Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii Si Sanatatii

ICF 2

Organizatia Mondiala a Sanatatii Geneva

ICF
Introducere

1. F !D"M#!$#
Prezenta lucrare contine Clasificarea internaional a funcionrii, dizabilitii i sntii, cunoscut sub denumirea de CIF1. Obiectivul general al Clasificrii CIF este de a oferi un limbaj standardizat i unitar, recum i un cadru general de descriere a strii de sntate i a celorlalte stri asociate strii de sntate. !unt definite com onentele snt"ii i c#teva din com onentele asociate strii de bine $cum sunt educa"ia i munca%. &e aceea, domeniile incluse 'n clasifica"ia CIF ot fi considerate deo otriv domenii de sntate c#t i domenii asociate sntii. (ceste domenii sunt descrise din ers ectiva cor ului, individului i societatii i sunt gru ate 'n dou liste rinci ale) $1% !tructuri i Func"ii ale cor ului, i $2% (ctivit"i i Partici are2. Ca i clasificare, CIF gru eaz anumite domenii* 'n care se oate 'ncadra o anumit ersoan aflat 'ntr+o anumit stare de sntate $de e,em lu ce oate s fac sau s nu fac o ersoan cu o anumit boal sau tulburare%. Funcionarea este un termen general 'n care sunt incluse toate func"iile, activit"ile i artici area cor ului- similar dizabilitate este termenul general entru afectari, limitri de activitate sau restric"ii de artici are. &e asemenea, CIF listeaz factorii ambientali $de mediu% care interac"ioneaz cu toate aceste sintagme. .n acest fel, utilizatorul oate s alctuiasc un rofil util rivind func"ionarea, dizabilitatea i sntatea unui individ, 'n mai multe domenii. CIF a ar"ine /familiei/ de clasificri interna"ionale alctuite de Organizatia 0ondiala a !anatatii $O0!% entru a fi a licate la diverse as ecte legate de sntate. /Familia/ clasificarilor interna"ionale a O0! re rezint un cadru general de codificare a unei largi diversit"i de informa"ii legate de sntate $de e,em lu, diagnostic, func"ionare i dizabilitate, motivul entru care este necesar un contact cu serviciile de sanatate, etc.% i utilizeaz un limbaj unitar, standardizat, rin care se asigur o comunicare adecvat e tema snt"ii i a 'ngrijirii snt"ii la nivel global, atunci c#nd este abordat de diversele disci line sau tiin"e. Conform clasificrii interna"ionale a O0!, strile de sntate $bolile, tulburrile, traumatismele, etc.% sunt clasificate 'n rinci al in CI1 $abreviere a Clasificarii Interna"ionale a 1olilor, rev.12%3, care furnizeaza un cadru etiologic. Func"ionrile i dizabilit"ile asociate cu starea de sntate sunt clasificate 'n CIF. &e aceea CI1 i CIF sunt com lementare4 iar utilizatorii sunt 'ncuraja"i s utilizeze ambele ramuri ale familiei
1

5e,tul re rezint o revizuire a Clasificrii interna"ionale a afectarilor, dizabilit"ilor i 6andica urilor $ICI&7%, ublicat rima oar 'n 1892 de Organiza"ia 0ondial a !nt"ii cu sco e, erimental. :, erimentat sistematic i beneficiind de consultan" interna"ional 'n ultimii 4 ani, clasificarea a fost ado tat i a robat la data de 22 mai 2221 de cea de+a 23+a !esiune ;eneral a O0! $ rin <ezolu"ia =7(43.21% 2 (ceti termeni, care 'nlocuiesc termenii de >afectare?, >dizabilitate? i >6andica ? utiliza"i anterior, lrgesc sfera de a licare a clasificrii entru a ermite i descrierea unor e, erien"e ozitive. (ceti termeni noi sunt defini"i 'n Introducere i detalia"i 'n con"inutul cr"ii. 5rebuie re"inut c aceti termeni sunt utiliza"i cu anumite sensuri , care ot s fie diferite de sensul acestora 'n utilizarea lor curent. * Prin domeniu se 'n"elege un set ractic i cu o anume semnifica"ie de func"ionri fiziologice, structuri anatomice, ac"iuni, sarcini sau arii de via". 3 Clasificare statistic interna"ional a bolilor i a roblemelor de sntate asociate, rev. 12, @ol. 1+*, O0!, ;eneva, 1882 A 1883. 4 :ste foarte im ortant s se identifice su ra unerile dintre CI1 $rev. 12% i CIF. (mbele clasificri 'nce cu sistemele organismului. (fectarile se refer la func"iilei structurile cor ului care sunt de obicei r"i ale > rocesului de 'mbolnvire? i, ca urmare sunt utilizate i 'n CI1 $rev.12%. Cu toate acestea sistemul CI1 $rev.12% utilizeaz termenul de afectare $ca semne i sim tome% ca fiind arte din constela"ia ce re rezint o >boal? sau, uneori, dre t motiv entru a se a ela la servicii de sntate, 'n tim ce 'n sistemul CIF afectarile

clasificarilor interna"ionale O0!. Prin CI1 $rev.12% se asigur un >diagnostic? al bolii, tulburrii sau altor stri de sntate, aceste informa"ii fiind 'mbog"ite cu datele su limentare oferite de elementele de func"ionare ale CIFB. Prin utilizarea at#t a informa"iilor rivind diagnosticul c#t i celor referitoare la func"ionare se oate ajunge la o imagine mai clar a strii de sntate a o ula"iei, care oate fi ulterior considerat i utilizat 'n rocesul de luare a deciziilor. Familia clasificarilor interna"ionale O0! re rezint un instrument valoros entru a descrie i a com ara sntatea o ula"iilor 'n conte,t global. Informa"iile legate de moralitate $oferite rin clasificarea CI1+ rev.12% i a consecintelor strii de sntate $furnizate de CIF% se ot combina entru evaluarea generala a strii de sntate a o ula"iei, entru a monitoriza starea de sntate a o ula"iei i entru a vedea cum este acesta re artizat, dar i entru a estima contribu"iile e care diversele cauze le ot avea asu ra mortalit"ii i ratei de morbiditate. CIF nu mai este doar o clasificare a >consecin"elor unei boli? $versiunea din 1892%, ci devine o clasificare a >com onentelor snt"ii?. >Com onentele snt"ii? identific elementele constitutive ale snt"ii, 'n tim ce >consecin"ele? se concentreaz e im actul sau e rezultatul ulterior al bolilor sau al altor stri de sntate. (stfel, CIF se situeaz e o ozi"ie neutr 'n ceea ce rivete etiologia, aa 'nc#t cercettorii, folosind metode tiin"ifice adecvate, ot deduce im lica"iile cauzale. !imilar, o astfel de abordare difer de abordarea e baza >factorilor de determinare a strii de sntate? sau a >factorilor de risc?. Pentru a facilita studierea factorilor de risc, CIF cu rinde a list de factori de mediu care descriu conte,tul 'n care triesc indivizii.

2. O%I#C$I&#'# CIF
sunt utilizate cu sensul de robleme ale func"ionrii i structurilor cor ului asociate cu strile de sntate. B &ou ersoane cu aceeai boal ot rezenta nivele de func"ionare diferite, du cum dou ersoane cu acelai nivel de func"ionare nu trebuie s aib nea rat aceeai stare de sntate. &in aceast cauz, rin utilizarea ambelor clasificri crete calitatea datelor utilizate 'n sco medical. Ctilizarea clasificrii CIF nu trebuie s ocoleasc rocedurile obinuite de diagnosticare. Pentru alte situa"ii, se oate utiliza doar clasificarea CIF.

CIF este o clasificare care o diversitate de sco uri use la dis ozi"ia diverselor disci line i sectoare. Obiectivele sale s ecifice sunt rezentate e scurt 'n cele ce urmeaz) (sigurarea unei baze tiin"ifice entru 'n"elegerea i studierea strii de sntate i a strilor asociate acesteia, a deznodamantului i a factorilor determinan"i !tabilirea unui limbaj comun entru a descrie starea de sntate i strile asociate acesteia cu sco ul de a 'mbunt"i comunicarea dintre diferi"i utilizatori, cum ar fi lucrtori ai serviciilor de sntate, cercettori, cei care stabilesc oliticile i marea mas, inclusiv ersoanele cu dizabilit"i <ealizarea unor com ara"ii intre state a datelor de sntate, a disci linelor i serviciilor de 'ngrijiri medicale intr+o anumita erioada (sigurarea unei sc6eme de codificare sistematice rivind sistemele de informa"ii legate de sntate. (ceste obiective se inter+rela"ioneaz, mai ales entru c necesitatea i utilizarea clasificrii CIF im une construirea unui sistem coerent i ractic care s oat fi utilizat de diverii beneficiari ai oliticilor de sntate, asigurrii calit"ii snt"ii i evalurii rezultatelor din diverse culturi.

2.1. Aplicaii ale CIF

.nc de la ublicarea versiunii e, erimentale din 1892, ICI&7 $Clasificarea interna"ional a afectarilor, dizabilit"ilor i 6andica urilor% a servit 'n diverse sco uri, 'ntre care) Ca instrument statistic A entru colectarea i 'nregistrarea de date $de e,em lu 'n studiile i 'n sondajele demografice sau 'n managementul sistemelor informa"ionale% Ca instrument de cercetare A entru a evalua i msura rezultate, calitatea vie"ii sau factorii de mediu Ca instrument de investiga"ie clinic A 'n evaluarea nevoilor, adecvarea tratamentelor la anumite conditii, evaluarea rofesional, reabilitare i evaluare a rezultatelor Ca instrument de olitic social A entru lanificarea securit"ii sociale, sistemelor de com ensa"ie, 'n conce erea i im lementarea oliticilor Ca instrument de educa"ie A 'n conce erea curriculum+ului, 'n sensibilizarea o iniei ublice i 'n ado tarea unor ac"iuni(v#nd 'n vedere c CIF este o clasificare a strii de sntate i a strilor asociate acesteia, aceasta se oate a lica i 'n alte sectoare, ca de e,em lu 'n asigurri, securitate social, securitatea muncii, educa"ie, economie, olitic social i elaborarea legisla"iei generale i 'n modificrile de mediu. :ste acce tat ca una din clasificrile sociale ale Da"iunilor Cnite, fc#nd trimiteri la i incor or#nd Regulile Standard cu privire la egalizarea 4

anselor persoanelor cu dizabiliti7. (stfel, CIF re rezint un instrument adecvat de im lementare a dre turilor omului, aa cum sunt ele sti ulate la nivel interna"ional i mandatate rin legisla"iile na"ionale. CIF este util i adecvat unui s ectru larg de a licare, ca de e,em lu, asigurrile sociale, evalurile din domeniul 'ngrijirii de sntate, sondajele demografice la nivel local, na"ional i interna"ional. CIF ofer acel cadru conce tual de informare, a licabil la roblemele ersonale de sntate, inclusiv la revenirea 'mbolnvirii, la romovarea snt"ii i 'mbunt"irea artici rii rin eliminarea sau diminuarea obstacolelor i rin 'ncurajarea asigurrii de s rijin i factori de facilitare 'n lan social.

(. C")"C$#)IS$ICI'# CIF
E

Regulile Standard cu privire la egalizarea anselor persoanelor cu dizabiliti <ezolutie ado tata de (dunarea ;eneral a ODC, sesiunea 39 din 29 decembrie 188* $7otr#rea 39F8B%, DeG HorI, &e artamentul de informa"ii al ODC.

Orice clasificare trebuie mai 'nt#i s defineasc ceea ce clasific, res ectiv) sfera de cu rindere, sfera de a licare, unit"ile de clasificare, organizarea i modul 'n care aceste elemente sunt structurate din unct de vedere al interconectrii dintre ele. .n sec"iunile ce urmeaz sunt e, licate rinci alele caracteristici ale CIF.

3.1. Sfera de cuprindere a CIF

CIF cu rinde toate as ectele snt"ii umane i unele din com onentele adiacente acesteia care "in de bunstare, com onente care sunt descrise ca domenii de sntate i ca domenii asociate sntii8. Clasificarea se men"ine 'n conte,tul larg al snt"ii i nu aco er circumstan"ele care nu au legtur cu sntatea, cum ar fi cele determinate de factorii socio+economici. &e e,em lu, datorit fa tului c oamenii a ar"in unei rase, unui se,, unei religii sau unor gru uri cu alte caracteristici socio+economice, se ot crea restric"ii 'n ceea ce rivete 'nde linirea unor sarcini 'n mediul 'n care acetia triesc dar, conform clasificrii interna"ionale a func"ionrii, aceste restric"ii de artici are nu sunt legate de sntate. CIF nu se refer doar la ersoanele cu dizabilit"i) de fa t, CIF se refer la toi oamenii. Cu ajutorul CIF se oate descrie sntatea i strile asociate snt"ii asociate oricrei forme de sntate, deci CIF are o sfer de a licare universal8.

3.2. Scopul CIF

CIF ofer o descriere a situa"iilor legate de func"ionarea uman i restric"iile acesteia i servete dre t cadru de organizare a acestor informa"ii. Informa"iile sunt structurate 'n manier accesibil, ca sens i ca inter+rela"ionare. Prin CIF informa"iile sunt organizate 'n dou r"i. Partea 1 se ocu de Func"ionare i &izabilitate, iar Partea 2 aco er Factorii conte,tuali. Fiecare arte are dou com onente) 1. Com onentele Func"ionrii i &izabilit"ii Com onenta Cor* cu rinde, la r#ndul ei, dou clasificri ) una referitoare la func"iile sistemelor cor ului i una la structurile cor ului. .n ambele clasificri, ca itolele sunt organizate 'n conformitate cu sistemele cor ului. Com onenta "ctivit+,i -i .artici*are aco er gama com let de domenii care denot as ecte ale func"ionrii, at#t din unct de vedere individual, c#t i social. 2. Com onentele factorilor conte,tuali Prima com onent a factorilor conte,tuali este o list+ a factorilor a/bientali. Factorii de mediu au un im act asu ra tuturor com onentelor func"ionrii i dizabilit"ii i sunt
9

:,em le de domenii de sntate) vz, auz, mers, 'nv"are i memorie- e,em le de domenii adiacente snt"ii) trans ort, educa"ie, interac"iuni sociale. 8 1icIenbac6 J:, C6atterji :0, Cstun 51, 0odels of disablement, univeersalism and t6e ICI&7 $0odele de dizabilitate, universalism i ICI&7%, Social Science and edicine, !""", #8$!!7% & !!87.

organiza"i, 'n manier succesiv, 'nce #nd de la mediul din imediata a ro iere a individului, #n la mediul general. Factorii *ersonali re rezint o com onent a factorilor conte,tuali dar acetia nu sunt detaliati 'n clasificarea CIF, datorit marilor varia"ii culturale i sociale asociate acestora. Com onentele func"ionrii i dizabilit"ii din Partea 1 a CIF se ot e, rima 'n dou moduri. Pe de+o arte, ot fi utiliza"i entru a indica nite robleme $de e,em lu, afectarea, limitarea de activitate sau restric"ia de artici are A elemente descrise rin termenul de dizabilitate%- sau, e de alt arte, ot indica as ecte neutre, legate de sntate i de strile asociate acesteia A elemente descrise rin termenul de funcionare'. (ceste com onente ale func"ionrii i dizabilit"ii sunt inter retare cu ajutorul a atru constructe distincte, dar intercorelate. Cu aceste constructe sunt o ereationalizate rin utilizarea de calificative. Func"iile i structurile cor ului ot fi inter retate cu ajutorul sc6imbrilor de la nivelul sistemelor fiziologice sau ale structurilor anatomice. .n ceea ce rivete com onenta (ctivit"i i Partici are, e,ist dou conce te) capacitate i performan (vezi seciunea #.)'. Func"ionarea i dizabilitatea unei ersoane este vzut ca o interac"iune dinamic12 'ntre strile de sntate $boli, tulburri, afectari, traumatisme, etc.% i factorii conte,tuali. &u cum s+a artat anterior, factorii conte,tuali cu rind at#t factori ersonali, c#t i factori ambientali $de mediu%. .n clasificare este introdus o list cu rinztoare a factorilor de mediu ca i com onent esen"ial a CIF. Factorii de mediu interac"ioneaz cu toate celelalte com onente ale func"ionrii i dizabilit"ii. Intelesul de baz a com onentei Factori de mediu este aceea de facilitare sau barare im actului caracteristicilor lumii fizice, sociale sau atitudinale.

3.3. Unitatea de clasificare

CIF clasific sntatea i strile asociate ale acesteia. &e aceea, ca unitate de clasificare se folosesc categoriile din cadrul domeniilor de sntate i domeniilor asociate snt"ii. Ca urmare, este de re"inut fa tul c prin C*F nu sunt clasificate persoane, ci se descrie situaia fiecrei persoane +ntr&o anumit zon din domeniul sntii sau al strilor asociate sntii. ai mult, descrierea se face +ntotdeauna +n conte,tul factorilor de mediu i a factorilor personali.

3.4. Prezentarea CIF

CIF este rezentat 'n dou variante entru a satisface cerin"ele diverilor utilizatori i entru a se utea diferen"ia e nivele de detalii. -arianta integral a CIF, res ectiv, cea rezentat 'n volumul de fa", ofer o clasificare detaliat e atru nivele. (ceste atru nivele ot fi agregate 'ntr+un sistem de clasificare de nivel su erior, care cu rinde toate domeniile din cel de+al doilea nivel. (cest sistem e dou nivele re rezint varianta prescurtat a CIF.

0. .)I&I)# G#!#)"'1 "S .)" COM.O!#!$#'O) CIF

12

.n func"ie de utilizator, interac"iunea oate fi considerat ca proces sau ca rezultat.

&:FIDIKII11 .n conte,tul snt"ii) Func,iile cor*ului func"ii fiziologice ale sistemelor cor ului $inclusiv func"iile si6ice% Structurile cor*ului 2 acestora% r"ile anatomice ale cor ului $organe, membre i com onentele ierderile sau

"fectari robleme ale func"iilor sau structurilor cor ului cum sunt devierile semnificative "ctivitatea e,ecutarea unei sarcini sau a unei ac"iuni de ctre un individ .artici*area A im licarea 'n situa"ii de via"

'i/itarea activit+,ii A dificult"i e care un individ le oate avea 'n a e,ecuta activit"i. )estric,ii de *artici*are A robleme e care un individ le oate 'nt#m ina rin im licarea 'n situa"ii de via". Factori a/bientali 3de /ediu4 A constituie mediul fizic, social i atitudinal 'n care triesc oamenii.

(ceti termeni sunt rezenta"i 'n general 'n 5abelul 1 i 'n termeni o era"ionali 'n sec"iunea 4.1. &u cum este ilustrat 'n tabel 1)

CIF are dou r"i, fiecare cu dou componente

Partea 1. Func"ionare i &izabilitate $a% Func"iile i !tructurile Cor ului $b% (ctivit"i i artici are .artea ). Factori conte,tuali $c% Factori ambientali $de mediu% $d% Factori ersonali Fiecare com onent oate fi e, rimat at#t 'n termeni poziti!i" c#t i 'n termeni ne#ati!i. Fiecare com onent const din diverse domenii i, 'n cadrul fiecrui domeniu, din categorii care sunt unit"ile de clasificare. !ntatea i strile adiacente snt"ii unui individ ot fi eviden"iate rin alegerea cores unztoare a codului sau codurilor categoriei, la care a oi se adaug calificativele, care sunt nite coduri numerice ce s ecific am litudinea sau dimensiunile func"ionrii sau dizabilit"ii din res ectiva
11

@ezi ane,a 1, (s ecte ta,onomice i terminologice

categorie, sau msura 'n care un factor ambiental este un element facilitant sau o barier in calea functionarii.

$"%#' 1. .rezentare general+ a CIF

Partea 1) Func"ionare i dizabilitate Partea 2) Factori conte,tuali

Com onente

Func"iile i structuri ale cor ului

(ctivit"i i artici are

Factori de mediu

Factori ersonali

&omenii

Func"iile cor ului !tructurile cor ului !c6imbri ale func"iunilor cor ului $fiziologice% !c6imbri ale structurilor cor ului $anatomice%

(rii de via" $sarcini, ac"iuni%

Influen"e e,terne asu ra func"ionrii i dizabilit"ii Facilitarea sau revenirea im actului caracteristicilor realit"ii fizice, sociale i atitudinale

Influen"e interne asu ra func"ionrii i dizabilit"ii

Constructe

Ca acitate :,ecutarea de sarcini 'ntr+un mediu standard Performan" :,ecutarea de sarcini 'n mediul curent

Im actul caracteristicilor ersonale

(s ect ozitiv

Integritate func"ional i structural

(ctivit"i Partici are :lemente de facilitare Du e cazul

Func"ionare

12

(fectare (s ect Degativ

Limitare de activitate <estric"ie de artici are

1ariere F obstacole

Du e cazul

&izabilitate

4.1. Funciile $i structurile corpului $i afectarile

/efiniii$ Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psi0ologice' Structurile corpului sunt prile anatomice ale corpului, ca organele, membrele i componentele acestora. Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative. $1% Func"iile i structurile cor ului sunt clasificate 'n dou sec"iuni diferite. (ceste dou 'ncadrri sunt g#ndite entru a fi folosite 'n aralel. &e e,em lu, func"iile cor ului cu rind sim"urile de baz, cum ar fi >func"ii ale vederii?, corelate la nivel structural sub forma >oc6iului i a structurilor asociate acestuia?. $2% >Cor ? se refer la organismul uman ca 'ntreg- cu rinde, deci, i creierul i func"iile acestuia, ca de e,em lu mintea. Ca urmare, func"iile mentale $sau si6ice% sunt subsumate func"iunilor cor ului. $*% Func"iile i structurile cor ului sunt clasificate du sistemele cor ului- de aceea, structurile cor ului nu sunt considerate ca fiind organe12. $3% (fectarile structurii im lic o anormalitate, un defect, o ierdere sau alt devia"ie semnificativ a structurilor cor ului. (fectarile au fost conce tualizate 'n legtur cu ceea ce se cunoate din unct de vedere biologic la nivelul "esuturilor i la nivel subcelular i molecular. Cu toate acestea, din motive ractice, aceste nivele nu a ar e list1*. Fundamentrile biologice ale afectarilor au orientat clasificarea i este osibil s mai e,iste osibilit"i de e,tindere a acesteia la nivel celular i molecular. Pentru utilizatorii medicali, trebuie men"ionat c afectarile nu se identific cu atologia care st la baza lor, ci sunt manifestri ale acestei atologii. $4% (fectarile re rezint o deviere de la anumite standarde umane general acce tate 'n ceea ce rivete statutul biomedical al cor ului i func"iunilor sale, iar definirea
12

&ei nivelul organelor a fost men"ionat 'n versiunea ICI&7 din 1892, defini"ia >organului? nu este foarte clar. 5radi"ional, oc6iul i urec6ea sunt considerate organe- cu toate acestea, identificarea i definirea grani"elor este foarte dificil, acelai rinci iu a lic#ndu+se i e,tremit"ilor i organelor interne. CIF 'nlocuiete termenul de >organ?, care im lic e,isten"a unei entit"i sau unit"i din cadrul cor ului, cu termenul de >structur a cor ului?. 1* (stfel, deficien"ele codificate folosind versiunea integral a CIF ot fi detectate i observate i de ceilal"i sau c6iar de ersoanele 'n cauz rin observare direct sau rin deducere din observa"ie.

11

constituen"ilor este abordat 'n rimul r#nd de ersonale 'n msur $calificate% s judece func"ionarea fizic i si6ic 'n conformitate cu aceste standarde. $B% (fectarile ot fi tem orare sau ermanente- evolutive, regresive sau sta"ionareintermitente sau continue. &evia"ia de la normele umane obinuite oate fi uoar sau sever i oate fluctua 'n tim . .n descrierile urmtoare se vor rezenta aceste caracteristici, mai ales 'n forma lor codificat, cu ajutorul calificativelor cores unztoare unctului res ectiv. $E% (fectarile nu sunt contingente etiologiei i nici modului 'n care acestea se dezvolt- de e,em lu, ierderea vederii sau a unui membru oate fi consecin"a unei anomalii genetice sau a unui accident. &ar fa tul c o afectare e,ist se datoreaz nea rat unei cauze- cu toate acestea, entru a e, lica afectarea a rut, cauza oate s nu fie suficient. &e asemeni, acolo unde e,ist o afectare, e,ist i o disfunc"ie a func"iunilor sau structurilor cor ului, dar aceast disfunc"ie oate fi legat de o serie de alte boli, tulburri sau stri fiziologice. $9% (fectarile ot fi o arte sau o form de e, resie a unei stri de sntate dar nu indic 'n mod necesar c boala e,ist sau c res ectivul acient trebuie considerat bolnav. $8% (fectarile sunt, din unct de vedere al sferei de a licare, mult mai largi i mult mai incluzive dec#t tulburrile i bolile- de e,em lu, ierderea unui icior este o afectare care "ine de anatomia cor ului, fr a fi o tulburare sau o boal. $12% (fectarile ot atrage du sine alte afectari- de e,em lu, atrofierea unui muc6i oate afecta func"ionarea care "ine de micare, func"ionarea inimii sau oate avea consecin"e res iratorii iar afectarile erce "iei ot fi legate de func"ionarea g#ndirii.

$11% Cnele din categoriile incluse 'n com onenta func"ii i structuri ale cor ului ar s se su ra un cu unele din categoriile incluse 'n CI1 $rev. 12%, mai ales 'n ceea ce rivete semnalmentele i sim toamele. Cu toate acestea, cele dou clasificri au sco uri diferite. Prin CI1 $rev.12% sunt clasificate sim toamele, 'n ca itole s eciale entru a documenta rata de mortalitate i utilizarea serviciilor, 'n tim ce CIF rezint aceste sim toame ca i arte com onent a func"iunilor cor ului, care ot fi utilizate entru a reveni sau entru a veni 'n 'nt#m inarea nevoilor acientului. &ar, ceea ce este cel mai im ortant, clasificarea func"iunilor i structurilor cor ului are ca sco utilizarea ei 'm reun cu i alturi de categoriile din com onenta (ctivit"i i Partici are. $12% (fectarile sunt clasificate 'n categorii adecvate e baza utilizrii unor criterii de identificare bine definite $de e,em lu, rezen"a sau absen"a conform unui nivel limit%. (ceste criterii sunt aceleai i entru com onenta Func"ii i structuri ale cor ului. (cestea sunt) $a% ierderea sau li sa- $b% reducerea- $c% adugare sau e,ces- $d% deviere. &ac e,ist o afectare, aceasta oate fi 'ncadrat e o scal 'n func"ie de severitatea acesteia, folosind calificativele generice indicate 'n CIF. $1*% Factorii de mediu interac"ioneaz cu func"iile cor ului, cum ar fi interac"iunea dintre calitate aerului i res ira"ie, lumin i vedere, sunete i auz, stimul de distragere i aten"ie, structura terenului i ec6ilibru, tem eratura mediului i reglarea tem eraturii cor ului.

12

4.2. Acti!iti $i Participare % limitarea acti!itii $i restriciile de participare

/efiniii$ Acti!itatea este e,ecutarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. Participarea este implicarea +ntr&o situaie de via. &imitare acti!itii reprezinta dificultile uni individ +n a e,ecuta activiti. 'estricii de participare sunt problemele pe care le poate +nt1mpina un individ prin implicarea +n anumite situaii de via. $1% &omeniile com onentei (ctivit"i i Partici are sunt indicate 'ntr+o singur list care aco er 'ntreaga gam a ariilor vie"ii $de la 'nv"area de baz sau observarea unor arii alctuite din mai multe elemente, cum ar fi rela"ii inter ersonale sau rela"iile de munc%. Com onenta oate fi utilizat entru a desemna activit"i $a% sau artici are $b% sau ambele. &omeniile acestei com onente sunt caracterizate rin dou calificative) performan i capacitate. &e aceea, informa"iile colectate din list rezult 'ntr+o matrice de date 'n care nu a ar su ra uneri sau redundan"e $vezi 5abel 2 de mai jos%.

$abel 2 "ctivit+,i -i *artici*are5 /atrice infor/a,ional+

Calificative Ca acitate

&omenii d1 d2 d* d3 d4 dB dE d9 d8 .nv"area i a licare cunotin"elor !arcini i solicitri generale Comunicare 0obilitate (uto'ngrijire @ia"a de familie Interac"iuni i rela"ii inter ersonale (rii majore de via" Comunitate, via" social i civil

Performan"

1*

$2% Calificativul performan descrie ceea ce face un individ 'n mediul su obinuit. &ar, entru c mediul obinuit cu rinde i o rela"ionare social, rin erforman" se oate 'n"elege i >im licarea 'ntr+o situa"ie de via"? sau >e, erien"a trit? de oameni 'n conte,tul real 'n care acetia triesb13. (cest conte,t include factorii de mediu A toate as ectele care "in de realitatea fizic, social i atitudinal care ot fi codificate utiliz#nd com onenta Factori de mediu. $*% Calificativul capacitate descrie abilitatea unui individ de a e,ecuta o sarcin sau o ac"iune. (ceast construct urmrete s indice cel mai 'nalt nivel osibil de func"ionare e care+l oate atinge o ersoan 'ntr+un anume domeniu, la un anumit moment dat. Pentru a evalua ca acitatea de lin a unui individ, trebuie s se creeze un mediu >standardizat? care s neutralizeze diversele im acturi ale unor medii asu ra ca acit"ii individului. (cest mediu standardizat oate fi) $a% un mediu real utilizat 'n general entru evaluarea ca acit"ii 'n condi"ii de testare- sau $b% 'n cazul 'n care acesta nu este osibil, un mediu creat 'n care se consider c im actul este uniform. (cest din urm mediu creat se oate numi mediu >uniform? sau >standard?. (stfel, ca acitatea va reflecta abilitatea individului ada tat la mediu. (ceast ada tare trebuie s fie la fel entru to"i oamenii din orice "ar entru a se utea realiza o com ara"ie intre tari. Caracteristicile unui mediu uniform sau standard ot fi codificate folosind clasificarea com onentei Factori de mediu. &iferen"a dintre ca acitate i erforman" reflect diferen"a dintre diversele im acturi ale mediilor obinuite sau uniforme, oferind astfel o orientare util privind intervenia asupra mediului respectiv pentru a +mbunti performanele individului. $3% (t#t calificativele de ca acitate i c#t i cele de erforman" ot fi utilizate ulterior, cu sau fr mijloace ajuttoare sau asisten" ersonal. (v#nd 'n vedere c nici mijloacele ajuttoare, nici asisten"a ersonal nu elimin afectarile, acestea ot 'n sc6imb s elimine limitrile func"ionrii 'n anumite domenii. (cest ti de codificare este util mai ales entru a identifica c#t de mult este limitat func"ionarea individului 'n li sa utilizrii res ectivelor mijloace ajuttoare $vezi instruc"iunile de codificare din (ne,a 2%. $4% &ificult"ile sau roblemele 'n aceste domenii ot s a ar atunci c#nd e,ist modificri calitative sau cantitative 'n modul 'n care un individ realizeaz func"ionarea 'n domeniul res ectiv. 2imitrile sau restriciile sunt evaluate e baza unui standard uman general acce tat. !tandardul sau norma e baza crora se realizeaz com ara"ia dintre ca acitatea i erforman"a unui individ este aceea a unui individ care nu are aceeai stare de sntate $aceeai boal, tulburare, vtmare, etc.%. Limitrile sau restric"iile indic discordan"a dintre erforman"a observat i cea ate tat. Performan"a ate tat este aceea 'n conformitate cu norma uman, care re rezint e, erien"a oamenilor ce nu au o stare de sntate similar. (ceeai norm este a licat i 'n cazul calificativelor de ca acitate astfel 'nc#t s se oate interveni asu ra mediului 'n care triete un individ 'n sensul creterii erforman"ei. $B% Problemele legate de erforman" ot s decurg direct din mediul social, c6iar i 'n cazul unui individ fr afectari. &e e,em lu, o ersoan sero+ ozitiv 7I@, fr nici un alt sim tom sau boal, sau o ersoan cu redis ozi"ie genetic fa" de anumite boli, ot s nu aib nici o afectare sau ot dis une de ca acitate de munc, dar s nu oat realiza acest lucru datorit fa tului c li se refuz accesul la servicii, datorit discriminrii sau stigmatizrii.

13

$E% Pe baza domeniilor din com onenta (ctivit"i i Partici are este foarte dificil s se fac o distinc"ie foarte clar 'ntre >(ctivit"i? i >Partici are?. !itua"ia este similar i 'n cazul diferen"ierii clare 'ntre ers ectiva >individual? i cea >social?, e baza domeniilor diferen"ierea nefiind osibil datorit diversit"ii interna"ionale i diferen"elor de abordare a rofesionitilor i a structurilor teoretice. &e aceea, CIF ofer o singur list care oate fi utilizat, dac utilizatorii doresc acest lucru. :, lica"ii su limentare sunt oferite 'n (ne,a *. :,ist atru osibile modalit"i de utilizare a listei) $a% desemnarea unor domenii ca fiind activit"i i a altor domenii ca fiind artici are, fr su ra uneri$b% similar cu unctul $a% de mai sus dar cu su ra uneri ar"iale $c% desemnarea tuturor domeniilor detaliate ca activit"i i a categoriilor mai largi ca artici are$d% utilizarea tuturor domeniilor i ca activit"i i ca artici are.

4.3. Factori conte(tuali

Factorii re rezint conte,tul general de via" i de condi"ii de via" ale unui individ. Factorii conte,tuali au dou com onente) Factori ambientali i Factori ersonali A care ot avea un im act asu ra unui individ care are o anumit stare de sntate sau asu ra strii de sntate i a strilor adiacente de sntate ale acestuia. Factorii ambientali (de mediu' alctuiesc mediul fizic, social i atitudinal 'n care triesc oamenii. (ceti factori se afl 'n afara individului i ot influen"a, negativ sau ozitiv, erforman"ele unui individ ca membru al societ"ii, ca acitatea individului de a e,ecuta ac"iuni sau sarcini, sau func"iile i structura cor ului. $1% Factorii ambientali $de mediu% sunt structura"i 'n categorii de clasificare care se concentreaz e diverse nivele) $a% *ndividual A mediul din imediata a ro iere a individului, inclusiv locuri ca) locuin"a, locul de munc sau coala. &in acest nivel fac arte acele caracteristici fizice i materiale ale mediului cu care individul se confrunt direct, recum i contactul direct cu alte elemente cum sunt) familia, cunotin"ele, colegii i ersoanele necunoscute. $b% Social A structuri sociale, formale sau informale, servicii i abordri i sisteme generale din comunitate sau societate care ot avea un im act asu ra individului. &in acest nivel fac arte organiza"iile i serviciile aferente locului de munc, activit"ilor comunitare, agen"iilor guvernamentale, serviciilor de comunica"ie i trans ort, recum i re"elelor informale cu caracter social, inclusiv legisla"ia, reglementrile, regulamentele, oficiale sau neoficiale, atitudinile i ideologiile. $2% Factorii de mediu interac"ioneaz cu com onenta Func"ii i !tructuri ale cor ului i cu com onenta (ctivit"i i Partici are. Pentru fiecare com onent, se oate stabili natura i msura acestei interac"iuni rin activit"i tiin"ifice ulterioare. &izabilitatea este 14

caracterizat ca fiind rezultat sau efect al unor rela"ii com le,e dintre starea de sntate a individului, factorii ersonali i factorii e,terni care re rezint circumstan"ele de via" ale acelui individ. &atorit acestei rela"ii, im actul diverselor medii asu ra aceluiai individ, cu o stare de sntate dat, oate fi e,trem de diferit. (stfel, un mediu care are bariere sau care nu ofer elemente de facilitare va restric"iona erforman"a individuluiiar alte medii care ofer elemente de facilitare ot duce la creterea erforman"ei individului. !ocietatea oate obstruc"iona erforman"a unui individ fie entru c, e de o arte creeaz bariere $de e,em lu, cldiri inaccesibile%, fie c nu ofer acele elemente de facilitare $de e,em lu, li sa de dis ozitivelor te6nice de s rijin%. Factorii personali re rezint acel conte,t articular al vie"ii i condi"iilor de via" ale unui individ i cu rinde caracteristicile individului care nu fac arte din starea sa de sntate sau din strile adiacente acesteia. (ceti factori ot fi) se,ul, rasa, v#rsta, alte stri de sntate, forma fizic, stilul de via", obiceiuri, modul 'n care a fost crescut, modul de ada tare, mediul social din care rovine, educa"ia, rofesia, e, erien"a rezent sau anterioar $evenimente din via"a actual sau din trecut%, modelul general de com ortament i caracterul, valori si6ice individuale i alte caracteristici, care, ar"ial sau total, ot juca un rol, la orice nivel, 'n ceea ce rivete dizabilitatea. Factorii ersonali nu sunt detalia"i 'n CIF. Cu toate acestea contribu"ia acestora oate avea un im act asu ra a ceea ce rezult din diversele interven"ii.

1B

6. MOD#' ' F !C7IO!")II 8I DI9"%I'I$"$II

).1. Procesul de funcionare $i diza*ilitatea
Ca i clasificare, CIF nu refigureaz un > roces? al func"ionarii i dizabilitatii. 5otui, CIF se oate utiliza entru a descrie un roces rin furnizarea de mijloace de radiografiere a diferitelor constructe i domenii. CIF ofer o abordare a clasificrii func"ionrii i dizabilit"ii din mai multe ers ective, ca fiind un roces interactiv i 'n continu evolu"ie. Clasificarea ofer iesele necesare utilizatorilor care doresc s creeze modele i s studieze diverse as ecte ale acestui roces. Clasificarea Interna"ional a Func"ionrii oate fi considerat un limbaj) te,tele care se ot crea e baza CIF de ind de utilizatori, de creativitatea acestora i de orientarea lor tiin"ific. <e rezentarea grafic din figura de mai jos oate servi dre t ajutor entru a vizualiza 'n"elegerea curent a interac"iunii dintre diversele com onente14)

Fig. 1 Interac,iuni dintre co/*onentele CIF

Condi"ia de sntate $tulburare sau boal%

Func"ii i structuri ale organismului

(ctivit"i

Partici are

Factori de mediu
14

Factori ersonali

CIF difer fundamental de versiunea din 1892 a ICI&7 'n ceea ce rivete descriere inter+rela"iilor dintre func"ionare i dizabilitate. :ste de observat c orice re rezentare grafic oate fi incom let i greit inter retat datorit com le,it"ii interac"iunilor unui model multidimensional. 0odelul este conce ut entru a ilustra interac"iuni multi le. :ste osibil orice alt re rezentare grafic entru a accentua alte elemente im ortante entru roces. Inter retarea interac"iunilor dintre diferitele com onente i constructe oate i ea s difere $de e,em lu, im actul factorilor ambientali asu ra func"iilor cor ului este cu siguran" diferit de im actul acelorai factori asu ra artici rii.

1E

.n re rezentarea grafic de mai sus, func"ionarea unui individ 'ntr+un anume domeniu este o interac"iune sau o rela"ie com le, 'ntre condi"ia de sntate a acestuia i factorii conte,tuali $de e,em lu, factorii de mediu i factorii ersonali%. .ntre aceste entit"i e,ist o interac"iune dinamic) interven"ia asu ra unei entit"i are ca acitatea de a modifica una sau multe din celelalte entit"i. (ceste interac"iuni sunt s ecifice, fr ca rela"ia dintre una i cealalt s fie 'ntotdeauna redictibil. Interac"iunea func"ioneaz 'n dou direc"iirezen"a dizabilit"ii ut#nd modifica c6iar starea de sntate ro riu+zis. :ste, deseori, justificat ac"iunea de a deduce limitarea de ca acitate de la una la mai multe afectari sau restric"ia de erforman" de la una sau mai multe limitri. Cu toate acestea, este foarte im ortant s se colecteze date des re toate aceste construc"ii inde endent i du aceea s se e, loreze asocia"iile i legturile cauzale dintre acestea. &ac se urmrete descrierea unei e, erien"e de sntate com lete, atunci toate com onentele sunt im ortante. &e e,em lu, se oate ca un individ) ! aib nite afectari fr a avea i limitri de ca acitate $de e,em lu, desfigurarea rodus de le r oate s nu afecteze ca acitatea ersoanei%! aib robleme de erforman" i limitri de ca acitate fr a avea o afectare evident $de e,em lu, erforman" redus 'n realizarea activit"ilor zilnice asociat cu multe boli%! aib robleme de erforman" fr a avea afectari sau limitri de ca acitate $de e,em lu, ersoanele sero+ ozitive 7I@ sau acien"i recu era"i du diverse boli si6ice, datorit fa tului c intervine stigmatizarea sau discriminarea la nivelul rela"iilor inter+ ersonale sau de serviciu%! aib limitri de ca acitate, datorit li sei unor mijloace de s rijin, dar s nu aib robleme de erforman" 'n mediul su obinuit de via" $de e,em lu, un individ cu limitri de mobilitate oate fi s rijin de societate rin oferirea de ec6i ament adecvat care s+i ermit de lasarea%! se confrunte cu o situa"ie care influen"eaz 'n sens o us $de e,em lu, li sa folosirii membrelor oate duce la atrofierea muc6ilor- institu"ionalizarea oate duce la ierderea de rinderilor sociale%.

.n (ne,a 3 sunt rezentate e,em le concrete de cazuri care ilustreaz osibilele interac"iuni dintre aceste constructe. <e rezentarea grafic de mai sus demonstreaz rolul e care factorii conte,tuali $res ectiv, factorii de mediu i factorii ersonali% 'l joac 'n acest conte,t. (ceti factori interac"ioneaz cu individul care are o anume stare de sntate i stabilesc natura i msura func"ionrii acelui individ. Factorii de mediu sunt e,teriori individului $de e,em lu, atitudinea societ"ii, caracteristicile ar6itecturale, sistemul legal% i sunt clasifica"i 'n ca itolul care se ocu de clasificarea Factorilor ambientali. .n versiunea actual a CIF nu se face 'ns nici o clasificare a factorilor ersonali. (ceti factori "in de) se,, ras, v#rst, forma fizic, stil de via", obiceiuri, mod de ada tare i alte

19

asemenea elemente. :valuarea i a recierea lor este lsat la latitudinea utilizatorului, du cum este necesar.

).2. +odele medicale $i sociale

Pentru a 'n"elege i a e, lica dizabilitatea i func"ionarea s+au ro us mai multe modele conce tuale1B. (cestea ot fi e, rimate ca o rela"ie dialectic 'ntre >modelul medical? versus >modelul social?. odelul medical consider dizabilitatea ca e o roblem a ersoanei, cauzat direct de boal, traum sau alt stare de sntate care necesit o 'ngrijire medical, oferit ca tratament individual de ctre rofesioniti. 0anagementul dizabilit"ii are ca sco vindecarea sau ada tarea i sc6imbarea com ortamentului individului. .ngrijirea medical devine, 'n acest sens, subiectul rinci al, iar A la nivel olitic A rinci alul rs uns este unul de modificare sau reformare a oliticii de 'ngrijire medical. odelul social al dizabilit"ii consider dizabilitatea ca fiind 'n rinci al o roblem. creat social i o c6estiune care "ine 'n rimul r#nd de integrarea com let a individului 'n societate. &izabilitatea nu este un atribut al unui individ, ci un com le, de condi"ii create de mediul social. &in aceast cauz, managementul acestei robleme necesit ac"iune social i este res onsabilitatea comun a 'ntregii societ"i 'n sensul roducerii acelor sc6imbri de mediu necesare artici rii ersoanelor cu dizabilit"i 'n toate domeniile vie"ii sociale. 0anagementul dizabilit"ii este aadar o roblem de atitudine i de ideologie, care im lic o sc6imbare social, ceea ce + 'n termeni olitici A devine o roblem de dre turi ale omului. Pentru acest model, dizabilitatea este o roblem olitic. CIF se bazeaz e integrarea acestor dou modele o use. Pentru a reda esen"a integrrii diverselor ers ective ale func"ionrii, este utilizat un model >bio si6osocial?. &e aceea, entru a oferi un unct de vedere coerent, CIF 'ncearc s realizeze o sintez asu ra tuturor ers ectivelor snt"ii) din unct de vedere biologic, individual i social1E.

1B

5ermenul >model? 'nseamn aici construc"ie sau aradigm care difer de sensul 'n care acelai termen este folosit 'n sec"iune anterioar. 1E @ezi (ne,a 4 A >CIF i ersoanele cu dizabilit"i?

18

:. tilizarea CIF
CIF este o clasificare a func"ionrii i dizabilit"ii individului. (ceast clasificare gru eaz sistematic strile de sntate i domeniile asociate strilor de sntate. &omeniile sunt din nou gru ate 'n cadrul fiecrei com onente, 'n func"ie de caracteristicile comune $de e,em lu, originea, ti ul sau similitudinile dintre ele%. Clasificarea este structurat e baza unui set de rinci ii $vezi (ne,a 1%. (ceste rinci ii se refer i la inter+rela"ionarea dintre nivele i la ierar6izarea clasificrii $seturi de nivele%. Cu toate acestea, unele dintre categoriile CIF nu sunt structurate ierar6ic i nu sunt use 'ntr+o anumit ordine, dar au valoarea de membru egal al unei ramuri. .n cele ce urmeaz sunt listate caracteristicile structurale ale clasificrii, utile 'n folosirea acesteia) $1% CIF ofer defini"ii o era"ionale standard ale strii de sntate i a domeniilor asociate strii de sntate ca fiind o use defini"iilor >na"ionale sau locale? ale strii de sntate. (ceste defini"ii descriu atributele esen"iale ale fiecrui domeniu $de e,em lu, calit"i, ro riet"i i rela"ii% i con"in informa"ii des re ce anume este inclus 'n sau e,clus din res ectivul domeniu. &efini"iile con"in unctele de referin" folosite 'n mod curent 'n evaluare, astfel 'nc#t acestea ot fi trans use 'n c6estionare. @iceversa, rezultatele ob"inute ca urmare a utilizrii instrumentelor de evaluare e,istente ot fi codificate 'n termenii CIF. &e e,em lu, >func"iile vederii? sunt definite ca fiind func"ii de distingere a formei i conturului, de la diverse distan"e, folosind unul sau ambii oc6i, astfel 'nc#t severitatea dificult"ii de a vedea oate fi codificat ca fiind uoar, moderat, sever sau, 'n func"ie de aceti arametrii, total. $2% CIF utilizeaz un sistem alfanumeric 'n care literele >b?, >s?, >d? i >e? sunt utilizate entru a nota Func"ionarea cor ului, !tructura cor ului, (ctivit"i i artici are i Factori de mediu. (ceste litere sunt urmate de un cod numeric, unde rimul numr este numrul ca itolului $o cifr%, urmat de al doilea nivel $dou cifre% i de nivelele trei i atru $c#te o cifr fiecare%. $*% Categoriile CIF sunt >com artimentate? astfel 'nc#t categoriile mai largi s se oat defini rin includerea unor sub+categorii mai detaliate ale categoriei rinci ale. $&e e,em lu, in Ca itolul 3 + com onenta (ctivit"i i Partici are A categoria 0obilitate, include sub+categorii se arate entru) stat 'n icioare, stat jos, mers, ca acitatea de a duce obiecte i altele%. @ersiunea rescurtat aco er dou nivele, 'n tim ce versiunea integral $detaliat% se e,tinde la atru nivele. Codurile din ambele versiuni cores und iar versiunea rescurtat oate fi agregat din versiunea detaliat.

22

$3% La fiecare nivel, fiecare individ oate avea o gam de coduri. (cestea ot fi inde endente sau interconectate. $4% Codurile CIF sunt considerate com lete numai rin rezen"a calificativului care indic am litudinea nivelului strii de sntate $de e,em lu, gradul de severitate al roblemei res ective%. Calificativele sunt codificate cu ajutorul cifrelor $una, dou sau mai multe% care urmeaz du un anumit unct $sau separator'. Ctilizarea oricrui cod trebuie 'nso"it de cel u"in un calificativ. Fr asocierea cu calificative, codurile nu au nici o semnifica"ie inerent. $B% Primul calificativ entru Func"iile i !tructurile Cor ului, calificativele de ca acitate i erforman" entru (ctivit"i i Partici are, i rimul calificativ entru Factorii de mediu descriu am loarea roblemelor din res ectiva com onent. $E% 5oate aceste trei com onente clasificate 'n CIF $Func"iunile i !tructurile Cor ului, (ctivit"i i Partici are, Factorii de mediu% sunt 'ncadrate e baza aceleai scale generale. ( avea o roblem oate 'nsemna o afectare, o limitare, o restric"ie sau o barier, 'n func"ie de conce t. 5ermeni cores unztori folosi"i entru a 'ncadra, cum ar fi cei e,em lifica"i 'n arantezele de mai jos, trebuie alei 'n func"ie de domeniul clasificrii relevante $unde ,,, re rezint numrul domeniului din cel de+al doilea nivel%. Pentru ca aceast clasificare s oat fi utilizat 'ntr+o manier universal, cercetarea trebuie s dezvolte roceduri de evaluare. Pentru acele cazuri 'n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau entru care e,ist alte standarde dis onibile entru a califica afectare, limitarea de ca acitate, roblemele de erforman" sau barierele, este us la dis ozi"ie o gam larg de e, rimare rocentual. &e e,em lu, dac se men"ioneaz >nici o roblem? sau > roblem total?, codificarea ofer o marj de eroare de #n la 4M. O > roblem moderat? este definit 'n a doua jumtate a tim ului sau 'n a doua jumtate a scalei care cores unde roblemei totale. (ceste rocente se vor calibra 'n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori rocentuale. ,,,.2 DICI o roblem ,,,.1 roblem COO(<P ,,,.2 roblem 0O&:<(5P ,,,.* roblem !:@:<P ,,,.3 roblem 5O5(LP ,,,.9 nu se men"ioneaz ,,,.8 nu e cazul $ine,istent, absent, neglijabilN% $uoar, sczut$%, N% $mediu, destul deN% $ridicat, e,trem de N.% $'n totalitate, N% 2 A 3M 4 A 23M 24 A 38M 42 A 84M 8B A 122M

$9% .n ceea ce rivete Factorii ambientali, acest rim calificativ se oate utiliza entru a denota fie msura efectelor ozitive ale mediului, de e,em lu, elemente de facilitare, sau msura influen"elor negative ale mediului, de e,em lu, barierele. (mbele se servesc de aceeai scal de la 1 la 3, dar entru a indica elementele de facilitare unctul este 'nlocuit de semnul lus $Q%) de e,em lu) e112Q2. Factorii de mediu ot fi ui 'ntr+un cod $a% cu referire la fiecare conce t 'n arte sau $b%, 'n general, fr referire la fiecare conce t 'n arte. :ste de referat s se o teze entru rimul caz, deoarece astfel im actul i atribu"iile ot fi identificate mult mai clar. $8% .n func"ie de utilizatori, la codificarea fiecrui element, oate fi adecvat i util s se adauge i alte ti uri de informa"ii. :,ist, 'n acest sens, o diversitate de calificative

21

su limentare care ar utea fi utile. 5abelul * rezint detalii des re calificative entru fiecare com onent i sugereaz i dezvoltarea de calificative su limentare. $12% &escrierile strii de sntate i a domeniilor adiacente strii de sntate se refer la utilizarea acestora 'ntr+un anume moment $de e,em lu, instantaneu%. Cu toate acestea, entru a descrie traiectoria 'ntr+o anumit erioad de tim sau 'ntr+un roces, se ot considera mai multe momente. $11% .n CIF, starea de sntate i domeniile asociate strii de sntate a unui individ sunt oferite rintr+o alet mai larg de coduri care aco er cele dou r"i ale clasificrii. (stfel, numrul ma,im de coduri entru o ersoan oate de *3, e, rimat rintr+o cifr la fiecare nivel $9 coduri entru func"iile cor ului, 9 entru structurile cor ului, 8 entru erforman" i 8 entru ca acitate%. !imilar entru elementele cu dou niveluri, numrul total de coduri este de *B2. Pentru nivele mai detaliate, aceste coduri ot ajunge c6iar #n la 1323 de elemente. .n a licarea CIF 'n situa"ii concrete este adecvat s se lucreze cu un set de * #n la 19 coduri entru a descrie un caz real, 'ntr+o limit de recizie e dou niveluri $trei cifre%. @ariantele mai detaliate entru atru niveluri se utilizeaz de ctre serviciile s ecializate $de e,em lu, rezultatele i efectele reabilitrii, geriatrie, etc.%, 'n tim ce clasificarea e dou niveluri este utilizat entru analiza i evaluarea rezultatelor i efectelor clinice. (ne,a 2 ofer i alte instruc"iuni i 'ndrumri cu rivire la codificare. Pentru a utiliza acest sistem de codificare se recomand tuturor utilizatorilor s se erfec"ioneze rin O0! i re"eaua de colaboratori O0!.

22

$abel (. Calificative
Co/*onente Func"ii ale cor ului $b% .ri/ul calificativ Calificativ generic e o scal negativ entru a indica msura sau am loarea unei afectari Calificativ generic e o scal negativ entru a indica msura sau am loarea unei afectari "l doilea calificativ Dici unul

!tructuri ale cor uluiF $s%

Ctilizat entru a indica natura sc6imbrii intervenite 'n structura organismului res ectiv) 2 A nici o sc6imbare 'n structur 1 A total absent 2 A ar"ial absent * A arte su limentar 3 A dimensiuni aberante 4 A discontinuitate B A abatere de la ozi"ie E A sc6imbri calitative 'n structur, inclusiv acumulare de lic6id 9 A nu se men"ioneaz 8 A nu e cazul :,em lu) sE*2.*2 entru a indica absen"a ar"ial a e,tremit"ii su erioare Ca acitate Calificativ generic Limitare fr s rijin :,em lu) d4121.R2 entru a indica dificult"i moderate 'n activitatea de s lare a 'ntregului cor - 'nseamn c dificult"ile moderate e,ist 'n absen"a utilizrii unor mijloace de s rijin sau ajutorului din artea altei ersoane. Dici unul

:,em lu) sE*2.* entru a indica o deficien" sever a e,tremit"ii su erioare

(ctivit"i i artici are $d%

Performan" Calificativ generic Probleme e,istente 'n mediul curent al ersoanei :,em lu) d4121.1R entru a indica dificult"i uoare rivind activitatea de s lare a 'ntregului cor cu ajutorul unor mijloace de s rijin de care dis une ersoana 'n mediul su curent de via".

Factori de mediu $e%

Calificativ generic, e o scal negativ i ozitiv, entru a indica barierele i res ectiv, elementele de facilitare

2*

:,em lu) e1*2.2 entru a arta c rodusele destinate educa"iei re rezint o barier moderat. Oi invers, e 1*2Q2 entru a arta c rodusele destinate educa"iei re rezint un element de facilitare moderat.

"do*tarea CIF ;n vederea utiliz+rii interna,ionale de c+tre cea de2a 602a Sesiune a OMS )ezolu,ia <="60.21 se va citi du*+ cu/ ur/eaz+5 Cea de+a 43+a !esiune a O0!) 1. (@IS:(SP edi"ia a doua a Clasificrii Interna"ionale a (fectarilor, &izabilit"ilor i 7andica urilor $ICI&7%, sub denumirea de Clasificare Interna"ional a Func"ionrii, &izabilit"ii i !nt"ii, la care se va face referire 'n continuare cu forma rescurtat CIF2. C7:(0P statele membre s utilizeze CIF 'n cercetare, su raveg6ere i ra ortare, du caz, "in#nd cont de situa"iile s ecifice din statele membre i, mai ales, av#nd 'n vedere osibilele revizuiri viitoare*. !OLICI5P &irectorului ;eneral s asigure s rijin entru statele membre, la cererea acestora, entru utilizarea CIF.

23

ICF
Clasificarea *e un nivel
'ista ca*itolelor din clasificare

24

Functiile organis/ului
Ca*itolul 15 F !C$II'# M#!$"'# Ca*itolul 25 F !C$II'# S#!9O)I"'# SI D )#)#" Ca*itolul (5 &OC#" SI F !C$II'# &O)%I)II Ca*itolul 05 F !C$II'# SIS$#M#'O) C")DIO&"SC '"), =#M"$O'OGIC, IM !I$") SI )#S.I)"$O) Ca*itolul 65 F !C$II "'# SIS$#M#'O) DIG#S$I&, M#$"%O'IC SI #!DOC)I! Ca*itolul :5 F !C$II'# )OG#!I$"'# SI D# )#.)OD C#)# Ca*itolul >5 F !C$II "'# SIS$#M#'O) DIG#S$I&, M#$"%O'IC SI #!DOC)I! Ca*itolul ?5 F !C$II'# .I#'II SI S$) C$ )I'O) "F#)#!$# .I#'II

Structurile organis/ului
Ca*itolul 15 S$) C$ )I'# SIS$#M ' I !#)&OS Ca*itolul 25 OC=I ', )#C=#" 8I S$) C$ )I'# "F#)#!$# Ca*itolul (5 S$) C$ )I'# C")# I!$#)&I! I! &OC# SI &O)%I)# Ca*itolul 05 S$) C$ )I'# SIS$#M#'O) C")DIO&"SC '"), IM !I$") 8I )#S.I)"$O) Ca*itolul 65 S$) C$ )I'# '#G"$# D# SIS$#M#'# DIG#S$I&, M#$"%O'IC 8I #!DOC)I!
2B

Ca*itolul :5 S$) C$ )I'# '#G"$# D# SIS$#M#'# G#!I$O2 )I!") SI )#.)OD C$I& Ca*itolul >5 S$) C$ )I'# '#G"$# D# MI8C")# Ca*itolul ?5 .I#'#" 8I S$) C$ )I'# "F#)#!$# .I#'II

"ctivitatile si *artici*area
Ca*itolul 15 I!&"$")#" SI ".'IC")#" C !OS$II!$#'O) Ca*itolul 25 S")CI!I SI SO'ICI$")I G#!#)"'# Ca*itolul (5 COM !IC")#" Ca*itolul 05 MO%I'I$"$#" Ca*itolul 65 " $O 2 @!G)IAI)#" Ca*itolul :5 &I"$" DOM#S$IC" Ca*itolul >5 I!$#)"C$I !I'# SI )#'"$II'# I!$#).#)SO!"'# Ca*itolul ?5 ")II'# M"AO)# "'# &I#$II Ca*itolul B5 COM !I$"$#", &I"$" CI&IC" SI SOCI"'"

Factorii a/bientali
Ca*itolul 15 .)OD S# SI $#=!O'OGII Ca*itolul 25 M#DI ' !"$ )"' SI SC=IM%")I'# F"C $# D# OM "S .)" M#DI ' I Ca*itolul (5 S.)IAI! SI )#'"$II Ca*itolul 05 "$I$ DI!I Ca*itolul 65 S#)&ICII, SIS$#M# SI .O'I$ICI

2E

ICF
Clasificarea *e doua nivele
'ista ca*itolelor si a nivelului *ri/ei ra/uri din clasificare

29

F !C$II'# O)G"!ISM ' I Capitolul 1 Functiile mentale

Functionari mentale #lo*ale ,*11-.*13/0
b112 b113 b11E b122 b12B b1*2 b1*3 b1*8 Functiile constiintei Functiile de orientare Functii intelectuale Functii si6osociale globale Functii ale tem eramentului si ersonalitatii Functii ale energiei si im ulsului Functiile somnului (lte functii mentale globale, s ecificate si nes ecificate

Functiile mentale specifice ,*14-.*11/0

b132 b133 b13E b142 b14B b1B2 b1B3 b1BE b1E2 b1EB b192 b198 b189 b188 Functiile atentiei Functiile memoriei Functii si6omorii Functii emotionale Functii erce tuale Functiile g#ndirii Functiile cognitive de nivel su erior Functiile mentale ale limbajului Functiile de calcul Functii mentale ale succesiunii miscarilor com le,e Functiile legate de e, erienta de sine si de tim (lte functii mentale s ecifice, s ecificate si nes ecificate (lte functii mentale s ecificate Functii mentale nes ecificate

Capitolul 2 Functiile senzoriale si durerea

Functiile !azului si alte functii aferente ,*21-.*22/0
b212 b214 b222 b228 Functiile vazului Functiile structurilor aferente oc6iului !enzatii asociate oc6iului si structurilor aferente @azul si functionari aferente, altele s ecificate si nes ecificate

Functiile auzului si cele !esti*ulare ,*23-.*24/0

b2*2 Functiile auzului 28

b2*4 b232 b238

Functii vestibulare !enzatii asociate cu functiile auzului si cele vestibulare (lte functii s ecificate si nes ecificate ale auzului si vestibulare

Functiile senzoriale aditionale ,*2)-.*22/0

b242 b244 b2B2 b2B4 b2E2 b2E8 Functia gustului Functia mirosului Functia ro rioce tiva Functia tactila Functiile senzoriale legate de tem eratura si de alti stimuli (lte functii senzoriale aditionale s ecificate si nes ecificate

3urerea ,*21-.*21/0
b292 b298 b289 b288 !enzatia de durere (lte senzatia de durere, s ecificate si nes ecificate (lte functii senzoriale si durereri s ecificate Functii senzoriale si durerii nes ecificate

Capitolul 3 4ocea si functiile !or*irii

b*12 b*22 b**2 b*32 b*89 b*88 Functiile vocii Functiile de articulare a sunetelor Fluenta si ritmul functiilor vorbirii Functii de vocalizare alternativa (lte functii s ecificate ale vocii si vorbirii Functii nes ecificate ale vocii si vorbirii

Capitolul 4 Functiile sistemelor cardio!ascular" 5ematolo#ic" imunitar si respirator

Functiile sistemului cardio!ascular ,*41-.*42/0
b312 b314 b322 b328 Functiile inimii Functiile vaselor de s#nge Functiile tensiunii arteriale (lte functii ale sistemului cardiovascular, s ecificate si nes ecificate

Functiile sistemului 5ematolo#ic si sistemului imunitar ,*43-.*43/0

b3*2 b3*4 b3*8 Functii ale sistemului 6ematologic Func"ii ale sistemului imunitar Functiile sistemului 6ematologic si sistemului imunitar, altele s ecificate si nes ecificate

*2

Funciile sistemului respirator ,*44-.*44/0

b332 b334 b338 Func"iile res ira"iei Func"iile muc6ilor res iratori Func"iile sistemului res irator, altele s ecificate i nes ecificate

Functiile si senzatiile aditionale sistemului cardio!ascular si sistemului respirator ,*4)-.*46/0

b342 b344 b3B2 b3B8 b389 b388 Functii res iratorii aditionale Func"iile toleran"ei la efort !enza"ii asociate cu func"iile res iratorii i cardiovasculare Functii si senzatii aditionale sistemului cardiovascular si res irator, altele s ecificate si nes ecificate Functii ale sistemelor cardiovascular, 6ematologic, imunitar si res irator, altele s ecificate Functii ale sistemelor cardiovascular, 6ematologic, imunitar si res irator, nes ecificate

Capitolul ) Functii ale sistemelor di#esti!e" meta*olic si endocrin

Functiile aferente sistemului di#esti! ,*)1-.*)3/0
b412 b414 b422 b424 b4*2 b4*4 b4*8 Functiile ingestiei Func"iile digestive, Func"ii de asimilare Func"iile defeca"iei Func"iile de men"inere a greut"ii !enza"ii asociate cu sistemul digestive !enza"ii asociate cu sistemul digestiv, altele s ecificate i nes ecificate

Funcii le#ate de meta*olism $i de sistemul endocrin ,*)4-.*))/0

b432 b434 b442 b444 b448 b489 b488 Func"iile metabolice generale Func"iile de ec6ilibru al electroli"ilor, mineralelor i a ei Functiile termoreglarii Func"iile glandelor endocrine Func"ii legate de metabolism i sistemul endocrin, altele s ecificate i nes ecificate Func"iile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, altele s ecificate Func"iile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, nes ecificate

Capitolul 6 Functiile uro#enitale si de reproducere

Functiile urinare ,*61-.*63/0
bB12 bB22 bB*2 Func"iile e,cretiei urinei Func"iile actului de urinare !enza"ii asociate cu func"iile urinare *1

bB*8

Func"iile urinare, altele s ecificate i nes ecificate

Funciile #enitale $i reproducti!e ,*64-.*62/0

bB32 Func"iile se,uale bB42 Func"iile menstrua"iei bBB2 Functiile rocreatiei bBE2 !enza"ii asociate cu func"iile genitale i re roductive bBE8 !enza"ii asociate cu func"iile genitale i re roductive, altele s ecificate i nes ecificate bB89 Func"iile urogenitale i re roductive, altele s ecificate bB88 Func"iile urogenitale i re roductive, nes ecificate

Capitolul 2 Functiile enuromusculosc5eletice si ale miscarilor aferente

Funciile articulaiilor $i oaselor ,*21-.*22/0
bE12 bE14 bE22 bE28 Func"iile mobilit"ii articula"iilor Func"iile stabilit"ii articula"iilor Func"iile mobilit"ii oaselor Func"iile mobilit"ii oaselor, altele s ecificate i nes ecificate

Funciile mu$c5ilor ,*23-.*24/0

bE*2 bE*4 bE32 bE38 Functiile de utere a musc6ilor Func"iile tonusului muscular Functii de anduranta musculara Functiile musc6ilor, altele s ecificate si nes ecificate

Functiile mi$crii ,*2)-.*21/0

bE42 bE44 bEB2 bEB4 bEE2 bE92 bE98 bE89 bE88 Functiile refle,elor motorii Functiile reac"iilor de miscare involuntara Controlul functiilor miscarilor voluntare Functiile miscarilor involuntare Functiile ti urilor de mers !enzatii legate de functiile musc6ilor si miscarii Functiile miscarii, alte s ecificate si nes ecificate Functii neuromusculosc6eletale si functii legate de miscare, altele s ecificate Functii neuromusculosc6eletale si functii legate de miscare, nes ecificate

Capitolul 1 Functiile pielii si a altor structuri aferente pielii

*2

Functiile pielii ,*11-.*14/0

b912 b922 b9*2 b932 b938 Functiile de rotectie a ielii Functiile re aratorii ale ielii (lte functii ale ielii !enzatii legate de iele Functiile ielii, altele s ecificate si nes ecificate

Functiile parului si un#5iilor ,*1)-.*16/0

b942 b9B2 b9B8 b989 b988 Functiile arului Functiile ung6iilor Functiile arului si ung6iilor, altele s ecificate si nes ecificate Functiile ielii si a structurilor aferente ielii, altele s ecificate Functiile ielii si ale structurilor aferente ielii, nes ecificate

**

S$) C$ )I'# O)G"!ISM ' I Capitolul 1 Structurile sistemului ner!os

s112 s122 s1*2 s132 s142 s189 s188 !tructura creierului 0aduva s inarii si structurile aferente !tructura meningelui !tructura sistemului nervos sim atic !tructura sistemului nervos arasim atic !tructura sistemului nervos, altele s ecificate !tructura sistemului nervos, nes ecificate

Capitolul 2 7c5iul" urec5ea si structurile aferente

s212 s222 s2*2 s232 s242 s2B2 s289 s288 !tructura orbitelor !tructura globului ocular !tructurile din jurul oc6iului !tructura urec6ii e,terne !tructura urec6ii mediane !tructura urec6ii interne Oc6iul, urec6ea i structurile aferente, altele s ecificate Oc6iul, urec6ea i structurile aferente, nes ecificat

Capitolul 3 Structurile care inter!in in !oce si !or*ire

s*12 s*22 s**2 s*32 s*89 s*88 !tructura nasului !tructura cavit"ii bucale !tructura faringelui !tructurea laringelui (lte structuri care intervin 'n voce i vorbire, s ecificate (lte structuri care intervin 'n voce i vorbire, nes ecificate

Capitolul 4 Structurile sistemelor cardio!ascular" imunitar si respirator

*3

s312 s322 s3*2 s389 s388

!tructura sistemului cardiovascular !tructura siatemului imunitar !tructura sistemului res irator (lte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i res irator, s ecificate (lte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i res irator, nes ecificate

Capitolul ) Structurile le#ate de sistemele di#esti!" meta*olic si endocrin

s412 s422 s4*2 s432 s442 s4B2 s4E2 s492 s489 s488 !tructura glandelor salivare !tructura esofagului !tructura stomacului !tructura intestinului !tructura ancreasului !tructura ficatului !tructura vezicii biliare i canalele biliare !tructura glandelor endocrine !tructuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, altele s ecificate !tructuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, nes ecificate

Capitolul 6 Structurile le#ate de sistemele #enito.urinar si reproducti!e

sB12 sB22 sB*2 sB89 sB88 !tructura sistemului urinar !tructura bazinului !tructura sistemului re roductiv (lte structuri legate de sistemele genital +urinare i re roductive, s ecificate (lte structuri legate de sistemele genital +urinare i re roductive nes ecificate

Capitolul 2 Structurile le#ate de miscare

sE12 sE22 sE*2 sE32 sE42 sEB2 sEE2 sE89 sE88 !tructura ca ului i a regiunii g#tului !tructura regiunii umrului !tructura e,tremit"ii su erioare !tructura regiunii elviene !tructura e,tremit"ii inferioare !tructura trunc6iului !tructuri sc6eleto+musculare adiavente, legate de micare (lte structuri legate de micare, s ecificate (lte structuri legate de micare, nes ecificate

Capitolul 1 Pielea si structurile aferente pielii

s912 !tructura zonelor ielii *4

s922 s9*2 s932 s989 s988

!tructura glandelor ielii !tructura ung6iilor !tructura rului Pielea i structuri aferente ielii, altele s ecificate Pielea i structuri aferente ielii, nes ecificate

"C$I&I$"$I'# SI .")$ICI.")#" Capitolul 1 In!atarea si aplicarea cunostintelor

8(periente senzoriale cu scop ,d11-.d12/0
d112 d114 d122 d128 Crmaritul cu rivirea (scultarea (lte e, eriente senzoriale cu sco :, eriente senzoriale cu sco , altele s ecificate si nes ecificate

9n!atarea de *aza ,d13-.d1)/0

d1*2 d1*4 d132 d134 d142 d144 d148 Co ierea <e etarea .nvatarea cititului .nvatarea scrisului .nvatarea socotitului &ob#ndirea de rinderilor .nvatarea de baza, altele s ecificate si nes ecificate

Aplicarea cunostintelor ,d16-.d12/0

d1B2 d1B* d1BB d1E2 d1E2 d1E4 d1EE d1E8 d189 d188 Concentrarea atentei ;#ndirea Cititul !crisul !ocotitul <ezolvarea de robleme Luarea deciziilor ( licarea cunostintelor, altele s ecificate si nes ecificate .nvatarea si a licarea cunostintelor, altele s ecificate .nvatarea si a licarea cunostintelor, nes ecificate

Capitolul 2 Sarcini si solicitari #enerale

d212 d222 d2*2 d232 d289 d288 .nde linirea unei singure sarcini .nde linirea unor sarcini multi le <ealizarea rogramului zilnic obisnuit ( face fata stresului si altor solicitari si6ologice !arcini si solicitari generale, altele s ecificate !arcini si solicitari generale, nes ecificate

*B

Capitolul 3 Comunicarea
Comunicarea . receptarea ,d31-.d32/0
d*12 d*14 d*22 d*24 d*28 Comunicare cu F rin rece tare de mesaje verbale Comunicare cu F rin rece tare de mesaje non+verbale Comunicarea cu F rin rece tarea mesajelor rin limbajul formal al semnelor Comunicarea cu F rin rece tare de mesaje scrise Comunicare + rece tare, altele s ecificate si nes ecificate

Comunicare . #enerare ,d33-.d34/0

d**2 d**4 d*32 d*34 d*38 @orbirea ;enerarea de mesaje non+verbale Producerea de mesaj 'n limbajul formal al semnelor !crierea mesajelor Comunicarea + generarea, altele s ecificate

Con!ersatia si utilizarea instrumentelor si te5nicilor de comunicare ,d3)-. d36/0

d*42 d*44 d*B2 d*B8 d*89 d*88 Conversatia &iscutia Ctilizarea instrumentelor si te6nicilor de comunicare Conversatia si utilizarea instrumentelor si te6nicilor de comunicare, altele s ecificate si nes ecificate Comunicarea, altele s ecificate Comunicarea, nes ecificate

Capitolul 4 +o*ilitatea
Sc5im*area si mentinerea pozitiei corpului ,d41-.d42/0
d312 d314 d322 d328 !c6imbarea ozitiei de baza a cor ului 0entinerea ozitiei cor ului !c6imbarea locului unei ersoane !c6imbarea si mentinerea ozitiei cor ului, altele s ecificate si nes ecificate

A duce" a deplasa si a manipula o*iecte ,d43-.d44/0

d3*2 d3*4 d332 d334 d338 ( ridica si a duce obiecte &e lasarea obiectelor cu ajutorul e,tremitatile inferioare ale cor ului Folosirea fina a m'inii Folosirea m#inii si bratului ( duce, a de lasa sau a mani ula obiecte, altele s ecificate si nes ecificate

+ersul ,pe :os0 si deplasarea ,d4)-.d46/0

d342 d344 d3B2 d3B4 d3B8 0ersul e jos &e lasarea com le,a &e lasare com le,a 'n F rin diferite locuri &e lasare com le,a folosind ec6i amente 0ersul e jos si de lasarea, altele s ecificate si nes ecificate

*E

3eplasarea cu mi:loace de transport ,d42-.d41/0

d3E2 d3E4 d392 d398 d389 d388 Folosirea mijloacelor de trans ort ( conduce ve6icule ( calari animale entru a se de lasa &e lasarea folosind mijloace de trans ort, altele s ecificate si nes ecificate 0obilitatea, altele s ecificate 0obilitatea, nes ecificate

Capitolul ) Auto.in#ri:irea
d412 d422 d4*2 d432 d442 d4B2 d4E2 d489 d488 ( se s ala .ngrijirea artilor cor ului (+si face toaleta intima ( se imbraca ( m#nca ( bea .ngrijirea sanatatii unui individ (utoingrijirea, altele s ecificate (uto'ngrijirea, nes ecificate

Capitolul 6 4iata domestica

Ac5izitionarea celor necesare ,d61-.d62/0
dB12 dB22 dB28 (c6izitionarea unei locuinte (c6izitionarea de bunuri si servicii (c6izitionarea celor necesare zilnic, altele s ecificate si nes ecificate

Sarcini de #ospodarie ,d63-.d64/0

dB*2 dB32 dB38 Pregatirea m#ncarii ( face treburile casnice !arcini casnice, altele s ecificate si nes ecificate

9n#ri:irea o*iectelor de uz casnic si a:utorul pentru ceilalti ,d6)-.d66/0

dB42 dBB2 dBB8 dB89 dB88 .ngrijirea obiectelor de uz casnic (+i ajuta e ceilalti .ngrijirea obiecteleor din gos odarie si a+i ajuta e ceilalti, altele s ecificate si nes ecificate @iata domestica, alte s ecificate @iata domestica, nes ecificate

Capitolul 2 Interactiunile si relatiile interpersonale

Interactiuni interpersonale #enerale ,d21-.d22/0
dE12 dE22 dE28 dE*2 Interactiuni inter ersonale de baza Interactiuni inter ersonale com le,e (lte interactiuni inter ersonale generale s ecificate si nes ecificate <elationarea cu ersoane necunoscute

'elatii interpersonale particulare ,d23-.d22/0

*9

dE32 dE42 dEB2 dEE2 dEE8 dE89 dE88

<elatii formale <elatii sociale informale <elatii de familie <elatii intime (lte relatii inter ersonale articulare, s ecificate si nes ecificate (lte interactiuni si relatii inter ersonale s ecificate (lte interactiuni si relatii inter ersonale nes ecificate

Capitolul 1 Ariile ma:ore ale !ietii

8ducatia ,d11-.d13/0
d912 d914 d922 d924 d9*2 d9*8 :ducatia informala :ducatia rescolara :ducatia scolara Invatam#ntulul rofessional .nvatam#nt su erior :ducatia, altele s ecificate si nes ecificate

+unca si an#a:area ;n munca ,d14-.d1)/0

d932 d934 d942 d944 d948 Ccenicia $ regatirea entru munca% &ob#ndirea, astrarea si 'ncetarea activitatii la un loc de munca ( avea un serviciu latit ( avea un serviciu ne latit 0unca si angajarea, altele s ecificate si nes ecificate

4iata economica ,d16-.d12/0

d9B2 d9B4 d9E2 d9E8 d989 d988 5ranzactii economice de baza 5ranzactii economice com le,e Inde endenta economica @iata economica, altele s ecificate si nes ecificate (lte arii majore ale vietii, s ecificate (lte arii majore ale vietii, nes ecificate

Capitolul / Comunitatea" !iata ci!ica si sociala

d812 d822 d8*2 d832 d842 d889 d888 @iata comunitara <ecreerea si etrecerea tim ului liber <eligie si s iritualitate &re turile omului @iata olitica si calitatea de cetatean Comunitate, via"a civica i sociala, altele s ecificate Comunitate, via"a civica i sociala, nes ecificate

*8

F"C$O)II "M%I#!$"'I Capitolul 1 Produse si te5nolo#ii

e112 e114 e122 e124 e1*2 e1*4 e132 e134 e142 e144 e1B2 e1B4 e189 e188 Produse sau substan"e entru consum ersonal Produse si te6nologii entru uz ersonal 'n via"a cotidian Produse si te6nologii entru mobilitate si trans ort ersonal 'n interior si 'n e,terior Produse si te6nologii de comunicare Produse si te6nologii entru educa"ie Produse si te6nologii entru locul de munc Produse si te6nologii entru cultur, recreere si s ort Produse si te6nologii entru racticarea religiei si s iritualita"ii Produse si te6nologii de roiectare si construc"ie a cladirilor de uz ublic Produse si te6nologii de roiectare si constructie a cladirilor de uz rivat Produse si te6nologii de amenajare a terenurilor 1unuri (lte roduse si te6nologii, s ecificate (lte roduse si te6nologii, nes ecificate

Capitolul 2 +ediul natural si sc5im*arile facute de om asupra mediului

e212 e214 e222 e224 e2*2 e2*4 e232 e234 e242 e244 e2B2 e289 e288 ;eografia fizica Po ulatia Flora si fauna Clima :venimente naturale :venimente cauzate de om Lumina !c6imbari legate de tim !unetul @ibratii Calitatea aerului !c6imbari naturale si facute de m#na omului asu ra mediului 'nconjurator, altele s ecificate !c6imbari naturale si facute de m#na omului asu ra mediului 'nconjurator, altele s ecificate, nes ecificate

32

Capitolul 3 Spri:in si relatii

e*12 e*14 e*22 e*24 e**2 e**4 e*32 e*34 e*42 e*44 e*B2 e*89 e*88 Familia imediata Familia largita Prieteni Cunostinse, colegi, vecini si membri ai comunitatii Persoane cu functii de conducere Persoane 'n functii de subordonare .nsotitori si asistenti ersonali Persoanele necunoscute (nimale domestice Profesionisti 'n domeniul sanatatii (lti rofesionisti ! rijin si relatii, altele s ecificate ! rijin si relatii, nes ecificate

Capitolul 4 Atitudini
e312 e314 e322 e324 e3*2 e3*4 e332 e*34 e342 e344 e3B2 e3B4 e389 e388 (titudini individuale ale membrilor familiei imediate (titudini individuale ale membrilor familiei largite (titudini individuale ale rietenilor (titudini individuale ale cunotin"elor, colegilor, vecinilor i membrilor comunita"ii (titudini individuale ale ersoanelor 'n func"ii de conducere (titudini individuale ale ersoanelor 'n func"ii subordonate (titudini individuale ale 'ngrijitorilor si asitentilor ersonali (titudini individuale ale ersoanelor necunoscute (titudini individuale ale rofesionitilor din domeniul sanata"ii (titudini individuale ale rofesionitilor din domenii cone,e sanata"ii (titudini ale societa"ii Dorme, ractici i ideologii sociale (lte atitudini, s ecificate (lte atitudini, nes ecificate

31

Capitolul ) Ser!icii" sisteme si politici

e412 e414 e422 e424 e4*2 e4*4 e432 e434 e442 e444 e4B2 e4B4 e4E2 e4E4 e492 e494 e482 e484 e489 e488 !ervicii, sisteme and olitici entru roducerea de bunuri de consum !ervicii, sisteme si olitici de ar6itectura si constructii !ervicii, sisteme si olitici entru s atii desc6ise !ervicii, sisteme si olitici de locuinte !ervicii, sisteme si olitici entru utilitati !ervicii, sisteme i olitici de comunica"ii !ervicii, sisteme si olitici de trans ort !ervicii, sisteme si olitici de rotectie civila !ervicii, sisteme si olitici legale $juridice% !ervicii, sisteme si olitici de asociatii si organizatii !ervicii, sisteme si olitici entru media !ervicii, sisteme si olitici economice !ervicii, sisteme si olitici de asigurari sociale !ervicii, sisteme si olitici generale de su ort social !ervicii, sisteme si olitici de sanatate !ervicii, sisteme si olitici de educatie si formare !ervicii, sisteme si olitici de munca si angajare 'n munca !ervicii, sisteme si olitici olitice (lte servicii, sisteme si olitici, s ecificate (lte servicii, sisteme si olitici, nes ecificate

32

ICF
Clasificarea detaliata cu definitii
$oate categoriile din clasificare cu definitiile lor si cu includerile si eCcuderile din aceste categorii

3*

F !C$II'# CO). ' I

/efiniii$ Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psi0ologice' Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative. Calificative Calificativul generic e o scala negativa folosita entru a indica intinderea sau magnitudinea unei afectari) ,,,.2 DICI o afectare ,,,.1 afectare COO(<P ,,,.2 afectare 0O&:<(5P ,,,.* afectare !:@:<P ,,,.3 afectare 5O5(LP ,,,.9 nu se men"ioneaz ,,,.8 nu e cazul $ine,istent, absent, neglijabilN% $uoar, sczut$%, N% $mediu, destul deN% $ridicat, e,trem de N.% $'n totalitate, N% 2 A 3M 4 A 23M 24 A 38M 42 A 84M 8B A 122M

Pentru acele cazuri 'n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau entru care e,ist alte standarde dis onibile entru a califica afectarile cor ului este us la dis ozi"ie o gam larg de e, rimare rocentual. &e e,em lu, dac se men"ioneaz >nici o afectare? sau >afectare total?, codificarea ofer o marj de eroare de #n la 4M. O >afectare moderat? este definit 'n a doua jumtate a tim ului sau 'n a doua jumtate a scalei care cores unde afectarii totale. (ceste rocente se vor calibra 'n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori rocentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, rocedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate rin activitati de cercetare. Pentru e, licatii su limentare rivind conventiile de codificare din ICF, vezi (ne,a 2.

33

Ca*itolul 1 F !C$II'# M#!$"'#

(cest ca itol este des re functile creierului) at#t functiile mentale globale, cum sunt functiile constiintei, energiei si miscarii, recum si functiile mentale s ecifice recum memoria, limbajul si calculul.

Functionari mentale #lo*ale ,*11-.*13/0

b11D Functiile constiintei Functiile mentale generale ale starii de constiinta si vigilitate incluzand claritatea si continuitatea starii de veg6e. *nclud$ functiile starii de constiinta, continuitatea si calitatea constiintei3 pierderea constiintei, starea de coma, starile vegetative, fugile, starile de transa, starile de posesie, modificari constiintei induse de consumul de droguri, deliriul, stuporul 4,clud$ functiile de orientare (b!!#'3 functiile energiei si impulsului (b!%5'3 functiile somnului (b!%#' b11DD Starea de constiinta Functiile mentale care atunci c#nd sunt modificate genereaza stari cum sunt 'ncetosarea constiintei, stu oare sau coma. b11D1 Continuitatea constiintei Functiile mentale ce sustin starea de constiinta, de vigilitate si de veg6e si care, daca sunt 'ntreru te, ot genera stari de fuga, transa sau alte stari similare. b11D2 Calitatea constiintei Functiile mentale care daca se modifica induc modificari ale starii de veg6e, de vigilitate si de rece tivitate constienta, cum sunt starile modificate induse de consumul de droguri sau de delirium b11D? b11DB "lte functii s*ecificate ale constiintei Functii nes*ecificate ale constiinte

b110 Functiile de orientare Functii mentale generale de cunoastere si stabilire a relatiei 'n ra ort sine, cu altii, cu tim ul si cu mediul 'nconjurator

34

*nclud$ functii de orientare +n timp, spatiu si la persoana3 orientare +n raport cu sine si cu ceilalti3 dezorientare +n timp, spatiu si la persoana 4,clud$ functiile constiintei (b!!5'3 functiile atentiei (b!#5'3 functiile memoriei (b!##' b110D Orientarea ;n ti/* Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o ersoana a succesiunii zi F noa te, a datei, lunii si anului. Orientarea ;n s*atiu Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o ersoana a locului 'n care se afla, cum sunt mediul din imediata a ro iere, orasul sau tara. Orientarea la *ersoana Functionari mentale care genereaza constientizarea de catre o ersoana a ro riei identitati si a celorlalte ersoane din jurul sau. b1102D b11021 Orientarea fata de *ro*ria *ersoana Functiile mentale care genereaza constiinta ro riei identitati Orientarea ;n ra*ort cu ceilalti Functiile mentale care genereaza constiinta identitatii celorlalti indivizi din ambianta imediata. "lte functii s*ecificate ale orientarii la *ersoana Functii nes*ecificate ale orientarii la *ersoana

b1101

b1102

b1102? b1102B b110? b110B

"lte functii s*ecificate ale orientarii "lte functii nes*ecificate ale orientarii

b11> Functii intelectuale Functii mentale generale, necesare entru a 'ntelege si integra constructiv diverse functii mentale, inclusiv toate functiile cognitive si dezvoltarea acestora e 'ntreaga durata a vietii. *nclud$ functii ale dezvoltarii intelectuale3 retardarea intelectuala, retardarea mentala, dementa 4,clud$ functiile memoriei (b!##'3 functiile g1ndirii (b!65'3 functiile cognitive de nivel superior (b!6#' b122 Functii *siEosociale globale Functii mentale generale, asa cum ele se dezvolta e 'nteaga durata a vietii, necesare entru 'ntelegerea si integrarea constructiva a functiilor mentale care au ca

3B

rezultat formarea de de rinderi inter ersonale necesare entru stabilirea de interactiuni sociale reci roce, at#t 'n ceea ce riveste sensul, c#t si sco ul . *nclud$ functii ca cele prezente +n autism

b12: Functii ale te/*era/entului si *ersonalitatii Functiilei mentale globale ale felului constitutional a individului de a reactiona 'n mod articular la situatii, inclusiv setul de caracteristici mentale care 'l deosebesc e individ de ceilalti indivizi. *nclud$ functiile de e,trovertire, introvertire, caracterul placut, constiinciozitatea, stabilitatea psi0ica si emotionala si desc0iderea catre e,perienta3 optimismul3 cautarea noului3 +ncrederea3 onestitatea3 4,clude$ functiile intelectuale (b!!7'3 functiile impulsurilor de energie (b!%5'3 functiile psi0omotorii (b!#7'3 functiile emotionale (b!7)' b12:D #Ctrovertirea Functiile mentale care genereaza inclinatia ersonala s re a fi desc6is, sociabil si demonstrativ, ca o usa tendintei de a fi timid, retras si in6ibat. Caracterul *lacut Functii mentale care genereaza inclinatia ersonala s re a fi coo erant, rietenos si conciliant, o usa tendintei de a fi ne rietenos, 'n contradictoriu si sfidator. Constiinciozitatea Functii mentale care genereaza inclinatia ersonala s rea a fi 6arnic, metodic si scu ulos ca o use functiilor mentale care genereaza 'nclinatia de a fi lenes, ires onsabil si de a nu ins ira 'ncredere. Stabilitatea *siEica Functiile mentale care genereaza inclinatia ersonala s re a fi ec6ilibrat, calm si cu sta #nire de sine, ca o usa tendintei de a fi iritabil, nelinistiti, ne6otar#t, ca ricios. DescEiderea catre eC*erienta Functiile mentale care genereaza inclinatia ersonala s re a fi curios, imaginativ, iscoditor, si 'n cautare de e, eriente, ca o usa tendintei de a fi inactiv, neatent si ine, resiv emotional. O*ti/is/ul Functiile mentale care genereaza inclinatia ersonala s re a fi vesel, lin de viata, 'ncrezator ca o usa tendintei de a fi trist, abatut si deznadajduit. @ncrederea

b12:1

b12:2

b12:(

b12:0

b12:6

b12::

3E

Functiile mentale care genereaza inclinatia ersonala s re a fi curajos, 'ncrezator 'n sine si ozitiv, ca o usa tendintei de a fi timid, nesigur si retras. b12:> Onestitatea Functii mentale care genereaza inclinatia ersonala s re a fi de 'ncredere si rinci ial, ca o usa tendintei de a fi antisocial si nesincer. "lte functii s*ecificate ale te/*era/entului si *ersonalitatii Functii nes*ecificate ale te/*era/entului si *ersonalitatii

b12:? b12:B

b1(D Functii ale energiei si i/*ulsului Functii mentale generale ale mecanismelor fiziologice si si6ologice care determina un individ sa se 'ndre te catre satisfacerea unor nevoi s ecifice si sco uri generale, 'n mod ersistent. *nclud$ functii ale nivelului energetic, motivatiei, apetitului, poftelor, (inclusiv pofta pentru substante de care se poate face abuz' si control al impulsurilor 4,clud$ functiile cunostiintei, (b!!5'3 functiile temperamentului si personalitatii (b!)6'3 functiile somnului (b!%#'3 functiile psi0omotorii (b!#7'3 functiile emotionale (b!7)' b1(DD b1(D1 !ivelul energetic Functiile mentale care genereaza vigoarea si vitalitatea. Motivatia Functiile mentale care genereaza stimulentul de a actiona- forta im ulsului constient sau inconstient entru actiune. "*etitul Functii mentale care genereaza o dorinta sau o ornire naturala, 'n s ecial dorinta naturala si recurenta de a m#nca si a bea. .ofta Functii mentale care genereaza dorinta uternica de a consuma substante, inclusiv substante de care se oate abuza. Controlul i/*ulsului Functii mentale care regleaza si rezista la dorintele uternice si neaste tate de a face ceva anume. "lte functii s*ecificate ale energiei si i/*ulsului Functii nes*ecificate ale energiei si i/*ulsului

b1(D2

b1(D(

b1(D0

b1(D? b1(DB

b1(0 Functiile so/nului Functiile mentale generale de des rindere fizica si mentala eriodica, reversibila si selectiva a unui individ de mediul curent 'nsotita de modificari fiziologice caracteristice.

39

*nclude$ functiile cantitati somnului, adormirii, mentinerii si calitatii somnului3 functii care implica ciclul somnului, cum in insomnie, 0ipersomnie si narcolepsie 4,clud$ functiile constiintei (b!!5'3 functiile energiei si impulsului (b!%5'3 functiile atentiei (b!#5'3 functiile psi0omotorii (b!#7'

b1(0D

Cantitatea de so/n Functiile mentale 'nsemn#nd tim ul etrecut 'n starea de somn e durata unui ciclu sau ritm diurn "dor/irea Functiile mentale care genereaza trecerea de la starea de veg6e la somn. Mentinerea so/nului Functiile mentale care sustin starea de somn. Calitatea so/nului Functiile mentale care genereaza somnul natural ce determina odi6na fizica si mentala o tima si rela,area. Functiile care i/*lica ciclul de so/n Functii mentale care genereaza un somn cu miscari oculare ra ide $0<O% $asociat cu vise% si somn fara miscari oculare ra ide $F0<O% $caracterizat rin conce tul traditional al somnului ca erioada de activitate fiziologica si si6ologica scazuta%. "lte functii s*ecificate ale so/nului Functii nes*ecificate ale so/nului

b1(01 b1(02 b1(0(

b1(00

b1(0? b1(0B

b1(B "lte functii /entale globale, s*ecificate si nes*ecificate

Functiile mentale specifice ,*14-.*11/0

b10D Functiile atentiei Functiile mentale s ecifice de concentrare asu ra unui stimul e,tern sau a unei e, eriente interioare, entru o erioda de tim data. *nclud$ functiile atentiei sustinute, sc0imbarea atentiei, atentie profunda, atentie distributiva, concentrare, distractibilitate 4,clude$ functiile constiintei (b!!5'3 functiile energiei si impulsului (b!%5'3 functiile somnului (b!%#' 3 functiile memoriei (b!##'3 functiile psi0omotorii (b!#7'3 functiile perceptuale (b!76' b10DD Sustinerea atentiei Functiile mentale care genereaza concentrarea e o erioada de tim data 38

b10D1

ScEi/barea atentiei Functiile mentale care ermite sc6imbarea concentrarii atentiei de la un stimul la altul. "tentie distributive Functiile mentale care ermite concentrarea e doi sau mai multi stimuli in acelasi tim . "tentie co/una Functii mentale care ermit concentrarea a doua sau mai multe ersoane asu ra aceluiasi stimul, de e,em lu, un co il si un adult concentr#ndu+si atentia 'm reuna asura unei jucarii. "lte functii s*ecificate ale atentiei Functii nes*ecificate ale atentiei

b10D2

b10D(

b10D? b10DB

b100 Functiile /e/oriei Functiile mentale s ecifice de 'nregistrare si stocare a informatiei si utilizare a acesteia c#nd este necesar. *nclud$ functii ale memoriei de scurta durata si de lunga durata, ale memoriei imediate, recente si +ndepartate3 capacitatea memoriei3 recuperarea datelor din memorie3 reamintirea3 functii utilizate +n reamintire si +nvatare ca +n cazul amneziei nominale, selective si disociative 4,clud$ functiile constiintei (b!!5'3 functiile orientarii (b!!#'3 functiile intelectuale (b!!7'3 functiile atentiei (b!#5'3 functiile perceptuale (b!76'3 functiile g1ndirii (b!65'3 functiile cognitive de nivel superior (b!6#'3 functiile mentale ale limba8ului (b!68'3 functiile de calcul (b!7)' b100D Me/oria de scurta durata Functiile mentale ce genereaza de ozitarea 'n memorie a informatiei, tem orar si fragmentar, tim de a ro,imativ *2 de secunde du a care informatia se ierde daca nu este consolidata 'n memoria de lunga durata. Me/oria de lunga durata Functii mentale care genereaza un sistem al memoriei ce ermite stocarea e termen lung a informatiei din memoria de scuta durata c#t si memorarea autobiografica a evenimentelor din trecut si memoria semantica legata de limbaj si realitate . )e/e/orarea Functiile mentale s ecifice ale rememorarii informatiei stocate 'n memoria de lunga durata si aducerii acesteia in actualitate. "lte functii s*ecificate ale /e/oriei Functii nes*ecificate ale /e/oriei

b1001

b1002

b100? b100B

42

b10> Functii *siEo/orii Functiile mentale s ecifice de control at#t asu ra evenimentelor motorii c#t si asu ra celor si6ice de la nivelul cor ului. *nclud$ functiile controlului psi0omotor cum sunt lentoarea psi0omotorie, e,citatia si agitatia, adoptarea unei posturi, catatonia, negativismul, ambitendenta, ecopra,ia si ecolalia3 calitatea functiei psi0omotorii. 4,clud$ functiile constiintei (b!!5'3 functiile de orientare (b!!#'3 functiile intelectuale (b!!7'3 functiile energie si impuls (b!%5'3 functiile (b!#5'3 functiile mentale de limba8 (b!67'3 functiile mentale ale succesiunii miscarilor comple,e (b!76' b10>D Controlul *siEo/otor Functiile mentale care regleaza ra iditatea com ortamentului sau tim ul de ras uns care im lica at#t com onente motorii c#t si si6ice, ca de e,em lu, 'ntreru erea controlului care genereaza lentoarea si6omotorie $vorbire si miscare greoaie- diminuarea gesticii si s ontaneitatii% sau e,citatia si6omotorie $com ortament si activitate cognitiva e,agerata, de obicei ne roductiva si deseori ca ras uns la o tensiune interioara, de e,em lu mersul e v#rfuri, rasucitul m#inilor, agitatia sau nelinistea% Calitatea functiilor *siEo/otorii Functii mentale care genereaza un com ortament non+verbal, 'ntr+o succesiune si cu subcom onentele sale adecvate, de e,em lu coordonarea m#na + oc6i sau mersul. "lte functii *siEo/otorii s*ecificate Functii *siEo/otorii nes*ecificate

b10>1

b10>? b10>B

b162 Functii e/otionale Functii mentale s ecifice referitoare la sentimente si com onentele afective ale roceselor mintii. *nclud$ functii de adecvabilitate a emotiilor, reglarea si varietatea emotiilor3 afect3 tristete, fericire, dragoste, teama, furie, ura, +ncordare, an,ietate, bucurie, suparare, labilitatea emotionala3 aplatizare afectiva. 4,clud$ functiile de temperament si personalitate (b!)6'3 functiile energiei si impulsului (b!%5'

41

b162D

"decvarea e/otiei Functii mentale ce genereaza congruenta sentimentului sau afectului cu situatia, de e,em lu fericire la rimirea unei vesti bune. )eglarea e/otiei Functiile mentale care controleaza e, erienta si manifestarea afectiunii &arietatea e/otiilor Functiile mentale care genereaza s ectrul de trairi ale afectului sau sentimentelor, cum sunt dragostea, ura, an,ietatea, su ararea, bucuria, teama si furia. "lte functii s*ecificate ale e/otiilor Functii e/otionale nes*ecificate

b1621

b1622

b162? b162B

b16: Functii *erce*tuale Functiile mentale s ecifice de recunoastere si inter retare a stimulului senzorial. *nclud$ functii ale perceptiei auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile si vizuo& spatiale, ca de e,emplu 0alucinatiile sau iluzia 4,clud$ functiile constiintei (b!!5'3 functiile de orientare (b!!#'3 functiile atentiei (b!#5'3 functiile memoriei (b!##'3 functiile mentale de limba8 (b!67'3 vazul si functiile aferente acestuia (b)!5&b))"'3 auzul si functiile vestibulare (b)%5& b)#"'3 functiile senzoriale aditionale (b)75&b)7"' b16:D .erce*tia auditiva Functiile mentale im licate 'n discriminarea sunetelor, tonurilor, intensitatilor si a altor stimuli acustici. .erce*tia vizuala Functiile mentale im licate 'n discriminarea formei, dimensiunii, culorii si a altor stimuli vizuali. .erce*tia olfactiva Functiile mentale im licate 'n distingerea diferentelor de miros. .erce*tia gustative Functiile mentale im licate 'n distingerea diferentelor de gust, ca de e,em lu stimuli dulci, acri, sarati sau amari, detectati cu ajutorul limbii . .erce*tia tactila Functii mentale im licate in distingerea diferentelor in te,tura recum stimuli de netezime sau as rime, detectati rin i ait .erce*tia vizuo s*atiala

b16:1

b16:2 b16:(

b16:0

b16:6

42

Functiile mentale im licate 'n distingerea rin vaz a ozitiei relative a obiectelor 'n mediu sau 'n ra ort cu individul 'n cauza. b16:? b16:B "lte functii *erce*tuale s*ecificate Functii *erce*tuale nes*ecificate

b1:D Functiile gFndirii Functii mentale s ecifice referitoare la com onenta ideatica a g#ndirii. *nclud$ functii ale ritmului, formei, controlului si continutului g1ndirii 3 functii ale g1ndirii directionate catre un scop, functii ale g1ndirii ne&directionate catre un scop, functii ale g1ndirii logice, de e,emplu, presiunea g1ndirii, zborul gandirii, g1ndirea bloc, incoerenta g1ndirii, tangentialitatea, circumstantialitatea, delirurile, obsesiile si compulsiile 4,clud$ functiile intelectuale (b!!7'3 functiile memoriei (b!##'3 functiile psi0omotorii (b!#7'3 functiile perceptuale (b!76'3 functiile cognitive de nivel suprior (b!6#'3 functiile mentale de limba8 (b!67'3 functiile de calcul (b!7)' b1:DD b1:D1 )it/ul gFndirii Functiile mentale care guverneaza viteza rocesului de g#ndire. For/a gFndirii Functiile mentale care organizeaza rocesul de g#ndire, 'n functie de coerenta si logica aferenta. *nclud$ afectari precum perseverare ideationala, tangentialitate si circumstantialitate b1:D2 Continutul gFndirii Functiile mentale ce constau 'n idei e,istente 'n rocesul de g#ndire si care sunt conce tualizate. *nclud$ afectari precum delirurilei, idei de somatizare si de supraevaluare b1:D( Controlul gFndirii Functiile mentale care asigura control volitiv asu ra g#ndirii si sunt recunoscute ca atare de catre individ. *nclud$ ruminatiile, obsesia, raspandirea gandirii si insertia gandirii b1:D? b1:DB "lte functii s*ecificate ale gandirii Functii ale gFndirii nes*ecificate

4*

b1:0 Functiile cognitive de nivel su*erior Functiile mentale s ecifice care de ind 'n s ecial de lobii frontali ai creierului, inclusiv com ortamentele com le,e directionate catre un sco , cum sunt luarea deciziilor, g#ndirea abstracta, lanificarea si realizarea lanurilor, fle,ibilitatea mentala si decizia care com ortamente sunt adecvate si 'n ce situatii, functii deseori numite ca functii e,ecutive. *nclud$ functiile de abstractizare si organizare a ideilor, gestionarea timpului, introspectia si 8udecata3 formarea de concepte, categorizarea si fle,ibilitatea cognitive 4,clud$ functiile memoriei (b!##'3 functiilee g1ndirii (b!65'3 functiile mentale de limba8 (b!67'3 functiile de calcul (b!7)' b1:0D "bstractizarea Functiile mentale de creare a ideilor generale, calitatilor sau caracteristicilor distincte a realitatilor concrete, obiectelor s ecifice sau as ectelor reale. Organizarea si *lanificarea Functiile mentale de coordonare a artilor dintr+un 'n 'ntreg, de sistematizare- functiia mentala im licata 'n crearea unei metode de lucru sau actiune. . Manage/entul ti/*ului Functiile mentale de ordonare a evenimentelor 'ntr+o succesiune cronologica, cu alocare de tim e evenimente si activitati FleCibilitatea cognitive Functiile mentale de sc6imbare de strategii, sau de sc6imbare a aranjarii mentale, asa cum se intam la 'n s ecial 'n rezolvarea de robleme. Intros*ectia Functiile mentale de constientizare si 'ntelegere de sine si a ro riului com ortament. Audecata Functiile mentale ce intervin 'n discriminarea dintre si 'n evaluarea diferitelor o tiuni, ca de e,em lu 'n formarea de o inii. )ezolvarea de *roble/e

b1:01

b1:02

b1:0(

b1:00

b1:06

b1:0:

43

Functiile mentale de identificare, analiza si integrare a informatiei incongruente sau contradictorii 'ntr+o solutie. b1:0? b1:0B "lte functii cognitive de nivel su*erior s*ecificate Functii cognitive de nivel su*erior nes*ecificate

b1:> Functiile /entale ale li/baGului Funtiile mentale s ecfice de recunoastere si utilizare a semnelor, simbolurilor si a altor com onente ale unui limbaj . *nclud$ functiile de receptare si descriere a limba8ului scris, vorbit sau a altor forme de limba8 cum este limba8ul semnelor3 functiile e,presiei scrise, vorbite sau alte forme de limba83 functii lingvistice integrative, vorbite si scrise, ca cele implicate +n receptare, e,primare, afazia de conducere, 9roca sau :ernic;e. 4,clud$ functiile atentiei, (b!#5'3 functiile memoriei (b!##'3 functiile perceptuale (b!76'3 functiile g1ndirii (b!65'3 functiile cognitive la nivel superior (b!6#'3 functiile de calcul (b!7)'3 functiile mentale ale miscarilor comple,e (b!76'3 Capitolul )$ Functiile Senzoriale si /urerea3 Capitolul %$ -ocea si Functiile -orbirii b1:>D )ece*tarea li/baGului Functiile mentale s ecifice de decodificare a mesajelor vorbite, scrise sau a altor forme de limbaj, ca de e,em lu limbajul semnelor, entru a obtine 'ntelesul acestora. b1:>DD )ece*tarea li/baGului vorbit Functiile mentale de decodificare a mesajelor vorbite entru a obtine 'ntelesul acestora . )ece*tarea li/baGului scris Functiile mentale de decodificare a mesajelor scrise entru a obtine 'ntelesul acestora . )ece*tare li/baGului se/nelor Functiile mentale de decodificare a mesajelor 'n limbaje care utilizeaza semne gesticulate cu m#na sau alte miscari, entru a obtine 'ntelesul acestora. "lte rece*tari s*ecificate ale li/baGului )ece*tarea li/baGului, nes*ecificate

b1:>D1

b1:>D2

b1:>D? b1:>DB b1:>1

#C*ri/area li/baGului Functiile mentale s ecifice necesare entru a genera mesaje cu sens, 'n limbaj verbal, scris, al semnelor sau 'n alte forme de limbaj.

44

b1:>1D

#C*ri/area ;n li/baG vorbit Functiile mentale necesare entru a genera mesaje vorbite cu sens. #C*ri/area ;n li/baG scris Functiile mentale necesare entru a genera mesaje scrise cu sens . #C*ri/area ;n li/baGul se/nelor Functiile mentale necesare entru a genera mesaje cu sens 'n limbaje care utilizeaza gesturi facute cu m#inile sau alte miscari. "lte eC*ri/arii s*ecificate ale li/baGului #C*ri/ari nes*ecificate ale li/baGului

b1:>11

b1:>12

b1:>1? b1:>1B b1:>2

Functiile li/baGului integrative Functiile mentale care organizeaza 'ntelesul semnatic si simbolic, structura gramaticala si ideile entru a genera mesaje 'n limbaj verbal, scris sau 'n alte forme de limbaj. "lte functii /entale s*ecificate ale li/baGului Functii /entale nes*ecificate ale li/baGului

b1:>? b1:>B

b1>2 Functiile de calcul Functiile mentale s ecifice de determinare, a ro,imare si mani ulare a simbolurilor si rocedeelor. *nclud$ functiile de adunare, scadere si alte calcule matematice simple3 functii ale operatiilor matematice comple,e 4,clud$ functiile atentiei (b!#5'3 functiile memoriei (b!##'3 functiile g1ndirii (b!65'3 funtiile cognitive de (de' nivel superior (b!6#'3 functiile mentale ale limba8ului (b!67' b1>2D O*eratii de calculul si/*lu Functiile mentale de calcul cu numere, cum sunt adunarea, scaderea, 'nmultirea si 'm artirea. O*eratii de calcul co/*leC Functiile mentale de trans unere a roblemelor use in cuvinte 'n rocedee aritmetice, de trans unere a formulelor matematice 'n rocedee aritmetice si alte o eratii com le,e cu numere. "lte functii s*ecificate de calcul Functii de calcul, nes*ecificate

b1>21

b1>2? b1>2B

4B

b1>: Functii /entale ale succesiunii /iscarilor co/*leCe Functiile mentale s ecifice ale succesiunii si coordonarii unor miscari com le,e cu sco . *nclud$ afectari ca +n cazul miscarilor ideatice, ideomotorii, de +mbracat, oculomotorii si apra,ia verbala 4,clud$ functiile psi0omotorii (b!#7'3 functiile cognitive la nivel superior (b!6#'3 Capitolul 7$ Functiile neuromusculo& sc0eletale si functiile legate de miscare b1?D Functiile legate de eC*erienta de sine si de ti/* Functiile mentale s ecifice legate de constientizarea de sine, a ro riului cor , a ozitiei ro rii fata de realitatea 'nconjuratoare si de tim . *nclud$ functiile legate de e,perienta de sine, imaginea corpului si de timp. b1?DD #C*erienta de sine Functiile mentale s ecifice de a fi constient fata de ro ria ersoana si de ozitia ro riei ersoane 'n realitatea 'nconjuratoare. *nclud$ afectari cum sunt depersonalizarea si derealizarea b1?D1 I/aginea cor*ului Functiile mentale s ecifice legate de re rezentarea si constientizarea ro riului cor de catre o ersoana *nclud$ afectari ca membrul fantoma si sentimentul de a fi prea gras sau prea slab b1?D2 #C*erienta ti/*ului Functiile mentale s ecifice ale unor e, erienae subiective legate de durata si trecerea tim ului. *nclud$ afectari precum 8amais vu si d<8a vu b1?D? b1?DB "lte functii s*ecificate legate de eC*erienta de sine si a ti/*ului Functii nes*ecificate legate de eC*erienaa de sine si de ti/*

b1?B "lte functii /entale s*ecifice, s*ecificate si nes*ecificate

4E

b1B? "lte functii /entale s*ecificate b1BB Functii /entale nes*ecificate

Ca*itolul 25 F !C$II'# S#!9O)I"'# SI D )#)#"

Prezentul ca itol este des re functiile simturilor, vazului, auzului, gustului si altele, recum si des re senzatia de durere.

Functiile !azului si alte functii aferente ,*21-.*22/0

b21D Functiile vazului Functii senzoriale legate de sesizarea rezentei luminii, de sesizarea formei, ti ului, dimensiunii si culorii stimulilor vizuali. *nclud$ functiile acuitatii vizuale3 functiile c1mpului vizual3 calitatea vederii3 functiile de sesizare a luminii si culorii, acuitatea vizuala de la distanta si de aproape, vederea mono& si bioculara3 calitatea imaginii vizuale3 deficiente ca miopia, 0ipermetropia, astigmatismul, 0emianopsia, tulburarea vederii colorate vedere tubulara, scotom central si periferic, nictalopia si afectarea adaptabilitatii la lumina 4,clud$ functiile perceptuale (b!76' b21DD Functiile acuitatii vizuale Functiile vazului de a sesiza, cu un oc6i sau cu ambii oc6i, forma si conturul, at#t de la distanta c#t si de a roa e. b21DDD "cuitate vizuala bioculara la distanta Functiile vazului de a sesiza, folosind ambii oc6i, dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate la o oarecare distanta de oc6i. "cuitatea vizuala /onoculara la distanta Functiile vazului de a sesiza, folosind fie numai oc6iul st#ng, fie numai oc6iul dre t, dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate la o oarecare distanta de oc6i. "cuitate vizuala bioculara de a*roa*e Functiile vazului, folosind ambii oc6i, de a sesiza dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate a roa e de oc6i.

b21DD1

b21DD2

49

b21DD(

"cuitate vizuala /onoculara de a*roa*e Functiile vazului de a sesiza, folosind fie numai oc6iul dre t, fie numai oc6iul st#ng, dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate a roa e de oc6i.

b21DD? "lte functiile s*ecificate ale acuitatii vizuale b21DDB Functii ale acuitatii vizuale, nes*ecificate

b21D1

Functiile cF/*ului vizual Functiile vazului legate de 'ntreaga zona ce oate fi cu rinsa cu vederea. *nclud$ afectari precum scotomul, vederea tubulara, anopsia

b21D2

Calitatea vederii Functiile vazului care im lica sensibilitatea la lumina, distingerea culorilor, sensibilitatea la contraste, si calitatea globala a imaginii. b21D2D Sensibilitatea la lu/ina Functiile vazului de sesizare a cantitatii minime de lumina $lumina minima% si a diferentei minime de intensitate a luminii $diferenta de lumina% *nclud$ functiile de adpatarea la +ntuneric3 afectarile ca nictalopia, (0iposensibilitate la lumina' si fotofobia (0ipersensibilitate la lumina' b21D21 b21D22 &ederea culorilor Functiile vazului de diferentiere si asociere a culorilor. Sensibilitate la contrast Functiile vazului de se arare a figurii de e un fundal, im lic#nd 'n mod necesar o cantitate minima de luminozitate . Calitatea i/aginii vizuale Functile vazului ca im lica calitatea imaginii. *nclud$ afectarile ca +n cazul vederii refle,iilor, afectarea calitatii imaginii (corpuri flotante sau voalate', distorsiuni ale imaginii si a vederii de stele sau de fulgeraturi b21D2? b21D2B "lte calitati s*ecificate ale vederii Calitatea vederii, nes*ecificata

b21D2(

b21D? b21DB

"lte functii s*ecificate ale vazului "lte functii nes*ecificate ale vazului

48

b216 Functiile structurilor aferente ocEiului Functiile structurilor in si din jurul oc6iului care faciliteaza functiile vazului. *nclud$ functiile musc0ilor interni ai oc0iului, pleoapa, musc0ii e,terni ai oc0iului, inclusiv miscarile involuntare si de urmarire si fi,are a oc0iului, glandele lacrimale, acomodarea, refle,ul pupilar3 afectarile precum nistagmusul, ,eroftalmia si ptoza. 4,clud$ functiile vazului (b)!5'3 Capitolul 7$ Functiile neuromusculo&sc0eletice si functiile legate de miscare b216D Functiile /uscEilor interni ai ocEiului Functiile musc6ilor din interiorul oc6iului, ca irisul, care regleaza forma si dimensiunea u ilei si cristalinului oc6iului. *nclud$ functile de acomodare3 refle,ul pupilar b2161 b2162 Functiile *leoa*ei Functiile ale leoa ei, ca refle,ul de rotectie. Functiile /uscEilor eCterni ai ocEiului Functiile musc6ilor care sunt antrenati entru a rivi 'n diferite directii, a urmari un obiect care traverseaza c#m ul vizual, a roduce miscari sacadate entru a rinde 'n rivire un obiect care se misca si entru a fi,a oc6iul. Includ) nistagmusul- conlucrarea dintre ambii oc6i b216( b216? Functiile glandelor lacri/are Functiile glandelor si canalelor lacrimare. "lte functii s*ecificate ale structurilor aferente ocEiului

b216B Functii nes*ecificate ale structurilor aferente ocEiului b22D Senzatii asociate ocEiului si structurilor aferente !enzatia de oboseala, oc6i uscat, m#ncarimi ale oc6iului si sentimentele aferente. *nclud$ senzatia de presiune +n spatele oc0iului, senzatia de corp strain +n oc0i, oc0i +ncordat, de arsuri +n oc0i, oc0i iritat

B2

4,clude$ senzatia de durere (b)85' b22B &azul si functionari aferente, altele s*ecificate si nes*ecificate

Functiile auzului si cele !esti*ulare ,*23-.*24/0

b2(D Functiile auzului Functiile senzoriale legate de sesizarea rezentei sunetelor, discriminarea localizarii, 'naltimii, intensitatii si calitatii acestora. *nclud$ functiile ale auzului, discriminarea auditiva, localizarea sursei de sunet, lateralitatea sunetului, discriminarea vorbirii3 afectari precum surditatea, afectari ale auzului si pierderea auzului 4,clud$ functiile perceptuale (b!76' si functiilee mentale ale limba8ului (b!67' b2(DD b2(D1 Detectarea sunetului Functiile senzoriale legate de sesizarea rezentei sunetelor Discri/inarea sunetelor Functiile senzoriale legate de sesizarea rezentei sunetului im lic#nd diferentierea dintre sunetul de fond si sinteza, se ararea si combinarea sunetelor erce ute cu ambele urec6i. 'ocalizarea sursei de sunet Functiile senzoriale legate de localizarea locului sursei de sunet. 'ateralitatea sunetului Functiile senzoriale legate de identificarea directiei din care vine sunetul, din dre ata sau din st#nga. Discri/inarea vorbirii Functiile senzoriale legate de identificarea limbajului vorbit si distingerea sunetului vocal dintre alte sunete. "lte functii s*ecificate ale auzului Functii nes*ecificate ale auzului

b2(D2 b2(D(

b2(D0

b2(D? b2(DB

b2(6 Functii vestibulare Functiile senzoriale ale urec6ii interne legate de ozitie, ec6ilibru si miscare *nclud$ functiile pozitiei si simtului pozitiei3 functiile ec0ilibrului corpului si miscarii B1

4,clud$ senzatiile asociate cu functiile auzului si cele vestibulare (b)#5' b2(6D Functia vestibulara a *ozitiei Functiile senzoriale ale urec6ii interne legate de determinarea ozitiei cor ului. Functia vestibulara de ecEilibru Functiile senzoriale ale urec6ii interne legate de determinarea ec6ilibrului cor ului. Functiia vestibulara de deter/inare a /iscarii Functiile senzoriale ale urec6ii interne de determinare a miscarii cor ului, inclusiv directia si viteza. "lte functii vestibulare s*ecificate Functii vestibulare nes*ecificate

b2(61 b2(62

b2(6? b2(6B

b20D Senzatii asociate cu functiile auzului si cele vestibulare !enzatii de ameteala, de cadere, tiuit 'n urec6i si vertij. *nclud$ senzatia de tiuit, iritatie, presiune +n urec0i, voma asociate cu ameteala si verti8. 4,clud$ functiile vestibulare (b)%7'3 senzatia de durere (b)85' b20DD b20D1 $iuitul ;n urecEi sau tinitusul !enzatie de tiuit, suierat sau clinc6et, de 'naltime joasa. "/eteala !enzatie de miscare, care im lica fie individul, fie mediul din jur- senzatie de rotire, leganare sau clatinare. Senzaaia de cadere !enzatia de ierdere a s rijinului si de cadere. Senzatie de vo/a asociata cu a/eteala sau vertiG !enzatia de voma rovocata de ameteala sau vertij. Iritatia ;n urecEe !enzatie de m#ncarime sau alte senzatii asemanatoare 'n urec6e. .resiunea ;n urecEi !enzatia de resiune 'n urec6i. Senzatii asociate cu functia auzului si cea vestibulara, altele s*ecificate Senzatii asociate cu functia auzului si cea vestibulara, nes*ecificate

b20D2 b20D( b20D0 b20D6 b20D? b20DB

B2

b20B "lte functii s*ecificate si nes*ecificate ale auzului si vestibulare

Functii senzoriale aditionale ,*2)-.*22/0

b26D Functia gustului Functiile senzoriale de sesizare a caracteristicilor de a fi amar, dulce, acru si sarat. *nclud$ functiile gustative3 afectari ca ageuzia si 0ipogeuzia b266 Functia /irosului Functii senzoriale de sesizare a aromelor si mirosurilor. *nclud$ functiile olfactive3 afectarile precum anosmia sau 0iposmia. b2:D Functia *ro*rioce*tiva Functiile senzoriale de sesizare a ozitiei relative a artilor cor ului. *nclud$ functiile sentimentului posturii (statestezia' sau miscarii (;inestezia' 4,clud$ functiile vestibulare (b)%7'3 senzatiile aferente functiilor musc0ilor si miscarii (b785' b2:6 Functia tactila Functiile senzoriale de sesizare rin atingere a su rafetelor si materialelor sau calitatii acestora. *nclud$ functiile tactile, senzaaia de atingere3 afectari precum amorteala, anestezia, furnicaturile, parastezia si 0iperestezia 4,clud$ functiile senzoriale aferente temperaturii si altor stimuli (b)75' b2>D Functiile senzoriale legate de te/*eratura si de alti sti/uli Functiile senzoriale de sesizare a stimulilor de tem eratura, vibratie, resiune si nocivi *nclud$ functiile sensibilitatii la stimuli de temperatura, vibratii, trepidatii sau oscilatii, presiune superficiala, presiune puternica, la senzatia de ars sau la stimuli nocivi. 4,clud$ functiile tactile (b)67'3 senzatia de durere (b)85' b2>DD Sensibilitate la te/*eratura B*

Functii senzoriale de a sesiza cald si rece. b2>D1 Sensibilitate la vibratii Functii senzoriale de sesizare a tre idatiilor sau oscilatiilor.

b2>D2

Sensibilitatea la *resiune Functiile senzoriale ale senzatiei de resiune rin a asarea ielii sau a obiectului *nclud$ afectari ale sensibilitatea tactile precum amorteala, 0ipoestezia sau 0iperestezia si furnicaturile

b2>D(

Sensibilitate la sti/uli nocivi Functiile senzoriale de sesizare a unor senzatii dureroase sau de discomfort. *nclud$ afectari precum 0ipoalgezia, 0iperpatia, alodinia, analgezia si ca cele prezente +n anestezia dolorosa

b2>D? b2>DB

Functii senzoriale aferente te/*eraturii si altor sti/uli, altele s*ecificate Functii senzoriale aferente te/*eraturii si altor sti/uli nes*ecificate

b2>B "lte functii senzoriale aditionale s*ecificate si nes*ecificate

3urerea ,*21-.*21/0
b2?D Senzatia de durere !enzatia de ne lacut care indica o afectare osibila sau reala a unei structuri a cor ului. Include) senzatii de durere, generalizata sau localizata, la nivelul uneia sau mai multor arti ale cor ului, durere intr+un dematom, durere ca un jung6i, ca o arsura, durere surda, durere continua- afectari recum mialgia, analgezia si 6i eralgezia b2?DD Durere generalizata !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei structuri a cor ului resimtita este tot sau la nivelul 'ntregului cor . Durere la nivelul unei *arti a cor*ului !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti a cor ului, resimtita la nivelul unei anume sau unor anume arti ale cor ului.

b2?D1

B3

b2?D1D

Durere a ca*ului si gFtului !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti ale cor ului, resimtita la nivelul ca ului si g#tului. Durere a *ie*tului !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti a cor ului, resimtita la nivelul ie tului.

b2?D11

b2?D12

Durere a sto/acului sau abdo/enului !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti a cor ului resimtita la nivelul stomacului sau abdomenului. *nclude$ durerea +n regiunea pelviana Durere a s*atelui !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti a cor ului, resimtita la nivelul s atelui. *nclude$ dureri +n zona dorsala si lombara Durere a /e/brelor su*erioare !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti a cor ului, resimtita fie la unul, fie la ambele membre su erioare, inclusiv la nivelul almei si degetelor. Durere a /e/brelor inferioare !enzatia ne lacuta care indica o vatamare osibila sau reala a unei arti a cor ului, resimtita fie la unul, fie la ambele membre inferioare, inclusiv laba iciorului. Durere a articulatiilor !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti a cor ului, resimtita fie la una sau mai multe articulatii, inclusiv la nivelul articulatiilor mari si mici *nclude$ durere a coapsei3 durere a umarului

b2?D1(

b2BD10

b2?D16

b2?D1:

b2?D1? b2?D1B b2?D2

Durere la nivelul unei alte *arti s*ecificate a cor*ului Durere la nivelul unei *arti nes*ecificate a cor*ului

Durere la nivelul /ai /ultor *arti ale cor*ului !enzatia ne lacuta care indica o vatamare osibila sau reala a unei arti a cor ului, localizata la nivelul mai multor arti ale cor ului . Durere radiata la nivelul der/ato/ului

b2?D(

B4

!enzatia ne lacuta care indica o vatamare osibila sau reala a unei arti a cor ului, localizata 'n zone ale ielii inervate de aceeasi radacina a unui nerv ra6idian. b2?D0 Durere radiata la nivelul unui seg/ent sau regiuni !enzatia ne lacuta care indica o afectare osibila sau reala a unei arti a cor ului, localizata 'n zone ale ielii din diferite arti ale cor ului care nu sunt inervate de aceleasi radacini de nervi ra6idieni

b2?B "lte senzatia de durere, s*ecificate si nes*ecificate b2B? "lte functii senzoriale si durereri s*ecificate b2BB Functii senzoriale si durerii nes*ecificate

BB

Ca*itolul (5 &OC#" SI F !C$II'# &O)%I)II

(cest ca itol se ocu a de functiile care genereaza sunetele si vorbirea. b(1D Functiile vocii Functiile generarii diverselor sunete rin trecerea aerului rin laringe. *nclud$ functiile de generare si calitate a vocii3 functiile fonatiei, de +naltime, intensitate si alte calitati ale vocii3 afectari precum afonia, disfonia, raguseala, 0ipernazalitate si 0iponazalitate 4,clud$ functiile mentale ale limba8ului (b!67'3 functiile de articulare (b%)5' b(1DD Generarea vocii Functiile de generare a sunetelor rin coordonarea laringelui si a musc6ilor din jurul acestuia cu a aratul res irator. *nclud$ functiile de fonetie, de intensitate a vocii3 afectari precum afonia b(1D1 Calitatea vocii Functiile de generare a caracteristicilor vocale, inclusiv 'naltimea, rezonanta si altele . *nclude$ functiile de tonalitate +nalta si 8oasa3 tulburari ca 0ipernazalitatea, 0iponazalitatea, disfonia, ruguseala sau stridenta b(1D? b(1DB "lte functii s*ecificate ale vocii Functii nes*ecificate ale vocii

b(2D Functiile de articulare a sunetelor Functii de generare a sunetelor vorbirii. *nclud$ functiile de pronuntare, de articulare a fonemelor3 disartrie spastica, ata,ica, flacida3 anartrie

BE

4,clud$ functiile mentale ale limba8ului (b!67'3 functiile vocii (b%!5' b((D Fluenta si rit/ul functiilor vorbirii Functiile de generare a flu,ului si ritmului vorbirii. *nclud$ functiile de fluenta, ritm si melodicitate a vorbirii3 pronuntare ritmica si intonatie3 tulburari ca b1lb1iala, vorbirea care implica pauze si repetari de silabe involuntar, lipsa de fluenta, bradilalie and ta0ilalie 4,clud$ functiile mentale de limba8 (b!67'3 functiile vocii (b%!5'3 funtiile de articulare (b%)5' b((DD Fluenta vorbirii Functiile de generare a unui flu, al vorbirii fara 'ntreru eri si curgator. Include) functile vorbirii fara 'ntreru eri ale vorbirii- tulburari ca logos amul, selism, li sa de fluenta, re etitie de sunete, cuvinte sau arti de cuvinte, auze neregulate 'n vorbire b((D1 )it/ul vorbirii Functiile vorbirii res ect#nd ti arele de modulare, ritm si accent. *nclud$ tulburari ca stereotipia sau cadenta vorbirii repetitive b((D2 &iteza vorbirii Functiile ritmului roducerii vorbirii. *nclud$ afectarile precum bradilalia si ta0ilalia b((D( Melodicitatea vorbirii Functiile de modulare a ti arelor de tonalitate ale vorbirii *nclud$ pronuntarea ritmica, intonatia, melodicitatea vorbirii3 tulburari ca vorbirea monotona b((D? b((DB "lte functii s*ecificate ale fluentei si rit/ului vorbirii Functii nes*ecificate de fluenta si rit/ al vorbirii

b(0D Functii de vocalizare alternativa Functiile de generare a vocalizarii 'n alte moduri. *nclud$ functiilei de generare a notelor si gamei de sunete muzicale, specifice c1ntatului, canto&ului, fredonarii3 pl1nsul si tipetele cu voce tare 4,clud$ functiile mentale ale limba8ului (b!67'3 functiile vocii (b%!5'3 functiile de articulare (b%)5'3 functiile de fluenta si ritm ale vorbirii (b%%5' b(0DD .roducerea de sunete /uzicale Functiile de generare a sunete muzicale vocale

B9

*nclud$ vocalizare sustinuta si +ncetarea generarii de vocalizari ale unui sunet sau combinatii de sunete, cu variatii de tonalitate, specifice c1ntatului, fredonarii sau canto&ului b(0D1 "lcatuirea unei ga/e variete de sunete Functiile de a genera o varietate de vocalizari. *nclud$ functiile de g1ngureala la copii b(0D? b(0DB "lte functii s*ecificate de vocalizari alternative Functii nes*ecificate de vocalizari alternative

b(B? "lte functii s*ecificate ale vocii si vorbirii (BB Functii nes*ecificate ale vocii si vorbirii

B8

Ca*itolul 05 F !C$II'# SIS$#M#'O) C")DIO&"SC '"), =#M"$O'OGIC, IM !I$") SI )#S.I)"$O)

(cest ca itol se ocu a de functiile im licate 'n sistemul cardiovascular $functiile inimii si vaselor de s#nge%, sistemele circulator si imunitar $functiile roducerii de s#nge si de imunitate% si de sistemul res irator $functiile res iratie si toleranta la efort%

Functiile sistemului cardio!ascular ,*41-.*42/0

b01D Functiile ini/ii Functiile de om are a s#ngelui 'n cantitatea si la resiunea ceruta 'n 'ntreg cor ul. *nclud$ functiile batailor cardiace, ritmului si capacitatii inimii3 forta de contractie a musc0ilor ventriculari3 functiile valvelor inimii3 pomparea s1ngelui +n circulatia pulmonara3 dinamica circulatiei sanguine catre inima3 afectari precum ta0icardia, bradicardia si bataile neregulate, precum si cele +n cazul infactului, cardiomiopatiei, miocadditelor si insuficientei coronariene, 4,clud$ functiile vaselor de s1nge (b#!7'3 functiile tensiunii sangvine (b#)5'3 functiile tolerantei la efort (b#77' b01DD %ataile ini/ii Functiile legate de numarul de contractii ale inimii e minut. *nclud$ tulburari ca +n cazul unor batailor accelerate (ta0icardia' sau prea +ncetinite (bradicardia' b01D1 )it/ul ini/ii Functii legate de regularitatea batailor inimii. *nclud$ tulburari ca aritmia b01D2 Forta de contractie a /uscEilor ventriculari Functiile legate de cantitatea de s#nge om at de musc6ii ventriculari la fiecare bataie a inimii.

E2

*nclud$ tulburari ca +n cazul unui debit cardiac diminuat b01D( "li/entarea cu sFnge a ini/ii Functiile legate de volumul de s#nge dis onibil musc6iului inimii. *nclud$ tulburari ca isc0emia coronariana b01D? b01DB "lte functii s*ecificate ale ini/ii Functii nes*ecificate ale ini/ii

b016 Functiile vaselor de sFnge Functiile de trans ort al s#ngelui 'n 'ntreg cor ul. Includ) functiile arterelor, vaselor ca ilare si a venelor- functia vasomotoriefunctiile arterelor, ca ilarelor si venelor ulmonare- functiile valvelor venelortulburari ca 'n cazul blocajului sau constrictiei arterelor- ateroscleroza, arterioscleroza, tromboembolism si varicele venoase :,clud) functiile inimii $b312%- functiile resiunii arteriale $b322%- functiile sistemului circulator $b3*2%- functiile tolerantei la efort $b344% b016D Functiile arterelor Functiile legate de flu,ul sangvin 'n artere *nclud$ afectari ca +n cazul dilatatiei arteriale3 constrictiei arteriale precum in cazul unei claudicatii intermitente b0161 b0162 Functiile vaselor ca*ilare Functiile legate de flu,ul sangvin 'n vasele ca ilare. Functiile venelor Functiile legate de flu,ul sangvin 'n vene si functiile valvulelor venelor. *nclud$ tulburari ca +n dilatatia venoasa3 constrictia venoasa3 insuficienta +nc0idere a valvulelor la venele varicoase b016? b016B "lte functii s*ecificate ale vaselor de sFnge Functii nes*ecificate ale vaselor de sFnge

b02D Functiile tensiunii arteriale Functiile de mentinere a resiunii s#ngelui 'n artere. *nclud$ functiile de mentinere a tensiunii arteriale3 tensiunea arteriala mare sau mica3 tulburari ca 0ipotensiunea, 0ipertensiunea ai 0ipotensiunea posturala. 4,clud$ functiile inimii (b#!5'3 functiile vaselor de s1nge (b#!7'3 functiile de toleranta la efort (b#77'

E1

b02DD

$ensiune arteriala /are Functiile legate de o crestere este normal a tensiunii arteriale sistolice sau diastolice, 'n functie de v'rsta. $ensiune arteriala scazuta Functiuni legate de o scadere sub normal a tensiunii arteriale sistolice sau diastolice, 'n functie de v'rsta. Mentinerea tensiunii arteriale Functiile legate de mentinerea unei tensiuni arteriale adecvate ca ras uns la sc6imbarile din organism. "lte functii s*ecificate ale tensiunii arteriale Functii nes*ecificate ale tensiunii arteriale

b02D1

b02D2 b02D? b02DB

b02B "lte functii ale siste/ului cardiovascular, s*ecificate si nes*ecificate

Functiile sistemului 5ematolo#ic si sistemului imunitar ,*43-. *43/0

b0(D Functii ale siste/ului Ee/atologic Functiile de roducere de s#nge, o,igen si de trans ortator al roduselor metabolice si de coagulare. *nclud$ Functiile de producere a sangelui si ale maduvei osoase3 functiile de transport ale o,igenului in s1nge3 functiile 0ematologice ale splinei3 functiile de transport ale s1ngelui de produselor metabolice3 coagularea3 afectarile precum anemia, 0emofilia si alte disfunctii de coagulare 4,clud$ Functiile sistemului cardiovascular (b#!5&b#)"'3 Functiile sistemului imunitar (b#%7'3 Functiile tolerantei la efort (b#77' b0(DD .roducerea de sFnge Functiile legate de roducerea de s#nge si a tuturor constituentilor acestuia. Functiile sFngelui de trans*ort de oCigen Functiile legate de ca acitatea s#ngelui de a trans orta o,igen 'n 'ntreg cor ul. Functiile sFngelui de trans*ort al *roduselor /etabolice Func"ii legate de ca acitatea s#ngelui de a trans orta roduse metabolice 'n 'ntreg cor ul. Functiile de coagulare Func"ii legate de coagularea s#ngelui, ca 'n cazul unei rniri. Func,ii ale siste/ului Ee/atologic, altele s*ecificate

b0(D1

b0(D2

b0(D( b0(D?

E2

b0(DB

Func,ii ale siste/ului Ee/atologic, nes*ecificate

b0(6 Func,ii ale siste/ului i/unitar Functii ale cor ului legate de rotectia 'm otriva substantelor straine, inclusiv 'm otriva infectiilor, rin ras unsuri imunitare s ecifice si non+s ecifice. *nclud$ raspunsuri imunitare (specifice and non&specifice'3 reactii de 0ipersensibilitate3 Functii ale vaselor si ganglionilor limfatici3 Functii de imunitate mediata celular, Functii de imunitate mediate de anticorpi3 raspuns la imunizare3 afectari ca +n cazul auto&imunitatii, reactiilor alergice, limfodenitelor si limfedemul 4,clud$ Funcii ale sistemului circulator (b#%5' b0(6D )as*unsul i/unitar Functii ale ras unsului cor ului la imunizarea fata de substante straine, inclusiv fata de infectii. b0(6DD b0(6D1 )as*unsul i/unitar s*ecific Functii ale ras unsului imun la substante straine s ecifice . )as*unsul i/unitar non2s*ecific Functii ale ras unsului general al organismului la sensibilizarea fata de substante straine, inclusiv fata de infectii. )as*unsul i/unitar, altul s*ecificat )as*unsul i/unitar, nes*ecificat

b0(6D? b0(6DB b0(61

)eac,ii de Ei*ersensibilitate Func"ii ale reac"iilor organismului de sensibiliate crescut fa" de substan"e strine, ca 'n cazul sensibilit"ilor la diveri antigeni. *nclude$ tulburri ca 0ipersensibilitatea sau alergiile 4,clud$ tolerana la alimente (b7!7%'

b0(62 b0(6( b0(6? b0(6B

Func,iile vaselor li/fatice Func"ii legate de canalele vasculare care trans ort limfa. Func,iile ganglionilor li/fatici Functii legate de glandele de e traiectul vaselor limfatice. Func,iile siste/ului i/unitar, altele s*ecificate Func,iile siste/ului i/unitar, nes*ecificate

b0(B Functiile siste/ului Ee/atologic si siste/ului i/unitar, altele s*ecificate si nes*ecificate

E*

Funciile sistemului respirator ,*44-.*44/0

b00D Func,iile res*ira,iei Func"ii de in6alare a aerului 'n lm#ni, de sc6imb de gaze 'ntre aerul in6alat i s#nge i de e, irare a aerului. *nclud$ Functiile de frecventa, ritm si profunzime a respiratiei3 tulburari ca apnee, 0ipereventilatie, respiratie neregulata, respiratie parado,ala si spasm bronsic si ca +n caz de emfizem pulmonar. 4,clud$ Functiile musc0ilor respiratorii, (b##7'3 Functiile respiratorii aditionale (b#75'3 Functiile de toleranta la efort (b#77' b00DD Frecven,a res*ira,iei Func"ii legate de numrul de res iratii e minut. *nclud$ tulburri ca +n cazul frecvenei prea ridicate (ta0iapnee' sau prea sczute (bradiapnee' b00D1 )it/ul res*irator Func"ii legate de eriodicitatea i regularitatea res ira"iei. *nclud$ afectri ca respiraia neregulat b00D2 .rofunzi/ea res*ira,iei Func"ii legate de creterea volumului lm#nilor 'n tim ul res ira"iei. *nclud$ tulburari precum respiratia superficiala b00D? b00DB Func,iile res*ira,iei, altele s*ecificate Func,iile res*ira,iei, nes*ecificate

b006 Func,iile /u-cEilor res*iratori Functii ale musc6ilor im licati in res iratie. *nclud$ Functii ale musc0ilor respiratori ai toracelui3 Functile diafragmei3 Functiile musc0ilor respiratori accesorii 4,clud$ Functiile respiratiei (b##5'3 Functiile respiratorii aditionale (b#75'3 Functiile tolerantei la efort (b#77' b006D b0061 b0062 b006? Func,iile /u-cEilor res*iratori ai toracelui Func"ii ale muc6ilor toracelui care ac"ioneaz 'n res ira"ie. Func,iile diafrag/ei Func"ii ale diafragmei c#nd ac"ioneaz 'n res ira"ie . Functiile /uscEilor res*iratorii accesorii Func"iile altor muc6i care ac"ioneaz 'n res ira"ie. Func,iile /u-cEilor res*iratori, altele s*ecificate E3

b006B

Func,iile /u-cEilor res*iratori, nes*ecificate

b00B Func,iile siste/ului res*irator, altele s*ecificate -i nes*ecificate

Functiile si senzatiile aditionale sistemului cardio!ascular si sistemului respirator ,*4)-.*46/0

b06D Functii res*iratorii aditionale Func"ii adtionale res ira"iei, ca tusea, strnutul i cscatul . *nclud$ Funcii ca suflatul, fluieratul i respiraia pe gur b066 Func,iile toleran,ei la efort Functii legate de ca acitatea res iratorie si cardiovasculara necesare entru a rezista la un efort fizic sustinut. *nclud$ Functiile rezistentei fizice, capacitate aerobica, rezistenta la oboseala si starea oboseala 4,clud$ Functiile sistemului cardiovascular (b#!5&b#)"'3 Functiile sistemului circulator (b#%5'3 Functiile respiratiei (b##5'3 Functiile musc0ilor respiratori (b##7'3 Functiile respiratorii aditionale (b#75' b066D b0661 )ezistenta fizica generala Func"ii legate de nivel general de toleran" la efort fizic sau la oboseal. Ca*acitatea aerobic+ Func"ii legate de msura 'n care o ersoan oate face effort fr a+i ierde res ira"ia. Gradul de oboseal+ Func"ii legate de susce tibilitatea de oboseal, la orice nivel de efort fizic. Func,iile toleran,ei la efort, altele s*ecificate Func,iile toleran,ei la efort, nes*ecificate

b0662 b066? b066B

b0:D Senza,ii asociate cu func,iile res*iratorii -i cardiovasculare !enza"ii ca absen"a btii inimii, al ita"ii sau res ira"ie scurt.

E4

*nclud$ senzatii de apasare pe piept, senzatii de bataii de inima neregulate, dispnee, lipsa de aer, +necare, astupare, respiratie suierata 4,clud$ senzaia de durere (b)85' b0:B Functii si senzatii aditionale siste/ului cardiovascular si res*irator, altele s*ecificate si nes*ecificate b0B? Functii ale siste/elor cardiovascular, Ee/atologic, i/unitar si res*irator, altele s*ecificate b0BB Functii ale siste/elor cardiovascular, Ee/atologic, i/unitar si res*irator, nes*ecificate

Ca*itolul 6 F !C$II "'# SIS$#M#'O) DIG#S$I&, M#$"%O'IC SI #!DOC)I!

Prezentul ca itol se ocu a de functiile ingestiei, digestiei si eliminarii, recum si de functiile legate de metabolism si de glandele endocrine.

Functiile aferente sistemului di#esti! ,*)1-.*)3/0

b61D Functiile ingestiei Functiile aferente introducerii si mani ularii solidelor sau lic6idelor 'n cor gura. rin

*nclud$ Functii de supt, mestecat si muscat, manipularea 0ranei +n gura, salivatie, +ng0itire, sug0itare, regurgitare, scuipare si vomitare3 afectari ca disfagia, aspiratia 0ranei, aerofagia, salivatie e,cesiva, scapari de 0rana si saliva si salivatie insuficienta. 4,clud$ senzatii asociate cu sistemul digestiv (b7%7' b61DD Su*tul Functia de a trage 'n gura rin forta de as iratie rodusa rin miscari ale obrazului, buzelor si limbii . Muscatul Functii de a taia, stra unge sau ru e 6rana cu dintii din fata. Mestecatul Functii de a sfar#na, marunti si mesteca 6rana cu dintii din s ate, de e,em lu molarii. Mani*ularea Eranei ;n gura Functii de a de lasa 6rana rin cavitatea bucala cu ajutorul dintilor si limbii.

b61D1

%61D2

b61D(

EB

b61D0 b61D6

Salivatia Functia de a roduce saliva 'n cavitatea bucala. @ngEitirea Functia de a degaja 6rana solida si lic6idele rin cavitatea bucala, farige si esofag 'n stomac, cu o anume frecventa si viteza. *nclud$ disfagia bucala, faringeana sau esofagiana3 afectari pe traiectul esofagial al 0ranei. b61D6D b61D61 @ngEitirea orala 3la nivelul gurii4 Functia de a degaja 6rana solida si lic6idele rin cavitatea bucala, cu o anume frecventa si viteza. @ngEitirea la nivelul farigelui Functia de a degaja 6rana solida si lic6idele rin faringe, cu o anume frecventa si viteza. @ngEitirea la nivelul esofagului Functia de a degaja 6rana solida si lic6idele rin esofag, cu o anume frecventa si viteza. @ngEitirea, altele s*ecificate @ngEitirea, nes*ecificate

b61D62

b61D6? b61D6B b61D:

)egurgitarea -i vo/a Func"ii de a mica 6rana sau lic6idele 'n direc"ie o us ingestiei, din stomac ctre esofag, ctre cavitatea bucal i afar. Func,iile ingestiei, altele s*ecificate Func,iile ingestiei, nes*ecificate

b61D? b61DB

b616 Func,iile digestive, Functii de trans ort ale 6ranei rin traiectul gastrointestinal, sfar#marea 6ranei ai absobtia de elemente nutritive. *nclud$ Functii de transport al 0ranei prin stomac, prin miscari peristaltice3 sfar1marea 0ranei, producerea si modul de actionare a enzimelor +n stomac si intestine3 absorbtia de elemente nutritive si toleranta la alimente3 tulburari ca +n caz de 0iperaciditate a stomacului, malabsorbtie, intoleranta la alimente, 0ipermotilitate a intestinelor, paralizie intestinala, ocluzie intestinala si secretie biliara redusa. 4,clud$ Funciile ingestiei (b7!5'3 Funciile asimilrii (b7)5'3 Funciile defecaiei (b7)7'3 senzaii asociate cu sistemul digestiv (b7%7' b616D $rans*ortul Eranei *rin sto/ac -i intestine 0icrile eristaltice i func"iile aferente care de laseaz mecanic 6rana rin stomac i intestine.

EE

b6161

Sf+rF/area Eranei Func"ii de reducere mecanic a 6ranei la articule mai mici 'n traiectul gastrointestinal. "bsorb,ia de ele/ente nutritive Func"ii de trecere a elementelor nutritive din 6ran i lic6ide 'n circuitul sangvin de la nivelul intestinelor.

b6162

b616(

$oleran,a la ali/ente Func"ii de acce tare a alimentelor i lic6idelor adecvate entru digestie i de res ingere a celor neadecvate. *nclud$ afectari ca +n cazul unor 0ipersensibilitati, intoleranta la gluten

b616? b616B

Func,iile digestive, altele s*ecificate Func,iile digestive nes*ecificate

b62D Func,ii de asi/ilare Func"ii rin care elementele nutritive sunt transformate 'n com onente ale organismului viu. *nclud$ Funcii de stocare a elementelor nutritive +n organism 4,clud$ Funciile digestive (b7!7'3 Funciile defecaiei (b7)7'3 Funciile de meninere a greutii (b7%5'3 Funciile metabolice generale (b7#5' b626 Func,iile defeca,iei Func"ii de eliminare a reziduurilor i 6ranei nedigerate sub form de fecale, recum i alte func"ii aferente. *nclud$ Functii de eliminare, consistenta fecalelor, frecventa defecatiei3 capacitate de continenta fecalelor, meteorismul3 tulburari precum constipatia, diareea, scaunele apoase si incompetenta sfincterului anal sau incontinenta. 4,clud$ Functiile digestive (b7!7'3 Functiile de asimilare (b7)5'3 senzatii asociate sistemul digestiv (b7%7' b626D #li/inarea fecalelor Functii de eliminare a reziduurilor din rect, inclusiv functii de contractie a musc6ilor abdominali entru a roduce eliminarea. Consisten,a fecalelor Consistenta fecalelor, res ectiv tare, densa, moale sau a oasa. Frecven,a defeca,iei

b6261 b6262

E9

Func"ii ce intervin 'n frecven"a defeca"iei. b626( b6260 Continenta fecalelor Func"ii ce intervin 'n controlul volitiv asu ra func"iilor de eliminare. Meteoris/ul Func"ii ce intervin 'n e, ulzarea unor cantit"i e,cesive de aer sau gaze din intestine. Func,iile defeca,iei, altele s*ecificate Func,iile defeca,iei, nes*ecificate

b626? b626B

b6(D Func,iile de /en,inere a greut+,ii Func"ii de men"inere a unei greut"i cor orale adecvate, inclusiv creterea 'n greutate 'n erioadele de dezvoltare. *nclud$ Functii de mentinere a greutatii +n limitele acceptabile conform *nde,ului asei Corporale3 tulburari ca sub&ponderabilitate, case,ie, pierderi de greutate, supraponderabilitate, emaciere, precum si tulburarile din obezitatea primara si secundara 4,clud$ Funciile de asimilare (b7)5'3 Funcii metabolice generale (b7#5'3 Funciile glandelor endocrine (b777' b6(6 Senza,ii asociate cu siste/ul digestive !enza"ii care a ar ca urmare a ac"iunii de a m#nca, a bea i ca urmare a func"iilor digestive aferente. *nclud$ senzatiile de voma, de balonare si senzatiile de crampe abdominale, stomac plin, stomac umflat, spasm al stomacului, gaze +n stomac si arsuri +n stomac 4,clud$ senzatia de durere (b)85'3 functiile ingestiei (b7!5'3 functiile digestive (b7!7'3 functiile defecatiei (b7)7' b6(6D b6(61 b6(62 Senza,ia de vo/+ !enzatia necesitatii de a vomita. Senzatia de balonare !enzatia de dilatare a stomacului sau abdomenului Senza,ia de cra/*e abdo/inale !enzatia unor contractii musculare s asmodice sau dureroase ale musc6ilor netezi ai tractului gastrointestinal. Senza,ii asociate cu siste/ul digestiv, altele s*ecificate Senza,ii asociate cu siste/ul digestiv, nes*ecificate

b6(6? b6(6B

E8

b6(B Senza,ii asociate cu siste/ul digestiv, altele s*ecificate -i nes*ecificate

Funcii le#ate de meta*olism $i de sistemul endocrin ,*)4-.*))/0

b60D Func,iile /etabolice generale Functii de reglare a com onentelor esentiale ale organismului cum sunt glucidele, roteinele si grasimile, transformarea acestora din unele 'n altele si descom unerea lor 'n energie. *nclud$ Functii metabolice, ritm metabolic bazal, metabolismul glucidelor, proteinelor si grasimilor, catabolismul, anabolismul, producerea de energie +n organism3 cresterea sau scaderea metabolismului 4,clud$ Functiile de asimilare (b7)5'3 Functiile de mentinere a greutatii (b7%5'3 Functiile de ec0ilibru al electrolitilor, mineralelor si apei (b7#7'3 Functiile termoregulatorii (b775'3 Functiile glandelor endocrine (b777' b60DD Metabolis/ul bazal Func"ii ce intervin 'n consumul de o,igen al organismului 'n condi"ii date de re aos i tem eratur . Includ) creterea sau scderea ritmului metabolic bazal- tulburri ca 6i er+ i 6i otiroidism b60D1 Metabolis/ul glucidelor Functii ce intervin 'n rocesul rin care glucidele din regimul alimentar sunt stocate si descom use 'n glucoza si ulterior 'n bio,id de carbon si a a. Metabolis/ul *roteinelor Functii ce intervin 'n rocesul rin care roteinele din regimul alimentar sunt transformate 'n aminoacizi si descom use ulterior 'n organism. Metabolis/ul gr+si/ilor Func"ii ce intervin 'n rocesul rin care grsimile din regimul alimentar sunt de ozitate i descom use 'n organism. Func,iile /etabolice generale, altele s*ecificate 92

b60D2

b60D(

b60D?

b60DB

Func,iile /etabolice generale, nes*ecificate

b606 Func,iile de ecEilibru al electroli,ilor, /ineralelor -i a*ei Func"ii de reglare a a ei, mineralelor i electroli"ilor din organism. *nclud$ Funcii de ec0ilibru al apei, ec0ilibru al mineralelor, de e,emplu calciu, zinc i fier, i ec0ilibru al electroliilor ca sodiu i potasiu3 afectri ca +n cazul reteniei apei, des0idratrii, 0ipercalcemiei, 0ipocalcemiei, deficien de fier, 0ipernatremie, 0iponatremie, 0ipercalemia i 0ipocalemie 4,clud$ Funciile sistemului circulator (b#%5'3 Funciile metabolice generale (b7#5'3 Funciile glandelor endocrine (b777' b606D #cEilibrul a*ei Func"ii ce intervin 'n men"inerea nivelului sau cantit"ii de a din organism. *nclud$ afectri ca +n cazul des0idratrii i re0idratrii b606DD b606D1 )eten,ia a*ei Func"ii ce intervin 'n strarea a ei 'n organism. Func,iile de ecEilibru al a*ei Func"ii ce intervin 'n men"inerea cantit"ii o time de a 'n organism. Func,iile de ecEilibru al a*ei, altele s*ecificate Func,iile de ecEilibru al a*ei, nes*ecificate

b606D? b606DB b6061

#cEilibru /ineralelor Func"ii ce intervin 'n men"inerea unui ec6ilibru dintre mineralele rimite, de ozitate, utilizate i eliminate din organism #cEilibrul electroli,ilor Functii ce intervin 'n mentinerea unui ec6ilibru dintre electrolitii luati, de ozitati, utilizati si eliminati din organism. Func,iile de ecEilibru al a*ei, /ineralelor -i electroli,ilor, altele s*ecificate Func,iile de ecEilibru al a*ei, /ineralelor -i electroli,ilor, nes*ecificate

b6062

b606? b606B

b66D Functiile ter/oreglarii Func"ii de reglare a tem eraturii cor ului *nclud$ Funcii de meninere a temperaturii corpului3 tulburri ca 0ipotermia i 0ipertermia

91

4,clud$ Funciile metabolice generale (b7#5'3 Funciile glandelor endocrine (b777' b66DD $e/*eratura cor*ului Functii ce intervin 'n reglarea tem eraturii centrale a cor ului. *nclud$ afectri ca 0ipotermia i 0ipertermia b66D1 Men,inerea te/*eraturii cor*ului Func"ii ce intervin 'n men"inerea tem eraturii o time a cor ului, 'n condi"ii de sc6imbare de tem eratur a mediului. *nclud$ tolerana la cald sau frig b66D? b66DB Func,iile ter/oregulatorii, altele s*ecificate Func,iile ter/oregulatorii, nes*ecificate

b666 Func,iile glandelor endocrine Func"ii de roducere i reglare a nivelului 6ormonal din organism, inclusiv sc6imbrile ciclice. *nclud$ Funcii de ec0ilibru 0ormonal3 0iperpituitarism, 0ipopituitarism, 0ipertiroidism, 0ipotiroidism, 0iperadrenalism, 0ipoadrenalism, 0iperparatiroidism, 0ipoparatiroidism, 0ipergonadism, 0ipogonadism 4,clud$ Functiile metabolice generale (b7#5'3 Functiile de ec0ilibru al apei, mineralor si electrolt=ilor (b7#7'3 Functiile termoreglarii (b775'3 Functiile se,uale (b6#5'3 Functiile menstruale (b675' b66B Func,ii legate de /etabolis/ -i siste/ul endocrin, altele s*ecificate -i nes*ecificate b6B? Func,iile siste/elor digestiv, /etabolic -i endocri/, altele s*ecificate b6BB Func,iile siste/elor digestiv, /etabolic -i endocri/, nes*ecificate

92

Ca*itolul :5 F !C$II'# )OG#!I$"'# SI D# )#.)OD C#)#

Prezentul ca itol se ocu a de functiile urinare si ale organelor de re rodcere, inclusiv functiile se,uale si rocreative.

Functiile urinare ,*61-.*63/0

b:1D Func,iile eCcretiei urinei Func"ii de filtrare i colectare a urinei. *nclud$ Functii de filtrare a urinei3 afectri ca +n insuficienta renala, anurie, oligurie, 0idronefroza, vezica urinara 0ipotonica si obstructia ureterului 4,clud$ Functiile actului de urinare (b6)5' b:1DD b:1D1 b:1D? b:1DB Filtrarea urinei Func"ii de filtrare a urinei de ctre rinic6i . Colectarea urinei Functii de colectare si stocare a urinei de catre uretere si vezica urinara. Func,iile eCcretiei urinei, altele s*ecificate Func,iile eCcretiei de urina, nes*ecificate

b:2D Func,iile actului de urinare Func"ii de evacuare a urinei din vezica urinar. *nclud$ Functiile actului de urinare, frecventa urinarii, capacitatea de continenta a urinei3 afectari ca +n caz de stres, urinat imperios, urinat refle,, urinat datorat supraplinului vezicii, incontinenta continua, urinat des si putin, urinat involuntar, poliurie, retentie urinara si urinare de urgenta 4,clud$ Functiile e,cretiei de urina (b6!5'3 senzatii asociate cu functiile urinare (b6%5' 9*

b:2DD

rinarea Func"ii de golire a vezicii urinare. *nclud$ afectri ca +n cazul reteniei de urin

b:2D1 b:2D2

Frecven,a urin+rii Func"ii ce intervin 'n numrul de urinri. Continen,a urinar+ Func"ii de control al urinrii . *nclud$ afectari ca +n caz de stres, urinare imperioasa, refle,ul de urinare, incontinenta continua si mi,ta

b:2D? b:2DB

Func,iile urinare, altele s*ecificate Func,iile urinare, nes*ecificate

b:(D Senza,ii asociate cu func,iile urinare !enza"ii generate de golirea vezicii urinare i de func"iile urinare aferente *nclud$ senzaii de golire incomplet a urinei, senzaia de vezic plin 4,clud$ senzaiile de durere (b)85'3 Funciile urinare (b6)5' b:(B Func,iile urinare, altele s*ecificate -i nes*ecificate

Funciile #enitale $i reproducti!e ,*64-.*62/0

b:0D Func,iile seCuale Functii mentale si fizice legate de actul se,ual, inclusiv eta ele de e,citare, reludiu, orgasm si rezolutie. *nclud$ Functii de e,citare se,uala, etapa de preludiu, faza de orgasm si faza rezolutie$ Functii legate de interes si performanta se,uala, erectia penisului, erectia clitorisului, umezirea vaginului, e8aculare si orgasm3 tulburari se,uale ca impotenta. frigiditatea, vaginism, e8aculare rapida, priapismul si e8aculare +nt1rziata 4,clud$ Funcii de procreere (b665'3 senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive (b675' b:0DD b:0D1 b:0D2 Func,iile eta*ei de eCcitare seCual+ Functii de interes si e,citare se,uala. Func,iile eta*ei de *reludiu seCual Functii de angajare 'n actul se,ual. Func,iile eta*ei de orgas/ 93

Functii de ajungere la orgasm. b:0D( Func,iile fazei de rezolu,ie seCual+ Functii de satisfacere se,uala du a atingerea orgasmului si de rela,area aferenta. *nclud$ tulburari ca +n cazul lipsei de satisfacere dupa atingerea orgasmului Func,iile seCuale, altele s*ecificate Func,iile seCuale, nes*ecificate

b:0D? b:0DB

b:6D Func,iile /enstrua,iei Func"ii asociate cu ciclul menstrual, inclusiv regularitatea menstrua"iei i eliminarea lic6idelor menstruale. *nclud$ Functii de regularitate si interval al menstruatiei, cantitatea s1ngerarii menstruale, momentul instalarii ciclului menstrual, menopauza3 tulburari ca amenorea primara si secundara, menoragia, polimenoreea, menstruatie retrograda si ca +n sindromul premenstrual 4,clud$ funciile se,uale (b6#5'3 funciile procreaiei (b665'3 senzaiile asociate cu funciile genitale i reproductive (b675'3 senzaia de durere (b)85' b:6DD )egularitatea ciclului /enstrual Func"ii ce intervin 'n regularitatea ciclului menstrual. *nclud$ ciclu menstrual prea des sau prea rar b:6D1 b:6D2 Intervalul dintre *erioadele de /enstrua,ie Func"ii legate de intervalul de tim dintre dou cicluri menstruale . Cantitatea sFnger+rii /enstruale Func"ii ce intervin 'n cantitatea de s#nge menstrual. *nclud$ debit menstrual redus (0ipomenoree '3 debit menstrual prea mare (menoragie, 0ipermenoree' b:6D? b:6DB Func,iile /enstrua,iei, altele s*ecificate Func,iile /enstrua,iei, nes*ecificate

b::D Functiile *rocreatiei Functii asociate cu fertilitatea, sarcina, nasterea si lactatia. *nclud$ Functii ale fertilitatii masculine si feminine, sarcina si nasterea si lactatia3 afectari ca azoospermia, oligozoospermia, galactoreea, agalactoreea, alactatie si

94

ca +n caz de subfertilitate, sterilitate, avort spontan, sarcina ectopica, pierderea sarcinii, fetus mic, 0idramnios nestere prematura, nastere peste termen 4,clud$ Funciile se,uale (b6#5'3 Funciile menstruaiei (b675' b::DD Func,ii legate de fertilitate Func"ii legate de ca acitatea de a roduce game"i entru rocreare. *nclud$ afectari ca +n caz de subfertilitate si sterilitate 4,clud$ Funciile se,uale (b6#5' b::D1 Func,ii legate de sarcin+ Func"ii ce intervin 'n a rm#ne i a fi 'nsrcinat. Func,ii legate de na-tere Func"ii ce intervin 'n tim ul naterii. 'acta,ia Functii ce intervin 'n roducerea de la te si dis onibilizarea lui entru co il Func,iile *rocrea,iei, altele s*ecificate Func,iile *rocrea,iei, nes*ecificate

b::D2 b::D(

b::D? b::DB

b:>D Senza,ii asociate cu func,iile genitale -i re*roductive !enzatii ce a ar din e,citarea se,uala, actul se,ual, menstruatie si functii genitate sau re roductive aferente. *nclud$ senzaii ca +n caz de dispareunie, dismenoree, bufeuri (0ot flus0es' i transpiraii nocturne la menopauz 4,clud$ senzaia de durere (b)85'3 senzaiile asociate cu funcionrile urinare (b6%5'3 Funciile se,uale (b6#5'3 Funciile menstruaiei (b675'3 Funciile procreaiei (b665' b:>DD Disconfort asociat cu actul seCual !enza"ii asociate cu e,cita"ia se,ual, reludiul, actul se,ual, orgasmul i rezolu"ia. Disconfort asociat cu ciclul /enstrual !enza"ii ce intervin 'n tim ul menstrua"iei, inclusiv fazele re + i ost+ menstruale. Disconfort asociat cu /eno*auza !enza"ii asociate cu 'ncetarea ciclului menstrual. *nclud$ bufeurile i transpiraia nocturn la menopauz

b:>D1

b:>D2

9B

b:>D? b:>DB

Senza,ii asociate cu func,iile genitale -i re*roductive, altele s*ecificate Senza,ii asociate cu func,iile genitale -i re*roductive, nes*ecificate

b:>B Senza,ii asociate cu func,iile genitale -i re*roductive, altele s*ecificate -i nes*ecificate b:B? Func,iile urogenitale -i re*roductive, altele s*ecificate b:BB Func,iile urogenitale -i re*roductive, nes*ecificate

Ca*itolul >5 F !C$II'# !# )OM SC 'OSC=#'#$IC# SI "'# MISC")I'O) "F#)#!$#

Prezentul ca itol se ocu a de functiile micarii ai mobilitatii, inclusiv functiile articulatiilor, oaselor, refle,elor si musc6ilor.

Funciile articulaiilor $i oaselor ,*21-.*22/0

b>1D Func,iile /obilit+,ii articula,iilor Functii ale diversitatii si usurintei de miscare a unei articulate *nclud$ Functii de mobilitate a una sau mai multe articulatii, mobilitatea vertebrelor, a umarului, cotului, +nc0eieturii m1inii, coapsei, genunc0iului, gleznei, articulatiilor mici ale m1nilor si picioarelor3 mobilitatea articulatiilor +n general3 tulburari ca +n caz de 0ipermobilitate a articulatiilor, articulatii imobile, umar imobil, artrite 4,clud$ funciile stabilitii articulaiilor (b7!7'3 controlul funciilor micrilor voluntare (b765' b>1DD b>1D1 Mobilitatea unei singure articula,ii Functii ale diversitatii si usurintei de miscare a unei articulatii. Mobilitatea /ai /ultor articula,ii Func"ii ale diversit"ii i uurin"ei de micare a mai mult de o singur articula"ie. Mobilitatea articula,iilor, ;n general Func"ii ale diversit"ii i uurin"ei de micare a tuturor articula"iilor cor ului.

b>1D2

9E

b>1D? b>1DB

Func,iile /obilit+,ii articula,iilor, altele s*ecificate Func,iile /obilit+,ii articula,iilor, nes*ecificate

b>16 Func,iile stabilit+,ii articula,iilor Func"ii de men"inere a integrit"ii structurale a articula"iilor. *nclud$ Functii de stabilitate a unei singure articulatii, mai multor articulatii si a articulatiilor +n general3 afectari ca +n cazul articulatie instabila a umarului, dislocarea unei articulatii, dislocarea articulatiei umarului si soldului. 4,clud$ Funciile mobilitii articulaiilor (b7!5' b>16D b>161 Stabilitatea unei singure articula,ii Func"ii de men"inere a integrit"ii structurale a mai mult de o singur articula"ie. Stabilitatea articula,iilor ;n general Func"ii de men"inere a integrit"ii structurale a tuturor articula"iilor cor ului. Stabilitatea articula,iilor, altele s*ecificate Stabilitatea articula,iilor, nes*ecificate

b>16? b>16B

b>2D Func,iile /obilit+,ii oaselor Func"ii ale diversit"ii i uurin"ei de micare a omo latului, elvisului, oaselor car iene i tarsiene. *nclud$ afectari ca omoplat imobil si pelvis imobil 4,clud$ Funciile mobilitii articulaiilor (b7!5' b>2DD Mobilitatea o/o*latului Func"ii ale diversit"ii i uurin"ei de micare a omo latului. *nclud$ afectari ca protractia omoplatului, omoplat retractat, omoplat rotat lateral si median b>2D1 Mobilitatea *elvisului Func"ii ale diversit"ii i uurin"ei de micare a elvisului. *nclud$ rotaia pelvisului b>2D2 b>2D( b>2D? Mobilitatea oaselor car*iene Func"ii ale diversit"ii i uurin"ei de micare a oaselor car iene. Mobilitatea oaselor tarsiene Func"ii ale diversit"ii i uurin"ei de micare a oaselor tarsiene. Func,iile /obilit+,ii oaselor, altele s*ecificate

99

b>2DB

Func,iile /obilit+,ii oaselor, nes*ecificate

b>2B Func,iile /obilit+,ii oaselor, altele s*ecificate -i nes*ecificate

Funciile mu$c5ilor ,*23-.*24/0

b>(D Functiile de *utere a /uscEilor Func"ii legate de for"a generat rin contrac"ia unui muc6i sau a unei gru e de muc6i. *nclud$ Functii asociate cu forta unor anume musc0i si grupe de musc0i, cu musc0ii unui membru, pe o parte a corpului, in partea inferioara a corpului, tuturor membrelor, ai truc0iului si ai corpului +n ansamblul sau3 afectari ca slabirea musc0ilor mici ai m1inilor sau picioarelor, pareza musculara, paralizie musculara, monoplegie, 0emiplegie, paraplegie, cvadriplegie si mutism ac0inetic 4,clud$ Functii ale structurilor aferente oc0iului (b)!7'3 Functiile tonusului muscular (b7%7'3 Functiile rezistentei musculare (b7#5' b>(DD .uterea /uscEilor izolati si a gru*elor de /uscEi Functii legate de forta generata de contractia unor anumiti musc6i izolati sau gru e de musc6i. *nclud$ afectri ca slbirea muc0ilor mici de la m1ini sau picioare b>(D1 .uterea /uscEilor unui singur /e/bru Func"ii legate de for"a generat de contrac"ia muc6ilor sau gru elor de muc6i ale unui singur membru su erior sau su erior. *nclud$ afectri ca monopareza i monoplegia b>(D2 .uterea /uscEilor de *e o singura *arte a cor*ului Func"ii legate de for"a generat de contrac"ia muc6ilor i gru elor de muc6i ce se gsesc e artea st#ng sau e artea drea t a cor ului. *nclud$ afectri ca 0emipareza i 0emiplegia

98

b>(D(

.uterea /uscEilor din Gu/atatea inferioara a cor*ului Func"ii legate de for"a generat de contrac"ia muc6ilor i gru elor de muc6i ce se gsesc 'n jumtatea inferioar a cor ului *nclud$ afectri ca parapareza i paraplegia

b>(D0

.uterea /uscEilor tuturor /e/brelor Functii legate de forta generata de contractia musc6ilor si gru elor de musc6i ale celor atru membre. *nclud$ afectri ca tetrapareza i tetraplegia

b>(D6

.uterea /uscEilor truncEiului Func"ii legate de for"a generat de contrac"ia muc6ilor i gru elor de muc6i din trunc6i. .uterea tuturor /uscEilor cor*ului Func"ii legate de for"a generat de contrac"ia tuturor muc6ilor i gru elor de muc6i din cor . *nclud$ afectari ca +n cazul mutismului ac0inetic

b>(D:

b>(D? b>(DB

Functiile de *utere ale /uscEilor, altele s*ecificate Functiile de *utere a /uscEilor, nes*ecificate

b>(6 Func,iile tonusului /uscular Func"ii legate de tensiunea rezent 'n muc6i 'n stare de re aus i de rezisten"a o us la 'ncercarea de a mica muc6ii 'n mod asiv. *nclud$ Functii asociate cu tensiunea musc0ilor izolati si a grupelor de musc0i, a musc0ilor unui singur membru, musc0ilor de o parte a corpului si din partea inferioars a corpului, musc0ii tuturor membrelor, musc0ilor trunc0iului si tuturor musc0ilor corpului3 afectari ca 0ipotonia, 0ipertonia si spasticitatea musc0ilor 4,clud$ Functiile de putere a musc0ilor (b7%5'3 Functii de anduranta musculara (b7#5' b>(6D $onusul /u-cEilor izola,i -i a gru*elor de /u-cEi Func"ii legate de tensiunea rezent 'n muc6i 'n stare de re aus i de rezisten"a o us la 'ncercarea de a mica res ectivii muc6ii 'n mod asiv. *nclud$ afectri ca +n cazul distonilor focale, de e,emplu, torticolis b>(61 $onusul /u-cEilor unui singur /e/bru Func"ii legate de tensiunea rezent 'n muc6ii i 'n gru ele de muc6i 'n stare de re aus ale unui membru su erior sau inferior i de rezisten"a o us la 'ncercarea de a mica res ectivii muc6ii 'n mod asiv. *nclud$ afectri asociate cu monopareza i monoplegia

82

b>(62

$onusul /u-cEilor de *e o singur+ *arte a cor*ului Func"ii legate de tensiunea rezent 'n muc6ii i 'n gru ele de muc6i 'n stare de re aus de e o singur arte a cor ului i de rezisten"a o us la 'ncercarea de a mica res ectivii muc6ii 'n mod asiv. *nclud$ afectri asociate cu 0emopareza i 0emiplegia

b>(6(

$onusul /u-cEilor din Gu/+tatea inferioar+ a cor*ului. Functii legate de tensiunea rezenta 'n musc6ii si 'n gru ele de musc6i 'n stare de re aus din jumatatea inferioara a cor ului si de rezistenta o usa la 'ncercarea de a misca res ectivii musc6ii 'n mod asiv. *nclud$ afectri asociate cu parapareza i paraplegia

b>(60

$onusul /uscular al /u-cEilor tuturor /e/brelor Func"ii legate de tensiunea rezent 'n muc6ii i 'n gru ele de muc6i 'n stare de re aus ale tuturor membrelor i de rezisten"a o us la 'ncercarea de a mica res ectivii muc6ii 'n mod asiv. *nclud$ afectri asociate cu tetrapareza i tetraplegia

b>(66

$onusul /u-cEilor truncEiului Func"ii legate de tensiunea rezent 'n muc6ii i 'n gru ele de muc6i 'n stare de re aus ale trunc6iului i de rezisten"a o us la 'ncercarea de a mica res ectivii muc6ii 'n mod asiv. $onusul tuturor /uscEilor cor*ului Functii legate de tensiunea rezent 'n musc6ii si 'n gru ele de musc6i 'n stare de re aus ale 'ntregului cor si de rezisten"a o us la 'ncercarea de a mica res ectivii musc6ii 'n mod asiv. *nclud$ afectri ca +n cazul distoniilor generalizate sau parez si paralizie generalizat

b>(6:

b>(6? b>(6B

Functiile tonusului /uscular, altele s*ecificate Functiile tonusului /uscular, nes*ecificate

b>0D Functii de anduranta /usculara Functii legate de mentinerea contractiei musculare entru o erioada de tim data. *nclud$ Functii asociate cu contractia musculara sustinuta pentru musc0ii izolati si grupele de musc0i, si pentru toti musc0ii corpului3 afectari ca +n caz de miastenia gravis 4,clud$ Functii de toleranta la efort (b#77'3 Functii de putere a musc0ilor (b7%5'3 Functiile tonusului muscular (b7%7'

81

b>0DD

"nduranta /uscEilor izola,i Functii legate de mentinerea contractiei musculare a musc6ilor izolati entru o erioada de tim data. "nduranta gru*elor de /uscEi Functii legate de mentinerea contractiei musculare a gru elor de musc6i izolate entru o erioada de tim data. *nclud$ afectari asociate cu monopareza, monoplegia, 0emipareza si 0emiplegia, parapareza si paraplegia

b>0D1

b>0D2

"nduranta tuturor /uscEilor cor*ului Functii legate de mentinerea contractiei musculare a tuturor musc6ilor cor ului entru o erioada de tim data. *nclud$ afectari asociate cu tetrapareza, tetraplegia, pareza si paralizia generalizat

b>0D? b>0DB

Functii de anduranta /usculara, altele s*ecificate Functii de snduranta /usculara, nes*ecificate

b>0B Functiile /uscEilor, altele s*ecificate si nes*ecificate

Functiile mi$crii ,*2)-.*21/0

b>6D Functiile refleCelor /otorii Functii ale contractiei involuntare a musc6ilor indus automat de stimuli s ecifici. *nclud$ Functiile refle,elor miscarii de +ntindere, refle,ele locale automate ale articulatiilor generate de stimuli nocivi si de alti stimuli e,teroceptivi3 refle,ul de retragere, refle,ul bicepsului, refle,ul radiusului, refle,ul cvadricepsului, refle,ul rotulei, refle,ul rotulian, refle,ul gleznei b>6DD )efleCul /i-c+rii de ;ntindere Functii ale contrac"iilor involuntare ale musc6ilor induse automat rin micare de 'ntindere. )efleCe generate de sti/uli nocivi Functii ale contrac"iilor involuntare ale musc6ilor induse automat de stimuli durerosi sau al"i stimului nocivi. *nclude$ refle,ul de retragere b>6D2 )efleCe generate de al,i sti/uli eCteroce*tivi 82

b>6D1

Functii ale contrac"iilor involuntare ale musc6ilor induse automat de stimuli e,terni, al"ii dec#t stimulii nocivi. b>6D? b>6DB Functiile refleCelor /otorii, altele s*ecificate Functiile refleCelor /otorii nes*ecificate

b>66 Functiile reac,iilor de /iscare involuntara Functii ale contractiilor involuntare ale masei musculare sau ale 'ntregului cor induse de ozitia cor ului, ec6ilibru si stimuli ericulosi. *nclud$ Functii ale reaciilor posturale, reacii de +ndreptare, reacii de corectare a poziiei corpului, reacii de ec0ilibru, reacii de spri8inire, reacii de aparare 4,clud$ Functiile refle,elor motorii (b775' b>:D Controlul functiilor /iscarilor voluntare Functii asociate cu controlul asu ra si coordonarea miscarilor voluntare. *nclud$ Functii de control a miscarilor voluntare simple si miscarilor voluntare comple,e, coordoonarea miscarilor voluntare, functiea ca spri8in a bratului sau piciorului, coordonarea motorie st1nga& dreapta, coordonarea m1na & oc0i, coordonarea oc0i&picior3 afectari ca probleme de control si coordonare, de e,emplu, disdiadococ0inezia 4,clud$ Functiile de putere a musc0ilor (b7%5'3 Functiile miscarilor involuntare (b767'3 Functiile tipurilor de mers (b775' b>:DD Controlul /iscarilor voluntare si/*le Functii asociate cu controlul asu ra si coordonarea miscarilor voluntare sim le sau izolate Controlul /iscarilor voluntare co/*leCe Functii asociate cu controlul asu ra si coordonarea miscarilor voluntare com le,e Coordonarea /iscarilor voluntare Functii asociate cu coordonarea miscarilor voluntare sim le si com le,e, e,ecutarea miscarilor in ordine 'ntr+o combinatie *nclud$ coordonarea st1nga & dreapta, coordonarea miscarilor indicate vizual, ca de e,emplu coordonarea m1na & oc0i si picior & oc0i3 afectari ca disdiadococ0inezia b>:D( Functiile de s*riGin ale bratului sau *iciorului Functii asociate cu controlul asu ra si coordonarea miscarilor voluntare rin trecerea greutatii fie e brate $coate sau alme% fie e icioare $genunc6i sau laba iciorului% Controlul functiilor /iscarii voluntare, altele s*ecificate

b>:D1

b>:D2

b>:D?

8*

b>:DB

Controlul functiilor /iscarii voluntare, nes*ecificate artial, ale

b>:6 Functiile /iscarilor involuntare Functii ale contractiilor involuntare neintentionate, fara sau cu sco musc6ilor dau gru elor de musc6i.

*nclud$ contractii involuntare ale musc0ilor3 afectari ca tremurul, ticurile, manierismele, stereotipiile, repetarea miscarii, coree, atetoza, ticuri verbale, miscari distonice si disc0inezia. 4,clud$ controlul Functiilor miscarilor voluntare (b765'3 Functiile tipurilor de mers (b775'

b>:6D

Contractiile involuntare ale /uscEilor Functii ale contractiilor neintentionate, fara sau cu sco artial, ale musc6ilor sau gru elor de musc6i ca cele care intervin ca arte a unei disfunctii si6ologice. *nclud$ tulburari ca miscarile coreice si atetozice3 tulburari de miscare ca cele legate de somn

b>:61

$re/orul Functii de contractii alternative si rela,are a unei gru e de musc6i din jurul unei articulatii, care au ca rezultat tremuraturile. $icurile si /anieris/ele Functii ale contractiilor involuntare, re etitive, cu finalitate mimata a unei gru e de musc6i. Stereoti*iile si *erseverenta ;n /iscare Functii ale miscarilor s ontane, fara sco ca leganatul 'nainte si 'na oi, datul din ca sau clatinatul. Functiile /iscarilor involuntare, altele s*ecificate Functiile /iscarilor involuntare, nes*ecificate

b>:62

b>:6(

b>:6? b>:6B

b>>D Functiile ti*urilor de /ers Functii ale ti urilor de mers asociate cu mersul, alergarea sau alte miscari ale 'ntregului cor . Includ) ti urile de mers si ti urile de alergare- afectari ca mersul s astic, mersul 6emi legic, mersul ara legic, mersul asimetric, sc6io atatul si ti ul de mers tea an

83

:,clud) Functiile de utere a musc6ilor $bE*2%- Functiile tonusului muscular $bE*4%- controlul Functiilor miscarilor voluntare $bEB2%- Functiile miscarilor involuntare $bEB4% b>?D Senzatii legate de functiile /uscEilor si /iscarii !enzatii asociate cu musc6ii sau gru ele de musc6i ale cor ului si miscarile acestora. *nclud$ senzatii de rigidizare si +ncordare a musc0ilor, spasm sau constrictie musculara si senzatia de greutate a musc0ilor 4,clud$ senzatia de durere (b)85' b>?DD b>?D1 b>?D? b>?DB Senzatia de rigidizare a /uscEilor !enzatia de 'ncordare sau rigidizare a musc6ilor Senzatia de s*as/ /uscular !enzatia de contractie involuntara a unui musc6i sau gru e de musc6i . Senzatii legate de functiile /uscEilor si /iscarii, altele s*ecificate Senzatii legate de functiile /uscEilor si /iscarii, nes*ecificate

b>?B Functiile /iscarii, alte s*ecificate si nes*ecificate b>B? Functii neuro/usculoscEeletale si functii legate de /iscare, altele s*ecificate b>BB Functii neuro/usculoscEeletale si functii legate de /iscare, nes*ecificate

84

Ca*itolul ?5 F !C$II'# .I#'II SI " "'$O) S$) C$ )I "F#)#!$# .I#'II

Prezentul ca itol se ocu a de functiile ielii, ung6iilor si arului.

Functiile pielii ,*11-.*14/0

b?1D Functiile de *rotectie a *ielii Functiile ielii de a roteja cor ul 'm otriva unor ericole fizice, c6imice si biologice. *nclud$ Functii de prote8are +mpotriva radiatiilor solare si a altor radiatii, fotosensibilitate, pigmentatie, calitatea pielii3 functiea de izolator a pielii, formarea de calus, +ntarirea3 afectiuni ca ruperea pielii, ulcere, ulcerul de decubit si subtierea pielii. 4,clud$ Functiile reparatorii ale pielii (b8)5'3 alte functii ale pielii (b8%5' b?2D Functiile re*aratorii ale *ielii Functiile ielii de a re ara ru turile si alte deteriorari ale ielii. *nclud$ Functii de formare a crustei, vindecarea, cicatrizarea3 formarea de v1natai si c0eloid 4,clud$ Functiile de protectie a pielii (b8!5'3 alte functii ale pielii (b8%5' b?(D "lte functii ale *ielii Functii ale ielii, alte dec#t cele de rotectie si re aratorii, cum sunt secretia de trans iratie calda si rece.

8B

*nclud$ Functii de transpiratie, Functii glandulare ale pielii si, ca rezultat, mirosul corpului 4,clud$ Functiile de protectie ale pielii, (b8!5'3 Functiile reparatorii ale pielii (b8)5' b?0D Senzatii legate de *iele !enzatii legate de iele ca senzatia de m#ncarime, senzatia de arsura si g#dilatul. *nclud$ afectari ca senzatia de +ntepaturi de ac si senzatia de corp strain care merg pe piele 4,clud$ senzatia de durere (b)85' b?0B Functiile *ielii, altele s*ecificate si nes*ecificate

Functiile parului si un#5iilor ,*1)-.*16/0

b?6D Functiile *arului Functii ale arului ca rotectia, culoarea si as ectul. *nclud$ Functii de crestere a parului, pigmentare a parului, amplasarea parului3 afectari ca de e,emplu, caderea parului sau alopecia b?:D Functiile ungEiilor Functii ale ung6iilor cum sunt rotectia, zg#riatul si as ectul. *nclud$ cresterea si pigmentarea ung0iilor, calitatea ung0iilor b?:B Functiile *arului si ungEiilor, altele s*ecificate si nes*ecificate b?B? Functiile *ielii si a structurilor aferente *ielii, altele s*ecificate b?BB Functiile *ielii si ale structurilor aferente *ielii, nes*ecificate

8E

!5<CC5C<IL: CO<PCLCI
/efiniii$ Structurile corpului sunt prile anatomice ale corpului, ca organele, membrele i componentele acestora. Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative. .rimul calificativ Calificativul generic e o scala negativa folosita entru a indica intinderea sau magnitudinea unei afectari) ,,,.2 DICI o roblem ,,,.1 roblem COO(<P ,,,.2 roblem 0O&:<(5P ,,,.* roblem !:@:<P ,,,.3 roblem 5O5(LP ,,,.9 nu se men"ioneaz ,,,.8 nu e cazul $ine,istent, absent, neglijabilN% $uoar, sczut$%, N% $mediu, destul deN% $ridicat, e,trem de N.% $'n totalitate, N% 2 A 3M 4 A 23M 24 A 38M 42 A 84M 8B A 122M

Pentru acele cazuri 'n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau entru care e,ist alte standarde dis onibile entru a califica afectarile cor ului este us la dis ozi"ie o gam larg de e, rimare rocentual. &e e,em lu, dac se men"ioneaz >nici o afectare? sau >afectare total?, codificarea ofer o marj de eroare de #n la 4M. O >afectare moderat? este definit 'n a doua jumtate a tim ului sau 'n a doua jumtate a scalei care cores unde afectarii totale. (ceste rocente se vor calibra 'n diferite domenii cu referire la

89

standardele umane, tot ca valori rocentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, rocedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate rin activitati de cercetare. >l doilea calificativ !e indica natura sc6imbarilor in res ectiva structura a organismului) 2 nici o sc6imbare in structura 1 absenta totala 2 absenta artiala * arte aditionala 3 dimensiuni aberante 4 discontinuitate B ozitie devianta E sc6imbari calitative in structura inclusive acumulare de lic6id 9 nes ecificat 8 nea licabil >l treilea calificativ (sugerat' Indica localizarea 2 1 2 * 3 4 B E 9 8 mai mulct decat o regiune drea ta stanga ambele arti in fata in s ate ro,imal distal nes ecificat nea licabil

Pentru mai multe e, licatii des re conventiile de codificare din ICF, vezi (ne,a 2.

88

Ca*itolul 1 C".I$O' ' 1 S$) C$ )I'# SIS$#M ' I !#)&OS

s11D Structura creierului s11DD Structura creierului s11DDD s11DD1 s11DD2 s11DD( s11DD? s11DDB s11D1 s11D2 s11D( s11D0 s11D6 'obul frontal 'obul te/*oral 'obul *arietal 'obul occi*ital Structura lobilor corticali, altele s*ecificate Structura lobilor corticali, nes*ecificate

Structura /ezencefalului Structura diencefalului Ganglionii bazali -i structuri aferente Structura cerebelului Structura truncEilui cerebral s11D6D Medula oblongata

122

s11D61 s11D6? s11D6B s11D: s11D? s11DB s12D

.untea cerebeloasa Structura truncEiului cerebral, alta s*ecificata Structura truncEiului cerebral, nes*ecificata

Structura nervilor cranieni Structura creierului, altele s*ecificate Structura creierului, nes*ecificate

Maduva s*inarii si structurile aferente s12DD Structura /aduvei s*inarii s12DDD Maduva s*inarii cervicala s12DD1 s12DD2 s12DD( s12DD? s12DDB s12D1 s12D? s12DB Maduva s*inarii dorsala Maduva s*inarii lo/bosacrata Coada de cal Structura /aduvei s*inarii, altele s*ecificate Structura /aduvei s*inarii, nes*ecificate

!ervii raEidiani M+duva s*inarii structuri aferente, altele s*ecificate M+duva s*inarii structuri aferente, nes*ecificate

s1(D s10D s16D s1B? s1BB

Structura /eningelui Structura siste/ului nervos si/*atic Structura siste/ului nervos *arasi/*atic Structura siste/ului nervos, altele s*ecificate Structura siste/ului nervos, nes*ecificate

121

Ca*itolul 2 OC=I ', )#C=#" 8I S$) C$ )I'# "F#)#!$#

s21D s22D Structura orbitelor Structura globului ocular s22DD s22D1 s22D2 s22D( s22D0 s22D? s22DB s2(D ConGunctiva, sclera, coroida Corneea )etina Cristalinul Cor*ul vitros Structura globului ocular, altele s*ecificate Structura globului ocular, nes*ecificate

Structurile din Gurul ocEiului s2(DD s2(D1 s2(D2 s2(D? .leoa*ele S*rFncenele Mu-cEii oculari eCterni "lte structuri din Gurul ocEiului, s*ecificate

122

s2(DB s20D s26D

"lte structuri din Gurul ocEiului, nes*ecificate

Structura urecEii eCterne Structura urecEii /ediane s26DD s26D1 s26D2 s26D? s26DB Me/brana ti/*anului $ro/*a lui #ustacEe Scarita si ciocanelul 3oscioarele urecEii /edii4 Structura urecEii /edii, altele s*ecificate Structura urecEii /edii, nes*ecificate

s2:D

Structura urecEii interne s2:DD s2:D1 s2:D2 s2:D( s2:D? s2:DB CoEleea 'abirintul vestibular Canalele se/icirculare Canalul auditiv intern Structura urecEii interne, altele s*ecificate Structura urecEii interne, nes*ecificate

s2B? s2BB

OcEiul, urecEea -i structurile aferente, altele s*ecificate OcEiul, urecEea -i structurile aferente, nes*ecificat

12*

Ca*itolul ( S$) C$ )I'# C")# I!$#)&I! @! &OC# 8I &O)%I)#

s(1D Structura nasului s(1DD s(1D1 s(1D2 s(1D? s(1DB s(2D !asul eCtern Se*tul nasal Fosele nazale Structura nasului, altele s*ecificate Structura nasului, nes*ecificate

Structura cavit+,ii bucale s(2DD s(2D1 s(2D2 Din,ii Gingiile Structura v+lului *alatin s(2D2D s(2D21 s(2D( s(2D0 'i/ba Structura buzelor &+lul *alatin tare &+lul *alatin /oale

123

s(2D0D s(2D01 s(2D? s(2DB s((D

%uza su*erioar+ %uza inferioar+

Structura cavit+,ii bucale, altele s*ecificate Structura cavit+,ii bucale, nes*ecificate

Structura faringelui s((DD s((D1 s((D? s((DB Faringele nazal Fringele vocal Structura faringelui, altele s*ecificate Structura faringelui, nes*ecificate

s(0D

Structurea laringelui s(0DD s(0D? s(0DB Corzile vocale Structura laringelui, altele s*ecificate Structura larigelui, nes*ecificate

s(B? s(BB

"lte structuri care intervin ;n voce -i vorbire, s*ecificate "lte structuri care intervin ;n voce -i vorbire, nes*ecificate

124

Ca*itolul 0 S$) C$ )I'# SIS$#M#'O) C")DIO&"SC '"), IM !I$") 8I )#S.I)"$O)

s410 Structura sistemului cardiovascular s4100 Inima s41000 s41001 s41008 s41009 s4101 Arterele s4102 Venele s4103 Capilarele s4108 Structura sistemului cardiovascular, altele specificate s4109 Structura sistemului cardiovascular, nespecificate s420 Structura siatemului imunitar s4200 Vasele limfatice s4201 Gan lionii limfatici 12B Atriile Ventriculii Structura inimii, altele specificate Structura inimii, nespecificate

s4202 !imusul s4203 Splina s4204 "#duva osoas# s4208 Structura sistemului imunitar, altele specificate s4209 Structura sistemului imunitar, nespecificate s430 Structura sistemului respirator s4300 !ra$eea s4301 %l#m&nii s43010 s43011 s43018 s43019 Ar'orele 'ronsic Alveolele Structura pl#m&nilor , altele specificate Structura pl#m&nilor , nespecificate

s4302 Cutia toracic# s4303 "usc$ii care intervin (n respira)ie s43030 s43031 s43038 s43039 "u*c$ii intercostali +iafra ma "u*c$ii respiratori, altele specificate "u*c$ii respiratori, nespecificate

s4308 Alte structuri ale sistemului respirator, specificate s4309 Alte structuri ale sistemului respirator, nespecificate s498 Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar *i respirator, specificate s499 Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar *i respirator, nespecificate

12E

Ca*itolul 6 S$) C$ )I'# '#G"$# D# SIS$#M#'# DIG#S$I&, M#$"%O'IC 8I #!DOC)I!

s61D s62D s6(D s60D Structura glandelor salivare Structura esofagului Structura sto/acului Structura intestinului s60DD s60D1 s60D? s60DB s66D s6:D s6>D s6?D Intestinul sub,ire Intestinul gros Structura intestinelor, atele s*ecificate Structura intestinelor, nes*ecificate

Structura *ancreasului Structura ficatului Structura vezicii biliare -i canalele biliare Structura glandelor endocrine s6?DD s6?D1 Glanda Ei*ofiz+ Glanda tiroida 129

s6?D2 s6?D( s6?D? s6?DB s6B? s6BB

Glanda *aratiroid+ Glandele su*rarenale Structura glandelor endocrine, altele s*ecificate Structura glandelor endocrine, nes*ecificate

Structuri legate de siste/ele digestiv, /etabolic -i endocrin, altele s*ecificate Structuri legate de siste/ele digestiv, /etabolic -i endocrin, nes*ecificate

Ca*itolul : S$) C$ )I'# '#G"$# D# SIS$#M#'# G#!I$O2 )I!") 8I )#.)OD C$I&

s:1D Structura siste/ului urinar s:1DD s:1D1 s:1D2 s:1D( s:1D? s:1DB s:2D s:(D )inicEii reterele &ezica urinar+ retra Structura siste/ului urinar, altele s*ecificate Structura siste/ului urinar, nes*ecificate

Structura bazinului Structura siste/ului re*roductiv s:(DD s:(D1 Ovarele Structura uterului s:(D1D s:(D11 s:(D12 Cor*ul uterului Colul uterin $ro/*ele

128

s:(D1? s:(D1B :(D2 :(D(

Structura uterului, altele s*ecificate, Structura uterului, nes*ecificate

SFnul -i /a/eloanele Structura vaginului -i ale organelor genitale eCterne s:(D(D s:(D(1 s:(D(1 s:(D(( Clitoris 'abia /aGora 'abia /inora Canalul vaginal

s:(D0 s:(D6

$esticulii Structura *enisului s:(D6D s:(D61 s:(D6? s:(D6B Glandul *enisului Canalul *enisului Structura *enisului, altele s*ecificate Structura *enisului, nes*ecificate

s:(D: s:(D? s:(DB s:B? s:BB

.rostata "lte structuri ale siste/ului re*roductiv, altele s*ecificate "lte structuri ale siste/ului re*roductiv, nes*ecificate

"lte structuri legate de siste/ele genital 2urinare -i re*roductive, s*ecificate "lte structuri legate de siste/ele genital 2urinare -i re*roductive nes*ecificate

112

Ca*itolul > S$) C$ )I'# '#G"$# D# MI8C")#

s>1D Structura ca*ului -i a regiunii gFtului s>1DD s>1D1 s>1D2 s>1D( s>1D0 s>1D6 s>1D? s>1DB s>2D Oasele cutiei craniene Oasele fe,ei Oasele din regiunea gFtului "rticula,iile ca*ului -i gFtului Mu-cEii ca*ului -i din regiunea gFtului 'iga/ente si tendoane la nivelul ca*ului si gFtului Structura ca*ului -i a regiunii gFtului, altele s*ecificate Structura ca*ului -i a regiunii gFtului, nes*ecificate

Structura regiunii u/+rului s>2DD s>2D1 s>2D2 s>2D( s>2D? Oasele din regiunea u/+rului "rticula,iile din regiunea u/+rului Mu-cEii din regiunea u/+rului 'iga/ente si tendoane din regiunea u/arului Structura regiunii u/+rului, altele s*ecificate

111

s>2DB s>(D

Structura regiunii u/+rului, nes*ecificate

Structura eCtre/it+,ii su*erioare s>(DD Structura bra,ului s>(DDD s>(DD1 s>(DD2 s>(DD( s>(DD? s>(DDB s>(D1 Oasele bra,ului "rticula,ia cotului Mu-cEii bra,ului 'iga/ente -i ,esuturi conGunctive ale bra,ului Structura bra,ului, altele s*ecificate Structura bra,ului, nes*ecificate

Structura antebra,ului s>(D1D s>(D11 s>(D12 s>(D1( s>(D1? s>(D1B Oasele antebra,ului "rticula,ia ;ncEeieturii /Finii Mu-cEii antebra,ului 'iga/ente si tendoane ale antebratului Structura antebra,ului, altele s*ecificate Structura antebra,ului, nes*ecificate

s>(D2

Structura /Finii s>(D2D s>(D21 s>(D22 s>(D2( s>(D2? s>(D2B Oasele /Finii "rticula,iile /Finii -i degetelor /Finii Mu-cEii /Finii 'iga/ente si tendoane ale /Finii Structura /Finii, altele s*ecificate Structura /Finii, nes*ecificate

s>(D? s>(DB

Structura eCtre/it+,ii su*erioare, altele s*ecificate Structura eCtre/it+,ii su*erioare, nes*ecificate

112

s>0D

Structura regiunii *elviene s>0DD s>0D1 s>0D2 s>0D( s>0D? s>0DB Oasele regiunii *elviene "rticula,iile regiunii *elviene Mu-cEii regiunii *elviene 'iga/ente -i tendoane in regiunea *elvian+ Structura regiuneii *elviene, altele s*ecificate Structura regiuneii *elviene, nes*ecificate

s>6D

Structura eCtre/it+,ii inferioare s>6DD Structura coa*sei s>6DDD s>6DD1 s>6DD2 s>6DD( s>6DD? s>6DDB s>6D1 Oasele coa*sei "rticula,ia -oldului 3coa*sei4 Mu-cEii coa*sei 'iga/entele si tendoanele coa*sei Structura coa*sei, altele s*ecificate Structura coa*sei, nes*ecificate

Structura ga/bei s>6D1D s>6D11 s>6D12 s>6D1( s>6D1? s>6D1B Oasele ga/bei "rticula,ia genuncEiului Mu-cEii ga/bei 'iga/entele si tendoanele ga/bei Structura ga/bei, altele s*ecificate Structura ga/bei, nes*ecificate

s>6D2

Structura gleznei -i labei *iciorului s>6D2D Oasele gleznei -i labei *iciorului

11*

s>6D21 s>6D22 s>6D2( s>6D2? s>6D2B s>6D? s>6DB s>:D

"rticula,ia gleznei -i articula,iile labei -i degetelor *iciorului Mu-cEii gleznei -i labei *iciorului 'iga/entele si tendoanele gleznei si labei *iciorului Structura gleznei -i labei *iciorului, altele s*ecificate Structura gleznei -i labei *iciorului, nes*ecificate

Structura eCtre/it+,ii inferioare, altele s*ecificate Structura eCtre/it+,ii inferioare nes*ecificate

Structura truncEiului s>:DD Structura coloanei vertebrale s>:DDD s>:DD1 s>:DD2 s>:DD( s>:DD0 s>:DD? s>:DDB s>:D1 s>:D2 s>:D? s>:DB Coloana vertebral+ cervical+ Coloana vertebral+ toracic+ Coloana vertebral+ lo/bar+ Coloana vertebral+ sacrat+ Coccisul Structura coloanei vertebrale, altele s*ecificate Structur coloanei vertebrale, nes*ecificate

Mu-cEii truncEiului 'iga/entele si tendoanele truncEiului Structura truncEiului, altele s*ecificate Structura truncEiului, nes*ecificate

s>>D

Structuri scEeleto2/usculare adiavente, legate de /i-care s>>DD s>>D1 s>>D2 Oasele "rticula,iile Mu-cEii

113

s>>D(

'iga/ente eCtra2articulare, tendoane, a*onevroze eCtra/usculare, tesuturi reticulare, se*turi, burse seroase, nes*ecificate "lte structuri scEeleto2/usculare adiacente legate de /i-care, s*ecificate "lte structuri scEeleto2/usculare adiacente legate de /i-care, nes*ecificate

s>>D? s>>DB s>B? s>BB

"lte structuri legate de /i-care, s*ecificate "lte structuri legate de /i-care, nes*ecificate

Ca*itolul ? .I#'#" 8I S$) C$ )I'# "F#)#!$# .I#'II

s?1D Structura zonelor *ielii s?1DD s?1D1 s?1D2 s?1D( s?1D0 s?1D6 s?1D? s?1DB s?2D .ielea ca*ului -i din regiunea gFtului .ielea din regiunea u/+rului .ielea din eCtre/itatea su*erioar+ .ielea din regiunea *elvian+ .ielea din eCtre/itatea inferioar+ .ielea truncEiului -i s*atelui Structura zonelor *ielii, altele s*ecificate Structura zonelor *ielii, nes*ecificate

Structura glandelor *ielii s?2DD s?2D1 s?2D? s?2DB Galandele sudori*are Glandele sebacee Structura glandelor *ielii, altele s*ecificate Structura glandelor *ielii, nes*ecificate

114

s?(D

Structura ungEiilor s?(DD s?(D1 s?(D? s?(DB ngEiile de la degetele /Finilor ngEiile de la degetele *icioarelor Structura ungEiilor, altele s*ecificate Structura ungEiilor, nes*ecificate

s?0D s?B? s?BB

Structura *+rului .ielea -i structuri aferente *ielii, altele s*ecificate .ielea -i structuri aferente *ielii, nes*ecificate

(C5I@I5(5IL: !I P(<5ICIP(<:(
/efiniii$ >ctivitatea este e,ecutarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. .articiparea este implicarea +ntr&o situaie de via. 2imitrile +n activitate sunt dificultile crora individul trebuie s le fac fa +n e,ecutarea activitilor. Restriciile +n participare sunt problemele cu care se confrunt individul c1nd se implic +n situaii de via. Calificative$ &omeniile entru com onenta (ctivitati si Partici are sunt furnizate e o singura lista care aco era intreaga laja a ariilor vietii $de la invatarea de baza la urmarirea ariilor com le,e recum sarcinile sociale%. (ceasta com onenta oate fi utilizata entru a indica activitatile $a% si artici area $ % sau ambele. (ctivit"ile i Partici area se codific cu dou calificative) calificativul de performan, care ocu rima ozi"ie de du unct, i calificativul de capacitate, care ocu a dou ozi"ie du unct. Calificativul de erforman" descrie ce face un individ 'n mediul su curent. &eoarece mediul curent aduce cu sine i un conte,t social, erforman"a desemnat de acest calificativ oate fi 'n"eleas i ca Tim licare 'ntr+o situa"ie de via"/ sau Te, erien"a trit/ de oameni 'n conte,tul concret 'n care 'i duc e,isten"a. (cest conte,t cu rinde i Factori ambientali , adic toate as ectele universului fizic, social i atitudinal. (ceste trsturi ale mediului curent ot fi codificate cu ajutorul clasificrii Factorilor de mediu. 11B

Calificativul de ca acitatea descrie abilitatea unui individ de a e,ecuta o sarcin sau o ac"iune. (cest conce t descrie nivelul de func"ionare cel mai ridicat e care o ersoan 'l oate atinge robabil, la un moment dat. Ca acitatea este masurata intr+un mediu standard si uniform care s reflecte ca acitatea ada tat la mediu a individului. Com onenta Factori de 0ediu $(mbientali% oate fi utilizata entru a descrie trasaturile acestui mediu uniform sau standard. Calificativele de ca acitate i erforman" ot fi utilizate mai de arte cu sau fr a arate sau ersoane care ofer ajutor, recum i conform urmtoarei grada"ii $unde ,,, re rezint numrul de domeniu de nivelul 2%) ,,,.2 DICI o dificultate ,,,.1 dificultate COO(<P ,,,.2 dificultate 0O&:<(5P ,,,.* dificultate !:@:<P ,,,.3 dificultate 5O5(LP ,,,.9 nu se men"ioneaz ,,,.8 nu e cazul $ine,istent, absent, neglijabilN% $uoar, sczut$%, N% $mediu, destul deN% $ridicat, e,trem de N.% $'n totalitate, N% 2 A 3M 4 A 23M 24 A 38M 42 A 84M 8B A 122M

Pentru acele cazuri 'n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau entru care e,ist alte standarde dis onibile entru a cuantifica roblemele de erformanta sau limitarea ca acitatii.. &e e,em lu, cand nu este vreo roblema de erformanta sau o roblema de erformanta com leta este codificata, codificarea ofer o marj de eroare de #n la 4M. O roblema de erformanta moderata este definit 'n a doua jumtate a scalei care cores unde roblemei de erformanta com leta. (ceste rocente se vor calibra 'n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori rocentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, rocedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate rin activitati de cercetare. Pentru e, licatii mai am le ale conventiilor de codificare ale ICF vezi (ne,a 2.

11E

Ca*itolul 15 @!&"$")#" SI ".'IC")#" C !OS$I!$#'O)

Prezentul ca itol se ocu a de 'nvatare, a licarea cunostintelor 'nvatate, g#ndire, rezolvarea de robleme si luarea deciziilor.

8(periente senzoriale cu scop ,d11-.d12/0

d11D r/aritul cu *rivirea ( e, erimenta intentionat, folosind simtul vazului, stimuli vizuali ca de e,em lu, a urmari un joc s ortiv sau a rivi co iii cum se joaca.

d116 "scultarea ( e, erimenta intentionat, folosind simtul auzului, stimuli auditivi, ca de e,em lu a asculta la radio, a asculta muzica sau a asculta un discurs. d12D "lte eC*eriente senzoriale cu sco* ( e, erimenta intentionat, folosind celelalte simturi de baza ale organismului, stimuli ca a atinge si i ai materiale, a gusta dulciuri sau a mirosi flori. d12B #C*eriente senzoriale cu sco*, altele s*ecificate si nes*ecificate

9n!atarea de *aza ,d13-.d1)/0

d1(D Co*ierea Imitarea sau mimarea $co ierea% ca si com onenta rimara a 'nvatarii, ca de e,em lu co ierea unui gest, a unui sunet sau a literelor unui alfabetului. d1(6 )e*etarea

119

<e etarea unei succesiuni de evenimente sau simboluri ca si com onenta rimara a 'nvatarii, ca de e,em lu a numara din zece 'n zece sau a e,ersa recitarea unei oezii. d10D @nvatarea cititului &ezvoltarea com etentei de a citi un material scris $inclusiv 1raille% cu fluenta si acuratete, ca de e,em lu recunoasterea caracterelor si alfabetelor, articularea cu voce tare de cuvinte cu ronuntare corecta si 'ntelegerea cuvintelor si e, resiilor. d106 @nvatarea scrisului &ezvoltarea com etentei de a roduce simboluri care re rezinta sunete, cuvinte sau e, resii entru a transmite un sens $inclusiv scrierea 1raille%, ca de e,em lu scriere eficienta si folosire corecta din unct de vedere gramatical. d16D @nvatarea socotitului &ezvoltarea com etentei de a lucra cu numere si de a efectua o eratii matematice sim le si com le,e, ca de e,em lu folosirea semnelor matematice entru adunare si scadere si a licarea corecta a o eratiilor matematice 'ntr+o roblema. d166 DobFndirea de*rinderilor &ezvoltarea de com etente rimare si com le,e 'ntr+un set de actiuni sau sarcini integrate entru a initia si a urmari e arcursul 'ntregului set dob#ndirea unei de rinderi, ca de e,em lu manevrarea unor unelte sau 'nvatarea unor jocuri ca sa6ul. *nclud$ dob1ndirea de deprinderi de baza si comple,e. d166D DobFndirea de*rinderilor de baza .nvatarea de actiuni elementare, cu sco , ca de e,em lu a 'nvata cum se folosesc ustensilele de m#ncat $tac#murile%, un creion sau o unealta sim la. DobFndirea de*rinderilor co/*leCe .nvatarea de catre o ersoana a unor seturi de actiuni com le,e astfel 'nc#t sa res ecte reguli, o anumita ordine si coordonare a miscarilor, ca de e,em lu a 'nvata sa joace jocuri, ca fotbalul sau sa foloseasca o unealta entru a construi. DobFndirea de*rinderilor, altele s*ecificate DobFndirea de*rinderilor, nes*ecificate

d1661

d166? d166B

d16B @nvatarea de baza, altele s*ecificate si nes*ecificate

Aplicarea cunostintelor ,d16-.d12/0

d1:D Concentrarea atentei Concentrare intentionta asu ra unor anumiti stimuli, ca de e,em lu rin se ararea stimulilor de zgomotele care distrag

118

d1:( GFndirea Formularea si manevrarea de idei, conce te si imagini, orientate sau nu s re un sco , fie singur$a% sau 'm reuna cu alte ersoane, ca de e,em lu, crearea de fictiuni, oferirea unei teorii, jocuri idei, roducere de idei im reuna cu altii, meditarea, cugetarea, s ecularea sau reflectarea 4,clude$ rezolvarea de probleme (d!77'3 luarea deciziilor (d!77' d1:: Cititul :fectuarea de activitati 'm licate 'n 'ntelegerea si inte retarea unui limbaj scris $de e,em lu, carti, instructiuni sau ziare cu te,t sau 'n 1raille%, cu sco ul de obtine cunostinte generale sau informatii s ecifice. 4,clude$ +nvatarea cititului (d!#5'

d1>D Scrisul Ctilizarea sau roducerea de simboluri sau limbaj entru a transmite informatii, de e,em lu, realizarea unei evidente scrise de evenimente sau idei sau 'ntocmirea unei scrisori. 4,clude$ +nvatarea scrisului (d!#7' d1>2 Socotitul :fectuarea de calcule rin a licarea rinci iilor matematice la rezolvarea de robleme care sunt descrise 'n cuvinte si obtinerea sau rezentarea rezultatelor , ca de e,em lu calcularea sumei a trei numere sau gasirea rezultatului 'm artirii a doua numere. 4,cludere$ invatarea socotitului d1>6 )ezolvarea de *roble/e ;asirea de ras unsuri si solutii la 'ntrebari sau situatii rin identificarea si analiza acestora, formularea de o tiuni si solutii, evaluarea efectelor otentiale ale solutiilor si a licarea 'n ractica a solutiei alese, ca de e,em lu rezolvarea unei divergente 'ntre doua ersoane. *nclude$ rezolvarea de probleme simple si comple,e 4,clude$ g1ndirea (d!6%'3 luarea deciziilor (d!77' d1>6D )ezolvarea de *roble/e si/*le ;asirea de solutii la o roblema sim la care resu une o singura 'ntrebare sau c6estiune, rin identificarea si analiza acesteia, formularea de solutii, evaluarea efectelor otentiale ale solutiilor si unerea 'n ractica a solutiei alese.

122

d1>61

)ezolvarea de *roble/e co/*leCe ;asirea de solutii la o roblema com le,a care resu une c6estiuni multi le si intercorelate, sau a mai multor robleme, rin identificarea si analiza acestora, formularea de solutii, evaluarea efectelor otentiale ale solutiilor si unerea 'n ractica a solutiei alese. )ezolvarea de *roble/e, altele s*ecificate )ezolvarea de *roble/e, nes*ecificate

d1>6? d1>6?

d1>> 'uarea deciziilor ( face o alegere 'ntre mai multe o tiuni, a une 'n ractica alegerea si a evalua efectele alegerii, ca de e,em lu selectarea si ac6izitionarea unui obiect, sau deciderea de a 'nde lini si 'nde linirea unei sarcini dintre mai multe sarcini care trebuie 'nde linite. 4,clude$ g1ndirea (d!6%'3 rezolvarea de probleme (d!77' d1>B "*licarea cunostintelor, altele s*ecificate si nes*ecificate d1B? @nvatarea si a*licarea cunostintelor, altele s*ecificate d1BB @nvatarea si a*licarea cunostintelor, nes*ecificate

121

Ca*itolul 25 S")CI!I SI SO'ICI$")I G#!#)"'#

Prezentul ca itol se ocu a de as ectele generale de 'nde linire a uneia sau mai multor sarcini, organizarea rutinei si modul de a face fata stresului. 5oate aceste elemente se ot utiliza entru mai multe sarcini sau actiuni s ecifice entru a identifica caracteristicile esentiale de 'nde linire a sarcinilor res ective 'n diverse circumstante. d21D @nde*linirea unei singure sarcini :fectuarea unor actiuni sim le sau com le,e si coordonate legate de com onentele fizice si mentale ale unei singure sarcini, ca de e,em lu, initierea sarcinii, organizarea tim ului, s atiului si a materialelor aferente sarcinii, e,ecutarea gradata a sarcinii, recum si realizarea, finalizarea si sustinerea sarcinii. *nclude$ efectuarea unei sarcini simple sau comple,e3 efectuarea unei singure sarcini, individual sau +n grup 4,clude$ dob1ndirea deprinderilor (d!77'3 rezolvarea de probleme (d!77'3 luarea de decizii (d!77'3 +ndeplinirea sarcinilor multiple (d))5' d21DD @nde*linirea unei sarcini si/*le Pregatirea, initierea si organizarea tim ului si s atiului necesare entru o sarcina sim la- e,ecutarea unei singure sarcini care are o singura com onenta majora, ca de e,em lu a citi o carte, a scrie o scrisoare, sau a face atul . @nde*linirea unei sarcini co/*leCe Pregatirea, initierea si organizarea tim ului si s atiului entru o singura sarcina com le,a- e,ecutarea unei singure sarcini com le,e care are mai multe com onente, care se ot realiza succesiv sau simultan, ca de

d21D1

122

e,em lu, aranjarea mobilierului 'ntr+o locuinta sau realizarea unei sarcini scolare. d21D2 @nde*linirea unei singure sarcini, inde*endent Pregatirea, initierea si organizarea tim ului si s atiului entru o sarcina sim la sau com le,a- organizarea si e,ecutarea sarcinii de catre o singura ersoana, fara ajutorul altor ersoane. @nde*linirea unei singure sarcini, ;n gru* Pregatirea, initierea si organizarea tim ului si s atiului entru o singura sarcina, o sarcina sim la sau com le,a- organizarea si e,ecutarea unei sarcini cu mai multe ersoane care sunt im licate 'n toate sau numai 'n anume eta e de realizare a sarcinii. @nde*linirea unei singure sarcini, altele s*ecificate @nde*linirea unei singure sarcini, nes*ecificate

d21D(

d21D? d21DB

d22D @nde*linirea unor sarcini /ulti*le :fectuarea unor actiuni sim le sau com le,e si coordonate ca si com onente ale unor sarcini multi le, integrate si com le,e, succesiv sau simultan *nclude$ efectuarea unor sarcini multiple3 finalizarea de sarcini multiple3 efectuarea de sarcini multiple, independent si +n grup 4,clude$ dob1ndirea de deprinderi (d!77'3 rezolvarea de probleme (d!77'3 luarea de decizii (d!77'3 +ndeplinirea unei singure sarcini (d)!5' d22DD #fectuarea sarcinilor /ulti*le Pregatirea, initierea si organizarea tim ului si s atiului necesare entru c#teva sarcini si organizarea si e,ecutarea mai multor sarcini, toate odata sau e r#nd $succesiv sau simultan%. Finalizarea sarcinilor /ulti*le Finalizarea mai multor sarcini deodata sau e rand #fectuarea sarcinilor /ulti*le, inde*endent Pregatirea, initierea si organizarea tim ului si s atiului necesare entru c#teva sarcini si organizarea si e,ecutarea mai multor sarcini, toate odata sau e r#nd $succesiv sau simultan% si organizarea si e,ecutarea acelor sarcini, toate odata sau e rand, de catre o singura ersoana, fara ajutor de la alte ersoane. #fectuarea sarcinilor /ulti*le, ;n gru* Pregatirea, initierea si organizarea tim ului si s atiului necesare entru c#teva sarcini si organizarea si e,ecutarea mai multor sarcini, si organizarea si e,ecutarea mai multor sarcini, toate odata sau e r#nd, cu altii care sunt im licati 'n toate sau 'n anumite eta e ale sarcinilor multi le.

d22D1 d22D2

d22D(

12*

d22D? d22DB

@nde*linirea sarcinilor /ulti*le, alte s*ecificate @nde*linirea sarcinilor /ulti*le, nes*ecificate

d2(D )ealizarea *rogra/ului zilnic obisnuit <ealizarea de actiuni sim le sau com le,e si coordonate cu sco ul de a lanifica, organiza si finaliza cerintele rocedurilor sau sarcinilor zilnice, ca de e,em lu, gestionarea tim ului si 'ntocmirea de lanuri entru diverse activitati distincte de e arcursul unei zile. *nclude$ organizarea si finalizarea programului zilnic3 organizarea nivelului propriilor activitati ale unei persoane 4,clude$ efectuarea sarcinilor multiple (d))5' d2(D1 d2(D2 Organizarea *rogra/ului zilnic obisnuit <ealizarea unor actiuni sim le sau com le,e si coordonate cu sco ul de a lanifica si organiza cerintele rocedurilor sau sarcinilor zilnice. Finalizarea *rogra/ului zilnic obisnuit <ealizarea unor actiuni sim le sau com le,e si coordonate cu sco ul de a finaliza cerintele rocedurilor sau sarcinilor zilnice. Oragnizarea *ro*riului nivel de activitate de catre o *ersoana <ealizarea de actiuni si com ortamente entru a organiza necesarul de energie si tim entru rocedurile si sarcinile zilnice )ealizarea *rogra/ului zilnic, altele s*ecificate )ealizarea *rogra/ului zilnic, nes*ecificate

d2(D(

d2(D? d2(DB

d20D " face fata stresului si altor solicitari *siEologice <ealizarea de actiuni sim le sau com le,e si coordonate cu sco ul de a organiza si controla solicitarile si6ologice necesare entru a 'nde lini sarcini care im lica res onsabilitati im ortante, recum si stres, distragere sau situatii de criza, ca de e,em lu, a conduce un automobil 'n conditii de trafic aglomerat sau a avea grija de mai multi co ii. *nclude$ a face fata responsabilitatilor3 a face fata stesului si situatiilor de criza d20DD " face fata res*onsabilitatilor <ealizarea unor actiuni sim le sau com le,e si coordonate cu sco ul de a organiza 'ndatoririle e,ecutarii unor sarcini si entru a evalua cerintele res ectivelor sarcini. " face fata stresului <ealizarea de actiuni sim le sau com le,e si coordonate entru a face fata tensiunii, situatiilor de urgenta sau stresului asociate cu e,ecutarea sarcinii.

d20D1

123

d20D2

" face fata situatiilor de criza <ealizarea de actiuni sim le sau com le,e si coordonate entru a face fata unor sc6imbari decisive a arute 'ntr+o situatie sau momentelor de dificultate sau ericol e,treme. " face fata stresului si altor solicitari *siEologice, altele s*ecificate " face fata stresului si altor solicitari *siEologice, nes*ecificate

d20D? d20DB

d2B? Sarcini si solicitari generale, altele s*ecificate d2BB Sarcini si solicitari generale, nes*ecificate

Ca*itolul (5 COM !IC")#"

Prezentul ca itol se ocu a de caracteristicile generale si articulare ale comunicarii rin limbaj, semne si simboluri, inclusiv de rece tarea si generarea de mesaje, urtarea de conversatii si utilizarea te6nicilor si instrumentelor de comunicare.

Comunicarea . receptarea ,d31-.d32/0

d(1D Co/unicare cu H *rin rece*tare de /esaGe verbale .ntelegerea literala si a sensurilor aferente a mesajelor 'n limbaj vorbit, ca de e,em lu, 'ntelegerea ca o afirmatie e, rima un fa t sau ca este o e, resie idiomatica. d(16 Co/unicare cu H *rin rece*tare de /esaGe non2verbale .ntelegerea literala si a sensurilor aferente a mesajelor transmise rin gesturi, simboluri sau imagini $desene% ca de e,em lu, a 'ntelege ca un co il este obosit atunci c#nd se freaca la oc6i sau ca sunetul unei alarme 'nseamna ca s+a rodus un incendiu *nclude$ comunicarea cu ? prin receptare de gesturi ale corpului, semne si simboluri generale, imagini (desene' si fotografii d(16D Co/unicare cu H *rin rece*tare de gesturi ale cor*ului .ntelegerea sensului transmis rin mimica, miscari sau semne facute cu m#na, ozitii ale cor ului si alte forme de limbaj al tru ului Co/unicare cu H *rin 2 rece*tare de se/ne si si/boluri generale

d(161

124

.ntelegerea sensului re rezentat rin semnele si simbolurile ublice, ca de e,em lu, semnele de circulatie, simboluri de alarma, notatii muzicale si stiintifice si iconuri. d(162 Co/unicarea cu H *rin rece*tarea de i/agini 3desene4 si fotografii .ntelegerea sensului re rezentat rin imagini $desene% $ de e,em lu, desne liniare, sc6ite grafice, icturi, re rezentari tridimensionale%, grafice, diagrame si fotografii, ca de e,em lu a 'ntelege ca o linie orientata 'n sus e o diagrama arata ca un co il este 'n crestere. Co/unicarea cu H *rin rece*tarea /esaGelor non2verbale, altele s*ecificate Co/unicarea cu H *rin rece*tarea /esaGelor non2verbale, nes*ecificate

d(16? d(16B

d(2D Co/unicarea cu H *rin rece*tarea /esaGelor *rin li/baGul for/al al se/nelor <ece tarea si 'ntelegerea mesajelor 'n limbajul formal al semnelor cu ajutorul literelor si a sensului lor aferent d(26 Co/unicarea cu H *rin rece*tare de /esaGe scrise .ntelegerea literelor si a sensului aferent al mesajelor care sunt transmise rin limbaj scris $inclusiv 1raille%, ca de e,em lu, urmarirea evenimentelor olitice 'n ziarele cotidiene sau 'ntelegerea mesajelor te,telor religioase. d(2B Co/unicare 2 rece*tare, altele s*ecificate si nes*ecificate

Comunicare . #enerare ,d33-.d34/0

d((D &orbirea ;enerarea F roducerea de cuvinte, e, resii si fragmente mai lungi 'n mesajele vorbite cu ajutorul literelor si sensului aferent, ca de e,em lu e, rimarea unui fa t sau relatarea unei ovesti 'n limbaj oral. d((6 Generarea de /esaGe non2verbale Ctilizarea de gesturi, simboluri si imagini $desenate% entru a transmite mesaje, ca de e,em lu, a da din ca entru a e, rima dezacordul sau a desena o imagine sau o diagrama entru a transmite un fa t sau o idee com le,a.. *nclude$ producerea de gesturi corporale, semne, simboluri, desene si fotografii d((6D Generarea li/baGului tru*ului 5ransmiterea sensului rin miscari ale cor ului, ca de e,em lu, mimica $e,. z#mbet, 'ncruntare, cris are% miscari si ozitii ale bratelor si almelor movements $e,.'mbratisare entru a arata afectiune% Generarea de se/ne si si/boluri

d((61

12B

5ransmiterea sensului rin utilizarea de semne si simboluri $e,.iconuri, anou 1liss, simboluri stiintifice% si sisteme simbolice de notatie, ca de e,em lu notatiile muzicale entru a transmite o melodie. d((62 Generarea de i/agini 3desenate4 si fotografii 5ransmiterea sensului rin desen, ictura, sc6ita si facerea de diagrame, icturi sau fotografii recum desenarea unei 6arti entru a+i arata cuiva un drum s re un loc oarecare. Generarea de /esaGe non2verbale, alte s*ecificate .roducerea de /esaGe non2verbale, nes*ecificate

d((6? d((6B

d(0D .roducerea de /esaG ;n li/baGul for/al al se/nelor 5ransmiterea, rin limbajul formal al semnelor, intelesul literal si aferent acestuia. d(06 Scrierea /esaGelor Producere F generare intelesului literal si aferent a mesajelor care sunt transmise rin limbaj scris, ca de e,em lu a scrie o scrisoare unui rieten d(0B Co/unicarea 2 generarea, altele s*ecificate

Con!ersatia si utilizarea instrumentelor si te5nicilor de comunicare ,d3)-.d36/0

d(6D Conversatia Initierea, mentinerea si finalizarea de catre un individ a unui sc6imb reci roc de g#nduri si idei, realizat cu ajutorul limbajului vorbit, scris, al semnelor sau cu o alte forme de limbaj, cu una sau mai multe ersoane cunoscute sau necunoscute, 'n situatii formale sau obisnuite. *nclude$ initierea, mentinerea si finalizarea unei conversatii3 conversatia cu una sau mai multe persoane d(6DD Initierea conversatiei ( 'nce e un dialog sau un sc6imb reci roc, ca de e,em lu, a se rezenta, a e, rima formulele de salut obisnuite si a rezenta un subiect sau a une 'ntrebari. Mentinerea unei conversatii ( continua si a contura un dialod rin a adauga noi idei, a introduce subiecte noi sau a reveni la un subiect mentionat anterior, recum si a vorbi sau a comunica rin semne e r#nd. Finalizarea conversatiei ( finaliza un dialog sau un sc6imb rin formulele sau e, resiile obisnuite de 'nc6eiere si rin 'nc6iderea subiectului discutiei. Conversatia cu o singura *ersoana

d(6D1

d(6D2

d(6D(

12E

( initia, mentine, contura si 'nc6eia un dialog sau un sc6imb cu o ersoana, ca de e,em lu o discutie des re vreme cu un rieten. d(6D0 Conversatia cu /ai /ulte *ersoane ( initia, mentine, contura si a termina un dialog sau un sc6imb cu mai multe ersoane, ca de e,em lu a initia si a artici a la un sc6imb de g#nduri si idei 'n gru . Conversatia, altele s*ecificate Conversatia, nes*ecificate

d(6D? d(6DB

d(66 Discutia ( initia, sustine si finaliza o e,eminare a unei c6estiuni, cu argumente ro si contra, sau o dezbatere realizata cu ajutorul limbajului vorbit, scris sau al semnelor sau rin alte forme de limbaj, cu una sau mai multe ersoane cunoscute sau necunoscute, 'n situatii formale sau obisnuite *nclude$ discutia cu una sau mai multe persoane d(66D Discutia cu o *ersoana ( initia, mentine, contura sau 'nc6eia o argumentare sau o dezbatere cu o singura ersoana.

d(66D1 Discutia cu /ai /ulte *ersoane ( initia, mentine, contura sau 'nc6eia o argumentare sau o dezbatere cu mai multe ersoane. d(66D? Discutia, altele s*ecificate d(66DB Discutia, nes*ecificate d(:D tilizarea instru/entelor si teEnicilor de co/unicare ( utiliza instrumente, te6nici si alte mijloace cu sco ul de a comunica, ca de e,em lu a da un telefon unui rieten. *nclude$ utilizarea instrumentelor de telecomunicatie, utilizarea ec0ipamentelor de scris si a te0nicilor de comunicare d(:DD tilizarea instru/entelor de teleco/unicatie ( utiliza telefonul sau alte ec6i amente, ca fa,, tele, sau alte mijloace de comunicare. tilizarea ecEi*a/entelor de scris ( utiliza ca mijloace de comunicare ec6i amente de scris, ca masini de scris, com utere sau dis ozitive de scriere 1raille, tilizarea teEnicilor de co/unicare ( realiza actiuni si sarcini im licate 'n te6nicile de comunicare, ca de e,em lu cititul buzelor.

d(:D1

d(:D2

129

d(:D? d(:DB

tilizarea instru/entelor si teEnicilor de co/unicare, altele s*ecificate tilizarea instru/entelor si teEnicilor de co/unicare, nes*ecificate

d(:B Conversatia si utilizarea instru/entelor si teEnicilor de co/unicare, altele s*ecificate si nes*ecificate d(B? Co/unicarea, altele s*ecificate d(BB Co/unicarea, nes*ecificate

Ca*itolul 05 MO%I'I$"$#"
Prezentul ca itol se ocu a de miscare ca sc6imbare a ozitiei sau locului cor ului sau ca miscare a obiectelor dintr+un loc 'n altul, rin trans ort, mutare sau mani ulare, rin mers, alergare sau urcare si rin utilizarea diverselor forme de trans ort.

Sc5im*area si mentinerea pozitiei corpului ,d41-.d42/0

d01D ScEi/barea *ozitiei de baza a cor*ului ( se aseza 'ntr+o sau a reveni la o ozitie a cor ului si a se de lasa dintr+un loc 'n altul, ca de e,em lu a se ridica de e un scaun entru a se 'ntinde 'n at, recum si a se aseza 'n genunc6i sau e vine si a se ridica *nclude$ sc0imbarea pozitiei corpului din pozitia culcat, pe vine sau +n genunc0i +n pozitia st1nd 8os sau +n picioare, cu +nclinarea si sc0imbarea centrului de greutate a corpului 4,clude$ sc0imbarea locului unei persoanedintr&un loc +n altul (d#)5' d01DD .ozitia culcat ( se aseza 'n si a reveni din ozitia culcat sau a trece cor ul din ozitie orizontala 'n alta ozitie, ca de e,em lu 'n ozitia st#nd 'n icioare sau jos. *nclude$ asezarea +n pozitia culcat cu fata +n 8os 128

d01D1

.ozitia *e vine ( se aseza 'n si a reveni din ozitia asezat sau g6emuit e coa se, cu genunc6ii ridicati si a ro iati, sau s rijinite e calc#ie, ca atunci c#nd se folosesc toaletele la nivelul odelei $turcesti%, sau trecerea din ozitia e vine 'ntr+o alta ozitie, ca de e,em lu 'n ozitia 'n icioare. .ozitia ;n genuncEi ( se aseza 'n si a reveni din ozitia 'n care cor ul este s rijinit e genunc6i, cu icioarele 'ndoite, ca atunci c#nd se face o rugaciune, sau trecerea din ozitia 'n genunc6i 'n alta ozitie, ca de e,em lu 'n ozitia 'n icioare. .ozitia asezat ( se aseza 'n si a reveni 'n ozitia asezat sau a trece din ozitia asezat 'n orice alta ozitie, ca de e,em lu 'n icioare sau culcat. *nclude$ a se aseza +n pozitia asezat cu picioarele +ndoite sau +ncrucisate3 a se aseza +n pozitia asezat cu picioarele spri8inite sau nespri8inite

d01D2

d01D(

d01D0 d01D6

.ozitia ;n *icioare ( se aseza 'n si a reveni din ozitia 'n icioare sau a trece din ozitia 'n icioare 'n orice alta ozitie, ca de e,em lu asezat sau culcat. .ozitia a*lecat 3indoit4 ( lecare s atelui 'n jos sau 'n lateral, de la nivelul trunc6iului, ca 'n miscarea de lecaciune sau entru a ajunge la un obiect aflat jos. ScEi/barea centrului de greutate a cor*ului (da tarea sau de lasarea greutatii cor ului dintr+o ozitie 'n alta, individul afl#ndu+se 'n ozia sez#nd, 'n icioare sau culcat, ca de e,em lu trecerea de e un icior e altul 'n ozitia 'n icioare. 4,clude$ sc0imbarea locului unei personae dintr&un loc +n altul (d#)5'3 mersul pe 8os (d#75'

d01D:

d01D? d01DB

ScEi/barea *ozitie de baza a cor*ului, altele s*ecificate ScEi/barea *ozitie de baza a cor*ului, nes*ecificate

d016 Mentinerea *ozitiei cor*ului ( ram#ne 'n aceeasi ozitie a cor ului at#t c#t este necesar, ca de e,em lu a ram#ne asezat sau 'n icioare, entru a lucra sau la scoala. *nclude$ mentinerea pozitiei culcat, g0emuit, +n genunc0i, asezat si +n picioare d016D Mentinerea *ozitiei culcat ( ram#ne 'n ozitia culcat at#t c#t este necesar, ca de e,em lu a ram#ne 'n at 'n ozitia culcat cu fata 'n jos

1*2

*nclude$ a ram1ne culcat (cu fata +n 8os sau pe spate', culcat (cu fata +n sus' sau culcat pe o parte d0161 Mentinerea *ozitiei gEe/uit ( ram#ne 'n ozitia g6emuit at#t c#t este necesar, ca de e,em lu asezat direct e odea. Mentinerea *ozitiei ;n genuncEi ( ram#ne 'n ozitia 'n genunc6i at#t c't este necesar, cu cor ul s rijinit e genunc6i si icioarele 'ndoite, ca de e,em lu ca entru rugaciune 'n biserica. Mentinerea *ozitiei asezat ( ram#ne 'n ozitia asezat e un scaun sau e odea, at#t c#t este necesar, ca atunci c#nd se sta la masa sau 'n banca. *nclude$ a ram1ne +n pozitia asezat cu picoarele drepte sau +ncrucisate, spri8inite sau nespri8inite

d0162

d016(

d0160

Mentinerea *ozitiei ;n *icioare ( ram#ne 'n ozitia 'n icioare at#t c#t este necesar, ca atunci c#nd se sta la o coada. *nclude$ a ram1ne +n pozitia +n picioare pe o suprafata +nclinata, alunecoasa sau dura.

d016? d016B

Mentinerea *ozitiei cor*ului, altele s*ecificate Mentinerea *ozitiei cor*ului, nes*ecificate

d02D ScEi/barea locului unei *ersoane 5recerea de e o su rafata e alta, ca de e,em lu de lasarea rin UalunecareU e o banca sau trecerea de e at e scaun, fara a sc6imba ozitia cor ului *nclude$ sc0imbarea locului unei persoane aflate +n pozitia asezat sau culcat 4,clude$ sc0imbarea pozitiei de baza a corpului (d#!5' d02DD ScEi/barea locului unei *ersoane aflate ;n *ozitia asezat 5recerea 'n ozitia asezat de e un loc e altul, fie la acelasi nivel sau la un alt nivel, ca de e,em lu trecerea de e scaun e at. *nclude$ trecerea ? deplasarea de pe un scaun pe un alt loc, de e,emplu pe scaunul de toaleta3 trecerea ? deplasarea dintr&un scaun cu rotile pe banc0eta unui automobil

1*1

4,clude$ sc0imbarea pozitiei de baza a corpului (d#!5' d02D1 ScEi/barea locului unei *ersoane aflate ;n *ozitia culcat 5recerea 'n ozitia culcat de e un loc e altul, fie la acelasi nivel sau la un alt nivel, ca trecerea dintr+un at 'n altul . 4,clude$ sc0imbarea pozitiei de baza a corpului (d#!5' d02D? d02DB ScEi/barea locului unei *ersoane, altele s*ecificate ScEi/barea locului unei *ersoane, nes*ecificate

d02B ScEi/barea si /entinerea *ozitiei cor*ului, altele s*ecificate si nes*ecificate

A duce" a deplasa si a manipula o*iecte ,d43-.d44/0

d0(D " ridica si a duce obiecte ( ridica sau a duce un obiect dintr+un loc 'n altul, ca de e,em lu a ridica o cana sau a duce un co il dintr+o camera 'n alta. *nclude$ a ridica, a duce +n m1na sau pe ? +n brate, sau pe umeri, sold, +n spate sau pe cap3 a pune un obiect 8os d0(DD " ridica ( lua un obiect entru a+l ridica dintr+un loc mai jos 'ntr+un loc mai sus, ca de e,em lu a ridica un a6ar de e masa. " duce obiecte ;n /Fna ( lua sau trans orta un obiect dintr+un loc 'n altul folosind m'inile, ca de e,em lu a duce 'n m#na un a6ar sau o geanta " duce obiecte *e H ;n brate ( lua si a trans orta un obiect dintr+un loc 'n altul folosind bratele si almele, ca de e,em lu a duce un co il 'n brate. " duce obiecte *e u/eri, sold si ;n s*ate ( lua si a trans orta un obiect dintr+un loc 'n altul folosind umerii, soldul sau s atele sau combinatii 'ntre acestea, ca de e,em lu a duce un ac6et voluminos " duce obiecte *e ca* ( lua sau trans orta un obiect dintr+un loc 'n altul folosind ca u , ca de e,em lu a duce un vas de F cu a a e ca . " *une obiectele Gos ( folosi m'inile, bratele sau alte arti ale cor ului entru a une un obiect e o su rafata sau 'ntr+un anume loc, ca de e,em lu a lasa un vas cu F de a a jos. .

d0(D1

d0(D2

d0(D(

d0(D6

d0(D:

1*2

d0(D? d0(DB

" ridica si a duce, altele s*ecificate " ridica si a duce altele nes*ecificate

d0(6 De*lasarea obiectelor cu aGutorul eCtre/itatile inferioare ale cor*ului <ealizarea unor actiuni coordonate cu sco ul de a de lasa un obiect folosind iciorul si laba iciorului, ca de e,em lu a lovi mingea cu iciorul sau actionarea edalelor la bicicleta. *nclude$ +mpinsul cu e,tremitatile inferioare3 lovitul cu piciorul d0(6D " ;/*inge cu eCtre/itatile inferioare ( folosi iciorul si laba iciorului entru a e,ercita o forta asu ra unui obiect entru a+l 'nde arta, ca de e,em lu a 'm inge un scaun cu iciorul. " lovi cu *iciorul ( folosi iciorul si laba iciorului entru a ro ulsa un obiect, ca de e,em lu a lovi mingea cu iciorul De*lasarea obiectelor cu aGutorul eCtre/itatilor inferioare, altele s*ecificate

d0(61

d0(6? d0(6B

De*lasarea obiectelor cu aGutorul eCtre/itatilor inferioare, nes*ecificate d00D Folosirea fina a /;inii <ealizarea de actiuni coordonate de manevrare, ridicare, mani ulare si eliberare a obiectelor de catre un individ folosindu+si m#na, degetele si degetul mare, ca de e,em lu actiunea de a lua monede de e o masa sau de a rasuci un disc de telefon sau un buton. *nclude$ actiuni de a culege, a apuca, a manipula si a elibera 4,clude$ ridicarea si transportul obiectelor (d#%5' d00DD " culege ( ridica sau a lua de jos un obiect mic cu ajutorul m#inii si degetelor, ca de e,em lu a lua un creion de e masa. " a*uca ( folosi una sau ambele m#ini entru a rinde si a tine ceva, ca atunci c#nd cineva tine F rinde 'n m#na o unealta sau m#nerul usii. " /ani*ula ( folosi degetele si m#inile entru e,ercita control direct asu ra sau entru a orienta 'n anumite directii un obiect, ca de e,em lu ca atunci c#nd cineva manevreaza monede sau alte obiecte mici " elibera un obiect

d00D1

d00D2

d00D(

1**

( folosi degetele si m#na entru a da drumul sau a elibera un obiect astfel 'nc#t acesta cade sau 'si sc6imba ozitia, ca de e,em lu atunci c#nd cineva lasa sa cada un obiect vestimentar. d00D? d00DB Folosirea fina a /;inii, altele s*ecificate Folosirea fina a /;inii, nes*ecificate

d006 Folosirea /Finii si bratului <ealizarea de actiuni coordonate necesare entru a de lasa sau mani ula obiecte folosind m#inile si bratele, ca de e,em lu atunci c#nd cineva rasuceste m#nerul de la usa sau arunca sau rinde un obiect. *nclude$ actiunea de a trage sau +mpinge obiecte3 a a8unge la obiecte3+ntoarcerea sau rasucirea m1inilor sau bratelor3 a arunca3 a prinde 4,clude$ folosirea fina a m1inii (d##5' d006D " trage ( folosi degetele, m'inile si bratele entru a a ro ia un obiect, sau entru a+l de lasa dintr+un loc 'n altul, ca de e,em lu a trage o usa entru a o 'nc6ide.

d0061

" ;/*inge ( folosi degetele, m#inile si bratele entru a 'nde arta un obiect sau entru a+l de lasa dintr+un loc 'n altul, ca de e,em lu a 'nde arta un animal " aGunge la obiecte ( folosi m#inile si bratele care se 'ntind 'n e,terior entru a atinge si a rinde un obiect, ca de e,em lu a se 'ntinde este masa sau banca entru a lua o carte. " ;ntoarce sau a rasuci /Finile sau bratele ( folosi degetele, m#inile si bratele entru a roti, rasuci sau 'ndoi un obiect, ca de e,em lu miscarile necesare entru a folosi unelte si ustensile. " arunca ( folosi degetele, m#inile si bratele entru a ridica un obiect si a+l ro ulsa cu forta rin aer, ca de e,em lu a arunca o minge cu m#na " *rinde ( folosi dgetele, m#inile si bratele entru a rinde un obiect 'n miscare cu sco ul de a+l o ri si retine, ca de e,em lu a rinde o minge din zbor. Folosirea /Finii si bratului, altele s*ecificate

d0062

d006(

d0060

d0066

d006?

1*3

d006B

Folosirea /Finii si bratului, nes*ecificate

d00B " duce, a de*lasa sau a /ani*ula obiecte, altele s*ecificate si nes*ecificate

+ersul ,pe :os0 si deplasarea ,d4)-.d46/0

d06D Mersul *e Gos &e lasarea e o su rafata, e icioare, as cu as, astfel 'nc#t unul din icioare sa fie mereu 'n contact cu solul, ca de e,em lu, a merge la limbare, a 6oinari, a merge 'nainte, 'na oi sau 'n lateral. *nclude$ mersul pe 8os pe distante scurte si lungi3 mersul pe 8os pe diverse suprafete3 mersul cu ocolirea obstacolelor 4,clude$ sc0imbarea locului unei persoane (d#)5'3 deplasarea (d#77' d06DD Mersul *e Gos *e distante scurte ( merge F arcurge e jos o distanta mai mica de 1 Im, ca de e,em lu a merge rin camere, 6oluri, 'n interiorul unei cladiri sau distante scurte 'n aer liber. Mersul *e Gos *e distante lungi ( merge F arcurge e jos o distanta de mai multi Iilometri, ca de e,em lu a traversa un oras, un sat, a arcurge e jos distanta dintre doua localitati sau distante mari 'n c#m desc6is. Mersul *e Gos *e diverse su*rafete ( merge e jos e su rafete 'nclinate, denivelate sau mobile $'n miscare%, ca de e,em lu e iarba, ietris, g6iata sau za ada sau a merge e untea unui vas, rintr+un tren sau alte ve6icule Ocolirea obstacolelor ( merge e jos 'n directiile adecvate entru a evita obiecte mobile sau fi,e, oameni, animale si ve6icule, ca de e,em lu a merge rintr+o iata sau magazin, e trotuar sau e strada e care circula masini sau rin alte zone aglomerate. Mersul *e Gos, altele s*ecificate Mersul *e Gos, nes*ecificate

d06D1

d06D2

d06D(

d06D? d06DB

d066 De*lasarea co/*leCa &e lasarea 'ntregului cor dintr+un loc 'n altul rin alte mijloace dec#t mersul e jos, de e,em lu rin saritura este o iatra, alergare e strada, 'naintare rin saritura, fuga, sarituri, salturi sau alergare rintre obstacole. *nclude$ t1r1t, catarat, alergare, 8ogging, sarit si +notat 4,clude$ sc0imbarea locului unei persoane (d#)5'3 mersul pe 8os (d#75' 1*4

d066D

$FrFt &e lasarea dintr+un loc 'n altul a 'ntregului cor aflat 'n ozitia cu fata 'n jos, e m#ini sau m#ini si brate si genunc6i Catarat &e lasarea 'n sus sau 'n jos a 'ntregului cor , este su rafete sau obiecte, ca de e,em lu tre te, ietre sau scari, borduri F margini sau alte obiecte "lergare &e lasare 'n asi ra izi astfel 'nc#t ambele icioare ot fi simultan 'n aer. Saritura &es rindere de sol rin miscare de 'ndoire si e,tensie a icioarelor, ca de e,em lu saritura e un icior, e ambele icioare, 'naintare rin saritura sau scufundare 'n a a @not Pro ulsarea 'ntregului cor rin a a rin miscari ale membrelor si cor ului fara a atinge fundul a ei. De*lasare co/*leCa, altele s*ecificate De*lasare co/*leCa, nes*ecificate

d0661

d0662 d066(

d0660

d066? d066B

d0:D De*lasare co/*leCa ;n H *rin diferite locuri ( merge e jos sau a se de lasa 'n alt mod 'n diverse locuri si situatii, de e,em lu dintr+o camera 'n alta a unei locuinte, 'n interiorul unei cladiri sau e strazile unui oras. *nclude$ deplasarea comple,a +n locuinta, t1r1t sau c1tarat +n locuinta3 mers pe 8os sau deplsare +n alt mod +ntr&o cladire, alta dec1t locuinta, sau +n afara locuintei, si prin alte cladiri d0:DD De*lasare *rin locuinta ( merge e jos si a se de lasa rin locuinta ro rie, 'ntr+o camera, dintr+o camera 'n alta, sau 'n jurul locuintei sau s atiului locuibil. *nclude$ deplasare de la un eta8 la altul, pe terasa ? balcon, +n curte, veranda sau gradina. d0:D1 De*lasare *rin cladiri, altele decFt locuinta *ro*rie ( merge e jos si a se de lasa rin cladiri, altele dec#t ro ria locuinta, de e,em lu locuintele altor ersoane, alte cladiri rivate, cladiri ublice sau comunitare si s atii 'ngradite. *nclude$ deplasarea prin toate spatiile cladirii si zonele +ngradite, +ntre eta8e, din interior, din e,terior si din 8urul cladirii, publice sau private.

1*B

d0:D2

De*lasarea ;n afara locuintei si a altor cladiri ( merge e jos sau a se de lasa 'n a ro ierea sau sau mai de arte de ro ria locuinta sau de alte cladiri, fara a folosi vreun mijloc de trans ort, ublic sau rivat, ca de e,em lu a arcurge e jos distante lungi sau scurte 'ntr+un oras sau sat. *nclude$ mersul pe 8os sau deplasarea pe strazile +nvecinate, prin oras sau sat3 deplasare +ntre doua orase sau pe alte distante mai lungi fara a folosi vreun mi8loc de transport

d0:D? d0:DB

De*lasare co/*leCa ;n H *rin diverse locuri, altele s*ecificate De*lasare co/*leCa ;n H *rin diverse locuri, nes*ecificate

d0:6 De*lasare co/*leCa folosind ecEi*a/ente &e lasarea 'ntregului cor dintr+un loc 'n altul, e orice fel de su rafata sau 'n orice s atiu, folosind diverse dis ozitive menite sa faciliteze de lasarea sau sa ofere alte modalitati de de lasare, de e,em lu atine de g6eata, sc6iuri, ec6i ament de scufundare sau de lsarea e strada cu scaun cu rotile sau cadru. 4,clude$ sc0imbarea locului unei persoane, (d#)5'3 mersul pe 8os (d#75'3 deplasarea comple,a (d#77'3 folosirea mi8loacelor de transport (d#75'3 sofatul (d#77' d0:B Mersul *e Gos si de*lasarea, altele s*ecificate si nes*ecificate

3eplasarea cu mi:loace de transport ,d42-.d41/0

d0>D Folosirea /iGloacelor de trans*ort ( folosi mijloace de trans ort entru a se de lasa dintr+un loc 'n altul ca asager, de e,em lu cu automobilul sau autobuzul, ricsa, microbuz, ve6icul cu tractiune animala, ta,i sau ma,ita,i, autocar, tren, tramvai, metrou, ambarcatiune sau avion. *nclude$ folosirea de mi8loace de transport actionate de oameni3 folosirea de mi8loace de transport motorizate, private sau publice 4,clude$ deplasarea cu a8utorul ec0ipamentelor (d#67'3 a conduce ve0icule (d#77' d0>DD Folosirea de veEicule actionate de oa/eni ( fi trans ortat ca asager cu un mijloc de trans ort actionat de una sau mai multe ersoane, de e,em lu ricsa sau ambarcatiuni cu v#sle. Folosirea de /iGloace *rivate de trans*ort /otorizate ( fi trans ortat ca asager cu un ve6icul motorizat ro rietate rivata e uscat, e mare sau 'n aer, de e,em lu ta,i sau avion sau ambarcatiune ro rietate rivata Folosirea de /iGloace *ublice de trans*ort /otorizate

d0>D1

d0>D2

1*E

( fi trans ortat ca asager cu un ve6icul motorizat de trans ort 'n comun e uscat, e mare sau 'n aer, de e,em lu, asager al unui autobuz, tren, metrou sau avion. d0>D? d0>DB Folosirea /iGloacelor de trans*ort, altele s*ecificate Folosirea /iGloacelor de trans*ort, nes*ecificate

d0>6 " conduce veEicule ( controla si a de lasa un ve6icul sau animalul care trage un ve6icul, 'n directia dorita, sau a avea la dis ozitie orice forma de trans ort, de e,em lu automobil, bicicleta, barca sau ve6icul cu tractiune animala. *nclude$ mi8loace de transport actionate de oameni, ve0icule motorizate, ve0icule cu tractiune animala 4,clude$ deplasarea cu a8utorul ec0ipamentelor, (d#67'3 utilizarea mi8loacelor de transport (d#75' d0>6D " conduce /iGloace de trans*ort actionate de oa/eni ( conduce ve6icule actionate de oameni, de e,em lu bicicleta, tricicleta sau ambarcatiune cu v#sle. " conduce veEicule /otorizate ( conduce un ve6icul cu motor, de e,em lu, automobil, motocicleta, ambarcatiune cu motor sau avion " conduce veEicule cu tractiune ani/ala ( conduce un ve6icul actionat de un animal, de e,em lu caruta sau sareta trasa de cal " conduce, altele s*ecificate " conduce, nes*ecificate

d0>61

d0>62

d0>6? d0>6B

d0?D " calari ani/ale *entru a se de*lasa ( se de lasa calare e s atele unui animal, de e,em lu, cal, bou, camila sau elefant 4,clude$ a conduce ve0icule (d#77'3 recreere si timp liber (d")5' d0?B De*lasarea folosind /iGloace de trans*ort, altele s*ecificate si nes*ecificate d0B? Mobilitatea, altele s*ecificate d0BB Mobilitatea, nes*ecificate

1*9

Ca*itolul 6 " $O 2 @!G)IAI)#"

Prezentul ca itol se ocu a de auto+'ngrijire, s alat si sters, 'ngrijirea ro riului cor si a artilor acestuia, 'mbracat, m#ncat si baut si 'ngrijirea sanatatii d61D " se s*ala ( se s ala si a se sterge $usca% e 'ntregul cor ul, sau arti ale acestuia, folosind a a si materiale sau metode adecvate de curatare si stergere, de e,em lu, a+si face baie, dus, a se s ala e m#ini si e icioare, e fata si ar, si a se sterge cu un roso *nclude$ a se spala pe +ntrg corpul, parti ale corpului3 si a se sterge (usca' 4,clude$ +ngri8irea partilor corpului (d7)5'3 a&si face toaleta (d7%5' d61DD "2si s*ala *artile cor*ului ( a lica a a, sa un si alte substante e artile cor ului, de e,em lu e m#ini, e fata, icioare, ar sau ung6ii entru a le curata "2si s*ala ;ntreg cor*ul ( a lica a a, sa un si alte substante e 'ntreg cor ul entru a fi curat, de e,em lu a face baie sau dus 1*8

d61D1

d61D2

" se sterge 3usca4 ( folosi un roso sau alte mijloace entru a sterge $usca% arti ale cor ului sau 'ntreg cor ul, ca du a s alat. " se s*ala, altele s*ecificate " se s*ala, nes*ecificate

d61D? d61DB

d62D @ngriGirea *artilor cor*ului (+si 'ngriji acele arti ale cor ului cum sunt ielea, fata, dintii, ielea ca ului, ung6iile si organele genitale, care necesita mai mult dec#t s alat si sters $uscat% *nclude$ +ngri8irea pielii, dintilor, parului, ung0iilor de la m1ini si picioare 4,clude$ a se spala (d7!5'3 a&si face toaleta (d7%5' d62DD @ngriGirea *ielii (+si 'ngriji tesutul si 6idratarea ielii, de e,em lu rin 'nlaturarea calusului sau bataturilor si rin folosirea de lotiuni 6idratante sau cosmetice. @ngriGirea dintilor ( se 'ngriji de igiena dentara, de e,em lu rin erierea dintilor, folosirea atei dentare si rin 'ngrijirea rotezelor sau a aratelor dentare. @ngriGirea *arului (+si 'ngriji arul de e ca sau fata, de e,em lu rin combinatii de ie tanat, coafat, barbierit sau tuns. @ngriGirea ungEiilor de la /Fini (+si curata, taia sau ili ung6iile degetelor de la m#ini. @ngriGirea ungEiilor de la *icioare (+si curata, taia sau ili ung6iile degetelor de la icioare.. @ngriGirea *artilor cor*ului, altele s*ecificate @ngriGirea *artilor cor*ului, nes*ecificate

d62D1

d62D2

d62D( d62D0 d62D? d62DB

d6(D "2si face toaleta inti/a ( lanifica si realiza eliminarea de reziduri $menstruatie, urina si fecale%, si actiunile de curatare du a acestea *nclude$ +ngri8iri de regularizare a urinarii, defecatiei si menstruatiei 4,clude$ a se spala (d7!5'3 +ngri8irea partilor corpului (d7)5' d6(DD )egularizarea urinarii

132

( coordona si realiza actul urinarii rin indicarea nevoii, asezarea 'n ozitia cores unzatoare, alegerea si ajungerea 'n locul adecvat, mani ularea 6ainelor 'nainte si du a urinare si igiena du a urinare. d6(D1 )egularizarea defecatiei ( coordona si realiza actul defecatiei rin indicarea nevoii, asezarea 'n ozitia cores unzatoare, alegerea si ajungerea 'n locul adecvat, mani ularea 6ainelor 'nainte si du a urinare si s alatul igiena du a defecatie. @ngriGirea /enstruala ( coordona, lanifica si a se regati entru erioada de menstruatie rin antici area menstruatiei si folosirea de tam oane si rosoa e sanitare s eciale "2si face toaleta, altele s*ecificate "2si face toaleta, nes*ecificate

d6(D2

d6(D? d6(DB

d60D " se i/braca ( realiza actiuni si sarcini coordonate de a+si une si de a+si scoate 6ainele, 'ncaltamintea, 'ntr+o anumita ordine si adecvata conditiilor climatice si sociale, ca de e,em lu a se 'mbraca cu, a aranja si a se dezbraca de camasi, fuste, bluze, antaloni, lenjerie intima, sariuri, Iimono+uri, colanti $ciora i%, alarii, manusi, sacouri, antofi, cizme, sandale si a uci. *nclude$ a&si pune si a&si scoate 0ainele si +ncaltamintea si a&si alege +mbracaminte adecvata. d60DD " se ;/braca 3a2si *une Eainele4 ( realiza sarcini coordonate de a+si une iese de 'mbracaminte e diverse arti ale cor ului, ca de e,em lu e ca , este umeri si brate si 'n artea de sus si de jos a cor ului- a+si une manusi si ceva e ca . " se dezbraca ( realiza sarcini coordonate de a+si scoate iese de 'mbracaminte de e diversele arti ale cor ului, de e,em lu a+si targe sau scoate 6ainele e ca , e m#neci si umeri, din artea de sus si de jos a cor ului- a+si scoate manusile si a+si da jos de e ca . " se ;ncalta

d60D1

d60D2

131

( realiza sarcini coordonate de a+si une 'n icoare sosete, ciora i si 'ncaltaminte d60D( " se descalta ( realiza sarcini coordonate de a+si scoate sosetele, ciora ii si 'ncaltamintea "legerea Eainelor adecvate ( res ecta coduri sau conventii vestimentare, e, licite sau im licite, din ro riul mediu social sau cultural si a se 'mbraca 'n concordanta cu conditiile climatice . " se ;/braca, altele s*ecificate " se ;/braca, nes*ecificate

d60D0

d60D? d60DB

d66D " /Fnca ( realiza sarcini si actiuni coordonate entru a+si m#nca 6rana servita, a o duce la gura si a o consuma folosind modalitati accetabile din unct de vedere cultural, a o taia sau ru e 'n bucati, a desc6ide sticle si conserve, folosind ustensile adecvate $tac#muri%, a servi masa zilnic, a m#nca la etreceri sau dineuri. 4,clude$ a bea (d765'

d6:D " bea ( lua ceva de baut, a duce la gura si a consuma folosind modalitati accetabile din unct de vedere cultural, a combina, a amesteca si a turna lic6ide de baut, a desc6ide sticle si cutii, a bea cu aiul sau a bea a a de la robinet sau dintr+un izvora se 6rani de la s#n 4,clude$ a m1nca (d775' d6>D @ngriGirea sanatatii unui individ ( asigura confort fizic, sanatate si o stare de bine din unct de vedere fizic si mental, de e,em lu rin mentinerea unei diete ec6ilibrate, a unui nivel adecvat de activitate fizica, rin mentinerea unei ambiante calduroase sau racoroase, rin a evita ericlitarea sanatatii, rin res ectarea unor ractici se,uale sanatoase, inclusiv folosirea de rezervative, rin administrarea de vaccinuri si rin controale fizice regulate. *nclude$ asigurarea confortului fizic al individului3 structurarea dietei si activitatile de fitness3 mentinerea sanatatii unui individ d6>DD "sigurarea confortului fizic

132

( se 'ngriji rin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si a se asigura ca, cor ul sau este 'ntr+o ozitie confortabila, ca nu ai este nici rea cald, nici rea frig si ca beneficiaza de lumina adecvata. d6>D1 Structurarea dietei si activitatile de fitness ( 'ngriji rin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si rin selectarea si consumarea de alimente 6ranitoare si mentinerea formei fizice. Mentinerea sanatatii unui individ ( 'ngriji rin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si rin a face ceea ce este necesar entru a+si 'ngriji sanatatea, at#t entru a ras unde la e, unerea la riscuri de sanatate, c#t si entru a reveni deteriorarea sanatatii, de e,em lu rin a a ela la asistenta rofesionala- rin a res ecta sfatul medicului si alte recomandari ce rivesc sanatatea- si rin a evita e, unerea la riscuri de sanatate ca de e,em lu leziuni fizice, boli transmisibile, boli cu transmitere se,uala sau rin instrumente folosite entru administrare de droguri @ngriGirea sanatatii unui individ, altele s*ecificate @ngriGirea sanatatii unui individ, nes*ecificate

d6>D2

d6>D? d6>DB

d6B? "utoingriGirea, altele s*ecificate d6BB "uto;ngriGirea, nes*ecificate

Ca*itolul : &I"$" DOM#S$IC"

Prezentul ca itol se ocu a de realizarea actiunilor si sarcinilor casnice si din viata de zi cu zi. (riile vietii domestice includ ac6izitionarea unei locuinte, a 6ranei, 'mbracamintei si a altor lucruri necesare, curatenia si re aratii ale locuintei, obiecte de 'ngrijire ersonala si a locuintei si ajutorul entru ceilalti

Ac5izitionarea celor necesare ,d61-.d62/0

d:1D "cEizitionarea unei locuinte ( cum ara, 'nc6iria, mobila si aranja o casa, un a artament sau alt ti de locuinta. *nclude$ cumparare sau +nc0iriere unei locuinte si dotarea locuintei 4,clude$ ac0izitionarea de bunuri si servicii (d6)5'3 obiecte de +ngri8ire a locuintei (d675' d:1DD Cu/*ararea unei locuinte

13*

( ac6izitiona dre tul de ro rietate asu ra unei case, a artament sau altui ti de locuinta. d:1D1 @ncEirierea unei locuinte ( ac6izitiona dre tul de utilizare a unei case, a artament sau altui ti de locuinta care a artine altcuiva 'n sc6imbul unei lati. Dotarea unei locuinte ( ec6i a si aranja o locuinta cu mobilier, instalatii si alte elemente si a decora camerele. "cEizitionarea unei locuinte, altele s*ecificate "cEizitionarea unei locuinte, nes*ecificate

d:1D2

d:1D? d:1DB

d:2D "cEizitionarea de bunuri si servicii ( selecta, rocura si trans orta toate bunurile si serviciile necesare entru e,istenta zilnica, ca de e,em lu, a selecta, rocura, trans orta si de ozita alimente, bauturi, 'mbracaminte, materiale de curatenie, combustibil, articole de gos odarie, ustensile, vase de bucatarie, unelte si a aratura casnice- a rocura utilitati si alte servicii entru gos odarie *nclude$ cumparaturile si str1ngerea celor necesare zilnic 4,clude$ ac0izitionarea unei locuinte (d6!5'

d:2DD

Cu/*araturi ( obtine, 'n sc6imbul unor sume de bani, bunuri si servicii necesare entru e,istenta zilnica $inclusiv instruirea si su raveg6erea unui intermediar care face cum araturile% ce de e,em lu, a selecta alimentele, bauturile, materialele de curatenie, obiectele de gos odarie sau 'mbracamintea dintr+un magazin sau iata- a com ara calitatea si retul obiectelor necesare, a negocia si a lati bunurile si serviciile selectate si a trans orta bunurile. StrFngerea celor necesare zilnic ( obtine, fara a da 'n sc6imb sume de bani, bunuri si servicii necesare entru e,istenta zilnica $inclusiv instruirea si su raveg6erea unui intermediar care sa str#nga cele necesare zilnic%, ca de e,em lu recoltarea legumelor si fructelor, asigurarea a ei si combustibilului "cEizitionarea de bunuri si servicii altele s*ecificate "cEizitionarea de bunuri si servicii nes*ecificate

d:2D1

d:2D? d:2DB

d:2B "cEizitionarea celor necesare zilnic, altele s*ecificate si nes*ecificate

133

Sarcini de #ospodarie ,d63-.d64/0

d:(D .regatirea /Fncarii ( lanifica, organiza, gati si servi m#ncaruri sim le sau com le,e entru sine sau entru altii, ca de e,em lu, a stabili meniul, a selecta alimentele si bauturile comestibile, a str#nge ingredientele necesare entru regatirea m#ncarii, a regati m#ncare si bauturi calde sau reci si a servi m#ncarea. *nclude$ prepararea de m1ncaruri simple sau comple,e 4,clude$ a m1nca (d775'3 a bea (d765'3 ac0izitia de bunuri si servicii (d6)5'3 a face treburile casnice (d6#5'3 a +ngri8i obiectele de uz casnic (d675'3 a +ngri8i pe altii (d665' d:(DD .re*ararea de /Fncaruri si/*le ( organiza, gati si servi m#ncaruri cu utine ingrediente care im lica metode sim le de re arare si servire, ca de e,em lu a re ara o gustare sau o masa frugala si a transforma ingredientele alimentelor rin taiere si combinare, a fierbe si 'ncalzi alimentele, ca de e,em lu orez si cartofi.

d:(D1

.re*area de /Fncaruri co/*leCe ( lanifica, organiza, gati si servi m#ncaruri cu un numar mare de ingrediente care im lica metode com le,e de re arare si servire, ca de e,em lu lanificarea unei mese cu c#teva feluri de m#ncare, si a transforma ingredientele alimentelor rin actiuni combinate de decojire, feliere, amestecare, fram#ntare, combinare, rezentare si servire 'ntr+o maniera adecvata ocaziei sau culturii. 4,clude$ utilizarea aparaturii de uz casnic (d6#5%'

d:(D? d:(DB

.re*area /Fncarii, altele s*ecificate .re*ararea /Fncarii, nes*ecificate

d:0D " face treburile casnice Organizarea unei gos odarii rin curatarea casei, s alarea 6ainelor, folosirea a aratelor casnice, de ozitarea alimentelor si aruncatul gunoiului. ca de e,em lu, rin a matura, a sterge e jos, a s ala rafturile, eretii si alte su rafete- a colecta si arunca gunoiul menajer- a face ordine 'n camere, debarale si sertare- a str#nge,

134

s ala, usca, 'm ac6eta si calca rufe- a curata 'ncaltamintea- a folosi matura, eria si as iratorul- a folosi masini de s alat, uscatoare si masini de calcat *nclude$ spalatul si uscatul 0ainelor si rufelor3 curatenia spatiului si a ustensilelor de gatit3 curatenia +n spatiul de locuit3 folosirea aparaturii de uz casnic, depozitarea celor necesare zilnic si aruncarea gunoiului 4,clude$ ac0izitionarea unei locuinte (d6!5'3 ac0izitionarea de bunuri si servicii (d6)5'3 preparea m1ncarii (d6%5'3 +ngri8irea obiectelor de uz casnic (d675'3 +ngri8irea celorlalti (d665' d:0DD d:0D1 S*alatul si uscatul Eainelor si rufelor ( s ala 6aine si rufe cu m#na si a le une la uscat 'n aer liber Curatenia s*atiului si a ustensilelor de gatit ( curata, du a ce s+a gatit, de e,em lu a s ala vasele, tigaile, oalele si ustensilele folosite la gatit , si a curata masa si odeaua din jurul s atiului de gatit si al mesei Curatenia s*atiului locuit ( curata s atiile de locuit dintr+o casa, de e,em lu a sterge raful si a face ordine, a matura, a sterge e jos cu mo sau c#r a umeda, a sterge geamurile, ferestrele si eretii, a face curat 'n baie si toaleta, a curata mobilierul. Folosirea a*araturii de uz casnic

d:0D2

d:0D(

d:0D0

De*ozitarea celor necesare zilnic ( de ozita alimente, bauturi, 'mbracaminte si alte bunuri casnice necesare e,istentei zilnice- a re ara alimente entru conservare rin 'mbuteliere, 'n saramura sau congelare, a astra alimente roas ete si a nu le lasa la 'ndem#na animalelor "runcarea gunoiului ( arunca gunoiul menajer ca de e,em lu rin str#ngerea gunoaielor si resturilor din jurul locuintei, regatirea gunoiului entru a fi aruncat, utilizarea obiectelor s eciale entru a arunca gunoiul- arderea gunoiului " face treburile casnice, altele s*ecificate " face treburile casnice altele nes*ecificate

d:0D6

d:0D? d:0DB

d:0B Sarcini casnice, altele s*ecificate si nes*ecificate

9n#ri:irea o*iectelor de uz casnic si a:utorul pentru ceilalti ,d6)-. d66/0

13B

d:6D @ngriGirea obiectelor de uz casnic ( 'ntretine si re ara obiecte de uz casnic si alte obiecte ersonale, inclusiv casa si ceea ce se afla 'n casa, a 6ainele, ve6iculele si dis ozitivele de ajutor si a 'ngriji lantele si animalele, de e,em lu, a zugravi sau ta eta eretii camerelor, a re ara mobilier, a re ara instalatiile, a asigura functionarea ve6iculelor, a uda lantele, a 'ngriji si 6rani animalele de casa si de curte. *nclude$ confectionarea si repararea 0ainelor3 +ntretinrea locuintei, mobilierului si aparaturii de uz casnic3 +ntretinerea ve0iculelor3 +ntretinerea dispozitivelor de a8utor3 +ngri8irea plantelor (de interior si de e,terior' si a animalelor 4,clude$ ac0izitionarea unei locuinte (d6!5'3 ac0izitionarea de bunuri si servicii (d6)5'3 a face treburile casnice (d6#5'3 a +ngri8i pe ceilalti (d665'3 a avea un serviciu platit (remunerative emplo@ment' (d875' d:6DD Confectionarea si re*ararea Eainelor ( confectiona si a re ara 'mbracaminte, de e,em lu a coase, a face 6aine noi sau a modifica, a coase nasturii cazuti si a re ara butoniere- a calca 6ainele, a re ara si lustrui 'ncaltamintea 4,clude$ utilizarea aparaturii de uz casnic (d6#5%' d:6D1 @ntretinerea locuintei si /obilierului ( re ara si a 'ngriji locuinta, e,terirol, interiorul si ceea ce se afla 'n locuinta, de e,em lu a zugravi, re ara mobilier, usi, etc. si a folosi uneltele necesare efectuarii re aratiilor

d:6D2

@ntretinerea a*araturii de uz casnic ( re ara si a 'ngriji orice a aratura de uz casnic folosita entru a gati, curata si re ara, de e,em lu ungerea si re ararea uneltelor si 'ntretinerea masinii de s alat @ntretinerea veEiculelor ( re ara si a 'ngriji ve6icule motorizate si nemotorizate de uz ersonal, inclusiv biciclete, carute, automobile si ambarcatiuni. @ntretinerea dis*ozitivelor de aGutor ( re ara si a 'ngriji dis ozitivele de ajutor, ca de e,em lu roteze si alte unelte s ecializate sau de ajutor entru 'ngrijirea gos odariei sau de 'ngrijire ersonala- a 'ntretine si re ara dis ozitivele de ajutor entru mobilitatea ersonala, de e,em lu cadre, scaune cu rotile, bastoane, c#rje, scutere - a 'ntretine dis ozitivele de comunicare si de recreere @ngriGirea *lantelor, de interior si de eCterior

d:6D(

d:6D0

d:6D6

13E

( 'ngriji lantele din interiorul si din e,teriorul locuintei, de e,em lu, a lanta, a uda si a a lica 'ngrasaminte- a 'ngriji gradina si a cultiva legume si fructe entru uz ersonal d:6D: @ngriGirea ani/alelor ( 'ngriji animalele de curte si de casa, de e,em lu a le 6rani, a le face curatenie, a dresa animalele de casa- a organiza 'ngrijirea lor e erioadele de absenta @ngriGirea obiectelor din gos*odarie, altele s*ecificate @ngriGirea obiectelor din gos*odarie, nes*ecificate

d:6D? d:6DB

d::D "2i aGuta *e ceilalti ( ajuta membrii familiei F gos odariei si alte ersoane sa 'nvete, sa comunice, sa se 'ngrijeasca, sa se de laseze, rin locuinta sau 'n afara locuintei- a fi reocu at de starea de bine a membrilor familiei si a altor ersoane. *nclude$ a&i a8uta pe ceilalti sa se +ngri8easca, sa se deplaseze, sa comunice, sa stabileasca relatii interpersonale, sa&si mentina starea de sanatate si alimentatia 4,clude$ a avea un serviciu platit (d875' d::DD "2i aGuta *e ceilalti sa se ;ngriGeasca ( ajuta membrii familiei F gos odariei si alte ersoane 'n actiunile lor de auto+'ngrijire, inclusiv a+i ajuta sa man#nce, sa se s ele si sa se 'mbrace- a avea grija de co ii si de membrii familiei F gos odariei care se 'mbolnavesc sau au dificultati de auto+'ngrijire de baza- a+i ajuta e ceilalti sa+si faca toaleta

d::D1

"2i aGuta *e ceilalti sa se de*laseze ( ajuta membrii familiei F gos odariei si alte ersoane sa se miste sau sa se de laseze 'n afara locuintei, de e,em lu rin cartier sau oras, la sau de la scoala, locul de munca sau alte destinatii. "2i aGuta *e ceilalti sa co/unice ( ajuta membrii familiei F gos odariei si alte ersoane sa comunice, de e,em lu a+I ajuta sa comunice verbal, 'n scris sau sa citeasca. "2i aGuta *e ceilalti sa stabileasca relatii inter*ersonale ( ajuta membrii familiei F gos odariei si alte ersoane sa interactioneze, de e,em lu a+i ajuta, sa initieze, sa mentina sau sa una ca at unei relatii "2i aGuta *e ceilalti cu ali/entatia ( ajuta membrii familiei F gos odariei si alte ersoane cu alimentatia, res ectiv a+i ajuta sa+si re are 6rana si sa man#nce

d::D2

d::D(

d::D0

139

d::D6

"2i aGuta *e ceilalti sa2si *astreze starea de sanatate ( ajuta membrii familiei F gos odariei si alte ersoane sa+si 'ngrijeasca sanatatea, formal sau informal, de e,em lu, rin a asigura controale medicale regulate unui co il, sau a avea grija ca o ruda mai v#rsta sa res ecte admistrarea riguroasa a unui tratament medicamentos. "2i aGuta *e ceilalti, altele s*ecificate "2i aGuta *e ceilalti, nes*ecificate

d::D? d::DB

d::B @ngriGirea obiecteleor din gos*odarie si a2i aGuta *e ceilalti, altele s*ecificate si nes*ecificate d:B? &iata do/estica, alte s*ecificate d:BB &iata do/estica, nes*ecificate

Ca*itolul > I!$#)"C$I !I'# SI )#'"$II'# I!$#).#)SO!"'#

(cest ca itol se ocu a de 'nde linirea unor actiuni si sarcini necesare entru stabilirea de interactiuni, sim le si com le,e, cu oamenii $necunoscuti, rieteni, rude, membrii familiei si ersoanele iubite% 'ntr+o maniera conte,tuala si sociala adecvata.

Interactiuni interpersonale #enerale ,d21-.d22/0

d>1D Interactiuni inter*ersonale de baza ( interactiona cu oamenii, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata, de e,em lu rin a arata considerare si stima, c#nd este cazul, sau a ras unde la sentimentele celorlalti.

138

*nclud$ a arata respect, caldura, apreciere si toleranta +n relatii3 a raspunde la critici si la orientarile sociale ale relatiilor3 si a folosi un contact fizic adevat +n relatii d>1DD )es*ect si caldura ;n relatii ( arata si a ras unde la consideratie si stima, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata. "*recierea ;n relatii ( arata si a ras unde la multumiri si gratidudine, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata. $oleranta ;n relatii ( arata si a ras unde la 'ntelegere si acce tare a com ortamentului, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata. Critica ;n relatii ( se regati entru si a ras unde 'n situatii de diferente de o inie, im licite si e, licite, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata. Orientari sociale ;n relatii ( oferi si a reactiona cores unzator la semne si indicii care a ar 'n interactiunile sociale. Contactul fizic ;n relatii ( stabili si a ras unde la contactul fizic cu ceilalti, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata. "lte interactiuni inter*ersonale de baza, s*ecificate "lte interactiuni inter*ersonale de baza, nes*ecificate

d>1D1

d>1D2

d>1D(

d>1D0

d>1D6

d>1D? d>1DB

d>2D Interactiuni inter*ersonale co/*leCe ( mentine si a organiza interactiuni cu alte ersoane, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata, de e,em lu reglarea emotiilor si im ulsurilor, cotrolul agresiunii verbale si fizice, actiune inde endenta 'n interactiuni sociale si actiune 'n conformitate cu regulile si conventiile sociale. *nclude$ a stabili si a termina relatii3 a regla comportamentul +n timpul interactiunii3 a interactiona +n conformitate cu regulile sociale3 si a mentine un spatiu social d>2DD " stabili relatii ( 'nce e si a mentine interactiuni cu ceilalti, entru erioade tim scurte sau lungi, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata, de e,em lu, a se rezenta, a gasi si stabili rietenii si relatii rofesionale, a 'nce e o relatie care oate deveni ermanenta, romantica intima.

142

d>2D1

" ter/ina relatiile ( aduce interactiunile la un sf#rsit, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata, de e,em lu a une ca at relatiilor tem orare la sf#rsitul unei vizite, a une ca at relatiilor e termen lung cu rietenii atunci c#nd se muta 'n alt oras sau a une ca at relatiilor cu colegii de munca, colegii de aceeasi rofesie si furnizarii de servicii, si a une ca at relatiilor romantice sau intime. )eglarea co/*orta/entului ;n ti/*ul interactiunilor ( regla emotiile si im ulsurile, agresiunea verbala si fizica 'n tim ul interactiunii cu ceilalti, 'n maniera conte,tuala si sociala adecvata. Interactiunea ;n confor/itate cu reguli sociale ( actiona inde endent 'n interactiuni sociale si 'n conformitate cu conventiile sociale care guverneaza rolul, ozitia sau alt statut social al unei ersoane 'n interactiunile sale cu ceilalti. Mentinerea s*atiului social ( fi constient de si a mentine o distanta 'ntre sine si ceilalti, 'n maniera conte,tuala, sociala si culturala adecvata. "lte interactiuni inter*ersonale co/*leCe s*ecificate "lte interactiuni inter*ersonale co/*leCe nes*ecificate

d>2D2

d>2D(

d>2D0

d>2D? d>2DB

d>2B "lte interactiuni inter*ersonale generale s*ecificate si nes*ecificate

'elatii interpersonale particulare ,d23-.d22/0

d>(D )elationarea cu *ersoane necunoscute ( se angaja 'n contacte si legaturi tem orare cu necunoscuti, 'ntr+un anumit sco , de e,em lu a une 'ntrebari entru a afla cum se ajunge 'ntr+un anume loc, sau entru a ac6izitiona ceva d>0D )elatii for/ale ( crea si a mentine relatii s ecifice 'n s atii formale, de e,em lu cu angajatori, rofesionisti sau furnizori de servicii. *nclud$ relationarea cu persoane de conducere, subordonate sau egale d>0DD )elationarea cu *ersoane de conducere ( creea si a mentine relatii formale cu oameni care au functii de conducere sau rang sau restigiu su erioare, com arativ cu ozitia sociala a unei ersoane, de e,em lu un angajator )elationarea cu *ersoane subordonate ( crea si a mentine relatii formale cu ersoane care au functii de rang sau restigiu inferioare com arativ cu ozitia sociala a unei ersoane, de e,em lu un angajat sau un servitor. 141

d>0D1

d>0D2

)elationarea cu *ersoane egale ( crea si a mentine relatii formale cu oameni care au aceeasi functie de conducere, rang sau restigiu com arativ cu ozitia sociala a unei ersoane. "lte relatii for/ale s*ecificate "lte relatii for/ale nes*ecificate

d>0D? d>0DB

d>6D )elatii sociale infor/ale ( stabili relatii cu ceilalti, de e,em lu relatii obisnuite cu ersoane care locuiesc 'n aceeasi comunitate sau resedinta, sau colegi de munca, de clasa, de joaca sau ersoane cu e, erienta si rofesiuni similare. *nclud$ relatii informale cu prieteni, vecini, cunostinte, colocatari si colegi d>6DD )elatii infor/ale cu *rieteni ( crea si a mentine relatii de rietenie care se caracterizeaza rin stima reci roca si interese comune. )elatii infor/ale cu vecini ( crea si a mentine relatii informale cu ersoane care locuiesc 'n locuinte sau zone locative a ro iate. )elatii infor/ale cu cunostinte ( crea si a mentine relatii informale cu oameni e care o ersoana 'i cunoaste dar cu care nu este rieten a ro iat. )elatii infor/ale cu co2locatarii ( crea si a mentine, indiferent de sco , relatii informale cu ersoane care locuiesc 'n aceeasi casa sau 'n alta locuinta, ublica sau rivata

d>6D1

d>6D2

d>6D(

d>6D0

)elatii infor/ale cu colegi ( crea si a mentine relatii informale cu oameni care au aceeasi v#rsta, interese sau alte trasaturi comune. "lte relatii sociale infor/ale s*ecificate "lte relatii sociale infor/ale nes*ecificate

d>6D? d>6DB

d>:D )elatii de fa/ilie ( crea si a mentine relatii de rudenie, de e,em lu cu membrii unei familii, cu familia largita, familia ado tiva sau sociala si relatiile cu rudele vitrege, relatii mai distante ca veri de gradul al doilea sau tutori legali *nclud$ relatiile parinte & copil si copil&parinte, relatiile cu fratii si surorile si cu familia largita.

142

d>:DD

)elatiile *arinte2co*il ( deveni si a fi arinte, biologic sau ado tiv, de e,em lu, a avea un co il si a relationa cu acesta 'n calitate de arinte sau a crea si mentine relatii arentale cu un co il ado tiv, recum si a asigura cresterea fizica, intelectuala si emotionala a ro riului co il sau unui co il ado tiv. )elatia co*il2*arinte ( crea si a mentine relatii cu arintele unei ersoane, de e,em lu un co il mic care asculta de arintii sai sau un adult care are grija de arintii sai mai 'n v#rsta. )elatii cu fratii si surorile ( crea si a mentine relatii fratesti cu o ersoana cu care are 'n comun unul sau ambii arinti rin nastere, ado tie sau casatorie. )elatii cu fa/ilia largita ( crea si a mentine relatii de familie cu membrii familiei largite ale unei ersoane, de e,em lu cu veri, matusi, unc6i, recum si cu bunicii. "lte relatii de fa/ilie s*ecificate "lte relatii de fa/ilie nes*ecificate

d>:D1

d>:D2

d>:D(

d>:D? d>:DB

d>>D )elatii inti/e ( crea si a mentine relatii a ro iate sau romantice 'ntre indivizi, de e,em lu sot si sotie, amanti sau arteneri se,uali. *nclud$ relatii romantice, de casatorie si se,uale d>>DD )elatii ro/antice ( crea si a mentine o relatie bazata e atractie emotionala si fizica, care oate duce la o relatie intima e termen lung )elatii de casatorie ( crea si a mentine o relatie intima, de natura legala, cu o alta ersoana, de e,em lu rin casatorie legala, inclusiv rin a deveni si a fi sotia F sotul legal al unei sotii sau sot necasatoriti. )elatii seCuale ( crea si a mentine o relatie de natura se,uala cu sotul F sotia sau cu un alt artener. "lte relatii inti/e s*ecificate "lte relatii inti/e nes*ecificate

d>>D1

d>>D2

d>>D? d>>DB

d>>B "lte relatii inter*ersonale *articulare, s*ecificate si nes*ecificate

14*

d>B? "lte interactiuni si relatii inter*ersonale s*ecificate d>BB "lte interactiuni si relatii inter*ersonale nes*ecificate

Ca*itolul ? ")II'# M"AO)# "'# &I#$II

(cest ca itol se ocu a de 'nde linirea de sarcini si actiuni necesare entru angajarea 'n educatie, munca si munca salariata si de a efectua tranzactii economice.

8ducatia ,d11-.d13/0
d?1D #ducatia infor/ala ( 'nvata acasa sau 'n alte locuri non+institutionale, de e,em lu a 'nvata mestesuguri sau alte de rinderi de la arinti sau membrii familiei, sau scolarizarea la domiciliu.

143

d?16 #ducatia *rescolara ( 'nvata la nivelul initial al instructiei organizate, menit 'n rinci al sa introduca co ilul 'ntr+un mediu de ti scoala si sa+l regateasca entru educatia obligatorie, de e,em lu rin dob#ndirea de de rinderi 'ntr+un centru de zi sau 'n alte locuri similare ca regatire entru a merge mai de arte la scoala. d?2D #ducatia scolara ( obtine admiterea la scoala, a se angaja 'n toate res onsabilitatile si rivilegiile legate de scoala si a 'nvata materiile de curs, disci linele de 'nvatam#nt si alte cerinte curriculare rin rogramul de 'nvatam#nt rimar si gimnazial, inclusiv a frecventa scoala regulat, a lucra 'm reuna cu ceilalti elevi, a rimi indicatii de la rofesori, a organiza, a studia si a finaliza sarcinile si roiectele rimite si a avansa 'n urmatoarele eta e de 'nvatam#nt. d?26 Invata/Fntulul *rofessional ( se angaja 'n toate activitatile unui rogram vocational si a 'nvata materiile curriculare ca regatire entru a se angaja la o 'ntre rindere, a avea un loc de munca sau o rofesie. d?(D @nvata/Fnt su*erior ( se angaja 'n activitatile rogramelor educationale avansate din universitati, colegii si scoli rofesionale si a 'nvata toate as ectele curriculare necesare entru obtinerea gradelor, di lomelor, certificatelor si a altor acreditari, de e,em lu absolvirea cursurilor universitare de licenta si master, scoli de medicina sau alte scoli rofesionale d?(B #ducatia, altele s*ecificate si nes*ecificate

+unca si an#a:area ;n munca ,d14-.d1)/0

d?0D cenicia 3*regatirea *entru /unca4 ( se angaja 'n rograme legate de regatirea entru angajarea 'n munca, de e,em lu, 'nde linirea sarcinilor de ucenicie, a stagiului de intern, a activitatii sub contract si din cadrul regatirii continue. 4,clude$ invatamantul professional (d8)7' d?06 DobFndirea, *astrarea si ;ncetarea activitatii la un loc de /unca ( cauta, a gasi si a alege un loc de munca, a fi angajat si a acce ta un loc de munca, a mentine si a avansa 'ntr+un loc de munca, 'ntr+o ocu atie, meserie sau rofesie, si a arasi locul de munca 'n maniera adecvata.

144

*nclud$ a cauta un loc de munca, a +ntocmi un rezumat sau un curriculum vitae3 a contacta anga8atori si a se pregati pentru interviuri3 a pastra un loc de munca3 a monitoriza performatele de munca ale unei persoane3 a trimite +nstiintari3 si a +nceta activitatea la un loc de munca d?06D " cauta un loc /unca (+si stabili si alege un loc de munca, 'ntr+o meserie, rofesie sau alta forma de angajare si a 'nde lini sarcinile necesare entru a fi angajat, de e,em lu, a se rezenta la locul de munca sau a artici a la interviu entru a obtine un loc de munca. .astrarea unui loc de /unca ( 'nde lini sarcinile legate de un loc de munca entru a+si astra ocu atia, meseria sau alta forma de angajare si a obtine romovarea si alte avansari la locul de munca. @ncetarea activitatii la locul de /unca ( arasi sau a renunta la un loc de munca 'n maniera adecvata. DobFndirea, *astrarea si ;ncetarea activitatii la un loc de /unca, altele s*ecificate DobFndirea, *astrarea si ;ncetarea activitatii la un loc de /unca, nes*ecificate

d?061

d?062 d?06? d?06B

d?6D " avea un serviciu *latit ( se im lica 'n toate as ectele muncii, ca meserie, rofesie sau alta forma de angajare, contra unei lati, ca angajat, cu jumatate de norma sau cu norma 'ntreaga, sau e cont ro riu, de e,em lu a cauta si a gasi un loc de munca, a realiza sarcinile cerute la locul de munca, a merge la serviciu la tim , du a cum se cere, a su raveg6ea alti muncitori sau a fi su raveg6eat, a 'nde lini sarcinile singur sau 'n gru uri. *nclude$ a lucra pe cont propriu, a fi anga8at cu 8umatate de norma sau cu norma +ntreaga d?6DD " lucra *e cont *ro*riu ( se im lica 'ntr+o munca remunerata, gasita sau rodusa de individul insusi, sau contractata de la alti indivizi fara a avea o relatie de munca formala, de e,em lu, munca agricola senzoniera, a lucra ca scriitor sau consultant inde endent, a lucra cu contract de munca e termen scurt $ e erioada determinata%, a lucra ca artist sau mestesugar, a detine si a conduce un magazin sau alte afaceri. 4,clude$ anga8area cu 8umatate de norma sau cu norma +ntreaga (d875!, d875)' d?6D1 "ngaGare cu Gu/atate de nor/a ( se im lica 'n toate as ectele unei munci, contra unei lati, cores unzatoare lucrului cu jumatate de norma, ca angajat, de e,em lu, a

14B

cauta si a gasi un loc de munca, a merge la serviciu la tim , du a cum se cere, a su raveg6ea alti muncitori sau a fi su raveg6eat, a 'nde lini sarcinile singur sau 'n gru uri. d?6D2 "ngaGare cu nor/a ;ntreaga ( se im lica 'n toate as ectele unei munci, contra unei lati, cores unzatoare lucrului cu norma 'ntreaga, ca angajat, de e,em lu, a cauta si a gasi un loc de munca, a merge la serviciu la tim , du a cum se cere, a su raveg6ea alti muncitori sau a fi su raveg6eat, a 'nde lini sarcinile singur sau 'n gru uri " avea un serviciu *latit , altele s*ecificate " avea un serviciu *latit, nes*ecificate

d?6D? d?6DB

d?66 " avea un serviciu ne*latit ( se im lica 'n toate as ectele unei munci entru care nu se ofera o lata, cu jumatate de norma sau norma 'ntreaga, inclusiv activitati de munca organizate, a realiza sarcinile la locvul de munca, a merge la serviciu la tim du a cum se cere, a su raveg6ea alti muncitori sau a fi su raveg6eat, si a realiza sarcinile necesare singur sau 'n gru , de e,em lu, munca voluntara, activitati de caritate, lucru 'n folosul comunitatii sau unui gru religios, fara remuneratie, a lucra e l#nga casa fara remuneratie. 4,clude$ Capitolul 6 -iata domestica d?6B Munca si angaGarea, altele s*ecificate si nes*ecificate

4iata economica ,d16-.d12/0

d?:D $ranzactii econo/ice de baza ( se im lica 'n orice forma de tranzactie economica sim la, de e,em lu a folosi bani entru a cum ara alimente sau a face un sc6imb $barter%, a face sc6imb de bunuri sau servicii- sau a economisi bani. d?:6 $ranzactii econo/ice co/*leCe ( se im lica 'n orice forma de tranzacie economica com le,a care resu une sc6imb de ca ital sau rorietate si a crea un rofit sau o valoare economica, de e,em lu a cum ara o 'ntre rindere, o fabrica, ec6i ament, a astra un cont bancar sau a comercializa marfuri. d?>D Inde*endenta econo/ica ( detine control asu ra resursele economice, rovenite din surse rivate sau ublice, entru a+si asigura siguranta economica entru nevoile rezente si viitoare. *nclude$ resurse economice personale si drepturi economice publice d?>DD )esurse econo/ice *ersonale

14E

( detine control asu ra resurselor economice ersonale sau rivate, entru a asigura siguranta economica entru nevoile rezente si viitoare d?>D1 Dre*turi econo/ice *ublice ( detine control asu ra resurselor economice ublice, entru a asigura siguranta economica entru nevoile rezente si viitoare Inde*endenta econo/ica, altele s*ecificate Inde*endenta econo/ica, nes*ecificate

d?>D? d?>DB

d?>B &iata econo/ica, altele s*ecificate si nes*ecificate d?B? "lte arii /aGore ale vietii, s*ecificate d?BB "lte arii /aGore ale vietii, nes*ecificate

Ca*itolul B COM !I$"$#", &I"$" CI&IC" SI SOCI"'"

(cest ca itol se ocu a de actiunile si sarcinile necesare entru a se im lica 'n viata sociala organizata din afara familiei, 'n comunitate, 'n ariile vietii sociale si civice dB1D &iata co/unitara ( se im lica 'n toate as ectele vietii comunitatii sociale, de e,em lu, im licarea 'n organizatiile caritabile, cluburile si asociatiile de servicii sau organizatii sociale rofesionale. *nclude$ asociatii informale si formale, ceremonii

149

4,clude$ anga8are fara remuneratie (d877'3 recreere si petrecere a timpului liber (d")5'3 religie si spiritualitate (d"%5'3 viata politica si calitatea de cetatean (d"75' dB1DD "sociatii infor/ale ( se im lica 'n asociatii sociale sau comunitare organizate de oameni care au interese comune, de e,em lu cluburi sociale sau gru uri etnice locale. "sociatii for/ale ( se im lica 'n gru uri rofesionale sau alte gru uri sociale e,clusive, de e,em lu asociatii de avocati, medici sau rofesori. Cere/onii ( se im lica 'n ritualuri non+religioase sau sociale, de e,em lu ceremonii de casatorie, funerare sau de initiere. &iata co/unitara, altele s*ecficate &iata co/unitara, nes*ecificate

dB1D1

dB1D2

dB1D? dB1DB

dB2D )ecreerea si *etrecerea ti/*ului liber ( se im lica 'n orice forma de joc, activitate de recreere sau de etrecere a tim ului liber, de e,em lu, jocuri si s orturi neorganizate sau organizate, rograme de e,ercitii fizice $fitness%, rela,are, amuzament sau divertisment, a merge la galerii de arta, muzee, cinema sau teatru- a se im lica 'n mestesugarit sau 6obbV+uri, a citi de lacere, a c#nta la instrumente muzicale, a vizita diverse locuri, a face turism si a calatori de lacere. *nclud$ 8ocul, sportul, arta si cultura, mestesugurile, 0obb@&urile si socializarea 4,clud$ a calari animale +n scop de transport (d#85'3 munca remunerata si neremunerata (d875 si d877'3 religia si spiritualitatea (d"%5'3 viata politica si calitatea de cetatean (d"75'

dB2DD

dB2D1

Aocul ( se im lica 'n jocuri cu reguli sau nestructurate sau neorganizate si 'n activitati s ontane de recreere, de e,em lu, a juca sa6 sau carti sau jocul F joaca co iilor. S*orturi ( se im lica 'n jocuri com etitive si neorganizate sau organizate formal sau 'n evenimente s ortive, a artici a individual sau 'n gru , de e,em lu, boGling, gimnastica sau fotbal. "rta si cultura ( se im lica 'n sau a a recia lucrari de arta sau evenimente culturale, de e,em lu a merge la teatru, cinema, muzee sau galerii de arta sau a juca

dB2D2

148

'ntr+o iesa de teatru, a citi de lacere sau a c#nta la un instrument muzical. dB2D( dB2D0 Mestesugurile ( se im lica 'n mestesuguri $artizanat%, de e,em lu olarit sau tricotat. =obbI2uri ( se im lica 'n etrecerea tim ului liber, de e,em lu a colectiona timbre, monede sau antic6itati. Socializarea ( se im lica 'n 'ntruniri informale sau ocazionale cu ceilalti, de e,em lu a+si vizita rietenii sau rudele, sau a se 'nt#lni 'n locuri ublice )ecreerea si *etrecerea ti/*ului liber, altele s*ecificate )ecreerea si *etrecerea ti/*ului liber, nes*ecificate

dB2D6

dB2D? dB2DB

dB(D )eligie si s*iritualitate ( se im lica 'n activitati, organizatii si ractici religioase sau s irituale, 'n sco de auto+'m linire, a desco eri un sens, o valoare religioasa sau s irituala, si a stabili o legatura cu o utere divina, de e,em lu, a frecventa o biserica, un tem lu, o mosc6ee sau sinagoga, a se ruga sau a slavi 'n sco religios, si ca si contem latie s irituala. dB(DD dB(D1 )eligie organizata ( se im lica 'n ceremonii, activitati si evenimente religioase organizate. S*iritualitate ( se im lica 'n activitati sau evenimente s irituale, 'n afara religiei organizate )eligie si s*iritualitate, altele s*ecificate )eligie si s*iritualitate, nes*ecificate

dB(D? dB(DB

dB0D Dre*turile o/ului ( se bucura de toate dre turile recunoscute e lan national si international care sunt acordate oamenilor numai 'n virtutea fa tului ca sunt fiinte umane, de e,em lu, dre turile omului recunoscute rin &eclaratia Cniversala a &re turilor Omului a Datiunilor Cnite $1839% si <egulamentul !tandard al Datiunilor Cnite entru :galizarea sanselor entru ersoanele cu dizabilitati $188*%- dre tul la auto+ determinare sau autonomie- si dre tul la control asu ra ro riului destin. 4,clud$ -iata politica si calitatea de cetatean (d"75' dB6D &iata *olitica si calitatea de cetatean

1B2

( se im lica 'n viata sociala, olitica si guvernamentala a unui cetatean, care are statut legal de cetatean si care beneficiaza de dre turile, rotectiile, rivilegiile si obligatiile asociate cu aceast rol, de e,em lu dre tul la vot si de a conduce un birou olitic, de a forma asociatii olitice- a beneficia de dre turile si libertatile asociate cu calitatea de cetatean $e,em lu, dre tul la libertatea cuv#ntului, la asociere, la religie, rotectie 'm otriva cercetarii abuzive si confiscarea de bunuri, dre tul la asistenta, dre tul la judecata si alte dre turi legale si rotectie 'm otriva discriminarii%- a avea calitate juridica 'n calitate de cetatean . 4,clude$ drepturile civile (d"#5' dBB? Co/unitate, via,a civica -i sociala, altele s*ecificate dBBB Co/unitate, via,a civica -i sociala, nes*ecificate

F"C$O)II "M%I#!$"'I
/efiniie$ Factorii de mediu compun mediul fizic, social i atitudinal +n care oamenii triesc i +i duc e,istena.

Codificarea factorilor de mediu Factorii de mediu re rezint o com onent a Pr"ii 2 $Factori conte,tuali% a clasificrii. Factorii de mediu trebuie s fie avu"i 'n vedere entru fiecare com onent a func"ionrii i codifica"i in conformitate $vezi ane,a 2%.

1B1

Factorii de mediu trebuie s fie codifica"i din ers ectiva ersoanei a crei situa"ie se descrie. &e e,em lu, bordurile 'n ant i avajele netede ot fi codificate dre t facilitatori entru o ersoan care utilizeaz scaunul cu rotile, 'ns ele sunt un obstacol entru o ersoan nevztoare. Primul calificativ indic msura 'n care un factor este facilitator sau obstacol. :,ist mai multe motive entru care un factor de mediu oate fi un facilitator sau un obstacol, recum i motive entru a e, lica msura 'n care este unul din aceste lucruri. Pentru facilitatori, ersoana care face codificarea trebuie s "in cont de diferite as ecte, i anume) s tie dac o resurs este accesibil, dac se oate conta e accesul la ea sau situa"ia este variabil, dac resursa este de bun sau slab calitate, i aa mai de arte. .n cazul obstacolelor, ar utea fi relevant frecven"a cu care un factor st 'n calea unei ersoane, dac obstacolul res ectiv este im ortant sau nu, dac se oate evita sau nu. 5rebuie avut 'n vedere i fa tul c un factor de mediu oate constitui un obstacol fie rin rezen" $de e,em lu, atitudinile negative fa" de oamenii cu dizabilit"i% fie rin absen" $de e,em lu, fa tul c un serviciu nu este dis onibil%. :fectele e care factorii de mediu le au asu ra vie"ilor oamenilor cu robleme de sntate sunt variate i com le,e, i se s er c cercetrile viitoare vor duce la o mai bun 'n"elegere a acestei interac"iuni i oate c6iar vor demonstra utilitatea unui al doilea calificativ entru aceti factori. .n unele cazuri, o 'ntreag serie de Factori ambientali sunt rezuma"i cu un singur termen, cum ar fi srcie, dezvoltarea, mediu rural sau urban, sau ca ital social. (ceti termeni rezumativi nu se regsesc ei 'nii 'n clasificare. 0ai degrab, cel care face codificarea trebuie s identifice factorii constituen"i i s+i codifice. &in nou, este necesar continuarea cercetrii entru a se determina dac e,ist seturi clare i com lete de Factori ambientali care com un aceti termeni rezumativi. .rimul calificativ Prezentm mai jos scara negativ i ozitiv care desemneaz msura 'n care un factor de mediu ac"ioneaz ca un obstacol sau un facilitator. &ac se folosete un unct, 'nseamn c este vorba de un obstacol, iar dac se utilizeaz semnul lus, este vorba de un facilitator) ,,,.2 ,,,.1 ,,,.2 ,,,.* ,,,.3 DC sunt obstacole Obstacole COO(<: Obstacol 0O&:<(5 Obstacol !:@:< Obstacol 5O5(L $ine,istent, absent, neglijabil...% $usor, scazut...% $mediu, destul de...% $ridicat, e,trem de...% $in totalitate...% $ine,istent, absent, neglijabil...% $usor, scazut...% $mediu, destul de...% $ridicat, e,trem de...% $in totalitate...% 2+3M 4+23M 24+38M 42+84M 8B+122M 2+3M 4+23M 24+38M 42+84M 8B+122M

,,,Q2 Du sunt facilitatori ,,,Q1 COO< facilitator ,,,Q2 Facilitator 0O&:<(5 ,,,Q* Facilitator !C1!5(DKI(L ,,,Q3 Facilitator 5O5(L ,,,.9 obstacol, nu se s ecific ,,,Q9 facilitator, nu se s ecific ,,,.8 nu se a lic

1B2

Pentru acele cazuri 'n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau entru care e,ist alte standarde dis onibile entru a califica marimea obstacolelor sau facilitatorilor in ambianta. &e e,em lu, dac se men"ioneaz >nici un obstacol? sau >obstacol com let?, codificarea ofer o marj de eroare de #n la 4M. O >obstacol moderat? este definit 'n a doua jumtate a tim ului sau 'n a doua jumtate a scalei care cores unde obstacolului com let. (ceste rocente se vor calibra 'n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori rocentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, rocedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate rin activitati de cercetare. (l doilea calificativ) urmeaza sa fie dezvoltat.

Ca*itolul 1 .)OD S# SI $#=!O'OGII

(cest ca itol se ocu de roduse sau sisteme de roduse, ec6i amente i te6nologie, naturale sau create de om, aflate 'n mediul din a ro ierea individului i care sunt adunate, create, roduse sau fabricate. Clasificarea I!O 8888 a dis ozitivelor au,iliare de s rijin definete aceste elemente ca fiind Uorice rodus, instrument, ec6i ament sau sistem te6nic utilizat de o ersoan cu dizabilit"i, rodus s ecial sau dis onibil 'n general, care revine, com enseaz, monitorizeaz, uureaz sau neutralizeazU dizabilitatea. :ste recunoscut c orice rodus sau te6nologie oate fi dis ozitiv au,iliar de s rijin. $@ezi I!O 8888) 1B*

&is ozitive de s rijin entru ersoanele cu dizabilit"i + Clasificare $versiunea a doua%I!OF5C 1E*F!C 2- I!OF&I! 8888 $revizuite%%. Cu toate acestea, 'n sco ul acestei clasificri a factorilor ambientali, rodusele i te6nologia de s rijin sunt definite mai restr#ns ca fiind orice rodus, instrument, ec6i ament sau te6nologie ada tate sau roiectate s ecial entru a 'mbunt"i func"ionarea unei ersoane cu dizabilit"i. e11D .roduse sau substan,e *entru consu/ *ersonal Orice obiect sau substan", naturale sau create de om, adunate, relucrate sau fabricate entru ingestie. *nclude$ 0rana, buturile i medicamentele e11DD =rana Orice obiect sau substanta, naturale sau create de om, adunate, relucrate sau fabricate entru a fi m#ncate, de e,em lu alimente si lic6ide brute, relucrate si re arate, de diferite consistente, ierburi si minerale $vitamine si alte substante su limentare%. Medica/ente Orice obiect sau substan", naturale sau create de om, adunate, relucrate sau fabricate 'n sco medical, de e,em lu, medica"ia alo at si naturist "lte *roduse sau substan,e *entru consu/ *ersonal s*ecificate "lte *roduse sau substan,e *entru consu/ *ersonal nes*ecificate

e11D1

e11D? e11DB e116

.roduse si teEnologii *entru uz *ersonal ;n via,a cotidian+ :c6i amente, roduse si te6nologii folosite de oameni 'n activit"ile cotidiene, inclusiv cele ada tate sau s ecial roiectate, am lasate 'n, e sau 'n a ro ierea ersoanei care le foloseste. *nclud$ produse si te0nologii de uz personal, generale si de spri8in e116D .roduse si teEnologii generale de uz *ersonal ;n via,a cotidian+ :c6i ament, roduse si te6nologii folosite de oameni 'n activit"ile zilnice, de e,em lu, 'mbrcminte, te,tile, mobilier, a aratur, roduse si unelte de cur"enie, care nu sunt ada tate si nici roiectate s ecial

e1161

.roduse si teEnologii de uz *ersonal ;n via,a cotidian+ :c6i ament, roduse si te6nologii, ada tate sau roiectate s ecial, care ajuta oamenii 'n viata cotidiana, de e,em lu, dis ozitive rotetice si orto edice, roteze neurale $e,em lu, dis ozitive de stimulare functionala care controleaza vezica urinara, intestinele, ritmul cardiac si res irator%, si unitati de control al mediului ambiental cu sco ul de a facilita controlul indivizilor asu ra mediului 'n care locuiesc $scanere, sisteme de telecomanda, sisteme de control al vocii, intreru atoare tem orizatoare%. "lte *roduse si teEnologii de uz *ersonal ;n via,a cotidian+, s*ecificate

e116?

1B3

e116B nes*ecificate

"lte *roduse si teEnologii de uz *ersonal ;n via,a cotidian+,

e12D .roduse si teEnologii *entru /obilitate si trans*ort *ersonal ;n interior si ;n eCterior :c6i amente, roduse si te6nologii utilizate de oameni 'n activit"i de de lasare, 'n interiorul si 'n e,teriorul cldirilor, inclusiv cele ada tate sau s ecial roiectate, am lasate 'n, e sau l#ng ersoana care le foloseste. *nclud$ produse si te0nologii de spri8in generale si au,iliare pentru mobilitate si transport personal +n interior si +n e,terior e12DD .roduse si teEnologii de s*riGin generale *entru /obilitate si trans*ort *ersonal ;n interior si ;n eCterior :c6i amente si te6nologii 'n activit"i de de lasare 'n interiorul si e,teriorul cldirilor, de e,em lu ve6icule motorizate si nemotorizate de trans ort ersoane e uscat, e a si aeriene $e,em lu, autobuze, automobile, furgoane, alte ve6iule cu trac"iune motorizat sau mijloace de trans ort cu trac"iune animal%, care nu sunt s ecial ada tate sau roiectate. .roduse si teEnologii de s*riGin auCiliare *entru /obilitate si trans*ort *ersonal ;n interior si ;n eCterior :c6i amente, roduse si te6nologii ada tate sau s ecial roiectate, care ajut ersoanele s se de laseze 'n interiorul si e,teriorul cldirilor, de e,em lu, dis ozitive de s rijin entru mersul e jos, automobile si furgoane s eciale, ada tri la ve6icule, crucior cu rotile, scutere si dis ozitive care ajut ersoanele s+si sc6imbe locul F ozi"ia. "lte *roduse si teEnologii *entru /obilitate si trans*ort *ersonal ;n interior si ;n eCterior, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii *entru /obilitate si trans*ort *ersonal ;n interior si ;n eCterior, nes*ecificate

e12D1

e12D? e12DB

e126

.roduse si teEnologii de co/unicare :c6i amente, roduse si te6nologii utilizate de oameni 'n activit"ile de trimitere si rimire a informa"iilor, inclusiv cele ada tate sau s ecial roiectate, am lasate 'n, e sau l#ng ersoana care le foloseste. *nclude$ produse si dispozitive de comunicare generale si au,iliare de a8utor e126D .roduse si teEnologii generale de co/unicare :c6i amente, roduse si te6nologii utilizate de oameni entru trimitere si rimire de informa"ii, de e,em lu, dis ozitive o tice si auditive, a arate

1B4

audio de 'nregistrare si redare, televizoare si ec6i ament video, dis ozitive telefonice, sisteme de transmisie a sunetelor, dis ozitive de comunicare direct, care nu sunt ada tate sau s ecial roiectate e1261 .roduse si teEnologii auCialiare de co/unicare :c6i amente, roduse si te6nologii, ada tate sau s ecial roiectate, care ajuta oamenii sa trimita si sa rimeasca informatii, de e,em lu, dis ozitive vizuale s ecializate, dis ozitive electro+o tice, dis ozitive s ecializate de scriere, desen sau entru scris de m#na, sisteme de semnalizare si softGare si 6ardGare s ecial, im lanturi auditive $coc6lear%, a arate auditive, ada toare auditive de modulare de frecventa, roteze vocale, tablite de comunicare, oc6elari si lentile de contact. "lte *roduse si teEnologii de co/unicare, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii de co/unicare, nes*ecificate

e126? e126B e1(D

.roduse si teEnologii *entru educa,ie :c6i amente, roduse, rocese, metode si te6nologii, inclusiv cele ada tate sau s ecial roiectate, utilizate entru ac6izi"ia de cunostin"e, e, erien"e sau de rinderi. *nclud$ produse si te0nologii generale si au,iliare pentru educaie e1(DD .roduse si teEnologii generale *entru educa,ie :c6i amente, roduse, rocese, metode si te6nologii, care nu sunt ada tate sau s ecial roiectate, utilizate entru ac6izi"ia de cunostin"e, e, erien"e sau de rinderi la orice nivel, de e,em lu, cr"i, manuale, jucrii educa"ionale, softGare si 6ardGare. .roduse si teEnologii auCialiare *entru educa,ie :c6i amente, roduse, rocese, metode si te6nologii, ada tate si s ecial roiectate, utilizate entru ac6izi"ia de cunostin"e, e, erien"e sau de rinderi, de e,em lu te6nologie informa"ional s ecializat. "lte *roduse si teEnologii *entru educa,ie, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii *entru educa,ie, nes*ecificate

e1(D1

e1(D? e1(DB

e1(6

.roduse si teEnologii *entru locul de /unc+ :c6i amente, roduse si te6nologii utilizate entru locul de munc entru a facilita activit"ile de lucru. *nclud$ produse si te0nologii generale si au,iliare pentru locul de munc e1(6D .roduse si teEnologii generale *entru locul de /unc+ :c6i amente, roduse si te6nologii care nu sunt ada tate sau s ecial roiectate, utilizate entru locul de munc entru a facilita activit"ile de lucru, de e,em lu, unelte, masini si ec6i amente de birou.

1BB

e1(61

.roduse si teEnologii auCiliare *entru locul de /unc+ :c6i amente, roduse si te6nologii ada tate sau s ecial roiectate entru locul de munca entru a facilita activitatile de lucru, de e,em lu, mese reglabile, u itre si dula uri de fisiere- usi de acces intrare F iesire telecomandate- 6ardGare, softGare, accesorii si a arate de control al mediului menite sa faciliteze 'nde linirea sarcinilor de lucru ale individului si sa controleze mediul 'n care acesta lucreaza $e,em lu, scanere, sisteme de telecomanda, sisteme de control al vocii si intreru atoare tem orizatoare% "lte *roduse si teEnologii *entru locul de /unc+, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii *entru locul de /unc+, nes*ecificate

e1(6? e1(6B e10D

.roduse si teEnologii *entru cultur+, recreere si s*ort :c6i amente, roduse si te6nologii, inclusiv cele ada tate sau s ecial roiectate, utilizate entru efectuarea de si cresterea artici arii la activitati culturale, recreative si s ortive. *nclud$ produse si te0nologii generale si au,iliare pentru cultur, recreere si sport e10DD .roduse si teEnologii generale *entru cultur+, recreere si s*ort :c6i amente, roduse si te6nologii,care nu sunt ada tate sau s ecial roiectate, utilizate entru efectuarea si cresterea artici arii la activitati culturale, recreative si s ortive, de e,em lu, jucarii, sc6iuri, mingii de tenis si instrumente muzicale. .roduse si teEnologii auCiliare *entru cultur+, recreere si s*ort :c6i amente, roduse si te6nologii ada tate sau s ecial roiectate utilizate entru entru efectuarea si cresterea artici arii la activitati culturale, recreative si s ortive, de e,em lu, dis ozitive de mobilitate modificate entru s ort, ada tari entru realizarea unor activitati muzicale sau alte activitati artistice "lte *roduse si teEnologii *entru cultur+, recreere si s*ort, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii *entru cultur+, recreere si s*ort,

e10D1

e10D? e10DB nes*ecificate e106

.roduse si teEnologii *entru *racticarea religiei si s*iritualita,ii Produse si te6nologii unicat sau 'n roduc"ie de serie, inclusiv cele ada tate sau s ecial roiectate, care sunt oferite sau rimite ca av#nd o semnifica"ie simbolica 'n conte,tul racticarii religiei sau s iritualita"ii.

*nclud$ produse si te0nologii generale si au,iliare pentru practicarea religiei si spiritualitaii e106D s*iritualita,ii .roduse si teEnologii generale *entru *racticarea religiei si

1BE

Produse si te6nologii unicat sau 'n roduc"ie de serie, care nu sunt ada tate s ecial roiectate, care sunt oferite sau rimite ca av#nd o semnifica"ie simbolica 'n conte,tul racticarii religiei sau s iritualita"ii, de e,em lu cluburi s irituale, armindeni, articole de urtat e ca , masti, crucifi,e, menora6, covorase de rugaciune. e1061 s*iritualita,ii .roduse si teEnologii auCiliare *entru *racticarea religiei si Produse si te6nologii ada tate sau s ecial roiectate, care sunt oferite sau rimite ca av#nd o semnifica"ie simbolica 'n conte,tul racticarii religiei sau s iritualita"ii, de e,em lu car"i religioase 'n 1raille, car"i de tarot 'n 1raille, si rotec"ii s eciale entru ro"ile carucioarelor cu rotile entru a utea intra 'n tem le sau biserici. e106? s*ecificate e106B e16D "lte *roduse si teEnologii *entru *racticarea religiei si s*iritualita,ii, "lte *roduse si teEnologii *entru *racticarea religiei si s*iritualita,ii, nes*ecificate

.roduse si teEnologii de *roiectare si construc,ie a cladirilor de uz *ublic Produse si te6nologii care alcatuiesc entru un individ mediul, interior si e,terior, construit de m#na omului si care este destinat, roiectat si construit entru uz ublic, inclusiv cele ada tate si s ecial roiectate. *nclud$ produse si te0nologii de proiectare si construire a intrarilor si iesirilor, facilitailor si traseelor. e16DD .roduse si teEnologii de *roiectare si construc,ie *entru intrarile si iesirile din cladirile de uz *ublic. Produse si te6nologii de intrare 'n si iesire din mediul construit de m#na omului, care este destinat, roiectat si construit entru uz ublic, de e,em lu, roiectarea si construirea intrarilor si iesirilor 'n F din cladirile de uz ublic $e,em lu, institu"ii, magazine si teatre%, cladiri ublice, ram e mobile si fi,e, usi electrice, m#nere si raguri de usi

e16D1

.roduse si teEnologii de *roiectare si construc,ie *entru asigurarea accesului la f acilita,ile din interiorul cladirilor de uz *ublic Produse si te6nologii referitoare la facilitatile interioare ca roiectare si constructie entru uz ublic, de e,em lu, toalete, telefoane, lifturi sau ascensoare, secvente de anunturi F avertizari sonore, ram e, termostate $ entru reglarea tem eraturii% si locuir accesibile 'n sali sau e stadioane. .roduse si teEnologii de *roiectare *entru identificarea traseului, *arcurgerea traseului si indicarea localizarii ;n cladirile de uz *ublic

e16D2

1B9

Produse si te6nologii de interior si de e,terior, roiectate si construite entru uz ublic entru a ajuta oamenii sa identifice traseul 'n interiorul si 'n imediata a ro iere a unei cladiri si sa localizeze locurile s re care doresc sa mearga, de e,em lu, anouri de semnalizare, 'n 1raille sau scrise, dimensiunile coridoarelor, su rafe"ele odelelor, c6ioscuri accesibile si alte forme de indica"ii. e16D? e16DB e166 "lte *roduse si teEnologii de *roiectare si construc,ie a cladirilor de uz *ublic, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii de *roiectare si construc,ie a cladirilor de uz *ublic, nes*ecificate

.roduse si teEnologii de *roiectare si constructie a cladirilor de uz *rivat Produse si te6nologii, inclusiv cele ada tate si s ecial roiectate, care alcatuiesc entru un individ mediul, interior si e,terior, construit de m#na omului si care este lanificat, roiectat si construit entru uz rivat, *nclud$ produse si te0nologii de constructie a intrarilor si iesirilor, facilitatilor si traseelor e166D .roduse si teEnologii de *roiectare si constructie a intrarilor si iesirilor cladirilor de uz *rivat Produse si te6nologii de intrare 'n si iesire din mediul construit de m#na omului care este destinat, roiectat si construit entru uz rivat, de e,em lu, intrarile si iesirile 'n F din locuinte, ram e mobile si fi,e, usi electrice, m#nere si raguri de usi .roduse si teEnologii de *roiectare si constructie *entru a asigura accesul la facilitatile unei cladiri de uz *rivat Produse si facilitati referitoare la roiectarea si construirea interiorului cladirilor de uz rivat, de e,em lu toaleta, telefoanele, anunturi F avertizari sonore, dula uri de bucatarie, a aratura electrocasnica, comenzi electronice din locuinta.

e1661

e1662

.roduse si teEnologii de identificare a traseului, *arcurgere a traseului si indicare a locurilor din cladirile de uz *rivat Produse si te6nologii, de interior si e,terior, roiectate si construite entru de lasare 'ntr+o cladire de uz rivat, entru a+i ajuta e oameni sa identifice traseul 'n interiorul si 'n imediata a ro iere a cladirii si sa localizeze locul unde doresc sa ajunga, de e,em lu anouri de semnalizare, 'n 1raille sau scrise, dimensiunile coridoarelor si su rafetele odelei

1B8

e166? e166B e1:D

"lte *roduse si teEnologii de *roiectare si constructie a cladirilor de uz *rivat, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii de *roiectare si constructie a cladirilor de uz *rivat, nes*ecificate

.roduse si teEnologii de a/enaGare a terenurilor Produse si te6nologii, inclusiv cele ada tate sau s ecial roiectate, referitoare la su rafetele de teren, deoarece acestea afecteaza mediul e,terior al unui individ rin im lementarea oliticilor de e, loatare $sistematizare% a terenurilor, roiectarea, lanificarea si amenajarea s atiului. *nclud$ produse si te0nologii referitoare la suprafetele de teren care sunt sistematizate prin implementarea politicilor de e,ploatare a terenurilor, ca de e,emplu, zonele rurale, zonele suburbane, zonele urbane, parcurile, zonele de conservare si rezervatiile naturale e1:DD .roduse si teEnologii de a/enaGare a terenurilor din /ediul rural Produse si te6nologii referitoare la terenurile din zonele rurale, deoarece acestea afecteaza mediul e,terior al unui individ rin im lementarea oliticilor de e, loatare F sistematizare a terenurilor din mediul rural, roiectarea, lanificarea si amenajarea s atiului, de e,em lu, terenuri agricole, drumuri de acces si semnalizarea rin anouri cores unzatoare. .roduse si teEnologii de dezvoltarea a terenurilor din zone suburbane Produse si te6nologii referitoare la terenurile din zonele suburbare, deoarece acestea afecteaza mediul e,terior al unui individ rin im lementarea oliticilor de sistematizare a terenurilor din zonele suburbane, roiectarea, lanificarea si dezvoltarea s atiului, de e,em lu, taieturi la nivelul bordurilor, trotuare, semnalizare rin anouri si ilumiarea strazilor. .roduse si teEnologii de a/enaGare a terenurilor din zonele urbane Produse si te6nologii referitoare la terenurile din zonele urbare, deoarece acestea afecteaza mediul e,terior al unui individ rin im lementarea oliticilor de sistematizare a terenurilor din zonele urbane, roiectarea, lanificarea si amenajarea s atiului, de e,em lu, taieturi la nivelul bordurilor, ram e, semnalizare rin anouri si iluminatul strazilor. .roduse si teEnologii de a/enaGare a *arcurilor, zonelor de conservare si rezervatiilor naturale Produse si te6nologii referitoare la terenurile care constituie arcuri, zone de conservare sau rezervatii naturale, deoarece acestea afecteaza mediul e,terior al unui individ rin oliticile de sistematizare a terenurilor si rin roiectarea, lanificarea si amenajarea s atiului, de e,em lu rin marcarea cores unzatoare a zonei arcurilor sau rezervatiilor naturale. "lte *roduse si teEnologii de a/enaGare a terenurilor, s*ecificate

e1:D1

e1:D2

e1:D(

e1:D?

1E2

e1:DB e1:6

"lte *roduse si teEnologii de a/enaGare a terenurilor, nes*ecificate

%unuri Produse sau obiecte entru sc6imburi economice, de e,em lu bani, bunuri, ro rietati si alte obiecte de valoare e care le detine un individ sau asu ra carora are dre t de folosinta. *nclud$ produse si bunuri corporale si necorporale, active financiare e1:6D %unuri financiare Produse, ca banii si alte instrumente financiare care servesc ca agent de sc6imb entru munca restata, bunuri de ca ital si servicii. %unuri tangibile Produse sau obiecte, de e,em lu, case si teren, 'mbracaminte, alimente si articole te6nice, care servesc ca agent de sc6imb entru munca restata, bunuri de ca ital si servicii. %unuri intangibile Produse ca ro rietatea intelectuala, cunostintele si de rinderile care servesc ca agent de sc6imb entru munca restata, bunuri de ca ital si servicii. "lte bunuri, s*ecificate "lte bunuri, nes*ecificate

e1:61

e1:62

e1:6? e1:6B e1B? e1BB

"lte *roduse si teEnologii, s*ecificate "lte *roduse si teEnologii, nes*ecificate

Ca*itolul 2 M#DI ' !"$ )"' SI SC=IM%")I'# F"C $# D# OM "S .)" M#DI ' I
(cest ca itol se ocu a de elementele, animate si neanimate, ale mediului natural sau fizic, si la com onentele acestui mediu care sunt modificate de oameni, recum si caracteristicile o ulatiei umane din res ectivul mediu. e21D Geografia fizica

1E1

5rasaturi ale formei uscatului si a acumularilor de a a *nclude$ trasaturi ale geografiei cuprinse +n orografie (relief, calitatea si e,tinderea si forma uscatului, inclusiv altitudinea' si +n 0idrografie (acumulari de apa ca lacuri, r1uri, mari' e21DD e21D1 For/ele uscatului 5rasaturi ale formelor uscatului, de e,em lu munti, dealuri, vai si c#m ii. "cu/ulari de a*a 5rasaturi ale acumularilor de a a, de e,em lu lacuri, baraje, r#uri si #r#uri Geografia fizica, altele s*ecificate Geografia fizica, nes*ecificate

e21D? e21DB e216

.o*ulatia ;ru uri de oameni care traiesc 'ntr+un mediu dat si care 'm artasesc acelasi model de ada tare la mediu. *nclude$ sc0imbarile demografice3 densitatea populatiei e216D ScEi/bari de/ografice W!c6imbari care a ar 'n cadrul unui gru de oameni, de e,em lu structura si variatia numarului total al indivizilor 'ntr+un teritoriu, determinate rin nastere, moarte, 'mbatr#nirea o ulatiei si migrare. Densitatea *o*ulatiei Dumarul de oameni e unitatea teritoriala, inclusiv trasaturi ca de e,em lu densitate ridicata sau scazuta. .o*ulatia, altele s*ecificate .o*ulatia, nes*ecificate

e2161

e216? e216B e22D

Flora si fauna Plante si animale. 4,clud$ animalele domestice (e%75'3 populatia (e)!7' e22DD .lante Orice varietate de organisme luricelulare, fotosintetice, eucariote din regnul @egetal care se caracterizeaza rin roducerea de embrioni care contin cloro last, cu eretii celulelor din celuloza si care nu dis un de ca acitate locomotorie, de e,em lu, arbori, flori, arbusti si vita. "ni/ale Organisme luricelulare din regnul (nimal, care se deosebesc de lante rin caracteristici ti ice, de e,em lu, ca acitate locomotorie, metabolism care nu este e baza de fotosinteza, ras uns uternic la stimuli, dezvoltare

e22D1

1E2

limitata si structura cor orala fi,a, de e,em lu animale salbatice sau domestice, re tile, asari, esti si mamifere. 4,clude$ bunuri (e!67'3 animale domestice (e%75' e22D? e22DB e226 Fauna si flora, altele s*ecificate Fauna si flora, nes*ecificate

Cli/a Particularitati si evenimente meteorologice, de e,em lu vremea *nclude$ temperatura, umiditatea, presiunea atmosferica, precipitatii, v1ntul si variatiile +n functie de anotimp e226D $e/*eratura ;radul de caldura sau de frig, de e,em lu tem eratura scazuta si ridicata, tem eratura normala sau e,trema. /iditatea Divelul de umiditate al aerului, de e,em lu, umiditate ridicata sau scazuta. .resiune at/osferica Presiunea aerului atmosferic, de e,em lu resiunea 'n functie de 'naltimea este nivelul marii sau conditiile meteorologice. .reci*itatiile Cadere de umiditate, de e,em lu loaie, roua, za ada, la ovita si grindina. &Fntul Cantitati de aer 'n miscare naturala, mai mult sau mai utin ra ida, de e,em lu, briza, furtuna sau vijelie. &ariatiile ;n functie de anoti/* !c6imbari naturale, regulate si redictibile de la un anotim la altul, de e,em lu vara, toamna, iarna si rimavara. Cli/a, altele s*ecificate Cli/a, nes*ecificate

e2261

e2262

e226(

e2260

e2266

e226? e226B e2(D

#veni/ente naturale !c6imbari geografice si atmosferice care determina discontinuitati 'n mediul fizic al individului, care a ar regulat sau neregulat, de e,em lu, cutremure si conditii meteorologice severe sau violente, e,. tornade, uragane, taifunuri, inundatii, incendii forestiere si furtuni de za ada. #veni/ente cauzate de o/

e2(6

1E*

0odificari sau tulburari ale mediului natural, cauzate de oameni, care ot avea ca rezultat crearea de discontinuitati 'n viata cotidiana a oamenilor, inclusiv evenimente sau conditii legate de conflicte si razboaie, de e,em lu, stramutarea oamenilor, distrugerea infrastructurii sociale, a locuintelor si terenurilor, dezastre ecologice, oluarea aerului, a ei sau solului. $e,. deversari de substante to,ice%. e20D 'u/ina <adiatie electromagnetica rin care obiectele devin vizibile, fie lumina solara sau iluminat artificial, $e,. lum#nari, lam i cu arafina sau etrol, foc, electricitate%, si care oate oferi informatii utile sau deformate des re lume. *nclude$ intensitatea luminii3 calitatea luminii3 contraste de culoare e20DD Intensitatea lu/inii Divelul sau cantitatea de energie e care o emite fie o sursa naturala $e,. soarele% sau o sursa artificiala de lumina Calitatea lu/inii Datura luminii de a fi furnizata si contrastele de culoare aferente generate 'n c#m ul vizual, si care oate oferi informatii utile des re lumea din jur $e,. informatii vizuale des re rezenta unor scari sau usi% sau informatii deformate $e,. rea multe imagini vizuale% 'u/ina, altele s*ecificate 'u/ina, nes*ecificate

e20D1

e20D? e20DB e206

ScEi/bari legate de ti/* !c6imbare naturala, regulata sau redictibila 'n tim . *nclud$ ciclul zi ? noapte si ciclul lunilor anului e206D Ciclul zi H noa*te !c6imbari naturale, regulate si redictibile de la zi la noa te si din nou la zi, de e,em lu, ziua, noa tea, zorile si amurgul. Ciclul lunilor anului !c6imbari naturale, regulate si redictibile ale ozitiei lunii fata de am#nt. "lte scEi/bari legate de ti/*, s*ecificate "lte scEi/bari legate de ti/*, nes*ecificate

e2061

e206? e206B e26D

Sunetul Cn fenomen care este sau oate fi auzit, de e,em lu, izbitura, clo otel F sonerie, lovitura surda, c#ntat, fluierat, ti at sau b#z#it, la orice intensitate, timbtu sau ton si care oate oferi informatii utile sau deformate des re lumea din jur. *nclude$ intensitatea sunetului3 calitatea sunetului

1E3

e26DD

Intensitatea sunetului Divelul sau volumul fenomenului auditiv determinat de cantitatea de energie generata, 'n care nivelele ridicate de energie sunt erce ute ca sunete intense iar nivelele scazute de energie sunt erce ute ca sunete slabe. Calitatea sunetului Datura sunetului ca fiind determinata de lungimea de unda si de forma undei sunetului si care este erce ut ca timbru si ton, de e,em lu discordanta si melodicitate si care oate oferi informatii utile $de e,em lu, sunetul latratului unui c#ine sau mieunatul unei isici% sau deformate $de e,em lu, zgomot de fond% des re lumea din jur. Sunet, alte s*ecificate Sunet, nes*ecificate

e26D1

e26D? e26DB e266

&ibratii 0iscarea regulata sau neregulata, 'nainte si 'na oi, a unui obiect sau a unui individ cauzata de o tulburare fizica, ca de e,em lu, scuturare, tremurare, miscari ra ide ale lucrurilor, cladirilor sau oamenilor cauzate de ec6i amente mari sau mici, aeronave si e, lozii. :,clud) evenimente naturale $e2*2%, de e,em lu, vibratii sau zdruncinaturi ale am#ntului cauzate de seisme

e2:D

Calitatea aerului Caracteristici ale atmosferei $din afara cladirilor% sau a zonelor 'nc6ise de aer $din interiorul cladirilor%, si are ot furniza informatii utile sau deformate des re lumea din jur. *nclude$ calitatea aerului din interior si e,terior e2:DD Calitatea aerului din interior Datura aerului din interiorul cladirilor sau a zonelor 'nc6ise, determinat rin miros, fum, umiditate, aer conditionat $calitate controlata a aerului% sau calitate necontrolata a aerului, si care oate furniza informatii utile $e,., miros de scurgeri de gaze% sau deformate $e,. miros de arfum% des re lumea din jur Calitatea aerului din eCterior Datura aerului din afara cladirilor sau zonelor 'nc6ise, ca fiind determinata rin miros, fum, umiditate, nivelul de ozon, si alte trasaturi ale atmosferei, si care oate furniza informatii utile $e,. miros de loaie% sau deformate $ e,. mirosuri to,ice% des re lumea din jur. Calitatea aerului, altele s*ecificate Calitatea aerului, nes*ecificate

e2:D1

e2:D? e2:DB

1E4

e2B? e2BB

ScEi/bari naturale si facute de /Fna o/ului asu*ra /ediului ;nconGurator, altele s*ecificate ScEi/bari naturale si facute de /Fna o/ului asu*ra /ediului ;nconGurator, altele s*ecificate, nes*ecificate

Ca*itolul ( S.)IAI! SI )#'"$II

(cest ca itol se ocu a de oameni sau animale care ofera s rijin ractic fizic sau emotional, dezvoltare, rotectie, asistenta si 'n relatiile cu alte ersoane, 'n locuinta acestora, la locul de munca, la scoala sau la joaca sau 'n alte secvente ale activitatilor lor cotidiene. Ca itolul nu cu rinde atitudinile ersoanei sau oamenilor care ofera s rijinul. Factorul ambiental descris nu este ersoana sau animal, ci cantitatea de s rijin fizic si emotional e care ersoanele sau animalele 'l ofera. 1EB

e(1D

Fa/ilia i/ediata Indivizi care au o legatura rin nastere, casatorie sau rin alte relatii recunoscute de cultura ca fiind familie imediata, de e,em lu soti F sotii, arteneri, arinti, frati si surori, co ii, arinti sociali, arinti ado tivi si bunici. Fa/ilia largita Indivizi care au o legatura rin familie sau casatorie sau rin alte relatii recunoscute de cultura ca fiind familie largita, de e,em lu, matusi, unc6i, ne oti si ne oate. 4,clude$ familia imediata (e%!5'

e(16

e(2D

.rieteni Indivizi care sunt a ro iati si artici anti ermanenti 'ntr+o relatie caracterizata rin 'ncredere si s rijin reci roc Cunostinse, colegi, vecini si /e/bri ai co/unitatii Indivizi care se cunosc unii e altii ca fiind cunostinte, colegi, vecini si membri ai comunitatii, 'n situatii de munc, la scoala, 'n activitati recreative, si 'n alte as ecte de viata si care 'm artasesc trasaturi demografice ca v#rsta, se,ul, religia, credinta sau etnia sau care urmaresc interese comune. 4,clud$ asociatii si servicii ale institutiilor (e7775'

e(26

e((D

.ersoane cu functii de conducere Indivizi care au res onsabilitati de luare de decizii entru ceilalti si care au influnta sau utere sociala definite e baza rolului social, economic, cultural sau religios e care 'l au 'n societate, de e,em lu rofesori, angajatori, su ervizori, lideri religiosi, ersoane care 'nlocuiesc e cei ce iau decizii, tutori sau mandatari. .ersoane ;n functii de subordonare Indivizi a caror viata cotidiana este influentata de ersoane cu functii de conducere la locul de munca, la scoala sau 'n alte institutii, de e,em lu elevi F studenti, muncitori si membri ai gru urilor religioase. 4,clud$ familia imediata (e%!5'

e((6

e(0D

@nsotitori si asistenti *ersonali Indivizi care asigura serviciile necesare de s rijin entru indivizi 'n activitatile curente ale acestora si entru mentinerea erformantelor la locul de munca, 'n educatie sau 'n alte situatii de viata, servicii asigurate fie din fonsuri de stat sau rivate, sau 'n alt mod e baza de voluntariat, de e,em lu, furnizorii de s rijin entru activitati casnice, 'nsotitori ersonali, ersoane de s rijin entru trans ort, ajutor latit, bone si alti indivizi care funtioneaza ca ersoane de 'ngrijire rimara. 4,clud$ familia imediata, (e%!5'3 familia largita (e%!7'3 prietenii (e%)5'3 servicii generale de spri8in social (e7775'3 servicii din domeniul sanatatii (e%77'

1EE

e(06

.ersoanele necunoscute Indivizi care nu se cunosc si nu sunt 'nrudite, sau care nu au stabilit 'nca o relatie sau o asociatie, inclusiv ersoane necunoscute individului dar care traiesc o situatie de viata 'm reuna cu acestea, de e,em lu, rofesori su linitori, colegi de munca sau ersoane care se ocu a de de 'ngrijirea altor ersoane. "ni/ale do/estice (nimale care asigura s rijin fizic, emotional, sau si6ologic, de e,em lu aminale de casa $c#ini, isici, asari, esti, etc.% si animale care ajuta la de lasarea sau trans ortul ersoanelor. 4,clude$ animalele (e))5!'3 bunurile (e!67'

e(6D

e(66

.rofesionisti ;n do/eniul sanatatii 5oti furnizorii de servicii care lucreaza 'n cadrul sistemului de sanatate, de e,em lu, medici, asistente, fiziotera euti, tera euti ocu ationali, logo ezi, audiologi, lucratori medicali+sociali ortotist+ rostetists, 4,clude$ alti profesionisti (e%65'

e(:D

"lti *rofesionisti 5oti furnizorii de servicii care lucreaza 'n afara sistemului de sanatate, inclusiv avocati, lucratori sociali, rofesori, ar6itecti si designeri $ roiectanti% 4,clude$ profesionisti +n domeniul sanatatii (e%77'

e(B? e(BB

S*riGin si relatii, altele s*ecificate S*riGin si relatii, nes*ecificate

Ca*itolul 0 "$I$ DI!I

(cest ca itol se ocu de atitudinile care sunt consecin"ele observabile ale obiceiurilor, racticilor, ideologiilor, valorilor, normelor, credin"elor factuale i religioase. (ceste atitudini influen"eaz com ortamentul individual i via"a social la toate nivelele, de la rela"iile inter ersonale i asocia"iile comunitare #n la structurile olitice, economice i legale- de e,em lu, atitudini individuale sau ale societ"ii des re credibilitatea i valoarea ersoanei ca fiin" uman care oate motiva ractici ozitive, onorifice sau ractici negative i discriminatorii $e,. stigmatizarea, stereoti ia i marginalizarea sau neglijarea 1E9

unei ersoane. (titudinile clasificate sunt cele ale oamenilor din afara ersoanei a crei situa"ie este descris. :le nu a ar"in ersoanelor 'nsei. (titudinile individuale sunt gru ate 'n categorii 'n func"ie de ti ul rela"iilor listate Ca itolul *, Factorii de mediu. @alorile i credin"ele nu sunt codificate se arat de atitudini deoarece se resu une c acestea sunt for"ele de ac"iune din s atele atitudinilor. e01D "titudini individuale ale /e/brilor fa/iliei i/ediate O inii i credin"e generale sau s ecifice ale membrilor familiei imediate des re ersoan sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaz com ortamentul i ac"iunile individuale. "titudini individuale ale /e/brilor fa/iliei largite O inii i credin"e generale sau s ecifice ale membrilor familiei largite des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale. "titudini individuale ale *rietenilor O inii i credin"e generale sau s ecifice ale rietenilor des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale. "titudini individuale ale cuno-tin,elor, colegilor, vecinilor -i /e/brilor co/unita,ii O inii i credin"e generale sau s ecifice ale cunotin"elor, colegilor, vecinilor i membrilor comunita"ii des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale. "titudini individuale ale *ersoanelor ;n func,ii de conducere O inii i credin"e generale sau s ecifice ale ersoanelor 'n func"ii de conducere des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale. "titudini individuale ale *ersoanelor ;n func,ii subordonate O inii i credin"e generale sau s ecifice ale ersoanelor 'n func"ii subordonate des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale.

e016

e02D

e026

e0(D

e0(6

e00D

"titudini individuale ale ;ngriGitorilor si asitentilor *ersonali O inii si credinte generale sau s ecifice ale 'ngrijitorilor si asistentilor ersonali des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice si economice%, care influenteaza com ortamentul si actiunile individuale "titudini individuale ale *ersoanelor necunoscute O inii i credin"e generale sau s ecifice ale ersoanelor necunoscute des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale

e(06

1E8

e06D

"titudini individuale ale *rofesioni-tilor din do/eniul sanata,ii O inii i credin"e generale sau s ecifice ale s ecialitilor din domeniul sanata"ii des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale. "titudini individuale ale *rofesioni-tilor din do/enii coneCe sanata,ii O inii i credin"e generale sau s ecifice ale rofesionitilor din domenii cone,e sanata"ii des re ersoana sau des re alte as ecte $e,. subiecte sociale, olitice i economice%, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile individuale "titudini ale societa,ii O inii sau credin"e e care le au 'n general oamenii unei culturi, societa"i, unui gru subcultural sau unui alt gru fa"a de un alt gru social, fa"a de al"i indivizi sau fa"a de alte as ecte olitice, economice i sociale, care influen"eaza com ortamentul i ac"iunile gru ului sau individului. !or/e, *ractici -i ideologii sociale Obiceiuri, ractici, reguli si sisteme abstracte de valori si credinte normative $e,. ideologii, conce te normative universale si filozofii morale% care se formeaza 'n conte,tul social si care afecteaza sau genereaza racticile si com ortamentele societatii sau ale individului, de e,em lu, norme sociale de com ortament moral si religious sau de etic6eta- doctrine religioase si norme si ractici care rezulta din acestea- norme care guverneaza ritualuri sau 'ntruniri sociale. "lte atitudini, s*ecificate "lte atitudini, nes*ecificate

e066

e0:D

e0:6

e0B? e0BB

Ca*itolul 6 S#)&ICII, SIS$#M# SI .O'I$ICI

Prezentul ca itol se ocu de) 1. !ervicii care furnizeaz beneficii, rograme i func"ionri structurate, 'n diverse sectoare ale sociat"ii, conce ute entru a res ecta nevoile indivizilor. $.n servicii sunt incluse i ersoanele care furnizeaz aceste servicii%. !erviciile ot fi ublice, rivate sau voluntare, i ot fi stabilite la nivel local, de comunitate, regional, de stat, de rovincie, na"ional sau interna"ional de indivizi, asocia"ii, oeganiza"ii, agen"ii sau guverne. 1unurile furnizate de aceste servicii ot fi generale, ada tate i s ecial roiectate. 192

2. !istemele care sunt mecanisme de control administrativ i organizatoric, i care sunt stabilite de guverne la nivel local, regional, na"ional i interna"ional, sau de alte autorit"i recunoscute. (ceste sisteme sunt conce ute s organizeze, s controleze i s monitorizeze serviciile care furnizeaz beneficii, rograme i func"ionri structurate 'n diverse sectoare ale societ"ii. *. Politicile constituite rin reguli, reglementri, conven"ii i standarde stabilite de guverne la nivel local, regional, na"ional i interna"ional, sau de autorit"i recunoscute. Politicile guverneaz i reglementeaz sistemele care organizeaz, controleaz i monitorizeaz serviciile, rogramele i func"ionrile structurate din diverse sectoare ale societ"i. e61D Servicii, siste/e and *olitici *entru *roducerea de bunuri de consu/ !ervicii, sisteme i olitici care guverneaz i furnizeaz cele necesare entru a roduce obiecte i roduse, consumate sau utilizate de oameni. e61DD Servicii *entru *roducerea de bunuri de consu/ !ervicii i rograme entru a colecta, crea, roduce i fabrica bunuri i roduse de consum, de e,em lu, entru roduse i te6nologii folosite entru mobilitate, comunicare, educa"ie, trans ort, angajare 'n munc sau treburi gos odreti, inclusiv e cei care furnizeaz aceste servcii. 4,clud$ educaia i serviciile de formare (e7875'3 servicii de comunicare (e7%75'3 Capitolul !$ e61D1 .roduse -i teEnologii !isteme entru roducerea bunurilor de consum 0ecanisme de control administrativ si monitorizare, de e,em lu organizatii regionale, nationale si internationale care stabilesc standardele $e,. Organizatia Internationala de !tandardizare% si organisme de consumatori, care guverneaza colectarea, crearea, roducerea si fabricarea de roduse si bunuri de consum. .olici de *roducerea a bunurilor de consu/ Legislatia, reglementarile si standardele de colectare, creare, roducere si fabricare a bunurilor si roduselor de consum, de e,em lu reglementari referitoare la roduse alimentare si medicamente. "lte servicii, siste/e si *olitici de *roducere a bunurilor de consu/, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de *roducere a bunurilor de consu/, nes*ecificate

e61D2

e61D? e61DB e616

Servicii, siste/e si *olitici de arEitectura si constructii !ervicii, sisteme si olitici de roiectare si construire a cladirilor, ublice si rivate 4,clud$ servicii de planificare a spatiilor desc0ise, sisteme si politici (e7)5' e616D Servicii de arEitectura si constructie !ervicii si rograme entru roiectarea, construirea si 'ntretinerea cladirilor rezidentiale, comerciale, industriale si ublice, de e,em lu,

191

construirea de locuinte, o erationalizarea rinci iilor de roiectare, coduri de constructie, reglementari si standarde, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. e6161 Siste/e de arEitectura si constructie 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza lanificarea, roiectarea, construirea si 'ntretinerea cladirilor rezidentiale, comerciale, industriale si ublice, de e,em lu entru im lementarea si monitorizarea codurilor de constructii, standardelor de constructii, si a standardelor de securitate a vietii si rotectie contra incendiilor. .olitici de arEitectura si constructie Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza lanificarea, roiectarea, construirea si 'ntretinerea cladirilor rezidentiale, comerciale, industriale si ublice, de e,em lu oliticile codurilor de constructii, standardelor de constructii, si a standardelor de securitate a vietii si rotectie contra incendiilor "lte servicii de arEitectura si constructie, s*ecificate "lte servicii de arEitectura si constructie, nes*ecificate

e6162

e616? e616B e62D

Servicii, siste/e si *olitici *entru s*atii descEise !ervicii, sisteme si olitici de lanificare, roiectare, dezvoltare F amenajare si 'ntretinere a s atiilor ublice $e,. arcuri, aduri, tarmuri, mlastini% si a s atiilor rivate din zonele rurale, suburbane si urbane. 4,clud$ servicii, sisteme si politici de ar0itectura si constructie (e7!7' e62DD Servicii de *lanificare a s*atiului descEis !ervicii si rograme care au ca sco lanificarea, crearea si 'ntretinerea s atiilor urbane, suburbane, rurale, recreationale, de conservare si ambientale, a s atiilor de 'ntrunire si comerciale din aer liber, $ iete ublice, iete de legume si fructe% si a rutelor ietonale si ve6iculelor de trans ort 'n sco ul 'n care au fost create, inclusiv e cei care furnizeaza aceste servicii 4,clud$ produse de proiectare si constructie de uz public (e!75' si privat (e!77'3 produse de amena8are teritoriala (e!65' Siste/e de *lanificare a s*atiilor descEise 0ecanisme de control administrativ si monitorizare, de e,em lu entru im lementarea legilor de lanificare locala, regionala sau nationala, codurilor de roiectare, olitici de atrimoniu sau conservare, si olitici de lanificare a mediului, care guverneaza lanificarea, roiectarea, amenajarea si 'ntretinerea s atiilor desc6ise, inclusiv s atiile rurale, suburbane si urbane, arcurile, zonele de conservare si rezervatiile naturale. .olitici de *lanificare a s*atiilor descEise

e62D1

e62D2

192

Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza lanificarea, roiectarea, amenajarea si 'ntretinerea s atiilor desc6ise, inclusiv s atiile rurale, suburbane si urbane, arcurile, zonele de conservare si rezervatiile naturale, de e,em lu, legile de lanificare locala, regionala sau nationala, coduri de roiectare, olitici de atrimoniu sau conservare si lanificare a mediului. e62D? e62DB e626 "lte servicii, siste/e si *olitici de *lanificare a s*atiului descEis, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de *lanificare a s*atiului descEis, nes*ecificate

Servicii, siste/e si *olitici de locuinte !ervicii, sisteme si olitici entru asigurarea de ada ost, s atii de locuit sau cazare entru oameni. e626D Servicii de locuinte !ervicii si rograme care au ca sco am lasarea, oferirea si 'ntretinerea locuintelor sau ada osturilor entru ersoane entru a locui, de e,em lu, agentii imobiliare, organizatii de $constructii de% locuinte, ada osturi entru cei li siti de locuinta, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii Siste/e de locuinte 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza locuintele si ada osturile entru ersoane, de e,em lu, sisteme de im lementare si monitorizare a oliticilor de locuinte. .olitici de locuinte Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza locuintele si ada osturile entru ersoane, de e,em lu, stabilirea eligibilitatii entru locuinte sau ada osturi, olitici care rivesc im licarea guvernamentala 'n dezvoltarea $amenajarea% si 'ntretinerea locuintelor si olitici care rivesc cum si unde este amenajata o locuinta. "lte servicii, siste/e si *olitici de locuinta, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de locuinta, nes*ecificate

e6261

e6262

e626? e626B

e6(D

Servicii, siste/e si *olitici *entru utilitati !ervicii, sisteme si olitici entru utilitatile ublice, de e,em lu, a a, combustibil, electricitate, igienizare, trans ort ublic si servicii esentiale 4,clud$ servicii, sisteme si politici de protectie civila (e7#7' e6(DD Servicii *entru utilitati

19*

!ervicii si rograme rin care se furnizeaza 'ntregii o ulatii energia rinci ala $e,. combustibil si electricitate%, igienizare, a a si alte servicii rinci ale $e,. servicii de re aratii de urgenta% entru consumatori, locatari si agenti comerciali, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. e6(D1 Siste/e *entru utilitati 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza furnizarea de servicii entru utilitati, de e,em lu, comisii de sanatate si siguranta si consilii ale consumatorilor. .olitici *entru utilitati Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea de utilitati, de e,em lu standarde de sanatate si siguranta care guverneaza livrarea si alimentarea cu a a si combustibil, racticile de igienizare 'n comunitati si olitici entru alte servicii rinci ale si livrari 'n erioade de criza si calamitati naturale. "lte servicii, siste/e si *olitici *entru utilitati, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici *entru utilitati, nes*ecificate

e6(D2

e6(D? e6(DB e6(6

Servicii, siste/e -i *olitici de co/unica,ii !ervicii, sisteme i olitici entru transmiterea i sc6imbul de informa"ii. e6(6D Servicii de co/unicatii !ervicii si rograme care au ca sco transmiterea de informatii rintr+o varietate de metode, de e,em lu, telefon, fa,, osta aeriana si terestra, osta electronica si alte sisteme informatice $e,. relee telefonice, tele,, telete,t si servicii de internet% Siste/e de co/unicatii 0ecanisme de control administrativ si monitorizare, de e,em lu, autoritati de reglementare a telecomunicatiilor si alte organisme similare, care guverneaza transmiterea de informatii rintr+o varietate de metode, inclusiv telefon, fa,, osta aeriana si terestra, osta electronica si alte sisteme informatice. .olitici de co/unicatii Legislatie, reglementari, si standarde care guverneaza transmiterea de informatii rintr+o varietate de metode inclusiv telefon, fa,, osta, osta electronica si alte sisteme informatice, de e,em lu criterii de eligibilitate entru servicii de comunicatii, cerinte entru a avea o adresa ostala si standardele de asigurare a telecomunicatiilor. "lte servicii, siste/e si *olitici de co/unicatii, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de co/unicatii, nes*ecificate

e6(61

e6(62

e6(6? e6(6B e60D

Servicii, siste/e si *olitici de trans*ort

193

!ervicii, sisteme si olitici entru a ermite oamenilor si bunurilor de a se de lasa sau a fi de lasate dintr+un loc 'n altul. e60DD Servicii de trans*ort !ervicii si rograme care au ca sco de lasarea ersoanelor sau bunurilor e drumuri, oteci, cale ferata, aer sau a a, cu trans ort ublic sau rivat, inclusiv cei care furnizezaza aceste servicii 4,clude$ produse pentru mobilitatea si transportul personal (e!!7' e60D1 Siste/e de trans*ort 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza de lasarea ersoanelor sau a bunurilor e drumuri, oteci, cale ferata, aer sau a a, de e,em lu, sisteme de stabilire a eligibilitatii entru functionarea ve6iculelor si im lementarea si monitorizarea standardelor de sanatate si siguranta aferente utilizarii diferitelor ti uri de trans ort.. 4,clud$ servicii, politici si sisteme de asigurare sociala (e775' e60D2 .olitici de trans*ort Legislatie, regulamente si standarde care guverneaza de lasarea ersoanelor sau bunurilor e drumuri, oteci, cale ferata, aer sau a a, de e,em lu legile si oliticile de lanificare a trans ortului, olitici de unere la dis ozitie a si de acces la trans ortul ublic. "lte servicii, siste/e si *olitici de trans*ort, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de trans*ort, nes*ecificate

e60D? e60DB e606

Servicii, siste/e si *olitici de *rotectie civila !ervici, sisteme si olitici care au ca sco rotejarea oamenilor si a ro rietatii. 4,clud$ serviciile, sistemele si politicile pentru utilitati (e7%5' e606D Servicii de *rotectie civila !ervicii si rograme organizate de comunitate si care au ca sco rotejarea oamenilor si a ro rietatii, de e,em lu, om ierii, olitia, serviciile de urgenta si ambulanta, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

e6061

Siste/e de *rotectie civila 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza rotejarea oamenilor si a ro rietatii, de e,em lu, sistemele rin care sunt organizate interventiile om ierilor, olitiei a serviciilor de urgenta si ambulanta. .olitici de *rotectie civila

e6062

194

Legislatie, regelementari si standarde care guverneaza rotejarea oamenilor si a ro rietatii, de e,em lu olitici de furnizare a serviciilor om ierilor, olitiei, serviciilor de urgenta si ambulanta. e606? e606B e66D "lte servicii, siste/e si *olitici de *rotectie civila, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de *rotectie civila, nes*ecificate

Servicii, siste/e si *olitici legale 3Guridice4 !ervicii, sisteme si olitici care rivesc legislatia si alte legi ale unei tari. e66DD Servicii legale 3Guridice4 !ervicii si rograme care au ca sco e,ercitarea autoritatii statului, conform definirii acesteia 'n lege, de e,em lu, tribunale si alte agentii de audiere si solutionare a litigiilor civile si roceselor enale, re rezentare rin avocati, servicii notariale, medieri, arbitraj si facilitati de corectie sau enale, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Siste/e legale 3Guridice4 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza administratia justitiei, de e,em lu sisteme de de im lementare si monitorizare a regulamentelor formale $e,. legi, reglementari, legi vamale, legi religioase, conventii si dre t international%. .olitici legale 3Guridice4 Legislatie, regelementari si standarde, de e,em lu, legi, legi vamale, legi religioase, conventii si dre t international care guverneaza administratia justitiei. "lte servicii, siste/e si *olitici legale 3Guridice4, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici legale 3Guridice4, nes*ecificate

e66D1

e66D2

e66D? e66DB e666

Servicii, siste/e si *olitici de asociatii si organizatii !ervicii, sisteme si olitici care se refera la gru uri de oameni care se asociaza e baza unor interese comune, non+comerciale, care deseori iau forma unei structuri cu membri asociati.

e666D

Servicii de asociatii si organizatii !ervicii si rograme furnizate de oameni care se asociaza e baza unor ineterese comune, non+comerciale cu alti oameni care au aceleasi interese, si unde furnizarea de astfel de servicii oate avea legatura cu calitatea de membru, de e,em lu, asociatii si organizatii care furnizeaza servicii de recreere si etrecerea tim ului liber, s ortive, culturale, religioase si de ajutor reci roc.

19B

e6661

Siste/e de asocia,ii -i organiza,ii 0ecanisme de control administrativ i monitorizare care guverneaz rela"iile i activit"ile dintre oamenii care se asociaz e baza unor interese comune, non+comerciale i 'nfiin"area i func"ionarea asocia"iilor i organiza"iilor, de e,em lu organiza"ii de ajutor reci roc, organiza"ii entru recreere i etrecere a tim ului liber, asocia"ii culturale i religioase i organiza"ii non+ rofit. .olitici de asociatii si organizatii Legislatie, regelementari si standarde care guverneaza relatiile si activitatile dintre oamenii care se asociaza e baza unor interese comune, non+comerciale si 'nfiintarea si functionarea asociatiilor si organizatiilor, de e,em lu, oitici care guverneaza 'nfiintarea si funtionarea asociatiilor si organizatiilor, inclusiv organizatiile de ajutor reci roc, organizatii entru recreere si etrecere a tim ului liber, asociatii culturale si religioase si organizatii non+ rofit. "lte servicii, siste/e si *olitici de asociatii si organizatii s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de asociatii si organizatii nes*ecificate

e666(

e666? e666B e6:D

Servicii, siste/e si *olitici *entru /edia !ervicii, sisteme si olitici entru realizarea comunicarii de masa rin radio, televiziune, ziare si internet. e6:DD Servicii /edia !ervicii si rograme care au ca sco realizarea comunicarii de masa, de e,em lu, radio, televiziune, servicii de comunicare cu circuit 'nc6is, re ortaje de resa, ziare, servicii 'n 1raille si comunicare 'n masa e baza de te6nologii informatice $Gorld Gide Geb, internet%, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

4,clude $ servicii de comunicatii (e7%75'

e6:D1

Siste/e /edia 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza furnizarea de stiri si informatii catre ublicul larg, de e,em lu, standarde care guverneaza continutul, distribuirea, diseminarea, accesul si metodele de comunicare rin radio, televiziune, re ortaje rin resa, ziare si rin te6nologii de comunicare informatice $Gorld Gide Geb, internet%.

19E

*nclud$ cerintele necesae realizarii unui circuit de televiziune +nc0is, versiuni +n 9raille ale ziarelor si altor publicatii, si transmisiuni radio prin telete,t 4,clude$ sisteme de comunicatie (e7%7!' e6:D2 .olitici /edia Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea de stiri si informatii catre ublicul larg, de e,em lu olitici care guverneaza continutul, distributia, diseminarea, acessul si metodele de comunicare rin radio, televizoune, re ortaje de resa, ziare si te6nologii de comunicare informationale $Gorld Gide Geb, internet%. 4,clud$ .olitici de comunicatie (e7%7)' e6:D? e6:DB e6:6 "lte servicii, siste/e si *olitici *entru /edia, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici *entru /edia, nes*ecificate

Servicii, siste/e si *olitici econo/ice !ervicii si sisteme aferente 'ntregului sistem de roducere, distribuire, consum si utilizare a bunurilor si serviciilor. 4,clud$ servicii, sisteme si politici de asigurari sociale sociale (e775' e6:6D Servicii econo/ice !ervicii si rograme care au ca sco ansamblul roducerii, distribuirii, consumului si utilizarii bunurilor si serviciilor, de e,em lu, sectorul comercial rivat, $e,. activitati comerciale, cor oratii, societati mi,te economice%, sectorul ublic $e,. servicii ublice, comerciale, de e,em lu, coo erative si 'ntre rinderi%, institutii financiare $e,. banci si servicii de asigurari%, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii 4,clud$ serviciile utilitatile publice (e7%55 '3 serviciile de munca si anga8are (e7"55'

e6:61

Siste/e econo/ice 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza roducerea, distribuirea, consumul si utilizarea de bunuri si servicii, de e,em lu, sisteme de im lementare si monitorizare a oliticilor economice.

199

4,clud$ sistemele pentru utilitatile publice (e7%5!'3 sistemele de munca si anga8are +n munca (e7"5!' e6:62 .olitici econo/ice Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza roducerea, distribuirea, consumul si utilizarea bunurilor si serviciilor, de e,em lu, doctrinele economice ado tate si im lementate de guverne 4,clud$ politicile pentru utilitatile publice (e7%5)'3 politicile de munca si anga8are +n munca (e7"5)' e6:6? e6:6B e6>D "lte servicii, siste/e si *olitici econo/ice, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici econo/ice, nes*ecificate

Servicii, siste/e si *olitici de asigurari sociale !ervicii, sisteme si olitici care au ca sco furnizarea unui s rijin financiar oamenilor care, datorita v#rstei, saraciei, li sei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din artea statului, care este finantata fie rin veniturile generale din im ozitare, fie rin sc6eme de contributii. 4,clud$ servicii, sisteme si politici economice (e767' e6>DD Servicii de asigurari sociale !ervicii si rograme care au ca sco furnizarea unui s rijin financiar oamenilor care, datorita v#rstei, saraciei, li sei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din artea statului, care este finantata fie rin veniturile generale din im ozitare, fie rin sc6eme de contributii, de e,em lu, servicii de stabilire a criteriilor de eligibilitate, livrare sau distribuire de ajutoare financiare entru urmatoarele ti uri de rograme) rograme de asistenta sociala $e,. com ensatii entru rotectie non+contributiva, saracie si alte com ensatii e baza nevoilor%, rograme de asigurari sociale $e,. contributii 'n caz de accidente sau asigurari de somaj%, si rograme de dizabilitate cu sc6emele de ensionare aferente $e,.substitutia de venit%, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

e6>D1

Siste/e de asigurari sociale 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza rogramele si sc6emele care furnizeaza s rijin financiar oamenilor care datorita v#rstei, saraciei, li sei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din artea statului, de e,em lu sisteme de im lementare a regulamentelor si reglementarilor care guverneaza

198

eligibilitatea entru entru asistenta, rotectie sociala, lati din asigurarile de somaj, dizabilitati si ensii aferente si beneficii entru dizabilitati. e6>D2 .olitici de asigurari sociale Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza rogramele si sc6emele care asigura s rijin finaciar ersoanelor care, datorita v#rstei, saraciei, li sei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din artea statului, de e,em lu, legislatie si reglementari care guverneaza eligibilitatea entru asistenta, rotectie sociala, lati din asigurarile de somaj, dizabilitati si ensii aferente si beneficii entru dizabilitati. "lte servicii, siste/e si *olitici de asigurari sociale, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de asigurari sociale, nes*ecificate

e6>D? e6>DB e6>6

Servicii, siste/e si *olitici generale de su*ort social !ervicii, sisteme si olitici care au ca sco furnizarea de s rijin entru cei care necesita asistenta 'n arii cum sunt, cum araturile, treburile casnice, trans ort, auto+ 'ngrijire si 'ngrijire entru ceilalti, entru ca acestia sa functioneze mai bine 'n lan social. 4,clud$ +nsotitorii si asistentii pentru +ngri8ire personala (e%#5'3 servicii, sisteme si politici de asigurari sociale (e775'3'3 servicii, sisteme si politici de sanatate (e785' e6>6D Servicii generale de su*ort social !ervicii si rograme care au ca sco furnizarea unui s rijin social oamenilor care, datorita v#rstei, saraciei, li sei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta ublica entru cum araturi, treburi casnice, trans ort, auto+'ngrijire sau 'ngrijirea altor ersoane, entru ca acestia sa functioneze mai bine 'n lan social. Siste/e generale de su*ort social 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza rogramele si sc6emele de furnizare de s rijin social oamenilor care, datorita v#rstei, saraciei, li sei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita un astfel de s rijin, inclusiv sistemele de im lementare a regulamentelor si reglementarilor care guverneaza eligibilitatea entru servicii de s rijin social, recum si entru furnizarea acestor servicii. .olitici generale de s*riGin social Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza rograme si sc6eme de furnizare a s rijinului social entru oameni care, datorita v#rstei, saraciei, li sei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita un asemenea s rijin, inclusiv legislatia si reglementarile care guverneaza eleigibiltatea entru s rijin social.

e6>61

e6>62

182

e6>6? e6>6B e6?D

"lte servicii, siste/e si *olitici generale de s*riGin social, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici generale de s*riGin social, nes*ecificate

Servicii, siste/e si *olitici de sanatate !ervicii, sisteme si olitici de revenire si tratare a roblemelor de sanatate, asigurarea reabilitarii medicale si romovarea unui stil de viata sanatos. 4,clud$ servicii, sisteme si politici generale de spri8in social (e777' e6?DD Servicii de sanatate !ervicii si rograme la nivel local,comunitar, regional, de stat sau national, care au ca sco realizarea interventiei asu ra indivizilor entru o stare de bine din unct de vedere fizic, si6ologic si social , de e,em lu, servicii de romovare a sanatatii si revenire a bolilor, servicii de 'ngrijire rimara, 'ngrijire 'n fazele acute, servicii de reabilitare si 'ngrijire e termen lung- servicii care sunt finantate din fonduri ublice sau rivate, furnizate e termen scurt, termen lung, eriodic sau o singura data, 'ntr+o diversitate de am lasare a serviciilor, de e,em lu, 'n comunitate, la domiciliu, la scoala sau la locul de munca, s itale generale, s itale s ecializate, clinici si 'n institutii de 'ngrijire rezidentiale sau non+ rezidentiale, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Siste/e de sanatate 0ecanismele de monitorizare si control administrativ ,care guverneaza varietatea de servicii furnizate indivizilor entru bunastarea lor fizica, si6ologica si sociala intr+o varietate de locuri in comunitate, locuinte, scoli si locuri de munca, s itale generale, s itale s ecializate, clinici si facilitati de ingrijire rezidentiala si nerezidentiala ca si sistemul de im lementare a regulilor si standardelor care determina eligibilitatea entru servicii, furnizarea de dis ozitive, te6nologii au,iliare de s rijin sau a altor ec6i amente ada tate, si legislatie, de e,em lu, legislatia din domeniul sanatatii care guverneaza trasaturile sistemului de sanatate, de e,em lu, accesibilitatea, universalitatea, ortabilitatea, finantarea din fonduri ublice sau cu rinderea $e,tinderea%.

e6?D1

e6?D2

.olitici de sanatate Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza gama $ aleta% de servicii furnizate indivizilor entru a asigura starea de bine din unct de vedere fizic, si6ologic si social, 'ntr+o diversitate de am lasare a serviciilor, de e,em lu, 'n comunitate, la domiciliu, la scoala sau la locul de munca, s itale generale, s itale s ecializate, clinici si 'n institutii de

181

'ngrijire rezidentiale sau non+rezidentiale, de e,em lu, olitici si standarde care stabilesc eligibilitatea entru servicii, furnizarea de dis ozitive, te6nologii au,iliare de s rijin sau a altor ec6i amente ada tate, si legislatie, de e,em lu, legislatia din domeniul sanatatii care guverneaza trasaturile sistemului de sanatate, de e,em lu, accesibilitatea, universalitatea, ortabilitatea, finantarea din fonduri ublice sau cu rinderea $e,tinderea%. e6?D? e6?DB e6?6 "lte servicii, siste/e si *olitici de sanatate s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de sanatate nes*ecificate

Servicii, siste/e si *olitici de educatie si for/are !ervicii, sisteme si olitici de ac6izitie, astrare si 'mbunatatire a cunostintelor, e, erientelor si a de rinderilor vocationale sau artistice. @ezi, Calsificarea Internationala !tandard entru :ducatie a CD:!CO $I!C:&+188E%. e6?6D Servicii de educatie si for/are !ervicii si rograme care rivesc educatia si ac6izitia, astrarea si 'mbunatatirea cunostintelor, e, erientelor si a de rinderilor vocationale sau artistice, de e,em lu, serviciile furnizate la diferite nivele de educatie $e,. 'nvatam#nt rescolar, rimar, gimnazial, institutii ost+gimnaziale, rograme rofesionale $ rofessional rogrammes%, rograme de formare si de de rinderi $training and sIills rogrammes%, ucenicie, si educatie continua%, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Siste/e de educatie si for/are 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care governeaza furnizarea rogramelor de educatie, de e,em lu sistemele de im lementare a oliticilor si standardelor care stabilesc eligibilitatea entru 'nvatam#ntul articular si ublic, si rogramele bazate e nevoile s eciale- consilii locale, regionale sau nationale de educatie sau alte autoritati 'n domeniu care guverneaza trasaturile sistemelor de educatie, inclusiv curriculum+ul, dimensiunile claselor, numarul de scoli dintr+o regiune, ta,e si subventii, rograme de masa s eciale si servicii de 'ngrijire du a rogramul de scoala.

e6?61

e6?62

.olitici de educatie si for/are Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea rogramului educational, de e,em lu olitici si standarde care determina eligibilitatea entru 'nvatam#ntul ublic sau rivat si rograme e baza nevoilor s eciale, si dicteaza structura, la nivel local, regional si national, a consiliilor de educatie si a altor autoritati 'n domeniu care guverneaza

182

trasaturile sistemului de educatie, inclusiv curriculum+ul, dimensiunile claselor, numarul de scoli dintr+o regiune, ta,e si subventii, rograme de masa s eciale si servicii de 'ngrijire du a rogramul de scoala. e6?6? e6?6B e6BD "lte servicii, siste/e si *olitici de educatie si for/are, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de educatie si for/are, nes*ecificate

Servicii, siste/e si *olitici de /unca si angaGare ;n /unca !ervicii, sisteme si olitici referitoare la gasirea unui loc de munca adecvat entru ersoanele care nu au un loc de munca sau cautarea unui alt loc de munca sau s rijinirea indivizilor care au un loc de munca dar care doresc sa romoveze. 4,clud$ servicii, sisteme si politici economice (e767' e6BDD Servicii de /unca si de angaGare ;n /unca !ervicii si rograme use la dis ozitie de guvernele locale, regionale sau nationale, sau de organizatii rivate entru a identifica munca adecvata entru ersoanele care nu au un loc de munca sau care doresc sa sc6imbe locul de munca, sau entru a s rijini ersoanele care au deja loc de munca, de e,em lu, servicii de cercetare si regatire entru a se angaja 'n munca, re+angajarea 'n munca, lasare 'n munca, renuntare la munca, continuitate vocationala, servicii de siguranta si sanatate ocu ationale, si servicii de ambianta a loculiui de munca, $e,. ergonomie, resurse umane si servicii de management al ersonalului, servicii de relatii de munca, servicii de asociatii rofesionale, inclusiv cei care furnizeaza astfel de servicii. Siste/e de /unca si de angaGare ;n /unca 0ecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza distributia ocu atiilor si a altor forme de munca renumerate 'n economie, de e,em lu, sisteme de im lementare a oliticilor si standardelor de creare de locuri de munca, securitatea locului de munca, locuri de munca atribuite si com etitive, standarde si legislatie a muncii, si sindicatele. .olitici de /unca si angaGare ;n /unca Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza distributia ocu atiilor si a altor forme de munca renumerate 'n economie, de e,em lu, sisteme de im lementare a oliticilor si standardelor de creare de locuri de munca, securitatea locului de munca, locuri de munca atribuite si com etitive, standarde si legislatie a muncii, si sindicatele. "lte servicii, siste/e si *olitici de /unca si angaGare ;n /unca, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici de /unca si angaGare ;n /unca, nes*ecificate

e6BD1

e6BD2

e6BD? e6BDB e6B6

Servicii, siste/e si *olitici *olitice

18*

!ervicii, sisteme si olitici legate de votare, alegeri si forma de guvernare a tarilor, regiunilor si comunitatilor, recum si organizatiile olitice internationale e6B6D Servicii *olitice !ervicii si structuri, de e,em lu guvernele la nivel local, regional si national, organizatiile internationale si oamenii care sunt alesi sau numiti 'n functii 'n aceste structuri, de e,em lu Datiunile Cnite, Cniunea :uro eana, guverne, autoritati regionale, autoritati locale al asezarilor rurale, lideri traditionali. Siste/e *olitice !tructuri si functionarea aferenta a acestora care organizeaza uterea olitica si economica 'ntr+o societate, ca de e,em lu, laturile e,ecutive si legislative ale guvernului, si sursele constitutionale sau de alta natura din acestea 'si e,trag autoritatea, de e,em lu, doctrina de organizare olitica, constitutiile, agentiile laturilor e,ecutive si legislative ale guvernului, armata. .olitici *olitice Legi si olitici formulate si intrate 'n vigoare rin sistemele olitice care guverneaza functionarea sistemului olitic, de e,em lu, oliticile care guverneaza cam aniile electorale, sistemul de vot, calitatea de membru a organizatiilor olitice internationale, inclusiv tratatele, legislatia constitutionala sau alta lege care guverneaza legislatia si regelementarile. "lte servicii, siste/e si *olitici *olitice, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici *olitice, nes*ecificate

e6B61

e6B62

e6B6? e6B6B e6B? e6BB

"lte servicii, siste/e si *olitici, s*ecificate "lte servicii, siste/e si *olitici, nes*ecificate

183

ICF
"!#J#

184

"neCa 1

.roble/e de taCono/ie -i ter/inologie

Clasificarea CIF este organizat 'ntr+o sc6em ierar6izat care are 'n vedere urmtoarele rinci ii de baz ale ta,onomiei) Com onentele domeniilor !tructuri i Func"ii ale Cor ului, (ctivit"i i Partici are i Factori ambientali sunt clasificate inde endent. Prin urmare, dac un termen a are la una dintre com onente, el nu se va re eta la un altul. .n cadrul fiecrei com onente, categoriile sunt ordonate du o sc6em ramificat, astfel 'nc#t categoriile de nivel inferior i categoriile de nivel su erior din care fac arte s fie caracterizate de aceleai atribute. Categoriile se e,clud reci roc, adic nu e,ist dou categorii situate la acelai nivel cu atribute absolut identice. 5otui, acest as ect nu trebuie confundat cu utilizarea mai multor categorii entru a clasifica func"ionarea unui anume individ. O astfel de ractic este ermis, i c6iar 'ncurajat, acolo unde este cazul.

1. $er/eni utiliza,i *entru categoriile din CIF

5ermenii desemneaz conce tele definite rin mijloace lingvistice cum ar fi cuvintele sau e, resiile. 0ajoritatea termenilor care rovoac o anumit confuzie sunt utiliza"i 'n sensul lor obinuit, din vorbirea curent. &e e,em lu, 'n conte,tele cotidiene, termenii afectare, dizabilitate i 6andica sunt adesea utiliza"i alternativ, dei versiunea din 1892 a ICI&7 con"ine defini"ii clare i recise entru fiecare dintre acetia. .n tim ul rocesului de revizuire, termenul de U6andica U a fost abandonat, folosindu+se cel de UdizabilitateU ca termen generic entru toate cele trei nivele A cor , individ i societate. 5otui, este nevoie de mult claritate i recizie 'n definirea diferitelor conce te, care s ermit selectarea termenilor adecva"i care e, rim fiecare dintre conce tele subiacente 'ntr+un mod li sit de ambiguitate. (cest as ect este deosebit de im ortant deoarece CIF, fiind o clasificare 'n form scris, urmeaz s fie tradus 'n numeroase limbi. &incolo de o 'n"elegere comun a conce telor, este esen"ial s se ajung i la un acord cu rivire la termenul care reflect 'n mod o tim con"inutul res ectiv 'n fiecare limb 'n arte. .ntr+o limb ot e,ista mai multe alternative, deci va trebui ales termenul cel mai bun, din unct de vedere al acurate"ei, acce tabilit"ii i utilit"ii generale a acestuia. !e s er c utilitatea CIF va merge ermanent m#n 'n m#n cu claritatea. Pstr#nd acest obiectiv 'n aten"ie, vom formula 'n cele ce urmeaz c#teva note cu rivire la unii dintre termenii utiliza"i 'n CIF) Starea de *ine este un termen general care cu rinde 'ntregul univers al domeniilor e,isten"ei umane, inclusiv as ectele fizice, mentale i sociale, care 'm reun formeaz ceea ce utem numi Uo via" bunU. &omeniile legate de sntate re rezint un sub+set al domeniilor care com un universul com let al e,isten"ei umane. (ceast rela"ie este rezentat 'n urmtoarea sc6em, care constituie o re rezentare a no"iunii de stare de bine)

18B

Fig. 1 niversul st+rii de bine

>lte domenii ale strii de bine :duca"ie Loc de munc 0ediu :tc.

/omeniile de sntate ale strii de bine @ederea @orbirea 0emoria etc.

Strile de sntate $i domeniile de sntate) o stare de sntate este nivelul de func"ionare 'n cadrul unui anumit domeniu de sntate al CIF. &omeniile de sntate denot zone ale e,isten"ei care sunt inter retate ca fc#nd arte din no"iunea de Tsntate/, cum ar fi cele care se numr rintre rs underile rimare ale sistemelor de sntate. CIF nu traseaz o linie clar de demarca"ie 'ntre sntate i domeniile legate de sntate. Poate e,ista i o zon cenuie, 'n func"ie de modurile diferite 'n care se conce tualizeaz sntatea i elementele legate de sntate, i care ulterior ot fi lasate e teritoriul domeniilor CIF. Strile le#ate de sntate $i domeniile le#ate de sntate) O stare legat de sntate este nivelul de func"ionare 'n cadrul unui anumit domeniu legat de sntate al CIF. &omeniile legate de sntate sunt acele domenii ale func"ionrii care, dei se afl 'ntr+o str#ns rela"ie cu o conditie sntate, nu se numr robabil rintre rs underile rimare ale sistemului de sntate, ci mai degrab ale altor sisteme care contribuie la bunstarea general. .n CIF se face referire doar la domeniile bunstrii care sunt 'n legtur cu sntatea. Conditiile de sntate re rezint un termen generic care desemneaz afec"iunile $acute sau cronice%, tulburrile, leziunile sau traumatismele. .n aceeai categorie utem include i unele stri cum ar fi sarcina, 'mbtr#nirea, stresul, anomaliile congenitale sau redis ozi"iile generice. Conditiile de sntate sunt codificate cu ajutorul clasificrii IC&+12. Funcionarea este un termen generic entru func"iile cor ului, structurile cor ului, activit"i i artici are. :l denot as ectele ozitive ale interac"iunii dintre individ $care are o roblem de sntate% i factorii conte,tuali ai acestuia $factori ambientali i ersonali%. 18E

3iza*ilitatea este un termen generic entru afectari, limitri ale activit"ii i restric"ii 'n artici are. :l denot as ectele negative ale interac"iunii dintre individ $care are o roblem de sntate% i factorii conte,tuali 'n care se regsete $factori ambientali i ersonali%. Funciile corpului sunt func"iile fiziologice ale sistemelor cor ului, inclusiv func"iile si6ologice. @orbim deci des re organismul uman 'n 'ntregimea sa, inclusiv creierul. Prin urmare, func"iile mentale $sau si6ologice% se subsumeaz altor func"ii ale cor ului. !tandardul entru aceste func"ii se consider a fi norma stabilit statistic entru fiin"ele umane. Structurile corpului re rezint r"ile structurale sau anatomice ale cor ului, cum ar fi organele interne, membrele i com onentele acestora, clasificate e sisteme ale cor ului. !tandardul entru aceste func"ii se consider a fi norma stabilit statistic entru fiin"ele umane. Afectarea este o scdere sau o anormalitate a structurii cor ului sau a unei func"ii fiziologice $inclusiv func"iile mentale%. Prin no"iunea de anormalitate 'n"elegem aici varia"iile semnificative de la norma stabilit statistic $adic o devia"ie de la media o ula"iei stabilit conform normelor standard msurate% i ea trebuie utilizat e,clusiv 'n acest sens. Acti!itatea este e,ecutarea unei sarcini sau ac"iuni de ctre un individ. :a re rezint func"ionarea la nivel individual. &imitrile acti!itii!8 sunt dificult"i cu care se oate confrunta un individ 'n e,ecutarea activit"ilor. Limitarea activit"ii oate fi orice deviere, uoar sau grav, din unct de vedere calitativ sau cantitativ, 'nregistrat 'n e,ecutarea unei activit"i, fa" de modul sau msura 'n care se atea t e,ecutarea acelei activit"i de ctre ersoane care nu au o roblem de sntate. Participarea este im licarea unei ersoane 'ntr+o situa"ie de via". :a re rezint func"ionarea la nivelul societ"ii. 'estriciile ;n participare!" re rezint robleme cu care se oate confrunta un individ 'n im licarea sa 'n situa"ii e,isten"iale. Prezen"a unei restric"ii 'n artici are este determinat rin com ararea artici rii unui anume individ cu ceea ce se atea t 'n cultura sau societatea res ectiv de la un individ care nu sufer de o dizabilitate. Factorii conte(tuali sunt factorii care 'm reun constituie conte,tul com let al e,isten"ei unui individ, i mai ales baza e care se clasific strile de sntate 'n CIF. Factorii conte,tuali au dou com onente) Factorii de mediu i Factorii ersonali. Factorii am*ientali constituie o com onent a CIF i se refer la toate as ectele lumii e,terne sau e,trinsece care formeaz conte,tul e,isten"ei unui individ i care au ca atare un im act asu ra func"ionrii ersoanei res ective. Printre factorii de mediu se numr lumea
19

5ermenul de Tlimitare a activit"ii/ 'nlocuiete termenul de Tdizabilitate/ utilizat 'n versiunea din 1892 a ICI&7. 18 T<estric"iile 'n artici are/ 'nlocuiesc termenul de T6andica / utilizat 'n versiunea din 1892 a ICI&7.

189

fizic i trsturile sale, lumea fizic construit de oameni, alte ersoane aflate 'n diferite rela"ii i roluri, atitudini i valori, sisteme i servicii sociale, recum i olitici, reglementri i legi. Factorii personali sunt factori conte,tuali referitori la individ, cum ar fi v#rsta, se,ul, statutul social, e, erien"ele de via", etc. care nu sunt clasifica"i 'n CIF 'n rezent, 'ns e care utilizatorii 'i ot 'ncor ora la a licarea clasificrii. Facilitatorii sunt factorii din mediul unei ersoane care, rin absen" sau rezen", 'mbunt"esc func"ionarea i reduc dizabilitatea. Printre acetia se numr as ecte cum ar fi un mediu fizic accesibil, dis onibilitatea unor te6nologii de s rijin relevante, atitudinile ozitive ale oamenilor fa" de dizabilitate, recum i serviciile, sistemele i oliticile al cror sco este creterea nivelului de im licare a ersoanelor care se confrunt cu o conditie de sntate 'n toate domeniile e,isten"ei. Oi absen"a unui factor oate avea un efect de facilitare, cum ar fi cazul absen"ei unui stigmat sau a atitudinilor negative. Facilitatorii ot 'm iedica ca o afectare sau limitare 'n activitate s devin un factor de restric"ie 'n artici are, deoarece facilitatorii 'mbunt"esc modul concret de realizare a ac"iunii, 'n ciuda roblemelor cu care se confrunt ersoana 'n cauz din unct de vedere al ca acit"ii de ac"iune. 7*stacolele sunt factorii din mediul unei ersoane care, rin absen" sau rezen", limiteaz func"ionarea i creeaz dizabilitatea. Posibile obstacole ot fi mediul fizic inaccesibil, li sa unor te6nologii de s rijin relevante, atitudinile negative ale oamenilor fa" de dizabilitate, recum i serviciile, sistemele i oliticile care fie nu e,ist, fie ridic obstacole 'n calea im licrii tuturor ersoanelor care au o roblem de sntate 'n toate domeniile e,isten"ei. Capacitatea este un calificativ care descrie nivelul de func"ionare cel mai ridicat e care o ersoan 'l oate atinge robabil, la un moment dat, 'ntr+unul dintre domeniile cu rinse 'n lista de (ctivit"i i Partici are. Ca acitatea se msoar 'ntr+un mediu uniform sau standard, i astfel reflect ca acitatea ada tat la mediu a individului. Com onenta Factori ambientali oate fi folosit entru a descrie trsturile acestui mediu uniform sau standard. Performana este un calificativ care descrie modul 'n care ac"ioneaz ersoanele 'n mediul lor curent, aduc#nd astfel 'n discu"ie as ectul im licrii acestora 'n situa"iile de via". 0ediul curent oate fi descris i cu ajutorul com onentei Factori ambientali .

188

Fi#. 2 Structura CIF

CIF
Clasificare

Partea 1) Func"ionare i dizabilitate

Partea 2) Factori conte,tuali .ri

Func"ii i structuri ale cor ului

(ctivit"i i artici are

Factori ambientali

Factori ersonali Componente

0odificarea func"iilor cor ului

0odificarea structurii cor ului

Divele) + nivelul 1 + nivelul 2 + nivelele * i 3

Ca acitate

Performan"

Facilitator Fobstacol

Concepte / califica

Divele) + nivelul 1 + nivelul 2 + nivelele * i 3

Divele) + nivelul 1 + nivelul 2 + nivelele * i 3

Divele) + nivelul 1 + nivelul 2 + nivelele * i 3

Divele) + nivelul 1 + nivelul 2 + nivelele * i 3

/omenii i categorii la diferite nivele

222

2. Clasificarea CIF
Pentru a 'n"elege clasificarea general CIF, este im ortant s 'n"elegem mai 'nt#i structura acesteia. :a se reflect 'n defini"iile urmtorilor termeni i este ilustrat 'n Fig. 2. Clasificarea este structura i universul global al CIF. (cesta este termenul aflat 'n v#rful ierar6iei. .rile clasificrii sunt cele dou subdiviziuni rinci ale ale clasificrii. Partea 1 se refer la Func"ionare i dizabilitate Partea 2 se refer la Factorii conte,tuali Componentele re rezint subdiviziunile r"ilor. Com onentele Pr"ii 1 sunt) Func"ii i structuri ale cor ului (ctivit"i i artici are Com onentele Pr"ii 2 sunt) Factorii ambientali Factorii ersonali $care nu sunt cu rini 'n clasificarea CIF%.

Constructele sunt definite rin utilizarea calificativelor cu codurile relevante.

!e o ereaz cu atru conce te la Partea 1 i unul la Partea 2. Pentru Partea 1, conce tele sunt) 0odificarea func"iilor cor ului 0odificarea structurii cor ului Ca acitate Performan"

Pentru Partea 2, conce tele sunt) Facilitatorii sau obstacolele din r#ndul factorilor de mediu

/omeniile re rezint un set ractic, semnificativ de func"ii fiziologice, structuri anatomice, sarcini i domenii ale e,isten"ei. &omeniile com un diferitele ca itole i blocuri din cadrul fiecrei com onente. Categoriile sunt clase sau subclase 'n cadrul domeniului unei com onente, adic unit"i de clasificare.

221

Aivelele formeaz ordonarea ierar6ic, oferind indica"ii cu rivire la as ectele de detaliu ale categoriilor $fiind modalitatea de structurare intern a domeniilor i categoriilor%. Primul nivel cu rinde toate elementele de la nivelul doi, i aa mai de arte.

(. Defini,ii ale categoriilor CIF

&efini"iile sunt afirma"ii care descriu atributele esen"iale $i anume calit"ile, ro riet"ile sau rela"iile% conce tului desemnat de res ectiva categorie. &efini"ia s une ce fel de obiect sau fenomen denot termenul 'n cauz, iar din unct de vedere o era"ional s ecific rin ce difer de alte obiecte sau fenomene 'nrudite. .n rocesul de elaborare a defini"iilor entru categoriile CIF, s+au avut 'n vedere urmtoarele trsturi ideale ale defini"iilor o era"ionale, inclusiv 'n rivin"a elementelor care se cu rind sau se e,clud din defini"ie) &efini"iile trebuie s fie semnificative i logice. 5rebuie s identifice 'n mod unic conce tul desemnat de categorie. 5rebuie s rezinte atributele esen"iale ale conce tului A at#t din unct de vedere intentional $semnifica"ia intrinsec a conce tului% i e,tensional $obiectele i fenomenele la care se refer%. 5rebuie s fie recise, li site de ambiguitate i s aco ere 'n totalitate sensul termenului. 5rebuie s fie e, rimate 'ntr+un mod o era"ional $de e,em lu 'n func"ie de severitate, durat, im ortan" relativ i asocieri osibile%. 5rebuie s evite circularitatea, ceea ce 'nseamn c 'n defini"ie nu trebuie s a ar termenul 'n sine sau un sinonim al acestuia, sau rimul termen al defini"iei nu trebuie s fie un termen definit el 'nsui 'ntr+un alt unct al clasificrii. (colo unde este cazul, este bine ca defini"iile s fac referire la osibilii factori etiologici sau interac"ionali. 5rebuie s fie 'n concordan" cu atributele termenilor su raordona"i $de e,em lu, un termen de nivel * trebuie s cu rind trsturile generale ale categoriei de nivel 2 creia 'i a ar"ine%. 5rebuie s fie 'n concordan" cu atributele termenilor subordona"i $de e,em lu, atributele unui termen de nivel 2 nu ot fi 'n contradic"ie cu atributele termenilor de nivel * care 'i sunt subordona"i%. &efini"iile nu trebuie s recurg la sensuri figurative sau metaforice, ci la termeni o era"ionali. 5rebuie s con"in doar afirma"ii em irice care se ot observa, testa sau deduce rin metode indirecte.

222

5rebuie s fie e, rimate, 'n msura osibilit"ilor, 'n termeni c#t mai neutri, fr conota"ii negative ne otrivite. 5rebuie s fie scurte i s evite termenii te6nici acolo unde este osibil $cu e,ce "ia unor termeni de la ca itolul Func"ii i !tructuri ale cor ului%. 5rebuie s cu rind i o arte 'n care se ofer sinonime entru termenul res ectiv, recum i e,em le care au 'n vedere diferen"ele culturale, sau diferen"e care a ar e arcursul e,isten"ei. 5rebuie s men"ioneze clar la ce nu se refer termenul res ectiv, entru a+i aten"iona e utilizatori cu rivire la osibilele confuzii cu termenii asemntori.

0. !ot+ su*li/entar+ cu *rivire la ter/inologie

La baza terminologiei din oricare clasificare se afl distinc"ia fundamental 'ntre fenomenele cu rinse 'n clasificare i structura clasificrii 'n sine. Ca un as ect de ordin general, este im ortant s se fac distinc"ia 'ntre lumea real i termenii e care 'i utilizm entru a o descrie. &e e,em lu, termenii >dimensiune? i >domeniu? ot fi defini"i cu recizie cu referire la lume, iar >com onent? i >categorie? ot fi defini"i cu referire doar la clasificare. .n acelai tim , aceti termeni se afl 'ntr+o rela"ie de cores onden" $adic sunt corela"i%, i se oate 'nt#m la ca diveri utilizatori s 'i foloseasc alternativ entru a e, rima acelai sens. .ns dac este vorba de cerin"e de s ecializare mai 'nalt, de construirea de baze de date i de modelarea cercetrii, de e,em lu, este esen"ial ca utilizatorii s identifice se arat, utiliz#nd o terminologie foarte clar, elementele modelului conce tual, recum i structura clasificrii. 5otui, e,ist unele reri du care recizia i uritatea e care o genereaz o asemenea abordare este un c#tig rea mic fa" de ceea ce se ierde rin nivelul de abstractizare rea mare, care ar utea submina utilitatea CIF, sau, ceea ce este i mai im ortant, ar utea limita gama utilizatorilor oten"iali ai clasificrii.

22*

"neCa 2 GEid de codificare *entru CIF

Clasificarea CIF a fost creat entru codificarea diferitelor stri de sntate sau legate de sntate.22 <ecomandm utilizatorilor s citeasc Introducerea la CIF 'nainte s studieze regulile i g6idul de codificare. 0ai mult, este foarte im ortant ca utilizatorii s fie instrui"i cu rivire la utilizarea clasificrii rin intermediul O0! i al re"elei de centre cu care colaboreaz. Prezentm 'n cele ce urmeaz acele trsturi ale clasificrii care au o anumit 'nsemntate entru utilizarea sa.

1. Organizare -i structur+
.rile clasificrii CIF cu rinde dou r"i. Partea 1 este format din urmtoarele com onente) Func"iile cor ului i !tructurile cor ului (ctivit"i i Partici are. Partea 2 este format din urmtoarele com onente. Factori ambientali Factori ersonali $'n rezent nu sunt cu rini 'n CIF%. (ceste com onente sunt marcate cu refi,e 'n fiecare cod. * entru Func"iile cor ului i s entru !tructurile cor ului d entru (ctivit"i i Partici are e entru Factorii de mediu Prefi,ul d denot domeniile din cadrul com onentei (ctivit"i i Partici are. Prefi,ul d oate fi 'nlocuit, la dorin"a utilizatorului, cu a sau p, entru a denota activit"ile i res ectiv artici area.

22

(fec"iunea 'n sine nu trebuie s fie codificat. (cest lucru se oate face e baza Clasificrii !tatistice Interna"ionale a 1olilor i a Problemelor de !ntate Cone,e, :di"ia a 12+a revizuit $CI1+12%, care este o clasificare elaborat 'n aa fel 'nc#t s ermit 'nregistrarea sistematic, analiza, inter retarea i com ararea datelor rivind mortalitatea i morbiditatea 'n legtur cu diagnosticele diferitelor afec"iuni sau cu alte robleme de sntate. :ste recomandabil ca utilizatorii acestei clasificrii ICF s o foloseasc 'm reun cu CI1+12 $vezi agina * din Introducere cu rivire la su ra unerile dintre cele dou clasificri%.

223

Literele b, s, d i e sunt urmate de un cod numeric care 'nce e cu numrul ca itolului $o cifr%, urmat de nivelul doi $dou cifre%, i a oi nivelele trei i atru21 $c#te o cifr fiecare%. &e e,em lu, iat codurile din clasificarea Func"iilor cor ului) b2 b21D b21D2 b21D22 Func"ii senzoriale i durere Func"ii ale vederii Calitatea vederii !ensibilitatea la contraste $element de nivelul 1% $element de nivelul 2% $element de nivelul *% $element de nivelul 3%

.n func"ie de nevoile utilizatorului, la fiecare nivel se ot utiliza un numr foarte mare de coduri valabile. Pentru a descrie situa"ia unui individ ot fi necesare mai multe coduri la fiecare nivel. (ceste coduri ot fi inde endente sau inter+rela"ionate. .n CIF, starea de sntate a unei ersoane oate fi desemnat rintr+o serie de coduri 'n toate domeniile din cadrul com onentelor clasificrii. Dumrul ma,im de coduri dis onibil la fiecare a licare este de *3 la nivel de ca itol $9 func"ii ale cor ului, 9 structuri ale cor ului, 8 coduri de erforman" i 8 coduri de ca acitate%, i de *B2 la nivelul 2. La nivelele * i 3 e,ist #n la 1323 coduri dis onibile, care 'm reun constituie versiunea com let a clasificrii. .n a lica"iile din via"a real ale CIF, entru a descrie un caz cu o recizie de 2 nivele $* cifre% oate fi nevoie de un set 'ntre * i 19 coduri. .n general, versiunea mai detaliat, de 3 nivele, este destinat serviciilor de s ecialitate $de e,. entru rezultatele reabilitrii, 'n geriatrie sau sntatea mental%, 'n tim ce clasificrile de 2 nivele ot fi utilizate 'n studii sau 'n evaluarea snt"ii du un tratament. Codificarea domeniilor se face conform situa"iei valabile 'ntr+un moment dat $adic se face o descriere instantanee a unei consultri a ersoanei%, aceasta fiind ozi"ia de baz F de ornire. 1ine'n"eles, ea oate fi utilizat i 'n tim , entru a descrie o traiectorie 'n tim sau un roces. .n acest caz, utilizatorii vor trebui s+i identifice stilul de codificare i cadrul tem oral e care 'l a lic. Capitolele Fiecare com onent a clasificrii este organizat 'n ca itole i titluri de domeniu, sub care se gsesc categorii comune sau elemente s ecifice. &e e,em lu, 'n clasificarea cu rivire la Func"iile cor ului, Ca itolul 1 se refer la toate func"iile si6ice. 9locurile Ca itolele sunt adesea subdivizate 'n Tblocuri/ de categorii. &e e,em lu, 'n Ca itolul * al clasificrii entru (ctivit"i i Partici are $intitulat Comunicare% e,ist trei blocuri) Comunicare X <ece "ie $d*12+ d*28%, Comunicare X Producere $d**2+d*38%, recum i Conversa"ie i utilizarea mijloacelor i te6nicilor de comunicare $d*42+d*B8%. 1locurile au mai degrab menirea de a veni 'n s rijinul utilizatorului i, strict vorbind, nu fac arte din structura clasificrii, nefiind utilizate 'n mod obinuit entru codificare.

21

&oar clasificarea Func"iilor cor ului i cea a !tructurii cor ului con"in elemente de nivelul 3.

224

Categoriile .n fiecare dintre ca itole e,ist categorii individuale de 2, * sau 3 nivele, fiecare cu o scurt defini"ie, cu men"ionarea elementelor care se includ sau se e,clud din defini"ie, du caz, entru a fi de ajutor 'n selectarea codului cores unztor. /efiniiile CIF ofer defini"ii o era"ionale entru categoriile de sntate i legate de sntate, s re deosebire de defini"iile T rofane/, ale nes ecialitilor. (ceste defini"ii descriu atributele esen"iale ale fiecrui domeniu $de e,. calit"i, ro riet"i i rela"ii% i con"in informa"ii cu rivire la ce se include i ce se e,clude din fiecare categorii. &efini"iile con"in de asemenea uncte de referin" folosite 'n mod obinuit entru evaluare, entru a lica"ii 'n studii i c6estionare sau, e de alt arte, entru rezultatele instrumentelor de evaluare codifica"i 'n sistemul CIF. &e e,em lu, func"iile acuit"ii vizuale sunt defini"i rin acuitatea monocular i binocular, de a roa e sau la distan", i astfel afec"iunea care influen"eaz acuitatea vizual oate fi codificat ca fiind nul, uoar, moderat, sever sau total. Bermenii inclui La numeroase categorii, termenii inclui sunt enumera"i imediat du defini"ie. :i sunt men"iona"i entru a constitui un g6id rivind con"inutul categoriei, fr reten"ia de a 'ntocmi o list e,6austiv. .n cazul elementelor de nivel 2, termenii inclui cu rind to"i termenii subsidiari de nivel *. Bermenii e,clui 5ermenii e,clui sunt men"iona"i 'n situa"ia 'n care, din cauza asemnrii cu un alt termen, ar utea a rea robleme 'n a licare. &e e,em lu, unii ar utea crede c o categorie ca T5oaleta ersonal/ cu rinde categoria T.ngrijirea r"ilor cor ului/. Pentru a face 'ns o distinc"ie 'ntre cei doi termeni, T5oaleta ersonal/ este e,clus de la categoria d422 T.ngrijirea r"ilor cor ului/ i se codific cu d4*2. >lte categorii specificate La sf#ritul descrierii fiecrui element subsidiar de nivel * sau 3, recum i la sf#ritul fiecrui ca itol, se men"ioneaz Talte categorii s ecificate/ $acestea deosebindu+se de toate celelalte coduri rin numrul final, care este 9%. Cu ajutorul acestor categorii se oate realiza codificarea acelor as ecte ale func"ionrii care nu sunt cu rinse 'n nici una dintre categoriile s ecifice. (tunci c#nd recurge la Talte categorii s ecificate/, utilizatorul trebuie s men"ioneze care sunt elementele noi 'ntr+o list su limentar.

22B

>lte categorii nespecificate Categoriile rezentate ultimele 'n cadrul elementelor subsidiare de nivel * i 3, recum i la sf#ritul fiecrui ca itol, sunt categoriile Tnes ecificate/, care ermit codificarea func"iilor care se 'ncadreaz bine 'n gru , dar entru care nu e,ist suficiente informa"ii care s ermit re artizarea lor 'ntr+o categorie s ecific. (cest cod are acelai 'n"eles ca termenul de nivel 2 sau * aflat imediat deasu ra sa, fr vreo informa"ie su limentar $'n cazul blocurilor, Talte categorii s ecificate/ i Tcategoriile nes ecificate/ sunt reunite 'ntr+un singur articol, i sunt 'ntotdeauna identificate rin numrul final 8%. Calificativele Codurile CIF resu un utilizarea a unul sau mai multe calificative care denot, de e,em lu, dimensiunea nivelului de sntate sau severitatea roblemei 'n cauz. Calificativele se codific rintr+ unul, dou sau mai multe numere use du un unct. Orice cod utilizat trebuie s fie 'nso"it de cel u"in un calificativ. Fr calificative, codurile nu au un 'n"eles inerent $'n general, conform inter retrii O0!, codurile incom lete semnific absen"a unei robleme A ,,,.22%. Primul calificativ entru Func"iile i !tructurile cor ului, calificativele entru (ctivit"i i Partici are, recum i rimul calificativ entru Factorii de mediu descriu cu to"ii dimensiunea roblemelor din com onenta 'n cauz. 5oate com onentele sunt cuantificate e aceeai scar generic. C#nd cineva are o roblem, aceasta oate fi o afectare, o limitare, o restric"ie sau un obstacol, 'n func"ie de conce t. @or trebui alese calificativele adecvate, du cum se vede i 'n e,em lele de mai jos, 'n func"ie de domeniul de clasificare relevant $unde ,,, re rezint numrul de domeniu de nivel 2%) CCC.D DC !CD5 robleme CCC.1 Problem COO(<P CCC.2 Problem 0O&:<(5P CCC.( Problem !:@:<P CCC.0 Problem 5O5(LP CCC.? nu se s ecific CCC.B nu se a lic $li s, absent, neglijabil, N% $sczut, redus, N% $medie, tem erat N% $grav, ridicat, e,trem, N% $generalizat, com let, N% 2+3M 4+23M 24+38M 42+84M 8B+122M

Plajele mai largi de rocentaje se dau entru cazurile 'n care e,ist instrumente de evaluare calibrate sau alte norme cu ajutorul crora se oate cuantifica deficien"a, limitarea ca acit"ii, roblema de erforman" sau obstacolul F factorul de facilitare legat de mediu. &e e,em lu, atunci c#nd codul indic fa tul c Tnu sunt robleme/ sau c T roblema este total/, marja de eroare oate fi de #n la 4M. O roblem Tmoderat/ aco er scara roblemei totale #n la jumtate. Procentajele se calibreaz 'n diferite domenii cu referire la normele entru o ula"ia 'n cauz, e centile. Pentru ca aceast clasificare s oat fi utilizat e scar universal, vor trebui 'ntre rinse cercetri entru elaborarea unor roceduri de evaluare. .n cazul com onentei Factori ambientali , rimul calificativ oate fi utilizat i entru a desemna 'ntinderea as ectelor ozitive de mediu, sau a facilitatorilor. Pentru a denota facilitatorii, se oate

22E

utiliza aceeai scar de la 2 la 3, 'ns unctul este 'nlocuit cu semnul lus, de e,. e112Q2. Factorii de mediu ot fi codifica"i fie $i% 'n rela"ie cu fiecare com onent- sau $ii% fr a se une 'n rela"ie cu fiecare com onent $vezi sec"iunea * de mai jos%. :ste de referat rimul stil, deoarece identific mai clar im actul i re artizarea factorilor. Calificative suplimentare Poate ar fi adecvat i util ca, entru diferi"i utilizatori, s se adauge alte ti uri de informa"ii la codificarea fiecrui articol. :,ist o serie 'ntreag de calificative su limentare care ar utea fi utile 'n clasificare, du cum se va men"iona 'n continuare. Codificarea aspectelor pozitive La dorin"a utilizatorului se ot elabora scri de codificare entru a sur rinde as ectele ozitive ale func"ionrii)

Pozitiv

Degativ

Func"iile cor ului

(fectare

Pozitiv

Degativ

(ctivitate

Limitarea activit"ii

Pozitiv

Degativ

Partici are

<estric"ii 'n artici are

229

2. )eguli generale de codificare

<egulile enun"ate mai jos sunt esen"iale entru ca informa"iile culese entru diferitele utilizri ale clasificrii s fie e,acte. Selectai o gam de coduri pentru a forma profilul individului ICF este o clasificare rivind strile de sntate i legate de sntate, i rin urmare resu une desemnarea unei serii de coduri care descriu cel mai bine rofilul func"ionrii ersoanei 'n cauz. CIF nu este o Tclasificare a evenimentelor/, cum este CI1+12, unde o anumit roblem de sntate este clasificat cu un singur cod. Pentru c func"ionarea unei ersoane oate fi afectat la nivelul cor ului, al individului i al societ"ii, utilizatorul trebuie s ia 'ntotdeauna 'n considerare toate com onentele clasificrii, i anume Func"iile i !tructurile cor ului, (ctivit"ile i Partici area, recum i Factorii de mediu. &ei nu ne utem ate ta ca de fiecare dat s fie folosite toate codurile osibile, 'n func"ie de cadrul 'n care se desfoar 'nt#lnirea, utilizatorul va selecta codurile care servesc cel mai bine sco ul urmrit 'n descrierea unei anumite e, erien"e de sntate. *nformaii relevante privind codurile Informa"iile codificate se regsesc 'ntotdeauna 'n conte,tul unei conditii de sntate. &ei, entru a se utea utiliza codurile, nu este necesar s se identifice legturile dintre roblema de sntate i as ectele func"ionrii i dizabilit"ii care sunt codificate, CIF este o clasificare 'n domeniul snt"ii, i deci resu une rezen"a unei conditie de sntate de un fel sau altul. Prin urmare, informa"iile cu rivire la lucrurile e care o ersoan alege sau nu s le fac nu sunt legate de o roblem de func"ionare asociat cu o conditie de sntate i nu trebuie codificate. &e e,em lu, dac o ersoan decide s nu ini"ieze noi rela"ii cu vecinii si din motive care nu "in de sntate, atunci nu este corect s se utilizeze categoria dE222, care cu rinde ac"iunile de formare a rela"iilor. &im otriv, dac decizia ersoanei se leag de o conditie de sntate $de e,em lu, o de resie%, se va trece la a licarea codului. Informa"iile care reflect sentimentele de im licare sau satisfac"ie a ersoanei cu rivire la nivelul de func"ionare nu sunt codificate 'n rezent 'n CIF. Cercetrile ulterioare ot furniza alte calificative care vor ermite i codificarea acestei informa"ii. @or trebui codificate doar acele as ecte ale func"ionrii ersoanei care sunt relevant entru un cadru tem oral redefinit. Du se vor 'nregistra func"iile care se leag de o 'nt#lnire anterioar, 'ns care nu au nici o semnifica"ie entru 'nt#lnirea curent. *nformaii e,plicite privind codurile La stabilirea codurilor, utilizatorul nu trebuie s trag concluzii e baza rela"iei dintre o afectare a func"iilor sau structurii cor ului, limitarea activit"ii sau restric"iile 'n artici are. &e e,em lu, dac la o ersoan se constat o limitare 'n func"ionare cu rivire la de lasare, nu se justific formularea concluziei c ersoana are o afectare a func"iilor motrice. .n mod similar, din fa tul c o ersoan are 228

o ca acitate limitat de de lasare nu este corect s se ajung la concluzia c ea se confrunt cu o roblem de erforman" 'n de lasare. Ctilizatorul trebuie s ob"in informa"ii e, licite cu rivire la Func"iile i !tructurile cor ului, recum i cu rivire la ca acitate i erforman", luate se arat $'n unele cazuri, cum ar fi func"iile si6ice, este nevoie s se fac deduc"ii e baza observrii altor elemente, deoarece res ectiva func"ie a cor ului nu se oate observa 'n mod direct%. *nformaii specifice privind codurile !trile de sntate i cele legate de sntate vor trebui 'nregistrate c#t se oate de recis, rin alegerea celei mai adecvate categorii CIF. &e e,em lu, codul s ecific entru o ersoan cu nictalo ie este b21222 T!ensibilitatea la lumin/. &ac 'ns, dintr+un motiv sau altul, nu se oate ajunge la acest nivel de detaliere, 'n locul codului s ecific se oate folosi codul T rinte/ din ierar6ie $'n acest caz, b2122 Calitatea vederii, b212 Func"ii ale vederii, sau b2 Func"iile senzoriale i durerea%. Pentru a identifica codul cores unztor uor i ra id, se recomand folosirea aa+numitului broGser CIF22, care une la dis ozi"ia utilizatorului un motor de cutare cu un inde, electronic entru versiunea com let a clasificrii. Pe de alt arte, se oate utiliza 'n acelai sco inde,ul alfabetic.

(. Conven,ii de codificare *entru co/*onenta Factori a/bientali

Pentru codificarea factorilor de mediu sunt desc6ise s re utilizare urmtoarele conven"ii de codificare) Convenia ! Factorii de mediu se codific se arat, fr a se stabili legtura 'ntre acetia i func"iile cor ului, structurile cor ului sau activit"ile i artici area. Func"iile cor ului !tructurile cor ului (ctivit"i i artici are 0ediu Convenia ) Factorii de mediu se codific entru fiecare com onent. Func"iile cor ului RRRRRRRRRRRRRRRRRR Cod 0 RRRRRRRRRRRRRR !tructurile cor uluiRRRRRRRRRRRRRRRRR Cod 0 RRRRRRRRRRRRRR (ctivit"i i artici areRRRRRRRRRRRRRRRRRRCod 0 RRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRR

22

(cest 1roGser CIF 'n diferite limbi oate fi descrcat de e site+ul CIF, la adresa) 6tt )FFGGG.G6o.intFclassificationFicf

212

Con!enia 3 Factorii de mediu se codific entru calificativele de ca acitate i erforman" 'n cadrul com onentei de (ctivit"i i Partici are entru fiecare element. Calificativ de erforman"RRRRRRRRRRRRRRRRR Calificativ de ca acitateRRRRRRRRRRRRRRRRRRR Cod 0 RRRRRRRRRRRRRR Cod 0 RRRRRRRRRRRRRR

0. )eguli de codificare la nivelul co/*onentelor

4.1 Codificarea funciilor corpului /efiniii Funciile corpului sunt func"iile fiziologice ale sistemelor cor ului $inclusiv func"iile si6ologice%. >fectarile sunt robleme care afecteaz func"iile sau structurile cor ului sub forma unei devia"ii, ierderi sau scderi semnificative. Ctilizarea calificativului pentru funciile corpului Func"iile cor ului sunt codificate cu un calificativ care indic 'ntinderea sau dimensiunea afectarii. Prezen"a unei afectari oate fi identificat ca o ierdere sau li s, reducere, adugare sau e,ces, sau devia"ie. (fectarea unei ersoane cu 6emi arez oate fi descris cu codul bE*22 Puterea muscular e o arte a cor ului) Di/ensiunea deficien,ei 3*ri/ul calificativ4

b>(D2.KK Odat ce se constat rezen"a unei afectari, se oate stabili gradul de severitate rin utilizarea unui calificativ generic. &e e,em lu) bE*22.1 &iminuare COO(<P a uterii musculare e o bE*22.2 &iminuare 0O&:<(5P a uterii musculare bE*22.* &iminuare !:@:<P a uterii musculare e o bE*22.3 &iminuare 5O5(LP a uterii musculare e o arte a cor ului $4+23M% e o arte a cor ului $24+38M% arte a cor ului $42+84M% arte a cor ului $8B+122M%

(bsen"a unei afectari $fa" de un rag redefinit% este indicat cu valoarea T2/ entru calificativul generic. &e e,em lu) b(>D2.D DC se constat o diminuare a uterii musculare e o arte a cor ului

211

&ac nu e,ist informa"ii suficiente entru stabilirea severit"ii afectarii, se va utiliza valoarea T9/. &e e,em lu, dac 'n fia medical a ersoanei se s ecific fa tul c sufer de o slbiciune a r"ii dre te a cor ului, fr a se men"iona alte detalii, se va utea a lica urmtorul cod) b>(D2.? (fectare a uterii musculare e o arte a cor ului, li sesc detalii Pot e,ista situa"ii 'n care a licarea unui anumit cod ar fi im ro rie. &e e,em lu, codul bB42 Func"iile menstruale nu se oate a lica femeilor 'nainte i du o anumit v#rst $'nainte de instalarea menstrua"iei i du instalarea meno auzei%. Pentru aceste cazuri se va utiliza valoarea T8/) b:6D.B Func"iile menstruale, nu e cazul Corelativele structurale ale funciilor corpului Clasificrile Func"iilor cor ului i !tructurilor cor ului sunt conce ute 'n mod aralel. C#nd folosete un cod entru o func"ie a cor ului, utilizatorul va verifica dac se a lic sau nu i codul entru structurile cores unztoare a cor ului. &e e,em lu, func"iile cor ului cu rind i sim"urile umane de baz, cum ar fi Tb212+b228 @ederea i func"iile aferente/, iar corelativele lor structurale a ar 'ntre s212 i s2*2 ca Toc6iul i structurile legate de oc6i/. *nter&relaiile dintre afectari (fectarile ot duce la a ari"ia altor afectari- de e,em lu, uterea muscular oate afecta func"iile motrice, func"iile cardiace ot fi 'n legtur cu func"iile res iratorii, erce "ia se oate lega de func"iile de g#ndire. *dentificarea afectarilor +n funciile corpului Pentru afectarile care nu se ot 'ntotdeauna observa 'n mod direct $cum ar fi func"iile mentale%, utilizatorul oate deduce afectarea din observarea com ortamentului. &e e,em lu, 'ntr+un conte,t clinic, memoria oate fi evaluat rin teste standardizate, i dei nu este osibil Tobservarea/ concret a func"iilor creierului, 'n func"ie de rezultatele acestor teste se oate trage concluzia 'n mod just c func"iile mentale ale memoriei sunt afectate. 4.2 Codificarea structurilor corpului /efiniii Structurile corpului sunt r"i anatomice ale cor ului cum ar fi organele, membrele i com onentele acestora. Afectarle sunt robleme care afecteaz func"iile sau structurile cor ului sub forma unei devia"ii, ierderi sau scderi semnificative.

212

Ctilizarea calificativelor pentru codificarea structurilor corpului !tructurile cor ului sunt codificate cu ajutorul a trei calificative. Primul calificativ descrie 'ntinderea sau dimensiunea afectarii, al doilea calificativ este utilizat entru a indica natura modificrii, iar al treilea calificativ desemneaz localizarea afectarii. Di/ensiunea afectarii 3*ri/ul calificativ4 !atura afectarii 3al doilea calificativ4 'ocalizarea afectarii 3al treilea calificativ4 s>(DD. KK KK KK !c6emele descri tive utilizate entru cele trei calificative sunt rezentate 'n 5abelul 1. $abelul 1. 'ista calificativelor utilizate *entru structurile cor*ului .ri/ul calificativ Di/ensiunea afectarii 2 DC se constat deficien"e 1 &eficien" COO(<P 2 &eficien" 0O&:<(5P * &eficien" !:@:<P 3 &eficien" 5O5(LP 9 nu se s ecific 8 nu se a lic "l doilea calificativ !atura afectarii 2 nu sunt modificri structurale 1 absen" total 2 absen" ar"ial * arte su limentar 3 dimensiuni aberante 4 discontinuitate B ozi"ie deviant E sc6imbri calitative 'n structur, inclusiv acumulare de lic6id 9 nu se s ecific 8 nu se a lic "l treilea calificativ 'ocalizarea afectarii 2 'n mai mult de o zon 1 drea ta 2 st#nga * e ambele r"i 3 'n fa" 4 'n s ate B ro,im E distal 9 nu se s ecific 8 nu se a lic

4.3 Codificarea componentei Acti!iti $i Participare /efiniii >ctivitatea este e,ecutarea unei sarcini sau a unei ac"iuni de ctre un individ. .articiparea este im licarea 'ntr+o situa"ie de via". 2imitrile +n activitate sunt dificult"ile crora individul trebuie s le fac fa" 'n e,ecutarea activit"ilor. Restriciile +n participare sunt roblemele cu care se confrunt individul c#nd se im lic 'n situa"ii de via".

21*

Clasificarea (ctivit"ilor i Partici rii este o list unic de domenii. Ctilizarea calificativelor de capacitate i performan (ctivit"ile i Partici area se codific cu dou calificative) calificativul de performan, care ocu rima ozi"ie de du unct, i calificativul de capacitate, care ocu a dou ozi"ie du unct. Codul care desemneaz categoria din lista de (ctivit"i i Partici are, 'm reun cu cele dou calificative, formeaz matricea de informa"ii de baz. Calificativul de *erfor/an,+ 3*ri/ul calificativ4 Calificativul de ca*acitate 3f+r+ aGutor4 3al doilea calificativ4 d06DD. KK KK 0atricea de informa"ii $de baz% Calificativul de erforman" descrie ce face un individ 'n mediul su curent. &eoarece mediul curent aduce cu sine i un conte,t social, erforman"a desemnat de acest calificativ oate fi 'n"eleas i ca Tim licare 'ntr+o situa"ie de via"/ sau Te, erien"a trit/ de oameni 'n conte,tul concret 'n care 'i duc e,isten"a. (cest conte,t cu rinde i Factori ambientali , adic toate as ectele universului fizic, social i atitudinal. (ceste trsturi ale mediului curent ot fi codificate cu ajutorul clasificrii Factorilor de mediu. Calificativul de ca acitatea descrie ca acitatea unui individ de a e,ecuta o sarcin sau o ac"iune. (cest conce t descrie nivelul de func"ionare cel mai ridicat e care o ersoan 'l oate atinge robabil, la un moment dat. Pentru a evalua 'ntreaga ca acitate a individului, ar fi nevoie de un mediu Tstandardizat/ 'n care s se neutralizeze efectele variate e care diferitele medii le au asu ra ca acit"ii individului. (cest mediu standardizat oate fi) $a% un mediu concret, utilizat 'n mod obinuit entru evaluarea ca acit"ii 'n cadrul unor teste- $b% 'n cazurile 'n care acest lucru nu este osibil, un mediu imaginar care se consider c are un efect uniform. (cest mediu oate fi denumit mediu Tuniform/ sau Tstandard/. (stfel, conce tul de ca acitate reflect ca acitatea ada tat la mediu a individului. (ceast ada tare ar trebui s fie aceeai entru toate ersoanele din toate "rile entru a face osibile com ara"iile interna"ionale. 0ai e,act, trsturile mediului uniform sau standard ot fi codificate cu ajutorul com onentei Factori ambientali . &iferen"a dintre ca acitate i erforman" reflect diferen"a dintre efectele mediilor curente i ale celor uniforme, oferind astfel un g6id util cu rivire la modul 'n care se oate interveni asu ra mediului 'n care triete individul entru a+i 'mbunt"i erforman"a. &e regul, calificativul de ca acitate fr ajutor este utilizat entru a descrie ca acitatea real a individului, care nu este 'mbunt"it datorit unui a arat sau unei ersoane care 'l s rijin. &eoarece calificativul de erforman" se refer la mediul curent al individului, rezen"a unor astfel de a arate sau ersoane care vin 'n ajutorul individului, recum i a eventualelor obstacole, oate fi observat 'n mod direct. Datura facilitatorului sau a obstacolului oate fi descris rin intermediul clasificrii Factorilor de mediu.

213

Calificative opionale Calificativele * i 3 $o "ionale% ofer utilizatorilor osibilitatea de codificare a ca acit"ii fr ajutor i a erforman"ei fr ajutor. Calificativul de *erfor/an,+ 3*ri/ul calificativ4 Calificativul de ca*acitate f+r+ aGutor 3al doilea calificativ4 Calificativul de ca*acitate cu aGutor 3al treilea calificativ4 Calificativul de *erfor/an,+ f+r+ aGutor 3al *atrulea calificativ4

d06DD. KK KK

KK

KK

0atrice de informa"ii o "ionale $de baz%

Calificativele suplimentare Pozi"ia cinci du unct este rezervat entru calificativele care se vor elabora oate 'n viitor, cum ar fi calificativul entru im licare sau satisfac"ie subiectiv.

Calificativul de *erfor/an,+ 3*ri/ul calificativ4 Calificativul de ca*acitate f+r+ aGutor 3al doilea calificativ4 Calificativul de ca*acitate cu aGutor 3al treilea calificativ4 Calificativul de *erfor/an,+ f+r+ aGutor 3al *atrulea calificativ4 Calificativul su*li/entar 3al cincilea calificativ4 d06DD. KKK KKK KKK KKK KKK

0atrice de informa"ii O "ionale !u limentar $'n curs de elaborare% $de baz%

214

Calificativele de ca acitate i erforman" ot fi utilizate mai de arte cu sau fr a arate sau ersoane care ofer ajutor, recum i conform urmtoarei grada"ii $unde ,,, re rezint numrul de domeniu de nivelul 2%) ,,,.2 DC se constat dificult"i ,,,.1 &ificultate <:&C!P ,,,.2 &ificultate 0O&:<(5P ,,,.* &ificultate !:@:<P ,,,.3 &ificultate 5O5(LP ,,,.9 nu se s ecific ,,,.8 nu se a lic C1nd se utilizeaz calificativul de performan i calificativul de capacitate Oricare dintre aceste calificative oate fi utilizat entru fiecare dintre categoriile de e list. .ns informa"iile transmise 'n cele dou cazuri sunt diferite. (tunci c#nd se utilizeaz ambele calificative, rezultatul este o agregare a celor dou conce te, du cum urmeaz) d3422.2 RR d3422.21 d3422.RR 1 &ac se utilizeaz un singur calificativ, s a"iul rmas liber nu se va com leta cu .9 sau .8, ci va fi lsat necom letat, deoarece acestea sunt valori de evaluare, iar im lica"ia ar fi c se utilizeaz calificativul. 4,emple de aplicare a celor dou calificative d3422 &e lasare e distan"e scurte

Pentru calificativul de performan, acest domeniu se refer la mersul e jos 'n mediul curent al ersoanei, e su rafe"e i 'n condi"ii diferite, cu utilizarea unui baston, a unui cadru sau a altui a arat sau instrument de s rijin, e distan"e mai mici de 1 Im. &e e,em lu, erforman"a unei ersoane care are robleme cu un icior din cauza unui accident de munc, i de atunci folosete bastonul, dar care se confrunt cu dificult"i moderate 'n de lasare deoarece bordurile trotuarelor din cartier sunt foarte 'nalte i avajul este alunecos, oate fi codificat du cum urmeaz) d3422.*RR restric"ie moderat 'n erforman"a de de lasare e distan"e scurte Pentru calificativul de capacitate, acest domeniu se refer la ca acitatea unui individ de a se de lasa fr ajutor. Pentru a neutraliza efectele variate e care diferitele medii le au asu ra ca acit"ii individului, ca acitatea ar utea fi evaluat 'ntr+un mediu Tstandardizat/. (cest mediu standardizat oate fi) $a% un mediu concret, utilizat 'n mod obinuit entru evaluarea ca acit"ii 'n cadrul unor teste$b% 'n cazurile 'n care acest lucru nu este osibil, un mediu imaginar care se consider c are un efect uniform. &e e,em lu, adevrata ca acitate a ersoanei men"ionate mai sus de a se de lasa fr baston 'ntr+un mediu standardizat $de e,em lu un mediu cu su rafe"e fr late, fr denivelri mari i cu

21B

su rafe"e care nu sunt alunecoase% este foarte limitat. Prin urmare, ca acitatea ersoanei oate fi codificat du cum urmeaz) d3422.RR* limitare sever a ca acit"ii de de lasare e distan"e scurte. Ctilizatorilor care doresc s s ecifice mediul curent sau standardizat c#nd utilizeaz calificativul de erforman" sau ca acitate li se recomand s recurg la clasificarea Factorilor de mediu $vezi conven"iile de codificare * entru Factorii de mediu la sec"iunea * de mai sus%. 4.4 Codificarea factorilor de mediu /efiniii Factorii de mediu com un mediul fizic, social i atitudinal 'n care oamenii triesc i 'i duc e,isten"a. Ctilizarea factorilor de mediu Factorii de mediu re rezint o com onent a Pr"ii 2 $Factori conte,tuali% a clasificrii. Factorii de mediu trebuie s fie avu"i 'n vedere entru fiecare com onent a func"ionrii i codifica"i conform uneia dintre cele trei conven"ii descrise la sec"iunea * de mai sus. Factorii de mediu trebuie s fie codifica"i din ers ectiva ersoanei a crei situa"ie se descrie. &e e,em lu, bordurile 'n ant i avajele netede ot fi codificate dre t facilitatori entru o ersoan care utilizeaz scaunul cu rotile, 'ns ele sunt un obstacol entru o ersoan nevztoare. Calificativul indic msura 'n care un factor este facilitator sau obstacol. :,ist mai multe motive entru care un factor de mediu oate fi un facilitator sau un obstacol, recum i motive entru a e, lica msura 'n care este unul din aceste lucruri. Pentru facilitatori, ersoana care face codificarea trebuie s "in cont de diferite as ecte, i anume) s tie dac o resurs este accesibil, dac se oate conta e accesul la ea sau situa"ia este variabil, dac resursa este de bun sau slab calitate, i aa mai de arte. .n cazul obstacolelor, ar utea fi relevant frecven"a cu care un factor st 'n calea unei ersoane, dac obstacolul res ectiv este im ortant sau nu, dac se oate evita sau nu. 5rebuie avut 'n vedere i fa tul c un factor de mediu oate constitui un obstacol fie rin rezen" $de e,em lu, atitudinile negative fa" de oamenii cu dizabilit"i% fie rin absen" $de e,em lu, fa tul c un serviciu nu este dis onibil%. :fectele e care factorii de mediu le au asu ra vie"ilor oamenilor cu robleme de sntate sunt variate i com le,e, i se s er c cercetrile viitoare vor duce la o mai bun 'n"elegere a acestei interac"iuni i oate c6iar vor demonstra utilitatea unui al doilea calificativ entru aceti factori. .n unele cazuri, o 'ntreag serie de Factori ambientali sunt rezuma"i cu un singur termen, cum ar fi srcie, dezvoltarea, mediu rural sau urban, sau ca ital social. (ceti termeni rezumativi nu se regsesc ei 'nii 'n clasificare. 0ai degrab, cel care face codificarea trebuie s identifice factorii constituen"i i s+i codifice. &in nou, este necesar continuarea cercetrii entru a se determina dac e,ist seturi clare i com lete de Factori ambientali care com un aceti termeni rezumativi.

21E

.rimul calificativ Prezentm mai jos scara negativ i ozitiv care desemneaz msura 'n care un factor de mediu ac"ioneaz ca un obstacol sau un facilitator. &ac se folosete un unct, 'nseamn c este vorba de un obstacol, iar dac se utilizeaz semnul lus, este vorba de un facilitator) ,,,.2 ,,,.1 ,,,.2 ,,,.* ,,,.3 DC sunt obstacole Obstacole COO(<: Obstacol 0O&:<(5 Obstacol !:@:< Obstacol 5O5(L ,,,Q2 Du sunt facilitatori ,,,Q1 COO< facilitator ,,,Q2 Facilitator 0O&:<(5 ,,,Q* Facilitator !C1!5(DKI(L ,,,Q3 Facilitator 5O5(L ,,,Q9 facilitator, nu se s ecific ,,,Q8 nu se a lic

,,,.9 obstacol, nu se s ecific ,,,.8 nu se a lic

219

"neCa (

.osibile utiliz+ri ale listei de "ctivit+,i -i .artici*are

Com onenta de (ctivit"i i Partici are este o list neutr de domenii care indic diferite ac"iuni i domenii ale e,isten"ei. Fiecare domeniu con"ine categorii la diferite nivele, ordonate de la general la detaliat $de e,em lu, domeniul Ca itolului 3 0obilitatea con"ine categorii cum ar fi d342 &e lasarea i sub acesta un termen mai concret, d3422 &e lasarea e distan"e scurte%. Lista domeniilor de activitate i artici are aco er 'ntreaga gam a func"ionrii, care oate fi codificat at#t la nivel individual c#t i la nivelul societ"ii. &u cum s+a s us 'n Introducere, aceast list se oate utiliza 'n diferite moduri entru a face referire la no"iunile de T(ctivit"i/ i TPartici are/, care sunt definite 'n CIF du cum urmeaz) .n conte,tul snt"ii) (ctivitatea este e,ecutarea unei sarcini sau a unei ac"iuni de ctre un individ. Partici area este im licarea 'ntr+o situa"ie de via". :,iste atru o "iuni alternative entru structurarea rela"iei dintre activit"i $a% i artici are $ % 'n func"ie de lista domeniilor) 314 Seturi distincte de do/enii de activitate -i do/enii de *artici*are 3f+r+ su*ra*uneri4 Cn anume set de categorii este codificat doar ca activit"i $adic sarcini sau ac"iuni e care le e,ecut un individ%, iar un altul doar ca artici are $adic im licarea 'n situa"ii de via"%. Prin urmare, cele dou seturi se e,clud reci roc. .n cazul acestei o "iuni, seturile de categorii de activit"i i de categorii de artici are sunt determinate de utilizator. Fiecare categorie este fie un element de activitate, fie un element de artici are, dar nu ambele 'n acelai tim . &e e,em lu, domeniile ot fi 'm r"ite 'n continuare du cum urmeaz) a1 a2 a* a3 .nv"area i a licarea cunotin"elor !arcini i cerin"e de ordin general Comunicare 0obilitate 4 B E 9 8 .ngrijirea ro riei ersoane @ia"a casnic Interac"iunile inter ersonale &omeniile majore ale e,isten"ei Comunitate, via" social i civic

218

Codificarea pentru aceast structur a codul categoriei. Y Yc $categorie considerat element de activitate% codul categoriei. Y Yc $categorie considerat element de artici are% unde Y Z calificativul de erforman" i Yc Z calificativul de ca acitate. &ac se utilizeaz calificativul de erforman", categoria este inter retat 'n func"ie de conce tul de erforman", fie c ea este considerat un element de activitate sau unul de artici are- dac se utilizeaz calificativul de ca acitate, entru inter retarea categoriei se utilizeaz un conce t de ca acitate, din nou, fie c este considerat un element de activitate sau artici are. .n acest mod o "iunea $1% asigur matricea com let de informa"ii fr vreo redundan" sau su ra unere. 324 Su*ra*unerea *ar,ial+ ;ntre seturile de activit+,i -i do/eniile de *artici*are .n cazul acestei alternative, un set de categorii oate fi inter retat ca elemente at#t de activitate, c#t i de artici are- i anume, se consider c aceeai categorie este desc6is unei inter retri individuale $i anume ca o sarcin sau ac"iune e,ecutat de un individ%, sau uneia sociale $i anume im licarea 'ntr+o situa"ie e,isten"ial%. &e e,em lu) a1 a2 a* a3 a4 aB .nv"area i a licarea cunotin"elor !arcini i cerin"e de ordin general Comunicare * 0obilitate 3 .ngrijirea ro riei ersoane 4 @ia"a casnic B E 9 8

Comunicare 0obilitate .ngrijirea ro riei ersoane @ia"a casnic Interac"iunile inter ersonale &omeniile majore ale e,isten"ei Comunitate, via" social i civic

Codificarea pentru aceast structur :,ist o restric"ie cu rivire la modul 'n care se oate face codificarea entru aceast structur. O categorie din Tzona de su ra unere/ nu oate avea valori diferite entru acelai calificativ $fie rimul calificativ entru erforman", fie cel de+al doilea calificativ entru ca acitate%, de e,em lu) a categoria.1 RR categoria.2 sau a categoria.RR1 categoria.RR2

.n o inia utilizatorului care alege aceast o "iune, codurile din categoriile care se su ra un ot 'nsemna lucruri diferite c#nd se codific la activit"i i nu la artici are, i invers. 5otui, 'n matricea de informa"ii se va trece un singur cod entru coloana calificativului 'n cauz.

222

3(4 Categoriile detaliate codificate ca activit+,i -i categorii largi ca *artici*are, cu sau f+r+ su*ra*uneri O alt abordare rivind a licarea defini"iilor activit"ilor i artici rii la domenii limiteaz artici area la categoriile de ordin general sau mai larg din cadrul unui domeniu $de e,em lu categoriile de nivel 1, cum ar fi titlurile de ca itole% i consider categoriile detaliate activit"i $de e,em lu categoriile de nivel * i 3%. (ceast abordare 'm arte categoriile din cadrul unor domenii, sau c6iar al tuturor domeniilor, 'n func"ie de distinc"ia general F larg A detaliat. Ctilizatorul oate considera c unele domenii sunt constituite numai din activit"i $la toate nivelele de detaliu%, iar altele numai din artici are. &e e,em lu, d3442 0ersul t#r# oate fi conce ut ca o activitate, 'n tim ce d344 &e lasarea oate fi rivit ca artici are. :,ist dou modalit"i 'n care se oate folosi aceast abordare) $a% fie c nu e,ist Tsu ra uneri/, adic dac un element este activitate, atunci nu va mai fi i artici are- sau $b% ot e,ista su ra uneri, devreme ce unii utilizatori ar utea s utilizeze lista com let entru activit"i i doar titlurile mari entru artici are. Codificarea pentru aceast structur (semntoare cu o "iunea $1% sau o "iunea $2%. 304 tilizarea acelora-i do/enii atFt *entru activit+,i, cFt -i *entru *artici*are, cu o su*ra*unere total+ a do/eniilor

La aceast o "iune, toate domeniile din lista de (ctivit"i i Partici are ot fi considerate at#t activit"i, c#t i artici are. Fiecare categorie oate fi inter retat ca func"ionare individual $activitate% sau func"ionare social $ artici are%. &e e,em lu, d**2 @orbirea oate fi vzut at#t ca o activitate, c#t i ca artici are. O ersoan care nu are corzi vocale oate vorbi cu ajutorul unui a arat. Conform evalurilor fcute e baza calificativelor de ca acitate i erforman", aceast ersoan oate fi codificat du cum urmeaz) .rimul calificativ &ificultate moderat 'n erforman" $ oate din cauza unor factori conte,tuali cum ar fi stresul ersonal sau al altor ersoane, atitudinile altora% [ 2 >l doilea calificativ &ificultate sever 'n ca acitate fr dis ozitiv de s rijin >l treilea calificativ Coar dificultate 'n ca acitate cu dis ozitiv de s rijin [ * [ 1

221

.n conformitate cu matricea de informa"ii CIF, situa"ia acestei ersoane ar trebui s fie codificat du cum urmeaz) d**2.2*1 Conform o "iunii $3%, s+ar utea codifica i 'n felul urmtor) a**2.2*1 **2.2 La o "iunea $3%, c#nd se utilizeaz at#t calificative de erforman", c#t i de ca acitate, 'n matricea de informa"ii CIF e,ist dou valori entru aceeai csu") una entru activit"i, i alta entru artici are. &ac aceste valori sunt identice, atunci nu e,ist nici un conflict, doar redundan". 5otui, 'n cazul 'n care valorile difer, utilizatorii trebuie s elaboreze o regul de decizie cu rivire la codificarea entru matricea de informa"ii, deoarece stilul oficial de codificare al O0! are urmtoarea form) d categoria Y Yc (ceast redundan" ar utea fi evitat, de e,em lu, dac se consider calificativul de ca acitate ca activitate, iar calificativul de erforman" ca artici are. O alt osibilitate ar fi elaborarea unor calificative su limentare entru artici are care s reueasc s sur rind Tim licarea 'n situa"iile de via"/. !e consider c, odat cu utilizarea continu a CIF i generarea de noi date em irice, se vor acumula suficiente date entru a arta care dintre o "iunile de mai sus sunt referate de diferi"i utilizatori ai clasificrii. Cercetrile em irice vor duce de asemenea la o mai clar o era"ionalizare a no"iunilor de activit"i i artici are. !e ot str#nge date cu rivire la modul 'n care sunt folosite aceste no"iuni 'n diferite conte,te, 'n diferite "ri, recum i 'n diferite sco uri, care vor face osibil revizuirea 'n cunotin" de cauz a acestei sc6eme 'n viitor.

222

"neCa 0

#Ce/*le de cazuri
:,em lele de mai jos descriu situa"ii 'n care conce tele CIF au fost a licate la diferite cazuri. !e s er c ele vor fi de folos utilizatorilor 'n 'n"elegerea sco urilor urmrite i a modalit"ii de a licare a conce telor din clasificarea de baz. Pentru detalii su limentare, v rugm s consulta"i manualele i cursurile O0!.

"fectare care nu duce la li/itarea ca*acit+,ii -i nu genereaz+ *roble/e de *erfor/an,+

Cn co il se nate cu o ung6ie li s la un deget de la o m#n. (ceast malforma"ie este o afectare de structur, dar ea nu afecteaz func"ia m#inii co ilului sau ceea ce oate face co ilul cu m#na res ectiv, deci nu e,ist nici o limitare a ca acit"ii co ilului 'n cauz. &e asemenea, nu e,ist robabil nici robleme de erforman" care ar utea fi rovocate de aceast malforma"ie A co ilul se oate juca cu al"i co ii fr ca acetia s r#d de el sau s+l e,clud de la joac. Prin urmare, co ilul nu sufer de o limitare a ca acit"ii sau de robleme de erforman".

"fectare care nu duce la li/itarea ca*acit+,ii, ;ns+ genereaz+ *roble/e de *erfor/an,+

Cn co il diabetic sufer de o afectare func"ional) ancreasul su nu func"ioneaz 'n mod adecvat i nu roduce insulin. &iabetul oate fi "inut sub control rin administrarea unei medica"ii, mai e,act a insulinei. (tunci c#nd func"iile cor ului $nivelele de insulin% sunt "inute sub control, nu e,ist limitri ale ca acit"ii asociate cu deficien"a. 5otui, co ilul care sufer de diabet se va confrunta cu o roblem de erforman" 'n situa"ia 'n care dorete s+i etreac tim ul cu rietenii sau colegii, mai ales atunci c#nd e vorba de m#ncare, entru c co ilul trebuie s+i limiteze a ortul de za6r. Li sa unor feluri de m#ncare adecvate ar crea un obstacol. Prin urmare, co ilul nu va mai utea frecventa mediul curent dac nu se iau msuri entru asigurarea alimentelor adecvate, c6iar dac acesta nu sufer de limitarea ca acit"ii. Cn alt e,em lu ar utea fi acela al unei ersoane care are manifestri de vitiligo e fa", fr s acuze vreo alt suferin" fizic. (ceast roblem cosmetic nu roduce limitri ale ca acit"ii. 5otui, oate c individul res ectiv triete 'ntr+un mediu 'n care vitiligo este confundat cu le ra, i deci considerat a fi contagios. Prin urmare, 'n mediul curent al ersoanei aceast atitudine negativ este un obstacol de mediu care conduce la im ortante robleme de erforman" 'n interac"iunile cu alte ersoane.

22*

"fectari care conduc la li/it+ri ale ca*acit+,ii -i 2 ;n func,ie de ;/*reGur+ri genereaz+ sau nu *roble/e de *erfor/an,+
O varia"ie semnificativ 'n dezvoltarea intelectual re rezint o afectare mental. (ceasta oate duce la o limitare a variet"ii ca acit"ilor ersoanei 'n cauz. Pot e,ista 'ns i Factori ambientali care s afecteze nivelul erforman"ei individului 'n diferite domenii. &e e,em lu, un co il cu o astfel de afectare mental nu va sesiza rea multe dezavantaje 'ntr+un mediu 'n care ate trile nu sunt foarte mari fa" de o ula"ia general, i unde co ilul are de 'nde linit o serie de sarcini sim le, re etitive, dar necesare. .n acest mediu, co ilul se va descurca bine 'n diferite situa"ii de via". Cn co il asemntor care crete 'ntr+un mediu al concuren"ei i al ate trilor foarte mari la coal se oate confrunta cu mai multe robleme de erforman" 'n diferite situa"ii de via" dec#t rimul co il. (cest e,em lu de caz subliniaz dou as ecte. Primul este acela c norma sau standardul de o ula"ie cu care se com ar func"ionarea unui individ trebuie s cores und cu mediul curent 'n care triete de fa t individul. (l doilea este c rezen"a sau absen"a factorilor de mediu oate avea fie un efect de facilitare, fie unul de obstaculare a func"ionrii.

"fectare anterioar+ care nu *rovoac+ li/it+ri ale ca*acit+,ii, dar continu+ s+ *rovoace *roble/e de *erfor/an,+
O ersoan care i+a revenit dintr+o si6oz, 'ns care continu s oarte stigmatul de a fi fost Tbolnav si6ic/, se oate confrunta cu robleme de erforman" 'n gsirea unui loc de munc sau 'n interac"iunile inter ersonale, din cauza atitudinii negative a oamenilor din mediul su. Im licarea ersoanei la locul de munc i 'n via"a social este rin urmare limitat.

Diferite afectari -i li/it+ri de ca*acitate care conduc la *roble/e si/ilare de *erfor/an,+

!e oate 'nt#m la ca o ersoan s nu fie angajat 'ntr+un anumit loc de munc deoarece se consider c, dat fiind gradul de severitate al afectarii sale $tetra legie%, nu ar fi ca abil s e,ecute anumite sarcini de lucru $de e,. utilizarea unui calculator cu tastatur manual%. Locul de munc nu dis une de ada trile necesare entru a facilita realizarea acestor sarcini de lucru de ctre ersoana 'n cauz $de e,. un soft care func"ioneaz e baz de comenzi vocale i 'nlocuiete tastatura manual%. O alt ersoan cu o form mai u"in sever de tetra legie oate avea ca acitatea de a e,ecuta sarcinile de lucru necesare, dar s+ar utea s nu fie angajat din cauz c s+a com letat cota de angajare cu ersoane cu dizabilit"i. O a treia ersoan care are ca acitate de a e,ecuta activit"ile necesare la locul de munc ar utea s nu fie angajat sufer de o limitare a activit"ii care este atenuat rin utilizarea unui scaun cu rotile, dei locul de munc nu este accesibil entru scaunele cu rotile. .n sf#rit, o ersoan care folosete scaunul cu rotile oate fi angajat 'n locul de munc res ectiv, dis une de ca acitatea de a e,ecuta sarcinile de lucru i de fa t le i e,ecut 'n tim ul muncii. 5otui, 223

ersoana 'n cauz s+ar utea confrunta cu unele robleme 'n erforman"a din domeniul interac"iunii cu colegii de serviciu, deoarece nu oate s ajung 'n s a"iile de odi6n din cadrul unit"ii. (ceast roblem de erforman" 'n stabilirea unor rela"ii cu alte ersoane la locul de munc oate 'm iedica accesul la osibilit"ile de romovare. 5oate cele atru ersoane se confrunt cu robleme de erforman" la locul de munc din cauza diferi"ilor Factori ambientali care sunt un obstacol din cauza roblemei sau afectarii de care sufer. Pentru rima ersoan, obstacolele de mediu se refereau la li sa unor ada tri la locul de munc i robabil la atitudinile negative. ( doua ersoan se confrunta cu atitudinile negative cu rivire la angajarea ersoanelor cu dizabilit"i. ( treia ersoan avea de a face cu li sa de accesibilitate a mediului construit, iar ultima cu atitudinile negative cu rivire la dizabilitate 'n general.

Sus*iciunea eCisten,ei unei deficien,e duce la *roble/e grave de *erfor/an,+, f+r+ li/it+ri ale ca*acit+,ii
O ersoan lucreaz cu acien"i bolnavi de !I&(. Persoane este de altfel sntoas, 'ns trebuie s se su un eriodic testrii 7I@. Du sufer de nici o limitare a ca acit"ii. .n ciuda acestui fa t, cei care 'l cunosc 'l sus ecteaz c a dob#ndit virusul i 'l evit. (ceasta duce la robleme foarte mari 'n erforman"a ersoanei 'n interac"iunile sociale i din cadrul comunit"ii, din via"a social i civic. Im licarea sa este limitat din cauza atitudinilor negative ado tate de oamenii din mediul su.

"fectari care ;n *rezent nu sunt cu*rinse ;n clasificarea CIF, care duc la *roble/e de *erfor/an,+
O ersoan i+a ierdut mama, care a decedat din cauza unui cancer mamar. Persoana are 34 de ani i a artici at recent la o testare voluntar, desco erind c este urttoarea codului genetic care o e, une riscului de cancer mamar. Du are robleme legate de func"iile sau structura cor ului, nu sufer de limitri ale ca acit"ii, 'ns societatea de asigurri refuz s+i 'nc6eie o asigurare de via" din cauza riscului ridicat de cancer mamar. Im licarea sa 'n domeniul 'ngrijirii snt"ii ro rii este limitat din cauza oliticii societ"ii de asigurri. Alte e(emple Cn biat 'n v#rst de 12 ani este trimis la un logo ed cu diagnosticul de trimitere de Tb#lb#ial/. .n tim ul e,aminrii, se identific anumite robleme de discontinuitate 'n vorbire, accelera"ii inter+ i intra+verbale, robleme de sincronizare a micrilor cu vorbirea i un ritm necores unztor al vorbirii $afectari%. Co ilul are robleme la coal la cititul cu voce tare i 'n conversa"ii $limitri ale ca acit"ii%. .n tim ul discu"iilor de gru , nu ia nici o ini"iativ de a se angaja 'n discu"ii, dei ar dori s+o fac $ roblem de erforman" 'n domeniul conversa"iei cu alte ersoane%. Im licarea acestui biat 'n conversa"ie este limitat atunci c#nd se afl 'n mijlocul unui gru , din cauza normelor i racticilor sociale cu rivire la desfurarea ordonat a conversa"iilor. O femeie 'n v#rst de 32 de ani care a suferit o lovitur a gatului cu atru luni 'n urm acuz dureri 'n zona cervical, migrene uternice, ame"eal, reducerea uterii musculare i an,ietate $afectari%. Ca acitatea sa de a se de lasa, a gti, a face cur"enie, a folosi calculatorul i a conduce maina sunt 224

limitate $limitri ale ca acit"ii%. .n consultare cu medicul su, au czut de acord ca robleme s scad 'n intensitate 'nainte de a se 'ntoarce la vec6iul loc de munc cu rogram fi, de 9 ore $ robleme de erforman" 'n domeniul locului de munc%. &ac oliticile de la locul de munc din mediul ei curent ar face osibil rogramul de lucru fle,ibil, i i+ar ermite s+i ia o auz c#nd sim tomele se agraveaz foarte mult, sau ar utea lucra acas, im licarea sa 'n domeniul angajrii 'ntr+un loc de munc s+ar 'mbunt"i.

22B

"neCa 6

CIF -i *ersoanele cu dizabilit+,i

.nc de la ini"ierea sa, rocesul de revizuire a CIF a beneficiat de informa"iile furnizate de ersoanele cu dizabilit"i i de organiza"ii care re rezint aceste ersoane. Organiza"ia Interna"ional a Persoanelor cu &izabilit"i $&isabled Peo les? International% 'n mod deosebit i+a oferit tim ul i energia entru rocesul de revizuire, iar CIF reflect aceste contribu"ii im ortante. O0! recunoate im ortan"a artici rii lenare a ersoanelor cu dizabilit"i i a organiza"iilor acestora la revizuirea unei clasificri a func"ionrii i dizabilit"ii. Fiind o clasificare, CIF va servi dre t baz at#t entru evaluarea, c#t i entru msurarea dizabilit"ii 'n numeroase conte,te tiin"ifice, clinice, administrative i de olitici sociale. Ca atare, este im ortant s se veg6eze ca CIF s nu fie utilizat 'n mod necores unztor, 'ntr+un mod care oate afecta interesele ersoanelor cu dizabilit"i $vezi ;6idul :tic de la (ne,a B%. .n mod deosebit, O0! recunoate c, 'n ciuda eforturilor de use de toat lumea, c6iar termenii utiliza"i 'n clasificare s fie stigmatizan"i i s un etic6ete. Ca reac"ie la aceast roblem, 'nc de la 'nce utul rocesului de revizuire s+a luat decizia de a se renun"a 'n totalitate la termenul de T6andica / A din cauza conota"iilor sale eiorative din limba englez A i de a nu se utiliza termenul de Tdizabilitate/ ca denumirea unei com onente, ci 'n calitate de termen general sau global. 0ai rm#ne 'ns nerezolvat roblema modului 'n care se face referire la ersoanele care sufer de o anumit limitare sau restric"ie func"ional. .n CIF, termenul de Tdizabilitate/ este utilizat entru a desemna un fenomen multidimensional care rezult din interac"iunea dintre oameni i mediul lor fizic i social. &intr+o serie de motive, atunci c#nd se refer la ersoane, unii refer s utilizeze termenul de T ersoane cu dizabilit"i/, 'n tim ce al"ii refer T ersoane dizabilitate/. (v#nd 'n vedere aceast divergen", O0! nu are la dis ozi"ie o ractic universal e care s+o ado te, i nici nu oate ado ta 'n mod rigid una dintre abordri. .n sc6imb, O0! confirm rinci iul im ortant ca oamenii s aib dre tul de a fi numi"i cum doresc ei. :ste im ortant de subliniat i fa tul c CIF nu este 'n nici un caz o clasificare a oamenilor. este o clasificare a trsturilor de sntate ale ersoanelor 'n conte,tul situa"iilor individuale de via" ale acestora i a efectelor mediului. &izabilitatea este rodus de interac"iunea dintre trsturile de sntate i factorii conte,tuali. (a st#nd lucrurile, indivizii nu trebuie s fie redui la, sau caracteriza"i e,clusiv din ers ectiva afectarilor, limitrilor 'n activitate sau restric"iilor 'n artici are cu care se confrunt. &e e,em lu, 'n loc s foloseasc termenul de T ersoan 6andica at mental/, clasificarea utilizeaz e, resia T ersoan cu o roblem de 'nv"are/. CIF asigur aceast abordare evit#nd s fac referire la o ersoan cu termenul care se refer la o roblem de sntate sau o dizabilitate, i folosind termeni neutri, dac nu ozitivi, i un limbaj foarte concret. Pentru a elimina 'n continuare roblema legitim care se une 'n legtur cu etic6etarea sistematic a oamenilor, categoriile CIF sunt e, rimate 'ntr+un mod neutru care s evite utilizarea unor termeni de reciativi, a unor stigmatizri sau a unor conota"ii ne otrivite. (ceast abordare aduce 'ns cu sine roblema a ceea ce s+ar utea numi Tsalubrizarea termenilor/. (tributele negative legate de roblema de sntate a unei ersoane i de modul 'n care al"ii reac"ioneaz la aceasta sunt inde endente de 22E

termenii utiliza"i 'n definirea conditiei de sntate. Oricum i+am s une unei dizabilit"i, ea continu s e,iste, fie c i se a lic sau nu etic6ete. Problema nu este doar una de natur lingvistic, ci mai ales una care "ine de atitudinile altor indivizi i a societ"ii 'nsi fa" de dizabilitate. (vem nevoie 'n rimul r#nd de con"inuturi, utilizri i clasificri corecte ale termenilor. O0! este angajat e calea continurii eforturilor de a asigura ca ersoanele cu dizabilit"i s dob#ndeasc mai mult for" ca rezultat al acestei clasificri i evaluri, i nu s fie li site de dre turi i su use discriminrii. !e s er c ersoanele cu dizabilit"i vor contribui ele 'nsele la utilizarea i dezvoltarea CIF 'n toate sectoarele. Ca cercettori, manageri i factori de decizie olitic, ersoanele cu dizabilit"i vor contribui la elaborarea unor rotocoale i instrumente care se bazeaz e clasificrile CIF. CIF servete de asemenea ca un uternic instrument entru sus"inerea acestei cauze 'n mod argumentat, e baz de dovezi concrete. Clasificarea furnizeaz date fiabile i com arabile care sus"in ideea sc6imbrii necesare. Ideea olitic du care dizabilitatea este 'n aceeai msur rovocat de obstacolele din mediu, c#t i de conditiile de sntate sau afectari va trebui s fie transformat, 'nt#i 'ntr+o agend de cercetare, i mai a oi 'n dovezi valabile i de 'ncredere. (ceste dovezi oate atrage du sine o adevrat sc6imbare social entru ersoanele cu dizabilit"i din toat lumea. (ctivitatea de sus"inere a cauzei ersoanelor cu dizabilit"i oate rimi un av#nt 'n urma utilizrii CIF. Ca rim sco al acestei activit"i, am men"iona necesitatea de a se identifica interven"iile care ot 'mbunt"i nivelul de artici are al ersoanelor cu dizabilit"i, iar CIF oate contribui la identificarea sursei rinci ale a T roblemei/, fie c este vorba de mediu, sub forma rezen"ei unui obstacol sau a absen"ei unui facilitator, de ca acitatea limitat a individului 'n sine sau de o combina"ie de factori. Prin intermediul acestei clarificri, interven"iile ot fi orientate 'n mod cores unztor, iar efectele lor asu ra nivelelor de artici are ot fi monitorizate i msurate. .n acest mod se ot atinge obiectivele concrete, bazate e dovezi i se ot romova sco urile globale ale activit"ii de sus"inere a acestei cauze.

229

"neCa :

GEid etic *entru utilizarea CIF

Orice instrument tiin"ific oate fi utilizat 'n mod necores unztor sau oate fi obiectul unui abuz. (r fi naiv s credem c un sistem de clasificare de ti ul CIF nu va fi utilizat niciodat 'n moduri care sunt duntoare entru anumite ersoane. &u cum am e, licat la (ne,a 4, rocesul de revizuire a ICI&7 a cu rins i ersoane cu dizabilit"i, recum i organiza"ii ale acestora, 'nc de la bun 'nce ut. Contribu"iile acestora au dus la modificri esen"iale 'n terminologia, con"inutul i structura CIF. (ceast ane, definete c#teva rinci ii morale de baz entru a licarea CIF. :ste evident c nici un astfel de g6id nu oate antici a din start toate situa"iile 'n care o clasificare, sau un alt instrument tiin"ific va fi utilizat 'n mod necores unztor, recum i fa tul c e,isten"a unui g6id 'n sine nu oate 'm iedica roducerea unor astfel de abuz. (cest document nu face nici el e,ce "ie de la regul. ! erm c, acord#nd aten"ie revederilor de mai jos, vom utea reduce riscul ca CIF s fie utilizat 'n modalit"i care nu acord res ectul cuvenit ersoanelor cu dizabilit"i sau 'i afecteaz e acetia.

)es*ect -i confiden,ialitate
$1% CIF se va folosi 'ntotdeauna 'n aa fel 'nc#t s se res ecte valoarea inerent i autonomia ersoanei. $2% CIF nu se va utiliza entru a+i etic6eta e oameni sau entru a+i identifica e,clusiv rin intermediul uneia sau mai multor categorii de dizabilit"i. $*% .n conte,t clinic, CIF se va utiliza 'n de lina cunotin" de cauz, cu coo erarea i consim"m#ntul ersoanelor ale cror nivele de func"ionare sunt clasificate. &ac limitele ca acit"ilor cognitive ale unei ersoane 'm iedic o astfel de im licare, sus"intorul individului trebuie s devin un artici ant activ la rocesul de clasificare. $3% Informa"iile codificate e baza CIF vor fi considerate ca informa"ii ersonale, i deci se vor su une regulilor cunoscute de confiden"ialitate adecvate entru modul 'n care se vor utiliza datele res ective.

tilizarea CIF ;n cadru clinic

$4% Ori de c#te ori este osibil, s ecialitii din clinic vor trebui s e, lice ersoanei sau sus"intorului ersoanei sco ul entru care se recurge la clasificarea CIF, i s 'i invite e acetia s formuleze 'ntrebri rin care s se stabileasc dac a licarea CIF este o metod adecvat entru a clasifica nivelele de func"ionare ale ersoanei res ective. $B% Ori de c#te ori este osibil, ersoanei al crei nivel de func"ionare este clasificat $sau sus"intorului su% va trebui s i se ofere ocazia de a artici a, i mai ales de a une sub semnul 'ntrebrii sau a confirma corectitudinea categoriilor utilizate sau a evalurilor realizate.

228

$E% &in cauz c deficien"a care se clasific este at#t rezultatul roblemei de sntate a ersoanei, recum i a conte,tului fizic i social 'n care triete ersoana, CIF va trebui s fie utilizat 'ntr+o ers ectiv 6olistic.

tilizarea social+ a infor/a,iilor ob,inute *rin a*licarea CIF

$9% Informa"iile ob"inute 'n urma a licrii CIF se vor utiliza, 'ntr+o msur c#t se oate de mare, cu colaborarea ersoanelor 'n cauz, entru a le 'mbunt"i osibilit"ile de alegere i a+i ajuta s+i coordoneze mai bine via"a. $8% Informa"iile CIF se vor utiliza entru elaborarea unor olitici sociale i stimularea unor sc6imbri de olitic rin care s se urmreasc stimularea i sus"inerea artici rii individuale. $12% Dici CIF, i nici toate informa"iile ob"inute 'n urma a licrii sale, nu se vor utiliza entru a nega dre turile 'ncet"enite ale anumitor ersoane sau gru uri, sau entru a limita 'n orice mod dre turile acestora la anumite beneficii. $11% Persoanele care sunt cu rinse 'n aceeai categorie din cadrul CIF ot totui s difere 'n multe feluri. Legile i reglementrile care se refer la clasificrile CIF nu trebuie s orneasc de la remisa c ar e,ista o omogenitate mai mare dec#t cea sur rins 'n clasificare, fiind necesar s asigure c ersoanele ale cror nivele de func"ionare sunt clasificate sunt tratate ca ersoane, 'n mod individual.

2*2

"neCa >

)ezu/at al *rocesului de revizuire

:laborarea ICI&7
.n 18E2, O0! a elaborat o sc6em reliminar cu rivire la consecin"ele bolilor. &u c#teva luni, s+a ro us o abordare mai cu rinztoare. Pro unerile res ective au fost fcute e baza a dou rinci ii im ortante) urma s se fac o distinc"ie clar 'ntre deficien"e i im ortan"a acestora, adic consecin"ele lor func"ionale i sociale, iar aceste as ecte variate sau a,e de date urmau s fie clasificate se arat rin intermediul mai multor numere diferite. .n esen", aceast abordare cu rindea o serie de clasificri distincte, c6iar dac aralele. (ceast situa"ie contrasta cu tradi"ia CI1, 'n cadre a,ele multi le $etiologie, anatomie, atologie, etc.% sunt integrate 'ntr+un sistem ierar6ic care sunt re rezentate rintr+ un singur numr. !+a studiat osibilitatea de a se asimila aceste ro uneri 'ntr+o sc6em com atibil cu structura care se gsea la baza structurii CI1. .n acelai tim , s+au fcut 'ncercri reliminare de a se sistematiza terminologia a licat la consecin"ele bolilor. (ceste sugestii au fost trimise s re consultare 'n mod neoficial 'n anul 18E* unui numr de ersoane, solicit#ndu+se ajutor mai ales din artea gru urilor im licate 'n mod deosebit 'n reabilitare. .n 18E3 s+au trimis s re consultare larg dou clasificri se arate, entru afectari i 6andica uri, iar dezbaterile au continuat. Observa"iile fcute au fost cola"ionate i s+au formulat ro unerile finale. (cestea au fost su use analizei Conferin"ei Interna"ionale entru cea de+a 8+a <evizuire a Clasificrii Interna"ionale a (fec"iunilor din octombrie 18E4. .n urma analizei clasificrilor, Conferin"a a recomandat ublicarea acestora entru a fi testate. .n mai 18EB, cea de+a 28+a (dunare 0ondial a !nt"ii a luat not de aceast recomandare i a ado tat rezolu"ia (0!28.*4, 'n care se a roba ublicarea, 'n sco ul testrii, a clasificrii su limentare a afectarilor i 6andica urilor, ca su liment, i nu arte integrant a Clasificrii Interna"ionale a (fec"iunilor. .n consecin", rima edi"ie a ICI&7 a fost ublicat 'n 1892. .n 188*, a fost reti rit cu un cuv#nt 'nainte su limentar.

.ri/ii *a-i *e calea revizuirii ICID=

.n 188*, s+a decis ini"ierea rocesului de revizuire a ICI&7. &ezideratele formulate cu rivire la versiunea revizuit, cunoscut rovizoriu ca ICI&7+2, au fost urmtoarele) s serveasc sco urilor multi le urmrite de diferite "ri, sectoare sau disci line ale asisten"ei medicales fie suficient de sim l entru a fi considerat de s ecialiti o descriere semnificativ a consecin"elor conditiilor de sntates fie util 'n ractic, adic entru identificarea nevoilor de asisten" i ada tarea rogramelor de interven"ie $de e,. revenire, reabilitare, ac"iuni sociale%-

2*1

s ofere o imagine coerent cu rivire la rocesele im licate 'n consecin"ele roblemelor de sntate, astfel 'nc#t s oat fi evaluat, 'nregistrat i abordat 'n mod obiectiv 'nsui rocesul de Tdizabilitare/, i nu doar dimensiunile bolilor F tulburrilor 'n cauzs fie sensibil la varia"iile culturale $s fie traductibil i a licabil 'n diferite culturi i sisteme de sntate%s fie utilizabil com lementar cu familia de clasificri O0!.

Ini"ial, Centrul de Colaborare Francez a rimit sarcina de a face o ro unere rivind sec"iunea de (fectari, recum i rivind as ectele legate de limbaj, vorbire i cele senzoriale. Centrul de Colaborare Olandez urma s ro un o revizuire a as ectelor de &izabilitate i locomotorii ale Clasificrii, i s regteasc o revizuire a literaturii de s ecialitate, 'n tim ce Centrul de Colaborare Dord+(merican urma s 'nainteze ro uneri entru sec"iune de 7andica . .n lus, dou ec6i e de lucru urmau s rezinte ro uneri cu rivire la as ectele de sntate mental i res ectiv roblemele rivind co iii. !+au 'nregistrat rogrese la reuniunea de revizuire ICI&7+2 care s+a organizat la ;eneva 'n 188B, i s+ a 'ntocmit un roiect (lfa care 'ncor ora diferitele ro uneri, desfur#ndu+se i un roiect ilot de testare. La reuniunea din 188B s+a 6otr#t ca toate centrele de colaborare i ec6i ele de lucru s se ocu e din acel moment de roiectul de document 'n 'ntregimea sa, i nu de domeniile e care le avuseser de revizuit anterior. &in mai 188B #n 'n februarie 188E, roiectul (lfa a fost trimis s re consultare mai multor centre de colaborare i ec6i e de lucru, iar observa"iile i sugestiile au fost centralizate la sediul central al O0!. &e asemenea, s+a trimis sub form de circular i o list de 'ntrebri de baz, care formulau rinci alele robleme legate de revizuire, entru a se facilita centralizarea observa"iilor. Pe arcursul rocesului de revizuire au fost su use dezbaterii urmtoarele teme) Clasificarea e trei nivele, adic (fectari, &izabilit"i i 7andica uri, s+a dovedit util i ar trebui s se streze. (r trebui avut 'n vederea includerea unor factori conte,tuali F de mediu, dei majoritatea ro unerilor s+au o rit 'n faza elaborrilor teoretice i a testrilor em irice. Inter+rela"iile dintre ( F & F 7 i rela"ia adecvat dintre aceste domenii au constituit de asemenea o tem de dezbatere. !+au formulat multe critici care s+au referit la modelul cauzal care a stat la baza versiunii din 1892 a ICI&7, la li sa de sc6imbare 'n tim , recum i la flu,ul unidirec"ional dins re afectare la dizabilitate i mai de arte la 6andica . Procesul de revizuire ro usese i unele re rezentri grafice alternative. ICI&7+1892 fusese dificil de utilizat. !+a considerat necesar sim lificarea acestuia entru a utea fi folosit cu mai mult uurin") revizia ar trebui s mearg mai degrab s re sim lificare, dec#t s re adugarea unor noi detalii. Factorii conte,tuali $e,terni A factorii de mediu F interni A factorii ersonali%) aceti factori, care constituiau com onentele majore ale rocesului de 6andica $du cum a fost conce tualizat 'n versiunea din 1892 a ICI&7%, ar trebui elabora"i ca sc6eme su limentare 'n cadrul ICI&7. 5otui, deoarece factorii sociali i fizici din mediu i rela"iile acestora cu (fectarile, &izabilit"ile i

2*2

7andica urile erau uternic de endente de cultur, ele nu trebuie s re rezinte o dimensiune se arat 'n cadrul ICI&7. 5otui, s+a considerat c e,isten"a unor clasificri ale factorilor de mediu s+ar utea dovedi util 'n analiza situa"iilor din fiecare "ar i 'n elaborarea unor solu"ii la nivel na"ional. (fectarile ar trebui s reflecte rogresele 'nregistrate e calea cunoaterii mecanismelor biologice fundamentale. ( licabilitatea cultural i universalitatea vor trebui s constituie sco uri majore. :laborarea unor materiale entru instruire i rezentare a constituit de asemenea un sco im ortant urmrit 'n rocesul de revizuire.

ICID=22, *roiectele %eta21 -i %eta22

.n martie 188E, s+a dat ublicit"ii versiunea 1eta+1, care 'ncor ora ro unerile adunate e arcursul anilor anteriori. (cest roiect a fost rezentat la reuniunea de revizuire a ICI&7 din a rilie 188E. &u 'nglobarea deciziilor luate la reuniune, 'n iunie 188E versiunea ICI&7+2 1eta+1 a fost trimis s re testare e teren. Pe baza datelor culese 'n tim ul testrii e teren a versiunii 1eta+1 i a informa"iilor rovenite i din alte surse, 'n erioada ianuarie A a rilie 1888 s+a redactat versiunea 1eta+ 2. (ceast form a documentului a fost rezentat i dezbtut la reuniunea anual a ICI&7+2 de la Londra, 'n a rilie 1888. &u 'nglobarea deciziilor ado tate la reuniune, versiunea 1eta+2 a fost multi licat i trimis e teren entru testare 'n iulie 1888.

$est+rile *e teren
5estrile e teren ale versiunii 1eta+1 au avut loc 'n erioada iunie 188E A decembrie 1889, iar ale versiunii 1eta+2 'ntre iulie 1888 A se tembrie 2222. 5estele din teren au stimulat cea mai larg artici are din artea statelor membre O0! i din artea diferitelor disci line i sectoare, cum ar fi asigurrile de sntate, asigurrile sociale, for"a de munc, 'nv"m#ntul, recum i alte gru uri angajate 'n clasificarea roblemelor de sntate $i care utilizeaz Clasificarea Interna"ional a 1olilor, Clasificarea (sistentelor 0edicale, recum i Clasificarea Interna"ional !tandard a :duca"iei A I!C:&%. !co ul a fost crearea unui consens, rin intermediul unor defini"ii o era"ionale clare. 5estele din teren au constituit un roces continuu de elaborare, consultare, formulare de reac"ii, actualizare i testare. .n cadrul testrilor versiunilor 1eta+1 i 1eta+2, s+au desfurat urmtoarele studii) traducere i evaluare lingvisticevaluarea item+ilorreac"ii la 'ntrebrile fundamentale din artea unor conferin"e de consens i ersoane-

2**

reac"ii din artea unor organiza"ii i ersoanetestarea o "iunilorfezabilitatea i fiabilitatea evalurilor de caz $'n direct sau rezumate de caz%altele $de e,em lu studii focus gru %

5estarea s+a concentrat asu ra as ectelor transculturale i multisectoriale. .n rocesele de testare s+au im licat este 42 de "ri i 1922 de s ecialiti, 'ntocmindu+se ra oarte se arate des re fiecare roces.

ICID=22 &ersiunea *re2final+

Pe baza datelor ob"inute 'n urma testrii e teren a versiunii 1eta+2, i 'n consultare cu centrele de colaborare i cu Comitetul de :, er"i rivind 0surarea i Clasificarea al O0!, 'n octombrie 2222 s+a redactat versiunea re+final a ICI&7+2. (ceast form a documentului a fost rezentat la o reuniune de revizuire 'n noiembrie 2222. .n urma 'nglobrii recomandrilor formulate la reuniune, versiunea re+final a ICI&7+2 $decembrie 2222% a fost 'naintat Comitetului :,ecutiv al O0! 'n ianuarie 2221. Proiectul final al ICI&7+2 a fost a oi rezentat la cea de+a 43+a (dunare 0ondial a !nt"ii 'n mai 2221.

"vizarea versiunii finale

.n urma dezbaterii formei finale a documentului, sub denumirea de Clasificare Interna"ional a Func"ionrii, &izabilit"ii i !nt"ii, !esiunea O0! a avizat noua clasificare rin rezolu"ia =7(43.21 din 22 mai 2221. <edm 'n cele ce urmeaz te,tul acestei rezolu"ii) Cea de+a 43+a !esiune 0ondial a !nt"ii, *. (@IS:(SP edi"ia a doua a Clasificrii Interna"ionale a (fectarilor, &izabilit"ilor i 7andica urilor $ICI&7%, sub denumirea de Clasificare Interna"ional a Func"ionrii, &izabilit"ii i !nt"ii, la care se va face referire 'n continuare cu forma rescurtat CIF3. C7:(0P statele membre s utilizeze CIF 'n cercetare, su raveg6ere i ra ortare, du caz, "in#nd cont de situa"iile s ecifice din statele membre i, mai ales, av#nd 'n vedere osibilele revizuiri viitoare4. !OLICI5P &irectorului ;eneral s asigure s rijin entru statele membre, la cererea acestora, entru utilizarea CIF.

2*3

"neCa ?

Direc,ii viitoare *entru CIF

Ctilizarea CIF va de inde 'n mare msur de utilitatea sa ractic, de msura 'n care ea oate servi ca un instrument de msurare a erforman"elor serviciilor de sntate rin intermediul unor indicatori baza"i e rezultatele 'nregistrate la consumatorii acestor servicii, recum i de gradul 'n care se oate a lica la diferite culturi, astfel 'nc#t s se oat realiza com ara"ii la nivel interna"ional entru identificarea nevoilor i resurselor entru lanificare i cercetare. CIF nu este 'n mod direct un instrument olitic. Ctilizarea sa 'ns oate contribui 'n mod ozitiv la stabilirea oliticilor, rin furnizarea unor informa"ii care ajut la definirea oliticii 'n domeniul snt"ii, la romovarea anselor egale entru toat lumea, recum i la sus"inerea lu tei 'm otriva discriminrii e motive de dizabilitate.

&ersiunile CIF
(v#nd 'n vedere nevoile diferite ale diferitelor ti uri de utilizatori, CIF se va rezenta 'n numeroase formate i versiuni) Clasificarea principal Cele dou r"i i com onentele acestora din cadrul CIF sunt rezentate 'n dou versiuni entru a veni 'nt#m inarea nevoii diferite de detaliere a diferitelor categorii de utilizatori) Prima versiune este versiunea complet (detaliat' care con"ine toate nivelele de clasificare i ermite 8888 categorii e com onent. 5otui, 'n ractic s+a utilizat un numr mult mai mic de categorii. Categoriile din versiunea com let ot fi agregate 'ntr+o versiune mai scurt, atunci c#nd se solicit informa"ii rezumative. ( doua versiune este versiunea scurt (concis' care con"ine dou nivele de categorii entru fiecare com onent i domeniu. !e ofer i defini"ii ale termenilor, recum i termenii inclui i e,clui din aceste defini"ii. >daptrile specifice $a% @ersiunile entru utilizare clinic) aceste versiuni vor de inde de utilizarea CIF 'n diverse c#m uri de a licare clinic $de e,. tera ia ocu a"ional%. :le se vor baza e volumul rinci al de codificare i terminologie- totui, ele vor furniza i detalii su limentare cum ar fi g6idul de evaluare sau descrierile clinice. &e asemenea, ele ot fi rearanjate entru diferite disci line $reabilitare, sntate mental, etc.%. $b% @ersiunile entru cercetare) 'n mod asemntor cu versiunile clinice, aceste versiuni vor rs unde la nevoile s ecifice de cercetare i vor furniza defini"ii o era"ionale e,act entru evaluarea conditiilor de sntate.

2*4

"ctivitatea viitoare
&at fiind multitudinea de utilizri i nevoi rivind CIF, este im ortant s remarcm fa tul c O0! i centrele sale de colaborare continu s lucreze 'n vederea satisfacerii acestor nevoi. CIF este ro rietatea tuturor utilizatorilor si. :ste singurul instrument de acest fel acce tat la scar interna"ional. !co ul su este de a se ob"ine informa"ii mai bune cu rivire la fenomenele de dizabilitate i la func"ionare, i de a se ajunge la un larg consens interna"ional. Pentru ca CIF s fie recunoscut de diferite comunit"i na"ionale i interna"ionale, O0! s+a strduit ca aceasta s fie rietenoas entru utilizator i com atibil cu rocesele de standardizare, cum ar fi cele formulate de Organiza"ia Interna"ional entru !tandardizare $I!O%. &irec"iile osibile de dezvoltare i a licare a CIF 'n viitor ot fi rezumate du cum urmeaz) romovarea utilizrii CIF la nivel de "ar entru crearea unor baze de date na"ionalestabilirea unui set i a unui cadru de date interna"ional entru a face osibil realizarea com ara"iilor interna"ionaleidentificarea unor algoritmi rivind eligibilitatea entru beneficiile sociale i ensiistudierea dizabilit"ii i func"ionrii membrilor de familie $de e,em lu un studiu al dizabilit"ii unor ter"i rovocate de roblemele de sntate ale ersoanelor im ortante entru acetia din familie%elaborarea unui com onente de Factori Personalielaborarea unor instrumente de evaluare entru identificare i msurare-2* elaborarea unor defini"ii o era"ionale e,acte entru categorii 'n sco ul cercetriiasigurarea unor a lica"ii ractice rin intermediul com uterizrii i al formularelor de 'nregistrare a cazurilorstabilirea unor legturi cu conce tele din domeniul calit"ii vie"ii i msurarea bunstrii subiective-23

2*

Instrumentele de evaluare legate de CIF se afl 'n curs de elaborare de ctre O0!, 'n vederea asigurrii a licabilit"ii lor 'n diferite culturi. !e testeaz fiabilitatea i valabilitatea acestora. Instrumentele de evaluare vor avea trei forme) o versiune scurt entru filtrarea F identificarea cazurilor- o versiune entru utilizarea cotidian de ctre ersonalul de 'ngrijire- i o versiune lung entru cercetare. (ceste instrumente se vor utea ob"ine de la O0!. 23 Legturile cu calitatea vie"ii) este im ortant s e,iste o com atibilitate conce tual 'ntre Tcalitatea vie"ii/ i conce tele din domeniul dizabilit"ii. Calitatea vie"ii se refer 'ns la ceea ce Tsimt/ oamenii 'n legtur cu roblemele lor de sntate sau consecin"ele acestora- rin urmare este un conce t de Tbunstare subiectiv/. Pe de alt arte, conce tele rivind boala F dizabilitatea se refer la semnele obiective i e,teriorizate ale individului.

2*B

cercetare cu rivire la stabilirea tratamentului sau interven"iei cores unztoareromovarea utilizrii 'n cadrul unor studii tiin"ifice entru com ara"ia 'ntre diferite robleme de sntatecrearea unor centre de instruire i referin" CIF 'n toat lumeacontinuarea cercetrii cu rivire la factorii de mediu, entru a se ob"ine detaliile necesare 'n descrierea mediului standardizat i a celui curent.

2*E

"neCa B

.ro*uneri de cerin,e de date CIF *entru siste/e de infor/are sau studii *rivind s+n+tatea ideala -i /ini/a
Func,ii -i structuri ale cor*ului @ederea (uzul @orbire &igestie :,cre"ie la nivelul cor ului Fertilitatea (ctivitatea se,ual Pielea i desfigurarea <es ira"ia &urerea\ (fectul\ !omnul :nergia F vitalitatea Cogni"ia\ (ctivit"i i Partici are Comunicarea 0obilitatea\ &e,teritatea (uto+'ngrijirea\ (ctivit"ile obinuite\ <ela"iile inter ersonale Func"ionarea social 2 2 * 4 B B B 9 3 2 1 1 1 1 Ca*itol -i cod b212 + b222 b2*2 A b232 b*12 A b*32 b412 A b4*4 bB12 A bB*2 bB32 + bBE2 bB32 b912 A b9*2 b332 Ab3B2 b292 b142 A b192 b1*3 b1*2 b132, b133, b1B3 %locul sau categoria de clasificare @ederea i func"iile aferente (uzul i func"iile vestibulare @ocea i func"iile vorbirii Func"iile sistemului digestiv Func"iile urinare Func"iile genitale i de re roducere !ntatea genital i a re roducerii : iderma i structurile aferente Func"iile sistemului res irator &urerea Func"iile mentale s ecifice Func"iile mentale globale Func"iile mentale globale (ten"ia, memoria i func"iile cognitive de nivel su erior <ece tarea+ roducerea de comunicare &e lasarea i micarea 5rans ortarea, micarea i m#nuirea obiectelor (uto + 'ngrijirea @ia"a casnic- rinci alele arii ale vie"ii <ela"iile inter ersonale articulare @ia"a social i civic 'n comunitate

* 3 3 4 B i 9 E 8

d*12 Ad*34 d342 A d3B4 d3*2 Ad334 d412 A d4E2 dE*2 A dEE2 d812 A d8*2

\:lemente care candideaz entru o list minimal.

2*9