și potențialul internetului combinat cu serviciul de curierat de a genera vânzari, către
pacienți nedeplasabili sau clienți ocupați, cu foarte puțin timp disponibil, care pot fi identificați -
informați - atrași, care dispun de acces la internet / telefon pentru a comanda produse care să le
fie livrate prin curier.
Ideea constă în a extinde acoperirea clasică a farmaciei / drogheriei bazată în special pe
traficul și atracția comercială a locației sau clienții recomandați de către medicii curanți.
Cercetări de marketing
CAPITOLUL III
Gestionarea
12
Tosi, Rizzo și Carroll, 1994
13
Robbins, 2005
practică, de unde au învățat practica în farmacie, și apoi au devenit farmaciști care au chiar
propriile lor farmacii cu alți ucenici de instruit. Rolul farmacistului s-au schimbat în timp. În
prezent, un farmacist necesită cel puțin 6 ani de educație formală. Spre deosebire de trecut, astăzi
cei mai mulți angajatori ai farmaciștilor sunt marile organizatii. Aceste organizații pot fi farmacii
în lanț (mai multe magazine sub un singur proprietar sau tranzacționate public pe piața bursieră);
sisteme de sănătate care încorporează staționar și farmacii ambulatorii, clinici ambulatori,
operațiunile de gestionare și de comandă prin poștă și chiar și producătorii de produse
farmaceutice.
Alte profesii urmăresc o tendință similară, în care practicienii lor se află în tranziție în
angajați Proprietatea unui independent O farmacie comunitară sau o clinică medicală privată
reprezintă încă o opțiune viabilă de angajare pentru mulți, ăn care se va funcționa într-un mediu
din ce în ce mai complex. Înțelegerea modului în care vor funcționa organizațiile îmbunătățește
experiențele profesionale din domeniul sănătății și sporeasc șansele lor pentru o carieră
profesională plină de satisfacții. De ce această trecere de la practician al unei organizații la
angajator salariat este atât de importantă.
14
Sirota D, Mischkind LA, Meltzer MI. Why your employees are losing motivation. HBS Working Knowledge, April 10, 2006. Available at:
http://hbswk.hbs.edu/archive/5289.html. Accessed November 4, 2011.
2. Încrederea acordtă soluționării sarcinii: Angajatul crede că completarea sarcinii va fi
benefică sau că aceasta va duce la consecințe nefericite. Exemple de valență pozitivă într-un
cadru farmaceutic poate include recunoașterea de către colegii, aprecierea din punctul de vedere
al paciențiilor, oportunități de a lucra la noi proiecte, salariu sau chiar o promovare. Valența
negativă ar putea include atribuirea unei sarcini pe care angajatul nu o aprecieaza forte mul cum
ar fi ordinea și aranjarea medicamentelor, doar pentru că acesta o demonstrează atenție la detalii,
sau disprețuire din partea colegilor fiind cel pe care managerul îl laudă deoarece acesta este cel
care se implică mereu mai mult decât este necesar sau așteptat.
3. Intermitența - Care este probabilitatea ca completând o sarcină, va duce la rezultatul
dorite de către individ? De exemplu, un farmacist dintr-un spital poate lua în considerare
obținerea certificării în oncologie sau în educația diabetului, pentru a avansa la o poziția care ține
de gestionarea oncologiei sau tratamentul diabetului. Dacă angajatul primește informații care
sugerează că angajații oficiali nu vor lua în considerare această certificare în procesul de selecție,
el poate alege să nu-l urmărească. În mod similar, dacă angajații observă că alți angajați care
îndeplinesc minimul la locul de muncă sunt recompensați la fel ca și aceia care efectuează în
mod consecvent munca la niveluri excepționale, performanții înalți pot să înceteze să
demonstreze efortul suplimentar iar peformanța poate să scadă15.
După cum se știe managerii farmacițti cu experiență, motivează angajații pentru a finaliza
sarcinile, dar nu este suficient pentru a construi o organizație de succes. În plus, trebuie luate
măsuri pentru angajarea angajaților enginci, cu vârstă mică, tineri, angajații care sunt încântați de
locul lor de munca și văd clar legătură între eforturile lor, viitorul lor și organizația, oferind
atenție pe termen lung. Potrivit unui studiu din partea lui Blessing Whit din 2011 angajarea
personalului entuziast, folosind talentele și eforturile lor duce la o contribuție majoră în atingerea
obiectivului. Astfel, implicarea îmbunătățește performanța, crește eforturile discreționate pe
calitate, întărește angajații. Identificarea locurilor de muncă dorite pentru cei mai mulți angajați
este sub formă de recomandări având în vedere potențialul pozitiv al implicării angajaților.
Managerii unei farmacii pot asigura angajații lor suntutili în momentul angajării? Deși
salariile nu sunt competitive și sunt echitabile s-au încercat decenii de cercetare și sute de studii
15
Vroom V.Work and Motivation. Hoboken, NJ: John Wiley & Sons; 1964.
care să demonstreze afirmația că, în timp ce banii pot fi un motivator, nu este ceea ce contează
cel mai mult pentru angajați. Mulți farmaciști intră în profesie, deoarece aceștia sunt interesați să
ofere pacienților îngrijire, dar și alți factori motivaționali intră în discșie inclusiv momentele
interesante, provocatoare și intenționarea cu pacientul. Există un sentiment de realizare și
apreciere, oportunități de creștere, inclusiv oportunitatea de cunoaștere și construirea legăturilor
cu ceilalți. Majoritatea oamenilor - personalul farmaciei – sunt motivați de una din șase nevoi:
(1) realizare, (2) satisfacția muncii(3) apartenență, (4) independență, (5) respect, și (6)
compensarea. Crearea și identificarea locurilor de muncă dorite pot fi transpuse în elemente ale
punerii în valoare a angajatului ce oferă un performanța în schimbul efortului și angajamentului
lor.
Importanța acestor factori variază în funcție de persoană, de profesie și chiar de afiliere.
De exemplu, un reprezentant de vânzări farmaceutic poate fi motivată de oportunitățile asociate
cu industria farmaceutică (cum ar fi călătoriile) mai mult decât un farmacist care alege să lucreze
pentru un farmacist-cercetător clinic și care se bucură de știința translațională și de autonomia
unui cadru academic. Calea vieții poate influența motivația, factorii decizionali. Noii farmacisti
pot aprecia valoarea, posibilitatea de a dobândi noi competențe astfel încât să poată avansa, în
timp ce farmaciștii de rang înalt pot fi mai preocupați de beneficii și siguranța locului de muncă.
De asemenea, pot fi și unii angajați care se concentreză asupra sarcinilor specifice de lucru, în
timp ce alții ar putea dori să înțeleagă modul în care contribuie munca lor la obiectivele
organizaționale mai mari și se pot bucura de învățarea valorilor, așteptările privind îngrijirea
pacienților, marketingul și sarcinile de publicitate, bugetele și obligațiile financiare cum ar fi
controlul inventarului.
1. Să fie direcţi. Unii manageri încearcă să ofere cu criticism un mix între un feedback
pozitiv şi negativ, ei oferp informaţii numite „tehnica sandwish-ului” , în această abordare
angajatul va fi mult mai deschis la feedback-ul negativ, dacă este înconjurat de
complimente. Chiar dacă este o tehnică deşteaptă nu acţionează la toţi angajaţii, unii o să
o vadă ca o dovadă de criticism şi va face ca aceştia sa ignore feedback-ul pozitiv şi se
vor aştepta la o notă de criticism.
2. Să se bazeze pe dovezi. Managerii ar trebui să colecteze informaţii înainte de a lua o
decizie. Ipotezele sunt periculoase şi pot crea o dorinţă inutilă.
3. Să vorbească cu angajaţii şi nu despre aceştia. Când unii manageri sunt nervoşi încearcă
să se bazeze pe persoanele din apropiere şi să vorbească despre angajaţi. În loc să se
preocupe în a găsi o soluţie pentru o performanţă a angajatului managerul nervos poate să
16
Cohen WA. The Art of a Leader. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall; 1990.Mulvey PW, Ledford GE Jr, LeBlanc PV. The rewards of work:
how they drive performance, retention and satisfaction. WorldatWork (formerly ACA J) 2000;9:6–18.Bennis WG. The seven ages of the leader.
Harv Bus Rev2004;82(1):46–53.. Gibson CL. Performance Appraisals. New York, NY: Barnes and Noble Publishing; 2004
aibă un monodialog în care discută despre propriile griji şi experienţe care pot să aibă
legătură cu acest caz.
4. Oferirea feedback-ului pozitiv într-un mod public şi a feeback-ului negativ într-un mod
privat. Managerii buni ştiu că angajaţii nu trebuie să fie criticaţi unii în faţa celorlalţi.
5. Lasă angajaţii să propună propriile soluţii. Sugestiile, observaţiile, încurajarea de a alege
un anumit proiect, ăpt creşte problema performanţei.
6. Exprimă încredere în capacitatea angajatului. Motivarea angajaţilor este influenţată în
ceea ce priveşte de încrederea lor în propria competenţă. Lasă angajaţii să ştie că ai
încredere în ei şi în abilităţile lui către succes.
Comunicarea cu impact
Comunicare este unul dintre cele mai importante aspecte manageriale, include împărţirea
de informaţii atât în mod verbal, non-verbal cât şi prin documente scrise şi prezentări.
Farmacistul manager care are o abilitate de comunicare, va fi conectat cu oamenii şi va avea
rezlutate organizaţionale aşteptate. Comunicarea efectivă se bazează pe două părţi care sunt
amandouă fcusate spre succes. O comunicare puternică se înţelege prin patru elemente:
receptorul, transmiţătorul şi mesajul. Fiecare din aceste aspecte afectează în mode efectiv
comunicarea. Ca să aibă succes, comunicatorul, farmacistul, farmacistul manager trebuie să aibă
responsabilitate pentru procesul comunicării. Deseori, transmiţătorul vrea să pună punct pe
responsabilitate succesului comunicării asupra receptorului. Când mesajul nu este transmis,
transmiţătorul dă vina pe receptor în loc să admită că şi el ar putea să aibă prbleme de
comunicare. Este important să înţelegem cum se produce o eroare:
1. Ceea ce spui tu s-ar putea să nu fie ceea ce receptorul înţelege. Oamenii au „filtre”, o
serie de bariere care alterează mesajul. Aceste bariere pot fi date de o experienţă
neplăcută sau pot fi cauzate de necunoştinţă.
2. Transmiţătătorul şi receptorul pot sa aibă diferite nivele de interes în ceea ce priveşte
mesajul.
3. Este rolul transmiţătorului să se asigure că receptorul este interesat de mesaj.
4. Vorbirea non-verbală, expresia feţei, postura, tonul pot influenţa comunicarea la fel de
mult ca comunicarea verbală.
5. Mesajul, poate să fie atât acceptat cât şi refuzat. Modul în are mesajul este trimis poate
influenţa atât modul cum este percepută informaţia, cât şi modul în care ar fi trebuit să fie
percepută.
6. Oamenilor le place să primească informaţia în diferite modalităţi , unora le plac lucrurile
detaliate, altora concise.
7. Oamenii de obicei au nevoie să primească mesajul de mai multe ori
8. Repetarea mesajului poate să ajute transmiţătorul să determine dacă acesta a fost înţeles.
Aptitudinea comunicării este în special foarte importantă când avem nevoie de o
negociere, de rezolvarea problemelor, conflictelor.
Rezolvarea problemelor şi managerierea conflictelor:
Managerii cu aptitudini bune în negociere sunt de obicei mult mai apţi să rezolve
problemele şi să managerieze conflictele faţă de cei care nu au aceste aptitudini.
Problemele sunt invitabile, iar rezolvarea acestora reprezintă doar o parte mică din munca
managerială.
Procesul rezolvării are urmatorii paşi:
1. Identificarea problemei
2. Analizarea problemei
3. Deyvoltarea solutiilor
4. Analizarea persupuselor soluţii
5. Selectarea celor mai bune soluţii
6. Punerea lor în acţiune.
Într-o farmacie oportunităţile unui nou conflict sunt abundente.
Un pacient poate să se supere datorită costului ridicat al medicamentelor sau ale efectelor
secundare, un angajat poate fi supărat datorită nerealizării targetului.
Posibilităţile sunt multiple. Situaţiile de conflict de obicei debutează în momente de stres,
oboseală sau aglomerare. Din fericire mulţi oameni au demonstrat că posedă o tendinţă de a evita
un conflict în astfel de situaţii printr-un mod mai pasiv.Asta nu arată că nu avem nevoie şi de
comunicare pentru a rezolva problemele.
Generarea unui proces de negociere asupra gestionării problemelor poate fi util şi poate
ajuta faramacistul şi farmacistul manager chiar să-l pregătească în gestionarea conflictului.
Pentru a gestiona un conflict trebuie să, tratezi persoana cu respect, să înţelegi ce a dus la
determinarea conflictului, practic să ne focusăm asupra problemeleor existenţiale nu asupra
omului şi să definim conflictul ca o problemă care poate fi rezolvată împreună.
Comnuicarea:
● Ascultă şi întelege ceea ce oamenii simt şi au nevoie
● Caută să înţelegi primul şi apoi să fii înţeles
● Priveşte imaginea în ansamblu, imaginează-ţi cum o văd cei din jurul tău.
● Explică cum vezi tu problema, vorbeşte despre orice schimbare pe care trebuie să o
faci.
Explorează soluţiile alternative:
● Ascultă şi oferă soluţii
● Nu judeca ideile celorlalţi
● Examinează consecinţa fiecarei soluţii
● Gândeşte şi vorbrşte pozitiv
Fii de acord cu celel mai multe soluţii:
● Încearcă să găseşti o soluţie câştigătoare pentru ambele părţi
● Fii de acord cu soluţii pe care toată lumea le susţine
● Fii încurajat să rezolvi un conflict
● Evaluează soluţiile în ambele moduri ( pozitiv, negativ)
● Documentează-te asupra soluţiilor astfel încât ambele părţi să câştige.
Comunicarea efectivă şi cu impact cum am discutat anterior este necesară pentru un efect
mai bun al unei întâlniri. Întâlnirile echipei organizată de farmacistul manager sunt banale şi
prezintă o varietate de instrucţiuni farmaceutice. Au la bază interacţiunile dintre angajaţi chiar şi
pentru prima oară, interacţiunile între angajaţi şi manager, iar acest lucru reprezintă chiar intenţia
directă a acestuia.Managerii ar trebui să creeze o atmosferă mai detaşată prin care să antreneze
echipa17.
17
Robbins H, Finley M. The Accidental Leader: What to Do When You Are Suddenly in Charge. San Francisco, CA: Jossey-Bass; 2004.
Atât întâlnirile cu echipa, cât şi cu angajatul individual pot să fie utilizate de către
manager în identificarea problemelor angajaţilor 34+. Acestă informaţie ajută la un focus din
partea echipei. Nu există nici o cale mai bună pentru un manager prin care să îşi demonstreze
răspunsul faţă de preocupările echipei. Modul în care poţi să te adresezi angajaţilor demonstrează
suportul spre succes şi poate să includă:
1. Eliminarea tensiunii. Cu cât un angajat este mai tensionat cu atât productivitatea lui este
mai scăzută, modul eroic în care un manager va repara problema ţine de abordarea lui
2. Simplificarea vieţii. Managerii ar trebui să găsească metode prin care să facă munca
unui angajat mai uşoară, de exemplu: prin eliminarea politicilor care ţin de o anumită
procedură.
3. Lăsaţi liderii de echipă să recomande soluţii. Managerii pot să utilizeze această
abprdare efectivă distribuind un timp total către fiecare lider, de exemplu staff-ul unei
farmacii comunitare a avut câteva conflicte în ceea ce priveşte orele angajaţilor în timpul
sărbătorilor. Managerul delegă şeful de echipă să găsească o soluţie în ceea ce priveşte
rezolvarea programului în decurs de o săptămână.
4. Furnizarea de resurse necesare. Pentru a atinge targetele avem nevoie de resurse. Tipul
şi cantitatea de resurse necesare reprezintă funcţia şi targetul estimat din resursele
disponibile. Managerii trebuie să se intereseze de resursele necesare pentru stabilirea
sarcinii şi să determine dacă această resursă este necesară. Între timp managerii ar trebui
să rivească cerereile şi comunicatele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor.
5. Comunicarea. Managerul trebuie să se bucure de fiecare succes pe care echipa o are. În
timp ce unii indivizi nu vor să iese din comun în ceea ce priveşte slujba lor, alţii sunt
avizi pentru o cunoaştere în public.
6. Furnizarea de training. Angajaţii bine instruiţi şi competenţi sunt cele mai bune resurse
pentru un manager. Farmacistul manager ar trebui să ofere o adevărată cultură în
instruirea competenţelor şi învăţării.
Manageriere timpului
Sarcinile farmacistului şi farmacistului manager sunt intense, de aceea managerierea
timpului are nevoie de aptitude speciale. Managerierea timpului cere înţelegere ,identificarea
priorităţilor, organizare, felxibilitate, mai ales în faţa situaţiilor urgente. Managerii pot să
acţioneze cu ajutorul unor strategii de managerierea timpului, incluzând stabilirea explicit a
priorităţilor, utilizând liste “to do”, stabilind întâniri conform agendei , utilizând metode
organizaţionale precum calendarul electronic.
Delegarea
Delegarea efectivă este una dintre cele mai bune aptitudini managerial dezvoltate. Este
foarte efectivă când managerii:
1. Au încredere în anagajaţi
2. Le dau angajaţilor libera alegere
3. Le oferă angajaţilor support pentru a duce la capăt o sarcină incluzând informaţii,
traininguri şi resurse
4. Creşte responsabilitatea angajaţilor şi produce rezultate vizibile.
Ca un farmacist manager trebuie să accepţi un lucru şi anume că nu poţi face tu absolut
tot. Trebuie să rezişti tentaţiei de a face slujba pe care angajaţii o pot elabora. Managerii reuşesc
să economisească multe ore oferind angajaţilor sarcini pe termen lung suficiente ca timp pentru a
câştiga experienţa de care au nevoie spre atingerea succesului. Dacă angajaţii reuşesc să îşi
efectueze sarcinile, ei îşi dezvoltă abilităţile şi vor devin valoroşi din punct de vedere al poziţiei
iar munca lor se va face cu mai mult entuziasm şi încdere. Cei mai mulţi angajaţi prosperă şi
astfel vor munci mai mult spre a atinge aşteptările managerului. Autonomia acestuia se stabileşte
clar şi ghidată de experienţă. Managerii trebuie să facă trei determinări în această privinţă:
1. Ce decizii trebuie luate VS ce decizii trebuie delegate
2. Care este frecvenţa unui comunicat
3. Ce targete şi perfomanţe trebuie utilizate
Daca ţi se pare greu să delegi un angajat consider că cel mai rău scenariu este
nerespectarea termenilor, dar de cele mai multe ori o să fie în măsură să gaseşti soluţii pentru
rezolvare. Delegarea duce la success când managerul este disponibil să urmărească următorii
paşi:
1. Selectarea indivizilor de calitate-asigurarea că angajatul are atitudinea necesară să
îndeplinească o sarcină
2. Delegarea sarcinilor semnificative
3. Expunerea încrederii- încrederea în angajaţi duce la scăderea anxietăţii şi stresului cauzat
de un proiect dificil.
4. Deelegarea autorităţii corespunzătoare pentru a finalize sarcina şi transmiterea
responsabilităţii- stabilirea încă de la început a resurselor şi a aşteptărilor în urma
delegării.
5. Supravegherea angajaţilor
6. Lasă angajaţii să grşească
7. Furnizaţi instruncţiuni adevcate şi asiguraţi-vă că angajatul a înţeles sarcina- maniera prin
care managerul oferă instructaj reprezintă un rol important din punct de vedere al
răspunsului angajaţilor. Mulţi angajaţi au nevoie de un timp mai mare să proceseze
instrucţiunile şi să-şi câştige îcrederea în sine pentru urmărirea acestora. Astfel,
managerii ar trebui să se asigure că aceştia au sufficient timp.
8. Concentraţi-vă pe rezultate, nu pe termene limită- managerii efectivi dau termene limită
rezonabile şi au încredere că angajaţii le urmează.
9. Tratează angajaţii cu respect- Angajaţii nu sunt copii, managerii nu trebuie să se sfiască
sp le dea atribuţii crezând că nu vor înţelege simplele directive.
10. Oferă laudă şi credite pentru munca bine făcută- Managerii buni nu numai deleagă, dar şi
felicită angajaţii pentru efortul depus.
Managerii care nu reuşesc să delege pot să aibă un comportament psihologic
organizaţional, o condiţie medical prin care individul este convins ca numai el este singurul care
poate să ducă sarcinile la un nivel acceptat. În perpetuarea acestei prejudecăţi individual ignoră
sau reduce aptitudinile angajaţilor. Câştigă un sentiment de importanţă imaginată prin repetarea
faptului că abilităţile, talentele, experienţele şi intuiţia nu poate fi comparată cu a celorlalti. În
cele din urma managerul concluzioneză că doar el ar trebui să facă munca unităţii. Încrederea în
sine este un determinant către succesul managerial, în timp ce riscul că angajaţii pot fi copleşiţi
de cantitatea de muncă ce trebuie făcută. Activităţile de delegare şi împuternicirea personalului
sunt trăsături caracteristice ale unui manager efficient.
Provocarea managementului
CONCLUZII