Sunteți pe pagina 1din 237

Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii Si Sanatatii

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ICF 2

Organizatia Mondiala a Sanatatii Geneva

ICF
Introducere

2 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

1. FUNDAMENTE
Prezenta lucrare contine Clasificarea internaional a funcionrii, dizabilitii i sntii, cunoscut sub denumirea de CIF1. Obiectivul general al Clasificrii CIF este de a oferi un limbaj standardizat i unitar, precum i un cadru general de descriere a strii de sntate i a celorlalte stri asociate strii de sntate. Sunt definite componentele sntii i cteva din componentele asociate strii de bine (cum sunt educaia i munca). De aceea, domeniile incluse n clasificaia CIF pot fi considerate deopotriv domenii de sntate ct i domenii asociate sntii. Aceste domenii sunt descrise din perspectiva corpului, individului i societatii i sunt grupate n dou liste principale: (1) Structuri i Funcii ale corpului, i (2) Activiti i Participare2. Ca i clasificare, CIF grupeaz anumite domenii3 n care se poate ncadra o anumit persoan aflat ntr-o anumit stare de sntate (de exemplu ce poate s fac sau s nu fac o persoan cu o anumit boal sau tulburare). Funcionarea este un termen general n care sunt incluse toate funciile, activitile i participarea corpului; similar dizabilitate este termenul general pentru afectari, limitri de activitate sau restricii de participare. De asemenea, CIF listeaz factorii ambientali (de mediu) care interacioneaz cu toate aceste sintagme. n acest fel, utilizatorul poate s alctuiasc un profil util privind funcionarea, dizabilitatea i sntatea unui individ, n mai multe domenii. CIF aparine familiei de clasificri internaionale alctuite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pentru a fi aplicate la diverse aspecte legate de sntate. Familia clasificarilor internaionale a OMS reprezint un cadru general de codificare a unei largi diversiti de informaii legate de sntate (de exemplu, diagnostic, funcionare i dizabilitate, motivul pentru care este necesar un contact cu serviciile de sanatate, etc.) i utilizeaz un limbaj unitar, standardizat, prin care se asigur o comunicare adecvat pe tema sntii i a ngrijirii sntii la nivel global, atunci cnd este abordat de diversele discipline sau tiine. Conform clasificrii internaionale a OMS, strile de sntate (bolile, tulburrile, traumatismele, etc.) sunt clasificate n principal in CIB (abreviere a Clasificarii Internaionale a Bolilor, rev.10)4, care furnizeaza un cadru etiologic. Funcionrile i dizabilitile asociate cu starea de sntate sunt clasificate n CIF. De aceea CIB i CIF sunt complementare5 iar utilizatorii sunt ncurajai s utilizeze ambele ramuri ale familiei
Textul reprezint o revizuire a Clasificrii internaionale a afectarilor, dizabilitilor i handicapurilor (ICIDH), publicat prima oar n 1980 de Organizaia Mondial a Sntii cu scop experimental. Experimentat sistematic i beneficiind de consultan internaional n ultimii 5 ani, clasificarea a fost adoptat i aprobat la data de 22 mai 2001 de cea de-a 24-a Sesiune General a OMS (prin Rezoluia WHA54.21) 2 Aceti termeni, care nlocuiesc termenii de afectare, dizabilitate i handicap utilizai anterior, lrgesc sfera de aplicare a clasificrii pentru a permite i descrierea unor experiene pozitive. Aceti termeni noi sunt definii n Introducere i detaliai n coninutul crii. Trebuie reinut c aceti termeni sunt utilizai cu anumite sensuri , care pot s fie diferite de sensul acestora n utilizarea lor curent. 3 Prin domeniu se nelege un set practic i cu o anume semnificaie de funcionri fiziologice, structuri anatomice, aciuni, sarcini sau arii de via. 4 Clasificare statistic internaional a bolilor i a problemelor de sntate asociate, rev. 10, Vol. 1-3, OMS, Geneva, 1992 1994. 5 Este foarte important s se identifice suprapunerile dintre CIB (rev. 10) i CIF. Ambele clasificri ncep cu sistemele organismului. Afectarile se refer la funciilei structurile corpului care sunt de obicei pri ale procesului de mbolnvire i, ca urmare sunt utilizate i n CIB (rev.10). Cu toate acestea sistemul CIB (rev.10) utilizeaz termenul de afectare (ca semne i simptome) ca fiind parte din constelaia ce reprezint o
1

3 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

clasificarilor internaionale OMS. Prin CIB (rev.10) se asigur un diagnostic al bolii, tulburrii sau altor stri de sntate, aceste informaii fiind mbogite cu datele suplimentare oferite de elementele de funcionare ale CIF6. Prin utilizarea att a informaiilor privind diagnosticul ct i celor referitoare la funcionare se poate ajunge la o imagine mai clar a strii de sntate a populaiei, care poate fi ulterior considerat i utilizat n procesul de luare a deciziilor. Familia clasificarilor internaionale OMS reprezint un instrument valoros pentru a descrie i a compara sntatea populaiilor n context global. Informaiile legate de moralitate (oferite prin clasificarea CIB- rev.10) i a consecintelor strii de sntate (furnizate de CIF) se pot combina pentru evaluarea generala a strii de sntate a populaiei, pentru a monitoriza starea de sntate a populaiei i pentru a vedea cum este acesta repartizat, dar i pentru a estima contribuiile pe care diversele cauze le pot avea asupra mortalitii i ratei de morbiditate. CIF nu mai este doar o clasificare a consecinelor unei boli (versiunea din 1980), ci devine o clasificare a componentelor sntii. Componentele sntii identific elementele constitutive ale sntii, n timp ce consecinele se concentreaz pe impactul sau pe rezultatul ulterior al bolilor sau al altor stri de sntate. Astfel, CIF se situeaz pe o poziie neutr n ceea ce privete etiologia, aa nct cercettorii, folosind metode tiinifice adecvate, pot deduce implicaiile cauzale. Similar, o astfel de abordare difer de abordarea pe baza factorilor de determinare a strii de sntate sau a factorilor de risc. Pentru a facilita studierea factorilor de risc, CIF cuprinde a list de factori de mediu care descriu contextul n care triesc indivizii.

boal sau, uneori, drept motiv pentru a se apela la servicii de sntate, n timp ce n sistemul CIF afectarile sunt utilizate cu sensul de probleme ale funcionrii i structurilor corpului asociate cu strile de sntate. 6 Dou persoane cu aceeai boal pot prezenta nivele de funcionare diferite, dup cum dou persoane cu acelai nivel de funcionare nu trebuie s aib neaprat aceeai stare de sntate. Din aceast cauz, prin utilizarea ambelor clasificri crete calitatea datelor utilizate n scop medical. Utilizarea clasificrii CIF nu trebuie s ocoleasc procedurile obinuite de diagnosticare. Pentru alte situaii, se poate utiliza doar clasificarea CIF.

4 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

2. OBIECTIVELE CIF
CIF este o clasificare care o diversitate de scopuri puse la dispoziia diverselor discipline i sectoare. Obiectivele sale specifice sunt prezentate pe scurt n cele ce urmeaz: Asigurarea unei baze tiinifice pentru nelegerea i studierea strii de sntate i a strilor asociate acesteia, a deznodamantului i a factorilor determinani; Stabilirea unui limbaj comun pentru a descrie starea de sntate i strile asociate acesteia cu scopul de a mbunti comunicarea dintre diferii utilizatori, cum ar fi lucrtori ai serviciilor de sntate, cercettori, cei care stabilesc politicile i marea mas, inclusiv persoanele cu dizabiliti; Realizarea unor comparaii intre state a datelor de sntate, a disciplinelor i serviciilor de ngrijiri medicale intr-o anumita perioada; Asigurarea unei scheme de codificare sistematice privind sistemele de informaii legate de sntate. Aceste obiective se inter-relaioneaz, mai ales pentru c necesitatea i utilizarea clasificrii CIF impune construirea unui sistem coerent i practic care s poat fi utilizat de diverii beneficiari ai politicilor de sntate, asigurrii calitii sntii i evalurii rezultatelor din diverse culturi.

2.1. Aplicaii ale CIF


nc de la publicarea versiunii experimentale din 1980, ICIDH (Clasificarea internaional a afectarilor, dizabilitilor i handicapurilor) a servit n diverse scopuri, ntre care: Ca instrument statistic pentru colectarea i nregistrarea de date (de exemplu n studiile i n sondajele demografice sau n managementul sistemelor informaionale); Ca instrument de cercetare pentru a evalua i msura rezultate, calitatea vieii sau factorii de mediu; Ca instrument de investigaie clinic n evaluarea nevoilor, adecvarea tratamentelor la anumite conditii, evaluarea profesional, reabilitare i evaluare a rezultatelor; Ca instrument de politic social pentru planificarea securitii sociale, sistemelor de compensaie, n conceperea i implementarea politicilor; Ca instrument de educaie n conceperea curriculum-ului, n sensibilizarea opiniei publice i n adoptarea unor aciuni; Avnd n vedere c CIF este o clasificare a strii de sntate i a strilor asociate acesteia, aceasta se poate aplica i n alte sectoare, ca de exemplu n asigurri, securitate social, securitatea muncii, educaie, economie, politic social i elaborarea legislaiei generale i n modificrile de mediu. Este acceptat ca una din clasificrile sociale ale Naiunilor

5 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Unite, fcnd trimiteri la i incorpornd Regulile Standard cu privire la egalizarea anselor persoanelor cu dizabiliti7. Astfel, CIF reprezint un instrument adecvat de implementare a drepturilor omului, aa cum sunt ele stipulate la nivel internaional i mandatate prin legislaiile naionale. CIF este util i adecvat unui spectru larg de aplicare, ca de exemplu, asigurrile sociale, evalurile din domeniul ngrijirii de sntate, sondajele demografice la nivel local, naional i internaional. CIF ofer acel cadru conceptual de informare, aplicabil la problemele personale de sntate, inclusiv la prevenirea mbolnvirii, la promovarea sntii i mbuntirea participrii prin eliminarea sau diminuarea obstacolelor i prin ncurajarea asigurrii de sprijin i factori de facilitare n plan social.

Regulile Standard cu privire la egalizarea anselor persoanelor cu dizabiliti Rezolutie adoptata de Adunarea General a ONU, sesiunea 48 din 28 decembrie 1993 (Hotrrea 48/96), New York, Departamentul de informaii al ONU.

6 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

3. CARACTERISTICILE CIF
Orice clasificare trebuie mai nti s defineasc ceea ce clasific, respectiv: sfera de cuprindere, sfera de aplicare, unitile de clasificare, organizarea i modul n care aceste elemente sunt structurate din punct de vedere al interconectrii dintre ele. n seciunile ce urmeaz sunt explicate principalele caracteristici ale CIF.

3.1. Sfera de cuprindere a CIF


CIF cuprinde toate aspectele sntii umane i unele din componentele adiacente acesteia care in de bunstare, componente care sunt descrise ca domenii de sntate i ca domenii asociate sntii8. Clasificarea se menine n contextul larg al sntii i nu acoper circumstanele care nu au legtur cu sntatea, cum ar fi cele determinate de factorii socio-economici. De exemplu, datorit faptului c oamenii aparin unei rase, unui sex, unei religii sau unor grupuri cu alte caracteristici socio-economice, se pot crea restricii n ceea ce privete ndeplinirea unor sarcini n mediul n care acetia triesc dar, conform clasificrii internaionale a funcionrii, aceste restricii de participare nu sunt legate de sntate. CIF nu se refer doar la persoanele cu dizabiliti: de fapt, CIF se refer la toi oamenii. Cu ajutorul CIF se poate descrie sntatea i strile asociate sntii asociate oricrei forme de sntate, deci CIF are o sfer de aplicare universal9.

3.2. Scopul CIF


CIF ofer o descriere a situaiilor legate de funcionarea uman i restriciile acesteia i servete drept cadru de organizare a acestor informaii. Informaiile sunt structurate n manier accesibil, ca sens i ca inter-relaionare. Prin CIF informaiile sunt organizate n dou pri. Partea 1 se ocup de Funcionare i Dizabilitate, iar Partea 2 acoper Factorii contextuali. Fiecare parte are dou componente: 1. Componentele Funcionrii i Dizabilitii Componenta Corp cuprinde, la rndul ei, dou clasificri : una referitoare la funciile sistemelor corpului i una la structurile corpului. n ambele clasificri, capitolele sunt organizate n conformitate cu sistemele corpului. Componenta Activiti i Participare acoper gama complet de domenii care denot aspecte ale funcionrii, att din punct de vedere individual, ct i social. 2. Componentele factorilor contextuali

Exemple de domenii de sntate: vz, auz, mers, nvare i memorie; exemple de domenii adiacente sntii: transport, educaie, interaciuni sociale. 9 Bickenbach JE, Chatterji EM, Ustun TB, Models of disablement, univeersalism and the ICIDH (Modele de dizabilitate, universalism i ICIDH), Social Science and Medicine, 1999, 48:1173 - 1187.

7 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Prima component a factorilor contextuali este o list a factorilor ambientali. Factorii de mediu au un impact asupra tuturor componentelor funcionrii i dizabilitii i sunt organizai, n manier succesiv, ncepnd de la mediul din imediata apropiere a individului, pn la mediul general. Factorii personali reprezint o component a factorilor contextuali dar acetia nu sunt detaliati n clasificarea CIF, datorit marilor variaii culturale i sociale asociate acestora. Componentele funcionrii i dizabilitii din Partea 1 a CIF se pot exprima n dou moduri. Pe de-o parte, pot fi utilizai pentru a indica nite probleme (de exemplu, afectarea, limitarea de activitate sau restricia de participare elemente descrise prin termenul de dizabilitate); sau, pe de alt parte, pot indica aspecte neutre, legate de sntate i de strile asociate acesteia elemente descrise prin termenul de funcionare). Aceste componente ale funcionrii i dizabilitii sunt interpretare cu ajutorul a patru constructe distincte, dar intercorelate. Cu aceste constructe sunt opereationalizate prin utilizarea de calificative. Funciile i structurile corpului pot fi interpretate cu ajutorul schimbrilor de la nivelul sistemelor fiziologice sau ale structurilor anatomice. n ceea ce privete componenta Activiti i Participare, exist dou concepte: capacitate i performan (vezi seciunea 4.2). Funcionarea i dizabilitatea unei persoane este vzut ca o interaciune dinamic10 ntre strile de sntate (boli, tulburri, afectari, traumatisme, etc.) i factorii contextuali. Dup cum s-a artat anterior, factorii contextuali cuprind att factori personali, ct i factori ambientali (de mediu). n clasificare este introdus o list cuprinztoare a factorilor de mediu ca i component esenial a CIF. Factorii de mediu interacioneaz cu toate celelalte componente ale funcionrii i dizabilitii. Intelesul de baz a componentei Factori de mediu este aceea de facilitare sau barare impactului caracteristicilor lumii fizice, sociale sau atitudinale.

3.3. Unitatea de clasificare


CIF clasific sntatea i strile asociate ale acesteia. De aceea, ca unitate de clasificare se folosesc categoriile din cadrul domeniilor de sntate i domeniilor asociate sntii. Ca urmare, este de reinut faptul c prin CIF nu sunt clasificate persoane, ci se descrie situaia fiecrei persoane ntr-o anumit zon din domeniul sntii sau al strilor asociate sntii. Mai mult, descrierea se face ntotdeauna n contextul factorilor de mediu i a factorilor personali.

3.4. Prezentarea CIF


CIF este prezentat n dou variante pentru a satisface cerinele diverilor utilizatori i pentru a se putea diferenia pe nivele de detalii. Varianta integral a CIF, respectiv, cea prezentat n volumul de fa, ofer o clasificare detaliat pe patru nivele. Aceste patru nivele pot fi agregate ntr-un sistem de clasificare de nivel superior, care cuprinde toate domeniile din cel de-al doilea nivel. Acest sistem pe dou nivele reprezint varianta prescurtat a CIF.

10

n funcie de utilizator, interaciunea poate fi considerat ca proces sau ca rezultat.

8 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

4. PRIVIRE GENERAL ASUPRA COMPONENTELOR CIF

DEFINIII11 n contextul sntii: Funciile corpului funcii fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihice) Structurile corpului - prile anatomice ale corpului (organe, membre i componentele acestora) Afectari probleme ale funciilor sau structurilor corpului cum sunt pierderile sau devierile semnificative Activitatea executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ Participarea implicarea n situaii de via Limitarea activitii dificulti pe care un individ le poate avea n a executa activiti. Restricii de participare probleme pe care un individ le poate ntmpina prin implicarea n situaii de via. Factori ambientali (de mediu) constituie mediul fizic, social i atitudinal n care triesc oamenii.

Aceti termeni sunt prezentai n general n Tabelul 1 i n termeni operaionali n seciunea 5.1. Dup cum este ilustrat n tabel 1:

CIF are dou pri, fiecare cu dou componente:


Partea 1. Funcionare i Dizabilitate (a) Funciile i Structurile Corpului (b) Activiti i participare Partea 2. Factori contextuali (c) Factori ambientali (de mediu) (d) Factori personali Fiecare component poate fi exprimat att n termeni pozitivi, ct i n termeni negativi. Fiecare component const din diverse domenii i, n cadrul fiecrui domeniu, din categorii care sunt unitile de clasificare. Sntatea i strile adiacente sntii unui individ pot fi evideniate prin alegerea corespunztoare a codului sau codurilor categoriei, la care apoi se adaug calificativele, care sunt nite coduri numerice ce
11

Vezi anexa 1, Aspecte taxonomice i terminologice

9 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

specific amplitudinea sau dimensiunile funcionrii sau dizabilitii din respectiva categorie, sau msura n care un factor ambiental este un element facilitant sau o barier in calea functionarii.

TABEL 1. Prezentare general a CIF


Partea 1: Funcionare i dizabilitate Partea 2: Factori contextuali

Componente

Funciile i structuri ale corpului

Activiti i participare

Factori de mediu

Factori personali

Domenii

Funciile corpului Structurile corpului

Arii de via (sarcini, aciuni)

Influene externe asupra funcionrii i dizabilitii

Influene interne asupra funcionrii i dizabilitii

Constructe

Schimbri ale funciunilor corpului (fiziologice) Schimbri ale structurilor corpului (anatomice)

Capacitate Executarea de sarcini ntr-un mediu standard Performan Executarea de sarcini n mediul curent

Facilitarea sau prevenirea impactului caracteristicilor realitii fizice, sociale i atitudinale

Impactul caracteristicilor personale

Aspect pozitiv

Integritate funcional i structural

Activiti Participare Elemente de facilitare Nu e cazul

Funcionare

Afectare Aspect Negativ

Limitare de activitate Restricie de participare

Bariere / obstacole

Nu e cazul

Dizabilitate

10 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

4.1. Funciile i structurile corpului i afectarile


Definiii: Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihologice) Structurile corpului sunt prile anatomice ale corpului, ca organele, membrele i componentele acestora. Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative. (1) Funciile i structurile corpului sunt clasificate n dou seciuni diferite. Aceste dou ncadrri sunt gndite pentru a fi folosite n paralel. De exemplu, funciile corpului cuprind simurile de baz, cum ar fi funcii ale vederii, corelate la nivel structural sub forma ochiului i a structurilor asociate acestuia. (2) Corp se refer la organismul uman ca ntreg; cuprinde, deci, i creierul i funciile acestuia, ca de exemplu mintea. Ca urmare, funciile mentale (sau psihice) sunt subsumate funciunilor corpului. (3) Funciile i structurile corpului sunt clasificate dup sistemele corpului; de aceea, structurile corpului nu sunt considerate ca fiind organe12. (4) Afectarile structurii implic o anormalitate, un defect, o pierdere sau alt deviaie semnificativ a structurilor corpului. Afectarile au fost conceptualizate n legtur cu ceea ce se cunoate din punct de vedere biologic la nivelul esuturilor i la nivel subcelular i molecular. Cu toate acestea, din motive practice, aceste nivele nu apar pe list13. Fundamentrile biologice ale afectarilor au orientat clasificarea i este posibil s mai existe posibiliti de extindere a acesteia la nivel celular i molecular. Pentru utilizatorii medicali, trebuie menionat c afectarile nu se identific cu patologia care st la baza lor, ci sunt manifestri ale acestei patologii. (5) Afectarile reprezint o deviere de la anumite standarde umane general acceptate n ceea ce privete statutul biomedical al corpului i funciunilor sale, iar definirea constituenilor este abordat n primul rnd de personale n msur (calificate) s judece funcionarea fizic i psihic n conformitate cu aceste standarde. (6) Afectarile pot fi temporare sau permanente; evolutive, regresive sau staionare; intermitente sau continue. Deviaia de la normele umane obinuite poate fi uoar sau sever i poate fluctua n timp. n descrierile urmtoare se vor prezenta aceste caracteristici, mai ales n forma lor codificat, cu ajutorul calificativelor corespunztoare punctului respectiv.

Dei nivelul organelor a fost menionat n versiunea ICIDH din 1980, definiia organului nu este foarte clar. Tradiional, ochiul i urechea sunt considerate organe; cu toate acestea, identificarea i definirea granielor este foarte dificil, acelai principiu aplicndu-se i extremitilor i organelor interne. CIF nlocuiete termenul de organ, care implic existena unei entiti sau uniti din cadrul corpului, cu termenul de structur a corpului. 13 Astfel, deficienele codificate folosind versiunea integral a CIF pot fi detectate i observate i de ceilali sau chiar de persoanele n cauz prin observare direct sau prin deducere din observaie.

12

11 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

(7) Afectarile nu sunt contingente etiologiei i nici modului n care acestea se dezvolt; de exemplu, pierderea vederii sau a unui membru poate fi consecina unei anomalii genetice sau a unui accident. Dar faptul c o afectare exist se datoreaz neaprat unei cauze; cu toate acestea, pentru a explica afectarea aprut, cauza poate s nu fie suficient. De asemeni, acolo unde exist o afectare, exist i o disfuncie a funciunilor sau structurilor corpului, dar aceast disfuncie poate fi legat de o serie de alte boli, tulburri sau stri fiziologice. (8) Afectarile pot fi o parte sau o form de expresie a unei stri de sntate dar nu indic n mod necesar c boala exist sau c respectivul pacient trebuie considerat bolnav. (9) Afectarile sunt, din punct de vedere al sferei de aplicare, mult mai largi i mult mai incluzive dect tulburrile i bolile; de exemplu, pierderea unui picior este o afectare care ine de anatomia corpului, fr a fi o tulburare sau o boal. (10) Afectarile pot atrage dup sine alte afectari; de exemplu, atrofierea unui muchi poate afecta funcionarea care ine de micare, funcionarea inimii sau poate avea consecine respiratorii iar afectarile percepiei pot fi legate de funcionarea gndirii. (11) Unele din categoriile incluse n componenta funcii i structuri ale corpului par s se suprapun cu unele din categoriile incluse n CIB (rev. 10), mai ales n ceea ce privete semnalmentele i simptoamele. Cu toate acestea, cele dou clasificri au scopuri diferite. Prin CIB (rev.10) sunt clasificate simptoamele, n capitole speciale pentru a documenta rata de mortalitate i utilizarea serviciilor, n timp ce CIF prezint aceste simptoame ca i parte component a funciunilor corpului, care pot fi utilizate pentru a preveni sau pentru a veni n ntmpinarea nevoilor pacientului. Dar, ceea ce este cel mai important, clasificarea funciunilor i structurilor corpului are ca scop utilizarea ei mpreun cu i alturi de categoriile din componenta Activiti i Participare. (12) Afectarile sunt clasificate n categorii adecvate pe baza utilizrii unor criterii de identificare bine definite (de exemplu, prezena sau absena conform unui nivel limit). Aceste criterii sunt aceleai i pentru componenta Funcii i structuri ale corpului. Acestea sunt: (a) pierderea sau lipsa; (b) reducerea; (c) adugare sau exces; (d) deviere. Dac exist o afectare, aceasta poate fi ncadrat pe o scal n funcie de severitatea acesteia, folosind calificativele generice indicate n CIF. (13) Factorii de mediu interacioneaz cu funciile corpului, cum ar fi interaciunea dintre calitate aerului i respiraie, lumin i vedere, sunete i auz, stimul de distragere i atenie, structura terenului i echilibru, temperatura mediului i reglarea temperaturii corpului.

12 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

4.2. Activiti i Participare / limitarea activitii i restriciile de participare


Definiii: Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. Participarea este implicarea ntr-o situaie de via. Limitare activitii reprezinta dificultile uni individ n a executa activiti. Restricii de participare sunt problemele pe care le poate ntmpina un individ prin implicarea n anumite situaii de via. (1) Domeniile componentei Activiti i Participare sunt indicate ntr-o singur list care acoper ntreaga gam a ariilor vieii (de la nvarea de baz sau observarea unor arii alctuite din mai multe elemente, cum ar fi relaii interpersonale sau relaiile de munc). Componenta poate fi utilizat pentru a desemna activiti (a) sau participare (b) sau ambele. Domeniile acestei componente sunt caracterizate prin dou calificative: performan i capacitate. De aceea, informaiile colectate din list rezult ntr-o matrice de date n care nu apar suprapuneri sau redundane (vezi Tabel 2 de mai jos).

Tabel 2 Activiti i participare: matrice informaional


Calificative Domenii d1 d2 d3 d4 d5 d6 d7 d8 d9 nvarea i aplicare cunotinelor Sarcini i solicitri generale Comunicare Mobilitate Autongrijire Viaa de familie Interaciuni i relaii interpersonale Arii majore de via Comunitate, via social i civil Capacitate Performan

(2) Calificativul performan descrie ceea ce face un individ n mediul su obinuit. Dar, pentru c mediul obinuit cuprinde i o relaionare social, prin performan se poate nelege i implicarea ntr-o situaie de via sau experiena trit de oameni n contextul real n care acetia triesb14. Acest context include factorii de mediu toate aspectele care in de realitatea fizic, social i atitudinal care pot fi codificate utiliznd componenta Factori de mediu. 13 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

(3) Calificativul capacitate descrie abilitatea unui individ de a executa o sarcin sau o aciune. Aceast construct urmrete s indice cel mai nalt nivel posibil de funcionare pe care-l poate atinge o persoan ntr-un anume domeniu, la un anumit moment dat. Pentru a evalua capacitatea deplin a unui individ, trebuie s se creeze un mediu standardizat care s neutralizeze diversele impacturi ale unor medii asupra capacitii individului. Acest mediu standardizat poate fi: (a) un mediu real utilizat n general pentru evaluarea capacitii n condiii de testare; sau (b) n cazul n care acesta nu este posibil, un mediu creat n care se consider c impactul este uniform. Acest din urm mediu creat se poate numi mediu uniform sau standard. Astfel, capacitatea va reflecta abilitatea individului adaptat la mediu. Aceast adaptare trebuie s fie la fel pentru toi oamenii din orice ar pentru a se putea realiza o comparaie intre tari. Caracteristicile unui mediu uniform sau standard pot fi codificate folosind clasificarea componentei Factori de mediu. Diferena dintre capacitate i performan reflect diferena dintre diversele impacturi ale mediilor obinuite sau uniforme, oferind astfel o orientare util privind intervenia asupra mediului respectiv pentru a mbunti performanele individului. (4) Att calificativele de capacitate i ct i cele de performan pot fi utilizate ulterior, cu sau fr mijloace ajuttoare sau asisten personal. Avnd n vedere c nici mijloacele ajuttoare, nici asistena personal nu elimin afectarile, acestea pot n schimb s elimine limitrile funcionrii n anumite domenii. Acest tip de codificare este util mai ales pentru a identifica ct de mult este limitat funcionarea individului n lipsa utilizrii respectivelor mijloace ajuttoare (vezi instruciunile de codificare din Anexa 2). (5) Dificultile sau problemele n aceste domenii pot s apar atunci cnd exist modificri calitative sau cantitative n modul n care un individ realizeaz funcionarea n domeniul respectiv. Limitrile sau restriciile sunt evaluate pe baza unui standard uman general acceptat. Standardul sau norma pe baza crora se realizeaz comparaia dintre capacitatea i performana unui individ este aceea a unui individ care nu are aceeai stare de sntate (aceeai boal, tulburare, vtmare, etc.). Limitrile sau restriciile indic discordana dintre performana observat i cea ateptat. Performana ateptat este aceea n conformitate cu norma uman, care reprezint experiena oamenilor ce nu au o stare de sntate similar. Aceeai norm este aplicat i n cazul calificativelor de capacitate astfel nct s se poate interveni asupra mediului n care triete un individ n sensul creterii performanei. (6) Problemele legate de performan pot s decurg direct din mediul social, chiar i n cazul unui individ fr afectari. De exemplu, o persoan sero-pozitiv HIV, fr nici un alt simptom sau boal, sau o persoan cu predispoziie genetic fa de anumite boli, pot s nu aib nici o afectare sau pot dispune de capacitate de munc, dar s nu poat realiza acest lucru datorit faptului c li se refuz accesul la servicii, datorit discriminrii sau stigmatizrii. (7) Pe baza domeniilor din componenta Activiti i Participare este foarte dificil s se fac o distincie foarte clar ntre Activiti i Participare. Situaia este similar i n cazul diferenierii clare ntre perspectiva individual i cea social, pe baza domeniilor diferenierea nefiind posibil datorit diversitii internaionale i diferenelor de abordare a profesionitilor i a structurilor teoretice. De aceea, CIF ofer o singur list care poate fi utilizat, dac utilizatorii doresc acest lucru.

14 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Explicaii suplimentare sunt oferite n Anexa 3. Exist patru posibile modaliti de utilizare a listei: (a) desemnarea unor domenii ca fiind activiti i a altor domenii ca fiind participare, fr suprapuneri; (b) similar cu punctul (a) de mai sus dar cu suprapuneri pariale ; (c) desemnarea tuturor domeniilor detaliate ca activiti i a categoriilor mai largi ca participare; (d) utilizarea tuturor domeniilor i ca activiti i ca participare.

4.3. Factori contextuali


Factorii reprezint contextul general de via i de condiii de via ale unui individ. Factorii contextuali au dou componente: Factori ambientali i Factori personali care pot avea un impact asupra unui individ care are o anumit stare de sntate sau asupra strii de sntate i a strilor adiacente de sntate ale acestuia. Factorii ambientali (de mediu) alctuiesc mediul fizic, social i atitudinal n care triesc oamenii. Aceti factori se afl n afara individului i pot influena, negativ sau pozitiv, performanele unui individ ca membru al societii, capacitatea individului de a executa aciuni sau sarcini, sau funciile i structura corpului. (1) Factorii ambientali (de mediu) sunt structurai n categorii de clasificare care se concentreaz pe diverse nivele: (a) Individual mediul din imediata apropiere a individului, inclusiv locuri ca: locuina, locul de munc sau coala. Din acest nivel fac parte acele caracteristici fizice i materiale ale mediului cu care individul se confrunt direct, precum i contactul direct cu alte elemente cum sunt: familia, cunotinele, colegii i persoanele necunoscute. (b) Social structuri sociale, formale sau informale, servicii i abordri i sisteme generale din comunitate sau societate care pot avea un impact asupra individului. Din acest nivel fac parte organizaiile i serviciile aferente locului de munc, activitilor comunitare, ageniilor guvernamentale, serviciilor de comunicaie i transport, precum i reelelor informale cu caracter social, inclusiv legislaia, reglementrile, regulamentele, oficiale sau neoficiale, atitudinile i ideologiile. (2) Factorii de mediu interacioneaz cu componenta Funcii i Structuri ale corpului i cu componenta Activiti i Participare. Pentru fiecare component, se poate stabili natura i msura acestei interaciuni prin activiti tiinifice ulterioare. Dizabilitatea este caracterizat ca fiind rezultat sau efect al unor relaii complexe dintre starea de sntate a individului, factorii personali i factorii externi care reprezint circumstanele de via ale acelui individ. Datorit acestei relaii, impactul diverselor medii asupra aceluiai individ, cu o stare de sntate dat, poate fi extrem de diferit. Astfel, un mediu care are bariere sau care nu ofer elemente de facilitare va restriciona performana individului; iar alte medii care ofer elemente de facilitare pot duce la creterea performanei

15 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

individului. Societatea poate obstruciona performana unui individ fie pentru c, pe de o parte creeaz bariere (de exemplu, cldiri inaccesibile), fie c nu ofer acele elemente de facilitare (de exemplu, lipsa de dispozitivelor tehnice de sprijin). Factorii personali reprezint acel context particular al vieii i condiiilor de via ale unui individ i cuprinde caracteristicile individului care nu fac parte din starea sa de sntate sau din strile adiacente acesteia. Aceti factori pot fi: sexul, rasa, vrsta, alte stri de sntate, forma fizic, stilul de via, obiceiuri, modul n care a fost crescut, modul de adaptare, mediul social din care provine, educaia, profesia, experiena prezent sau anterioar (evenimente din viaa actual sau din trecut), modelul general de comportament i caracterul, valori psihice individuale i alte caracteristici, care, parial sau total, pot juca un rol, la orice nivel, n ceea ce privete dizabilitatea. Factorii personali nu sunt detaliai n CIF. Cu toate acestea contribuia acestora poate avea un impact asupra a ceea ce rezult din diversele intervenii.

16 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

5. MODELUL FUNCIONARII I DIZABILITATII


5.1. Procesul de funcionare i dizabilitatea
Ca i clasificare, CIF nu prefigureaz un proces al funcionarii i dizabilitatii. Totui, CIF se poate utiliza pentru a descrie un proces prin furnizarea de mijloace de radiografiere a diferitelor constructe i domenii. CIF ofer o abordare a clasificrii funcionrii i dizabilitii din mai multe perspective, ca fiind un proces interactiv i n continu evoluie. Clasificarea ofer piesele necesare utilizatorilor care doresc s creeze modele i s studieze diverse aspecte ale acestui proces. Clasificarea Internaional a Funcionrii poate fi considerat un limbaj: textele care se pot crea pe baza CIF depind de utilizatori, de creativitatea acestora i de orientarea lor tiinific. Reprezentarea grafic din figura de mai jos poate servi drept ajutor pentru a vizualiza nelegerea curent a interaciunii dintre diversele componente15:

Fig. 1 Interaciuni dintre componentele CIF


Condiia de sntate (tulburare sau boal)

Funcii i structuri ale organismului

Activiti

Participare

Factori de mediu

Factori personali

n reprezentarea grafic de mai sus, funcionarea unui individ ntr-un anume domeniu este o interaciune sau o relaie complex ntre condiia de sntate a acestuia i factorii contextuali (de exemplu, factorii de mediu i factorii personali). ntre aceste entiti exist o interaciune dinamic: intervenia asupra unei entiti are capacitatea de a modifica una sau multe din celelalte entiti. Aceste interaciuni sunt specifice, fr ca relaia dintre una
CIF difer fundamental de versiunea din 1980 a ICIDH n ceea ce privete descriere inter-relaiilor dintre funcionare i dizabilitate. Este de observat c orice reprezentare grafic poate fi incomplet i greit interpretat datorit complexitii interaciunilor unui model multidimensional. Modelul este conceput pentru a ilustra interaciuni multiple. Este posibil orice alt reprezentare grafic pentru a accentua alte elemente importante pentru proces. Interpretarea interaciunilor dintre diferitele componente i constructe poate i ea s difere (de exemplu, impactul factorilor ambientali asupra funciilor corpului este cu siguran diferit de impactul acelorai factori asupra participrii.
15

17 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

i cealalt s fie ntotdeauna predictibil. Interaciunea funcioneaz n dou direcii; prezena dizabilitii putnd modifica chiar starea de sntate propriu-zis. Este, deseori, justificat aciunea de a deduce limitarea de capacitate de la una la mai multe afectari sau restricia de performan de la una sau mai multe limitri. Cu toate acestea, este foarte important s se colecteze date despre toate aceste construcii independent i dup aceea s se exploreze asociaiile i legturile cauzale dintre acestea. Dac se urmrete descrierea unei experiene de sntate complete, atunci toate componentele sunt importante. De exemplu, se poate ca un individ: S aib nite afectari fr a avea i limitri de capacitate (de exemplu, desfigurarea produs de lepr poate s nu afecteze capacitatea persoanei); S aib probleme de performan i limitri de capacitate fr a avea o afectare evident (de exemplu, performan redus n realizarea activitilor zilnice asociat cu multe boli); S aib probleme de performan fr a avea afectari sau limitri de capacitate (de exemplu, persoanele sero-pozitive HIV sau pacieni recuperai dup diverse boli psihice, datorit faptului c intervine stigmatizarea sau discriminarea la nivelul relaiilor inter-personale sau de serviciu); S aib limitri de capacitate, datorit lipsei unor mijloace de sprijin, dar s nu aib probleme de performan n mediul su obinuit de via (de exemplu, un individ cu limitri de mobilitate poate fi sprijin de societate prin oferirea de echipament adecvat care s-i permit deplasarea); S se confrunte cu o situaie care influeneaz n sens opus (de exemplu, lipsa folosirii membrelor poate duce la atrofierea muchilor; instituionalizarea poate duce la pierderea deprinderilor sociale).

n Anexa 4 sunt prezentate exemple concrete de cazuri care ilustreaz posibilele interaciuni dintre aceste constructe. Reprezentarea grafic de mai sus demonstreaz rolul pe care factorii contextuali (respectiv, factorii de mediu i factorii personali) l joac n acest context. Aceti factori interacioneaz cu individul care are o anume stare de sntate i stabilesc natura i msura funcionrii acelui individ. Factorii de mediu sunt exteriori individului (de exemplu, atitudinea societii, caracteristicile arhitecturale, sistemul legal) i sunt clasificai n capitolul care se ocup de clasificarea Factorilor ambientali. n versiunea actual a CIF nu se face ns nici o clasificare a factorilor personali. Aceti factori in de: sex, ras, vrst, forma fizic, stil de via, obiceiuri, mod de adaptare i alte asemenea elemente. Evaluarea i aprecierea lor este lsat la latitudinea utilizatorului, dup cum este necesar.

18 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

5.2. Modele medicale i sociale


Pentru a nelege i a explica dizabilitatea i funcionarea s-au propus mai multe modele conceptuale16. Acestea pot fi exprimate ca o relaie dialectic ntre modelul medical versus modelul social. Modelul medical consider dizabilitatea ca pe o problem a persoanei, cauzat direct de boal, traum sau alt stare de sntate care necesit o ngrijire medical, oferit ca tratament individual de ctre profesioniti. Managementul dizabilitii are ca scop vindecarea sau adaptarea i schimbarea comportamentului individului. ngrijirea medical devine, n acest sens, subiectul principal, iar la nivel politic principalul rspuns este unul de modificare sau reformare a politicii de ngrijire medical. Modelul social al dizabilitii consider dizabilitatea ca fiind n principal o problem. creat social i o chestiune care ine n primul rnd de integrarea complet a individului n societate. Dizabilitatea nu este un atribut al unui individ, ci un complex de condiii create de mediul social. Din aceast cauz, managementul acestei probleme necesit aciune social i este responsabilitatea comun a ntregii societi n sensul producerii acelor schimbri de mediu necesare participrii persoanelor cu dizabiliti n toate domeniile vieii sociale. Managementul dizabilitii este aadar o problem de atitudine i de ideologie, care implic o schimbare social, ceea ce - n termeni politici devine o problem de drepturi ale omului. Pentru acest model, dizabilitatea este o problem politic. CIF se bazeaz pe integrarea acestor dou modele opuse. Pentru a reda esena integrrii diverselor perspective ale funcionrii, este utilizat un model biopsihosocial. De aceea, pentru a oferi un punct de vedere coerent, CIF ncearc s realizeze o sintez asupra tuturor perspectivelor sntii: din punct de vedere biologic, individual i social17.

16

Termenul model nseamn aici construcie sau paradigm care difer de sensul n care acelai termen este folosit n seciune anterioar. 17 Vezi Anexa 5 CIF i persoanele cu dizabiliti

19 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

6. Utilizarea CIF
CIF este o clasificare a funcionrii i dizabilitii individului. Aceast clasificare grupeaz sistematic strile de sntate i domeniile asociate strilor de sntate. Domeniile sunt din nou grupate n cadrul fiecrei componente, n funcie de caracteristicile comune (de exemplu, originea, tipul sau similitudinile dintre ele). Clasificarea este structurat pe baza unui set de principii (vezi Anexa 1). Aceste principii se refer i la inter-relaionarea dintre nivele i la ierarhizarea clasificrii (seturi de nivele). Cu toate acestea, unele dintre categoriile CIF nu sunt structurate ierarhic i nu sunt puse ntr-o anumit ordine, dar au valoarea de membru egal al unei ramuri. n cele ce urmeaz sunt listate caracteristicile structurale ale clasificrii, utile n folosirea acesteia: (1) CIF ofer definiii operaionale standard ale strii de sntate i a domeniilor asociate strii de sntate ca fiind opuse definiiilor naionale sau locale ale strii de sntate. Aceste definiii descriu atributele eseniale ale fiecrui domeniu (de exemplu, caliti, proprieti i relaii) i conin informaii despre ce anume este inclus n sau exclus din respectivul domeniu. Definiiile conin punctele de referin folosite n mod curent n evaluare, astfel nct acestea pot fi transpuse n chestionare. Viceversa, rezultatele obinute ca urmare a utilizrii instrumentelor de evaluare existente pot fi codificate n termenii CIF. De exemplu, funciile vederii sunt definite ca fiind funcii de distingere a formei i conturului, de la diverse distane, folosind unul sau ambii ochi, astfel nct severitatea dificultii de a vedea poate fi codificat ca fiind uoar, moderat, sever sau, n funcie de aceti parametrii, total. (2) CIF utilizeaz un sistem alfanumeric n care literele b, s, d i e sunt utilizate pentru a nota Funcionarea corpului, Structura corpului, Activiti i participare i Factori de mediu. Aceste litere sunt urmate de un cod numeric, unde primul numr este numrul capitolului (o cifr), urmat de al doilea nivel (dou cifre) i de nivelele trei i patru (cte o cifr fiecare). (3) Categoriile CIF sunt compartimentate astfel nct categoriile mai largi s se poat defini prin includerea unor sub-categorii mai detaliate ale categoriei principale. (De exemplu, in Capitolul 4 - componenta Activiti i Participare categoria Mobilitate, include sub-categorii separate pentru: stat n picioare, stat jos, mers, capacitatea de a duce obiecte i altele). Versiunea prescurtat acoper dou nivele, n timp ce versiunea integral (detaliat) se extinde la patru nivele. Codurile din ambele versiuni corespund iar versiunea prescurtat poate fi agregat din versiunea detaliat. (4) La fiecare nivel, fiecare individ poate avea o gam de coduri. Acestea pot fi independente sau interconectate. (5) Codurile CIF sunt considerate complete numai prin prezena calificativului care indic amplitudinea nivelului strii de sntate (de exemplu, gradul de severitate al problemei respective). Calificativele sunt codificate cu ajutorul cifrelor (una, dou sau mai multe) care urmeaz dup un anumit punct (sau separator). Utilizarea oricrui cod trebuie nsoit de cel puin un calificativ. Fr asocierea cu calificative, codurile nu au nici o semnificaie inerent.

20 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

(6) Primul calificativ pentru Funciile i Structurile Corpului, calificativele de capacitate i performan pentru Activiti i Participare, i primul calificativ pentru Factorii de mediu descriu amploarea problemelor din respectiva component. (7) Toate aceste trei componente clasificate n CIF (Funciunile i Structurile Corpului, Activiti i Participare, Factorii de mediu) sunt ncadrate pe baza aceleai scale generale. A avea o problem poate nsemna o afectare, o limitare, o restricie sau o barier, n funcie de concept. Termeni corespunztori folosii pentru a ncadra, cum ar fi cei exemplificai n parantezele de mai jos, trebuie alei n funcie de domeniul clasificrii relevante (unde xxx reprezint numrul domeniului din cel de-al doilea nivel). Pentru ca aceast clasificare s poat fi utilizat ntr-o manier universal, cercetarea trebuie s dezvolte proceduri de evaluare. Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde disponibile pentru a califica afectare, limitarea de capacitate, problemele de performan sau barierele, este pus la dispoziie o gam larg de exprimare procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o problem sau problem total, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O problem moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde problemei totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. xxx.0 NICI o problem xxx.1 problem UOAR xxx.2 problem MODERAT xxx.3 problem SEVER xxx.4 problem TOTAL xxx.8 nu se menioneaz xxx.9 nu e cazul (inexistent, absent, neglijabil) (uoar, sczut(), ) (mediu, destul de) (ridicat, extrem de .) (n totalitate, ) 0 4% 5 24% 25 49% 50 95% 96 100%

(8) n ceea ce privete Factorii ambientali, acest prim calificativ se poate utiliza pentru a denota fie msura efectelor pozitive ale mediului, de exemplu, elemente de facilitare, sau msura influenelor negative ale mediului, de exemplu, barierele. Ambele se servesc de aceeai scal de la 1 la 4, dar pentru a indica elementele de facilitare punctul este nlocuit de semnul plus (+): de exemplu: e110+2. Factorii de mediu pot fi pui ntr-un cod (a) cu referire la fiecare concept n parte sau (b), n general, fr referire la fiecare concept n parte. Este de preferat s se opteze pentru primul caz, deoarece astfel impactul i atribuiile pot fi identificate mult mai clar. (9) n funcie de utilizatori, la codificarea fiecrui element, poate fi adecvat i util s se adauge i alte tipuri de informaii. Exist, n acest sens, o diversitate de calificative suplimentare care ar putea fi utile. Tabelul 3 prezint detalii despre calificative pentru fiecare component i sugereaz i dezvoltarea de calificative suplimentare. (10) Descrierile strii de sntate i a domeniilor adiacente strii de sntate se refer la utilizarea acestora ntr-un anume moment (de exemplu, instantaneu). Cu toate acestea, pentru a descrie traiectoria ntr-o anumit perioad de timp sau ntr-un proces, se pot considera mai multe momente. (11) n CIF, starea de sntate i domeniile asociate strii de sntate a unui individ sunt oferite printr-o palet mai larg de coduri care acoper cele dou pri ale clasificrii.

21 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Astfel, numrul maxim de coduri pentru o persoan poate de 34, exprimat printr-o cifr la fiecare nivel (8 coduri pentru funciile corpului, 8 pentru structurile corpului, 9 pentru performan i 9 pentru capacitate). Similar pentru elementele cu dou niveluri, numrul total de coduri este de 362. Pentru nivele mai detaliate, aceste coduri pot ajunge chiar pn la 1424 de elemente. n aplicarea CIF n situaii concrete este adecvat s se lucreze cu un set de 3 pn la 18 coduri pentru a descrie un caz real, ntr-o limit de precizie pe dou niveluri (trei cifre). Variantele mai detaliate pentru patru niveluri se utilizeaz de ctre serviciile specializate (de exemplu, rezultatele i efectele reabilitrii, geriatrie, etc.), n timp ce clasificarea pe dou niveluri este utilizat pentru analiza i evaluarea rezultatelor i efectelor clinice. Anexa 2 ofer i alte instruciuni i ndrumri cu privire la codificare. Pentru a utiliza acest sistem de codificare se recomand tuturor utilizatorilor s se perfecioneze prin OMS i reeaua de colaboratori OMS.

22 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Tabel 3. Calificative
Componente Funcii ale corpului (b) Primul calificativ Calificativ generic pe o scal negativ pentru a indica msura sau amploarea unei afectari Calificativ generic pe o scal negativ pentru a indica msura sau amploarea unei afectari Al doilea calificativ Nici unul

Structuri ale corpului/ (s)

Utilizat pentru a indica natura schimbrii intervenite n structura organismului respectiv: 0 nici o schimbare n structur 1 total absent 2 parial absent 3 parte suplimentar 4 dimensiuni aberante 5 discontinuitate 6 abatere de la poziie 7 schimbri calitative n structur, inclusiv acumulare de lichid 8 nu se menioneaz 9 nu e cazul Exemplu: s730.32 pentru a indica absena parial a extremitii superioare Capacitate Calificativ generic Limitare fr sprijin Exemplu: d5101._2 pentru a indica dificulti moderate n activitatea de splare a ntregului corp; nseamn c dificultile moderate exist n absena utilizrii unor mijloace de sprijin sau ajutorului din partea altei persoane. Nici unul

Exemplu: s730.3 pentru a indica o deficien sever a extremitii superioare

Activiti i participare (d)

Performan Calificativ generic Probleme existente n mediul curent al persoanei Exemplu: d5101.1_ pentru a indica dificulti uoare privind activitatea de splare a ntregului corp cu ajutorul unor mijloace de sprijin de care dispune persoana n mediul su curent de via.

Factori de mediu (e)

Calificativ generic, pe o scal negativ i pozitiv, pentru a indica barierele i respectiv, elementele de facilitare Exemplu: e130.2 pentru a arta c produsele destinate educaiei reprezint o barier moderat. i invers, e 130+2 pentru a arta c produsele destinate educaiei reprezint un element de facilitare moderat.

23 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Adoptarea CIF n vederea utilizrii internaionale de ctre cea de-a 54-a Sesiune a OMS

Rezoluia WHA54.21 se va citi dup cum urmeaz: Cea de-a 54-a Sesiune a OMS: 1. AVIZEAZ ediia a doua a Clasificrii Internaionale a Afectarilor, Dizabilitilor i Handicapurilor (ICIDH), sub denumirea de Clasificare Internaional a Funcionrii, Dizabilitii i Sntii, la care se va face referire n continuare cu forma prescurtat CIF; 2. CHEAM statele membre s utilizeze CIF n cercetare, supraveghere i raportare, dup caz, innd cont de situaiile specifice din statele membre i, mai ales, avnd n vedere posibilele revizuiri viitoare; 3. SOLICIT Directorului General s asigure sprijin pentru statele membre, la cererea acestora, pentru utilizarea CIF.

24 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ICF
Clasificarea pe un nivel
Lista capitolelor din clasificare

25 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functiile organismului
Capitolul 1: FUNCTIILE MENTALE Capitolul 2: FUNCTIILE SENZORIALE SI DUREREA Capitolul 3: VOCEA SI FUNCTIILE VORBIRII Capitolul 4: FUNCTIILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR SI RESPIRATOR Capitolul 5: FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV, METABOLIC SI ENDOCRIN Capitolul 6: FUNCTIILE UROGENITALE SI DE REPRODUCERE Capitolul 7: FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV, METABOLIC SI ENDOCRIN Capitolul 8: FUNCTIILE PIELII SI STRUCTURILOR AFERENTE PIELII

Structurile organismului
Capitolul 1: STRUCTURILE SISTEMULUI NERVOS Capitolul 2: OCHIUL, URECHEA I STRUCTURILE AFERENTE Capitolul 3: STRUCTURILE CARE INTERVIN IN VOCE SI VORBIRE Capitolul 4: STRUCTURILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, IMUNITAR I RESPIRATOR Capitolul 5: STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE DIGESTIV, METABOLIC I ENDOCRIN Capitolul 6: STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE GENITO-URINAR SI REPRODUCTIV Capitolul 7: STRUCTURILE LEGATE DE MICARE Capitolul 8: PIELEA I STRUCTURILE AFERENTE PIELII

26 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Activitatile si participarea
Capitolul 1: INVATAREA SI APLICAREA CUNOSTIINTELOR Capitolul 2: SARCINI SI SOLICITARI GENERALE Capitolul 3: COMUNICAREA Capitolul 4: MOBILITATEA Capitolul 5: AUTO - NGRIJIREA Capitolul 6: VIATA DOMESTICA Capitolul 7: INTERACTIUNILE SI RELATIILE INTERPERSONALE Capitolul 8: ARIILE MAJORE ALE VIETII Capitolul 9: COMUNITATEA, VIATA CIVICA SI SOCIALA

Factorii ambientali
Capitolul 1: PRODUSE SI TEHNOLOGII Capitolul 2: MEDIUL NATURAL SI SCHIMBARILE FACUTE DE OM ASUPRA MEDIULUI Capitolul 3: SPRIJIN SI RELATII Capitolul 4: ATITUDINI Capitolul 5: SERVICII, SISTEME SI POLITICI

27 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ICF
Clasificarea pe doua nivele
Lista capitolelor si a nivelului primei ramuri din clasificare

28 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

FUNCTIILE ORGANISMULUI Capitolul 1: Functiile mentale


Functionari mentale globale (b110-b139)
b110 b114 b117 b122 b126 b130 b134 b139 Functiile constiintei Functiile de orientare Functii intelectuale Functii psihosociale globale Functii ale temperamentului si personalitatii Functii ale energiei si impulsului Functiile somnului Alte functii mentale globale, specificate si nespecificate

Functiile mentale specifice (b140-b189)


b140 b144 b147 b152 b156 b160 b164 b167 b172 b176 b180 b189 b198 b199 Functiile atentiei Functiile memoriei Functii psihomorii Functii emotionale Functii perceptuale Functiile gndirii Functiile cognitive de nivel superior Functiile mentale ale limbajului Functiile de calcul Functii mentale ale succesiunii miscarilor complexe Functiile legate de experienta de sine si de timp Alte functii mentale specifice, specificate si nespecificate Alte functii mentale specificate Functii mentale nespecificate

Capitolul 2: Functiile senzoriale si durerea


Functiile vazului si alte functii aferente (b210-b229)
b210 b215 b220 b229 Functiile vazului Functiile structurilor aferente ochiului Senzatii asociate ochiului si structurilor aferente Vazul si functionari aferente, altele specificate si nespecificate

Functiile auzului si cele vestibulare (b230-b249)


b230 b235 b240 b249 Functiile auzului Functii vestibulare Senzatii asociate cu functiile auzului si cele vestibulare Alte functii specificate si nespecificate ale auzului si vestibulare

29 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functiile senzoriale aditionale (b250-b279)


b250 b255 b260 b265 b270 b279 Functia gustului Functia mirosului Functia proprioceptiva Functia tactila Functiile senzoriale legate de temperatura si de alti stimuli Alte functii senzoriale aditionale specificate si nespecificate

Durerea (b280-b289)
b280 b289 b298 b299 Senzatia de durere Alte senzatia de durere, specificate si nespecificate Alte functii senzoriale si durereri specificate Functii senzoriale si durerii nespecificate

Capitolul 3: Vocea si functiile vorbirii


b310 b320 b330 b340 b398 b399 Functiile vocii Functiile de articulare a sunetelor Fluenta si ritmul functiilor vorbirii Functii de vocalizare alternativa Alte functii specificate ale vocii si vorbirii Functii nespecificate ale vocii si vorbirii

Capitolul 4: Functiile sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator


Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429)
b410 b415 b420 b429 Functiile inimii Functiile vaselor de snge Functiile tensiunii arteriale Alte functii ale sistemului cardiovascular, specificate si nespecificate

Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar (b430-b439)


b430 b435 b439 Functii ale sistemului hematologic Funcii ale sistemului imunitar Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar, altele specificate si nespecificate

Funciile sistemului respirator (b440-b449)


b440 b445 b449 Funciile respiraiei Funciile muchilor respiratori Funciile sistemului respirator, altele specificate i nespecificate

30 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functiile si senzatiile aditionale sistemului cardiovascular si sistemului respirator (b450-b469)


b450 b455 b460 b469 b498 b499 Functii respiratorii aditionale Funciile toleranei la efort Senzaii asociate cu funciile respiratorii i cardiovasculare Functii si senzatii aditionale sistemului cardiovascular si respirator, altele specificate si nespecificate Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, altele specificate Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, nespecificate

Capitolul 5: Functii ale sistemelor digestive, metabolic si endocrin


Functiile aferente sistemului digestiv (b510-b539)
b510 b515 b520 b525 b530 b535 b539 Functiile ingestiei Funciile digestive, Funcii de asimilare Funciile defecaiei Funciile de meninere a greutii Senzaii asociate cu sistemul digestive Senzaii asociate cu sistemul digestiv, altele specificate i nespecificate

Funcii legate de metabolism i de sistemul endocrin (b540-b559)


b540 b545 b550 b555 b559 b598 b599 Funciile metabolice generale Funciile de echilibru al electroliilor, mineralelor i apei Functiile termoreglarii Funciile glandelor endocrine Funcii legate de metabolism i sistemul endocrin, altele specificate i nespecificate Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, altele specificate Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, nespecificate

Capitolul 6: Functiile urogenitale si de reproducere


Functiile urinare (b610-b639)
b610 b620 b630 b639 Funciile excretiei urinei Funciile actului de urinare Senzaii asociate cu funciile urinare Funciile urinare, altele specificate i nespecificate

31 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Funciile genitale i reproductive (b640-b679)


b640 Funciile sexuale b650 Funciile menstruaiei b660 Functiile procreatiei b670 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive b679 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, altele specificate i nespecificate b698 Funciile urogenitale i reproductive, altele specificate b699 Funciile urogenitale i reproductive, nespecificate

Capitolul 7: Functiile enuromusculoscheletice si ale miscarilor aferente


Funciile articulaiilor i oaselor (b710-b729)
b710 b715 b720 b729 Funciile mobilitii articulaiilor Funciile stabilitii articulaiilor Funciile mobilitii oaselor Funciile mobilitii oaselor, altele specificate i nespecificate

Funciile muchilor (b730-b749)


b730 b735 b740 b749 Functiile de putere a muschilor Funciile tonusului muscular Functii de anduranta musculara Functiile muschilor, altele specificate si nespecificate

Functiile micrii (b750-b789)


b750 b755 b760 b765 b770 b780 b789 b798 b799 Functiile reflexelor motorii Functiile reaciilor de miscare involuntara Controlul functiilor miscarilor voluntare Functiile miscarilor involuntare Functiile tipurilor de mers Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii Functiile miscarii, alte specificate si nespecificate Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, altele specificate Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, nespecificate

Capitolul 8: Functiile pielii si a altor structuri aferente pielii


Functiile pielii (b810-b849)
b810 b820 b830 b840 b849 Functiile de protectie a pielii Functiile reparatorii ale pielii Alte functii ale pielii Senzatii legate de piele Functiile pielii, altele specificate si nespecificate

32 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functiile parului si unghiilor (b850-b869)


b850 b860 b869 b898 b899 Functiile parului Functiile unghiilor Functiile parului si unghiilor, altele specificate si nespecificate Functiile pielii si a structurilor aferente pielii, altele specificate Functiile pielii si ale structurilor aferente pielii, nespecificate

33 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

STRUCTURILE ORGANISMULUI Capitolul 1: Structurile sistemului nervos


s110 s120 s130 s140 s150 s198 s199 Structura creierului Maduva spinarii si structurile aferente Structura meningelui Structura sistemului nervos simpatic Structura sistemului nervos parasimpatic Structura sistemului nervos, altele specificate Structura sistemului nervos, nespecificate

Capitolul 2: Ochiul, urechea si structurile aferente


s210 s220 s230 s240 s250 s260 s298 s299 Structura orbitelor Structura globului ocular Structurile din jurul ochiului Structura urechii externe Structura urechii mediane Structura urechii interne Ochiul, urechea i structurile aferente, altele specificate Ochiul, urechea i structurile aferente, nespecificat

Capitolul 3: Structurile care intervin in voce si vorbire


s310 s320 s330 s340 s398 s399 Structura nasului Structura cavitii bucale Structura faringelui Structurea laringelui Alte structuri care intervin n voce i vorbire, specificate Alte structuri care intervin n voce i vorbire, nespecificate

Capitolul 4: Structurile sistemelor cardiovascular, imunitar si respirator


s410 s420 s430 s498 s499 Structura sistemului cardiovascular Structura siatemului imunitar Structura sistemului respirator Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, specificate Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, nespecificate

34 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 5: Structurile legate de sistemele digestiv, metabolic si endocrin


s510 s520 s530 s540 s550 s560 s570 s580 s598 s599 Structura glandelor salivare Structura esofagului Structura stomacului Structura intestinului Structura pancreasului Structura ficatului Structura vezicii biliare i canalele biliare Structura glandelor endocrine Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, altele specificate Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, nespecificate

Capitolul 6: Structurile legate de sistemele genito-urinar si reproductive


s610 s620 s630 s698 s699 Structura sistemului urinar Structura bazinului Structura sistemului reproductiv Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive, specificate Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive nespecificate

Capitolul 7: Structurile legate de miscare


s710 s720 s730 s740 s750 s760 s770 s798 s799 Structura capului i a regiunii gtului Structura regiunii umrului Structura extremitii superioare Structura regiunii pelviene Structura extremitii inferioare Structura trunchiului Structuri scheleto-musculare adiavente, legate de micare Alte structuri legate de micare, specificate Alte structuri legate de micare, nespecificate

Capitolul 8: Pielea si structurile aferente pielii


s810 s820 s830 s840 s898 s899 Structura zonelor pielii Structura glandelor pielii Structura unghiilor Structura prului Pielea i structuri aferente pielii, altele specificate Pielea i structuri aferente pielii, nespecificate

35 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ACTIVITATILE SI PARTICIPAREA Capitolul 1: Invatarea si aplicarea cunostintelor


Experiente senzoriale cu scop (d110-d129)
d110 d115 d120 d129 Urmaritul cu privirea Ascultarea Alte experiente senzoriale cu scop Experiente senzoriale cu scop, altele specificate si nespecificate

nvatarea de baza (d130-d159)


d130 d135 d140 d145 d150 d155 d159 Copierea Repetarea nvatarea cititului nvatarea scrisului nvatarea socotitului Dobndirea deprinderilor nvatarea de baza, altele specificate si nespecificate

Aplicarea cunostintelor (d160-d179)


d160 d163 d166 d170 d172 d175 d177 d179 d198 d199 Concentrarea atentei Gndirea Cititul Scrisul Socotitul Rezolvarea de probleme Luarea deciziilor Aplicarea cunostintelor, altele specificate si nespecificate nvatarea si aplicarea cunostintelor, altele specificate nvatarea si aplicarea cunostintelor, nespecificate

Capitolul 2: Sarcini si solicitari generale


d210 d220 d230 d240 d298 d299 ndeplinirea unei singure sarcini ndeplinirea unor sarcini multiple Realizarea programului zilnic obisnuit A face fata stresului si altor solicitari psihologice Sarcini si solicitari generale, altele specificate Sarcini si solicitari generale, nespecificate

Capitolul 3: Comunicarea
Comunicarea - receptarea (d310-d329)
d310 d315 d320 d325 d329 Comunicare cu / prin receptare de mesaje verbale Comunicare cu / prin receptare de mesaje non-verbale Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor prin limbajul formal al semnelor Comunicarea cu / prin receptare de mesaje scrise Comunicare - receptare, altele specificate si nespecificate 36 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Comunicare - generare (d330-d349)


d330 Vorbirea d335 Generarea de mesaje non-verbale d340 Producerea de mesaj n limbajul formal al semnelor d345 Scrierea mesajelor d349 Comunicarea - generarea, altele specificate

Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare (d350d369)


d350 d355 d360 d369 d398 d399 Conversatia Discutia Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, altele specificate si nespecificate Comunicarea, altele specificate Comunicarea, nespecificate

Capitolul 4: Mobilitatea
Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului (d410-d429)
d410 d415 d420 d429 Schimbarea pozitiei de baza a corpului Mentinerea pozitiei corpului Schimbarea locului unei persoane Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului, altele specificate si nespecificate

A duce, a deplasa si a manipula obiecte (d430-d449)


d430 d435 d440 d445 d449 A ridica si a duce obiecte Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatile inferioare ale corpului Folosirea fina a minii Folosirea minii si bratului A duce, a deplasa sau a manipula obiecte, altele specificate si nespecificate

Mersul (pe jos) si deplasarea (d450-d469)


d450 d455 d460 d465 d469 Mersul pe jos Deplasarea complexa Deplasare complexa n / prin diferite locuri Deplasare complexa folosind echipamente Mersul pe jos si deplasarea, altele specificate si nespecificate

Deplasarea cu mijloace de transport (d470-d489)


d470 d475 d480 d489 d498 d499 Folosirea mijloacelor de transport A conduce vehicule A calari animale pentru a se deplasa Deplasarea folosind mijloace de transport, altele specificate si nespecificate Mobilitatea, altele specificate Mobilitatea, nespecificate

37 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 5: Auto-ingrijirea
d510 d520 d530 d540 d550 d560 d570 d598 d599 A se spala ngrijirea partilor corpului A-si face toaleta intima A se imbraca A mnca A bea ngrijirea sanatatii unui individ Autoingrijirea, altele specificate Autongrijirea, nespecificate

Capitolul 6: Viata domestica


Achizitionarea celor necesare (d610-d629)
d610 d620 d629 Achizitionarea unei locuinte Achizitionarea de bunuri si servicii Achizitionarea celor necesare zilnic, altele specificate si nespecificate

Sarcini de gospodarie (d630-d649)


d630 d640 d649 Pregatirea mncarii A face treburile casnice Sarcini casnice, altele specificate si nespecificate

ngrijirea obiectelor de uz casnic si ajutorul pentru ceilalti (d650-d669)


d650 d660 d669 d698 d699 ngrijirea obiectelor de uz casnic A-i ajuta pe ceilalti ngrijirea obiecteleor din gospodarie si a-i ajuta pe ceilalti, altele specificate si nespecificate Viata domestica, alte specificate Viata domestica, nespecificate

Capitolul 7: Interactiunile si relatiile interpersonale


Interactiuni interpersonale generale (d710-d729)
d710 d720 d729 d730 d740 d750 d760 d770 d779 d798 d799 Interactiuni interpersonale de baza Interactiuni interpersonale complexe Alte interactiuni interpersonale generale specificate si nespecificate Relationarea cu persoane necunoscute Relatii formale Relatii sociale informale Relatii de familie Relatii intime Alte relatii interpersonale particulare, specificate si nespecificate Alte interactiuni si relatii interpersonale specificate Alte interactiuni si relatii interpersonale nespecificate

Relatii interpersonale particulare (d730-d779)

38 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 8: Ariile majore ale vietii


Educatia (d810-d839)
d810 d815 d820 d825 d830 d839 Educatia informala Educatia prescolara Educatia scolara Invatamntulul professional nvatamnt superior Educatia, altele specificate si nespecificate

Munca si angajarea n munca (d840-d859)


d840 d845 d850 d855 d859 Ucenicia (pregatirea pentru munca) Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca A avea un serviciu platit A avea un serviciu neplatit Munca si angajarea, altele specificate si nespecificate

Viata economica (d860-d879)


d860 d865 d870 d879 d898 d899 Tranzactii economice de baza Tranzactii economice complexe Independenta economica Viata economica, altele specificate si nespecificate Alte arii majore ale vietii, specificate Alte arii majore ale vietii, nespecificate

Capitolul 9: Comunitatea, viata civica si sociala


d910 d920 d930 d940 d950 d998 d999 Viata comunitara Recreerea si petrecerea timpului liber Religie si spiritualitate Drepturile omului Viata politica si calitatea de cetatean Comunitate, viaa civica i sociala, altele specificate Comunitate, viaa civica i sociala, nespecificate

39 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

FACTORII AMBIENTALI Capitolul 1: Produse si tehnologii


e110 e115 e120 e125 e130 e135 e140 e145 e150 e155 e160 e165 e198 e199 Produse sau substane pentru consum personal Produse si tehnologii pentru uz personal n viaa cotidian Produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior Produse si tehnologii de comunicare Produse si tehnologii pentru educaie Produse si tehnologii pentru locul de munc Produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport Produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii Produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de uz public Produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de uz privat Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor Bunuri Alte produse si tehnologii, specificate Alte produse si tehnologii, nespecificate

Capitolul 2: Mediul natural si schimbarile facute de om asupra mediului


e210 e215 e220 e225 e230 e235 e240 e245 e250 e255 e260 e298 e299 Geografia fizica Populatia Flora si fauna Clima Evenimente naturale Evenimente cauzate de om Lumina Schimbari legate de timp Sunetul Vibratii Calitatea aerului Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele specificate Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele specificate, nespecificate

40 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 3: Sprijin si relatii


e310 e315 e320 e325 e330 e335 e340 e345 e350 e355 e360 e398 e399 Familia imediata Familia largita Prieteni Cunostinse, colegi, vecini si membri ai comunitatii Persoane cu functii de conducere Persoane n functii de subordonare nsotitori si asistenti personali Persoanele necunoscute Animale domestice Profesionisti n domeniul sanatatii Alti profesionisti Sprijin si relatii, altele specificate Sprijin si relatii, nespecificate

Capitolul 4: Atitudini
e410 e415 e420 e425 e430 e435 e440 e345 e450 e455 e460 e465 e498 e499 Atitudini individuale ale membrilor familiei imediate Atitudini individuale ale membrilor familiei largite Atitudini individuale ale prietenilor Atitudini individuale ale cunotinelor, colegilor, vecinilor i membrilor comunitaii Atitudini individuale ale persoanelor n funcii de conducere Atitudini individuale ale persoanelor n funcii subordonate Atitudini individuale ale ngrijitorilor si asitentilor personali Atitudini individuale ale persoanelor necunoscute Atitudini individuale ale profesionitilor din domeniul sanataii Atitudini individuale ale profesionitilor din domenii conexe sanataii Atitudini ale societaii Norme, practici i ideologii sociale Alte atitudini, specificate Alte atitudini, nespecificate

41 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 5: Servicii, sisteme si politici


e510 e515 e520 e525 e530 e535 e540 e545 e550 e555 e560 e565 e570 e575 e580 e585 e590 e595 e598 e599 Servicii, sisteme and politici pentru producerea de bunuri de consum Servicii, sisteme si politici de arhitectura si constructii Servicii, sisteme si politici pentru spatii deschise Servicii, sisteme si politici de locuinte Servicii, sisteme si politici pentru utilitati Servicii, sisteme i politici de comunicaii Servicii, sisteme si politici de transport Servicii, sisteme si politici de protectie civila Servicii, sisteme si politici legale (juridice) Servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii Servicii, sisteme si politici pentru media Servicii, sisteme si politici economice Servicii, sisteme si politici de asigurari sociale Servicii, sisteme si politici generale de suport social Servicii, sisteme si politici de sanatate Servicii, sisteme si politici de educatie si formare Servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca Servicii, sisteme si politici politice Alte servicii, sisteme si politici, specificate Alte servicii, sisteme si politici, nespecificate

42 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ICF
Clasificarea detaliata cu definitii
Toate categoriile din clasificare cu definitiile lor si cu includerile si excuderile din aceste categorii

43 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

FUNCTIILE CORPULUI
Definiii: Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihologice) Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative. Calificative Calificativul generic pe o scala negativa folosita pentru a indica intinderea sau magnitudinea unei afectari:

xxx.0 NICI o afectare xxx.1 afectare UOAR xxx.2 afectare MODERAT xxx.3 afectare SEVER xxx.4 afectare TOTAL xxx.8 nu se menioneaz xxx.9 nu e cazul

(inexistent, absent, neglijabil) (uoar, sczut(), ) (mediu, destul de) (ridicat, extrem de .) (n totalitate, )

0 4% 5 24% 25 49% 50 95% 96 100%

Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde disponibile pentru a califica afectarile corpului este pus la dispoziie o gam larg de exprimare procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o afectare sau afectare total, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O afectare moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde afectarii totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare. Pentru explicatii suplimentare privind conventiile de codificare din ICF, vezi Anexa 2.

44 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 1 FUNCTIILE MENTALE


Acest capitol este despre functile creierului: att functiile mentale globale, cum sunt functiile constiintei, energiei si miscarii, precum si functiile mentale specifice precum memoria, limbajul si calculul.

Functionari mentale globale (b110-b139)


b110 Functiile constiintei Functiile mentale generale ale starii de constiinta si vigilitate incluzand claritatea si continuitatea starii de veghe. Includ: functiile starii de constiinta, continuitatea si calitatea constiintei; pierderea constiintei, starea de coma, starile vegetative, fugile, starile de transa, starile de posesie, modificari constiintei induse de consumul de droguri, deliriul, stuporul Exclud: functiile de orientare (b114); functiile energiei si impulsului (b130); functiile somnului (b134) b1100 Starea de constiinta Functiile mentale care atunci cnd sunt modificate genereaza stari cum sunt ncetosarea constiintei, stupoare sau coma. b1101 Continuitatea constiintei Functiile mentale ce sustin starea de constiinta, de vigilitate si de veghe si care, daca sunt ntrerupte, pot genera stari de fuga, transa sau alte stari similare. b1102 Calitatea constiintei Functiile mentale care daca se modifica induc modificari ale starii de veghe, de vigilitate si de receptivitate constienta, cum sunt starile modificate induse de consumul de droguri sau de delirium b1108 b1109 Alte functii specificate ale constiintei Functii nespecificate ale constiinte

b114 Functiile de orientare Functii mentale generale de cunoastere si stabilire a relatiei n raport sine, cu altii, cu timpul si cu mediul nconjurator Includ: functii de orientare n timp, spatiu si la persoana; orientare n raport cu sine si cu ceilalti; dezorientare n timp, spatiu si la persoana Exclud: functiile constiintei (b110); functiile atentiei (b140); functiile memoriei (b144)

45 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b1140

Orientarea n timp Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a succesiunii zi / noapte, a datei, lunii si anului. Orientarea n spatiu Functiile mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a locului n care se afla, cum sunt mediul din imediata apropiere, orasul sau tara. Orientarea la persoana Functionari mentale care genereaza constientizarea de catre o persoana a propriei identitati si a celorlalte persoane din jurul sau. b11420 Orientarea fata de propria persoana Functiile mentale care genereaza constiinta propriei identitati Orientarea n raport cu ceilalti Functiile mentale care genereaza constiinta identitatii celorlalti indivizi din ambianta imediata. Alte functii specificate ale orientarii la persoana Functii nespecificate ale orientarii la persoana

b1141

b1142

b11421

b11428 b11429 b1148 b1149

Alte functii specificate ale orientarii Alte functii nespecificate ale orientarii

b117 Functii intelectuale Functii mentale generale, necesare pentru a ntelege si integra constructiv diverse functii mentale, inclusiv toate functiile cognitive si dezvoltarea acestora pe ntreaga durata a vietii. Includ: functii ale dezvoltarii intelectuale; retardarea intelectuala, retardarea mentala, dementa Exclud: functiile memoriei (b144); functiile gndirii (b160); functiile cognitive de nivel superior (b164) b122 Functii psihosociale globale Functii mentale generale, asa cum ele se dezvolta pe nteaga durata a vietii, necesare pentru ntelegerea si integrarea constructiva a functiilor mentale care au ca rezultat formarea de deprinderi interpersonale necesare pentru stabilirea de interactiuni sociale reciproce, att n ceea ce priveste sensul, ct si scopul . Includ: functii ca cele prezente n autism

46 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b126 Functii ale temperamentului si personalitatii Functiilei mentale globale ale felului constitutional a individului de a reactiona n mod particular la situatii, inclusiv setul de caracteristici mentale care l deosebesc pe individ de ceilalti indivizi. Includ: functiile de extrovertire, introvertire, caracterul placut, constiinciozitatea, stabilitatea psihica si emotionala si deschiderea catre experienta; optimismul; cautarea noului; ncrederea; onestitatea; Exclude: functiile intelectuale (b117); functiile impulsurilor de energie (b130); functiile psihomotorii (b147); functiile emotionale (b152) b1260 Extrovertirea Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi deschis, sociabil si demonstrativ, ca opusa tendintei de a fi timid, retras si inhibat. Caracterul placut Functii mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi cooperant, prietenos si conciliant, opusa tendintei de a fi neprietenos, n contradictoriu si sfidator. Constiinciozitatea Functii mentale care genereaza inclinatia personala sprea a fi harnic, metodic si scupulos ca opuse functiilor mentale care genereaza nclinatia de a fi lenes, iresponsabil si de a nu inspira ncredere. Stabilitatea psihica Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi echilibrat, calm si cu stapnire de sine, ca opusa tendintei de a fi iritabil, nelinistiti, nehotart, capricios. Deschiderea catre experienta Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi curios, imaginativ, iscoditor, si n cautare de experiente, ca opusa tendintei de a fi inactiv, neatent si inexpresiv emotional. Optimismul Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi vesel, plin de viata, ncrezator ca opusa tendintei de a fi trist, abatut si deznadajduit. ncrederea Functiile mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi curajos, ncrezator n sine si pozitiv, ca opusa tendintei de a fi timid, nesigur si retras. Onestitatea Functii mentale care genereaza inclinatia personala spre a fi de ncredere si principial, ca opusa tendintei de a fi antisocial si nesincer. Alte functii specificate ale temperamentului si personalitatii

b1261

b1262

b1263

b1264

b1265

b1266

b1267

b1268

47 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b1269

Functii nespecificate ale temperamentului si personalitatii

b130 Functii ale energiei si impulsului Functii mentale generale ale mecanismelor fiziologice si psihologice care determina un individ sa se ndrepte catre satisfacerea unor nevoi specifice si scopuri generale, n mod persistent. Includ: functii ale nivelului energetic, motivatiei, apetitului, poftelor, (inclusiv pofta pentru substante de care se poate face abuz) si control al impulsurilor Exclud: functiile cunostiintei, (b110); functiile temperamentului si personalitatii (b126); functiile somnului (b134); functiile psihomotorii (b147); functiile emotionale (b152) b1300 Nivelul energetic Functiile mentale care genereaza vigoarea si vitalitatea. Motivatia Functiile mentale care genereaza stimulentul de a actiona; forta impulsului constient sau inconstient pentru actiune. Apetitul Functii mentale care genereaza o dorinta sau o pornire naturala, n special dorinta naturala si recurenta de a mnca si a bea. Pofta Functii mentale care genereaza dorinta puternica de a consuma substante, inclusiv substante de care se poate abuza. Controlul impulsului Functii mentale care regleaza si rezista la dorintele puternice si neasteptate de a face ceva anume. Alte functii specificate ale energiei si impulsului Functii nespecificate ale energiei si impulsului

b1301

b1302

b1303

b1304

b1308 b1309

b134 Functiile somnului Functiile mentale generale de desprindere fizica si mentala periodica, reversibila si selectiva a unui individ de mediul curent nsotita de modificari fiziologice caracteristice. Include: functiile cantitati somnului, adormirii, mentinerii si calitatii somnului; functii care implica ciclul somnului, cum in insomnie, hipersomnie si narcolepsie Exclud: functiile constiintei (b110); functiile energiei si impulsului (b130); functiile atentiei (b140); functiile psihomotorii (b147)

48 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b1340

Cantitatea de somn Functiile mentale nsemnnd timpul petrecut n starea de somn pe durata unui ciclu sau ritm diurn Adormirea Functiile mentale care genereaza trecerea de la starea de veghe la somn. Mentinerea somnului Functiile mentale care sustin starea de somn. Calitatea somnului Functiile mentale care genereaza somnul natural ce determina odihna fizica si mentala optima si relaxarea. Functiile care implica ciclul de somn Functii mentale care genereaza un somn cu miscari oculare rapide (MRO) (asociat cu vise) si somn fara miscari oculare rapide (FMRO) (caracterizat prin conceptul traditional al somnului ca perioada de activitate fiziologica si psihologica scazuta). Alte functii specificate ale somnului Functii nespecificate ale somnului

b1341

b1342

b1343

b1344

b1348 b1349

b139 Alte functii mentale globale, specificate si nespecificate

Functiile mentale specifice (b140-b189)


b140 Functiile atentiei Functiile mentale specifice de concentrare asupra unui stimul extern sau a unei experiente interioare, pentru o perioda de timp data. Includ: functiile atentiei sustinute, schimbarea atentiei, atentie profunda, atentie distributiva, concentrare, distractibilitate Exclude: functiile constiintei (b110); functiile energiei si impulsului (b130); functiile somnului (b134) ; functiile memoriei (b144); functiile psihomotorii (b147); functiile perceptuale (b156) b1400 Sustinerea atentiei Functiile mentale care genereaza concentrarea pe o perioada de timp data Schimbarea atentiei Functiile mentale care permite schimbarea concentrarii atentiei de la un stimul la altul. Atentie distributive Functiile mentale care permite concentrarea pe doi sau mai multi stimuli in acelasi timp.

b1401

b1402

49 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b1403

Atentie comuna Functii mentale care permit concentrarea a doua sau mai multe persoane asupra aceluiasi stimul, de exemplu, un copil si un adult concentrndu-si atentia mpreuna asura unei jucarii. Alte functii specificate ale atentiei Functii nespecificate ale atentiei

b1408 b1409

b144 Functiile memoriei Functiile mentale specifice de nregistrare si stocare a informatiei si utilizare a acesteia cnd este necesar. Includ: functii ale memoriei de scurta durata si de lunga durata, ale memoriei imediate, recente si ndepartate; capacitatea memoriei; recuperarea datelor din memorie; reamintirea; functii utilizate n reamintire si nvatare ca n cazul amneziei nominale, selective si disociative Exclud: functiile constiintei (b110); functiile orientarii (b114); functiile intelectuale (b117); functiile atentiei (b140); functiile perceptuale (b156); functiile gndirii (b160); functiile cognitive de nivel superior (b164); functiile mentale ale limbajului (b168); functiile de calcul (b172) b1440 Memoria de scurta durata Functiile mentale ce genereaza depozitarea n memorie a informatiei, temporar si fragmentar, timp de aproximativ 30 de secunde dupa care informatia se pierde daca nu este consolidata n memoria de lunga durata. Memoria de lunga durata Functii mentale care genereaza un sistem al memoriei ce permite stocarea pe termen lung a informatiei din memoria de scuta durata ct si memorarea autobiografica a evenimentelor din trecut si memoria semantica legata de limbaj si realitate . Rememorarea Functiile mentale specifice ale rememorarii informatiei stocate n memoria de lunga durata si aducerii acesteia in actualitate. Alte functii specificate ale memoriei Functii nespecificate ale memoriei

b1441

b1442

b1448 b1449

50 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b147 Functii psihomorii Functiile mentale specifice de control att asupra evenimentelor motorii ct si asupra celor psihice de la nivelul corpului. Includ: functiile controlului psihomotor cum sunt lentoarea psihomotorie, excitatia si agitatia, adoptarea unei posturi, catatonia, negativismul, ambitendenta, ecopraxia si ecolalia; calitatea functiei psihomotorii. Exclud: functiile constiintei (b110); functiile de orientare (b114); functiile intelectuale (b117); functiile energie si impuls (b130); functiile (b140); functiile mentale de limbaj (b167); functiile mentale ale succesiunii miscarilor complexe (b176) b1470 Controlul psihomotor Functiile mentale care regleaza rapiditatea comportamentului sau timpul de raspuns care implica att componente motorii ct si psihice, ca de exemplu, ntreruperea controlului care genereaza lentoarea psihomotorie (vorbire si miscare greoaie; diminuarea gesticii si spontaneitatii) sau excitatia psihomotorie (comportament si activitate cognitiva exagerata, de obicei neproductiva si deseori ca raspuns la o tensiune interioara, de exemplu mersul pe vrfuri, rasucitul minilor, agitatia sau nelinistea) Calitatea functiilor psihomotorii Functii mentale care genereaza un comportament non-verbal, ntr-o succesiune si cu subcomponentele sale adecvate, de exemplu coordonarea mna - ochi sau mersul. Alte functii psihomotorii specificate Functii psihomotorii nespecificate

b1471

b1478 b1479

b152 Functii emotionale Functii mentale specifice referitoare la sentimente si componentele afective ale proceselor mintii. Includ: functii de adecvabilitate a emotiilor, reglarea si varietatea emotiilor; afect; tristete, fericire, dragoste, teama, furie, ura, ncordare, anxietate, bucurie, suparare, labilitatea emotionala; aplatizare afectiva. Exclud: functiile de temperament si personalitate (b126); functiile energiei si impulsului (b130) b1520 Adecvarea emotiei Functii mentale ce genereaza congruenta sentimentului sau afectului cu situatia, de exemplu fericire la primirea unei vesti bune. Reglarea emotiei Functiile mentale care controleaza experienta si manifestarea afectiunii

b1521

51 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b1522

Varietatea emotiilor Functiile mentale care genereaza spectrul de trairi ale afectului sau sentimentelor, cum sunt dragostea, ura, anxietatea, supararea, bucuria, teama si furia. Alte functii specificate ale emotiilor Functii emotionale nespecificate

b1528 b1529

b156 Functii perceptuale Functiile mentale specifice de recunoastere si interpretare a stimulului senzorial. Includ: functii ale perceptiei auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile si vizuospatiale, ca de exemplu halucinatiile sau iluzia Exclud: functiile constiintei (b110); functiile de orientare (b114); functiile atentiei (b140); functiile memoriei (b144); functiile mentale de limbaj (b167); vazul si functiile aferente acestuia (b210-b229); auzul si functiile vestibulare (b230-b249); functiile senzoriale aditionale (b250-b279) b1560 Perceptia auditiva Functiile mentale implicate n discriminarea sunetelor, tonurilor, intensitatilor si a altor stimuli acustici. Perceptia vizuala Functiile mentale implicate n discriminarea formei, dimensiunii, culorii si a altor stimuli vizuali. Perceptia olfactiva Functiile mentale implicate n distingerea diferentelor de miros. Perceptia gustative Functiile mentale implicate n distingerea diferentelor de gust, ca de exemplu stimuli dulci, acri, sarati sau amari, detectati cu ajutorul limbii . Perceptia tactila Functii mentale implicate in distingerea diferentelor in textura precum stimuli de netezime sau asprime, detectati prin pipait Perceptia vizuo spatiala Functiile mentale implicate n distingerea prin vaz a pozitiei relative a obiectelor n mediu sau n raport cu individul n cauza. Alte functii perceptuale specificate Functii perceptuale nespecificate

b1561

b1562

b1563

b1564

b1565

b1568 b1569

52 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b160 Functiile gndirii Functii mentale specifice referitoare la componenta ideatica a gndirii. Includ: functii ale ritmului, formei, controlului si continutului gndirii ; functii ale gndirii directionate catre un scop, functii ale gndirii ne-directionate catre un scop, functii ale gndirii logice, de exemplu, presiunea gndirii, zborul gandirii, gndirea bloc, incoerenta gndirii, tangentialitatea, circumstantialitatea, delirurile, obsesiile si compulsiile Exclud: functiile intelectuale (b117); functiile memoriei (b144); functiile psihomotorii (b147); functiile perceptuale (b156); functiile cognitive de nivel suprior (b164); functiile mentale de limbaj (b167); functiile de calcul (b172) b1600 Ritmul gndirii Functiile mentale care guverneaza viteza procesului de gndire. Forma gndirii Functiile mentale care organizeaza procesul de gndire, n functie de coerenta si logica aferenta. Includ: afectari precum perseverare ideationala, tangentialitate si circumstantialitate b1602 Continutul gndirii Functiile mentale ce constau n idei existente n procesul de gndire si care sunt conceptualizate. Includ: afectari precum delirurilei, idei de somatizare si de supraevaluare b1603 Controlul gndirii Functiile mentale care asigura control volitiv asupra gndirii si sunt recunoscute ca atare de catre individ. Includ: ruminatiile, obsesia, raspandirea gandirii si insertia gandirii b1608 b1609 Alte functii specificate ale gandirii Functii ale gndirii nespecificate

b1601

53 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b164 Functiile cognitive de nivel superior Functiile mentale specifice care depind n special de lobii frontali ai creierului, inclusiv comportamentele complexe directionate catre un scop, cum sunt luarea deciziilor, gndirea abstracta, planificarea si realizarea planurilor, flexibilitatea mentala si decizia care comportamente sunt adecvate si n ce situatii, functii deseori numite ca functii executive. Includ: functiile de abstractizare si organizare a ideilor, gestionarea timpului, introspectia si judecata; formarea de concepte, categorizarea si flexibilitatea cognitive Exclud: functiile memoriei (b144); functiilee gndirii (b160); functiile mentale de limbaj (b167); functiile de calcul (b172) b1640 Abstractizarea Functiile mentale de creare a ideilor generale, calitatilor sau caracteristicilor distincte a realitatilor concrete, obiectelor specifice sau aspectelor reale. Organizarea si planificarea Functiile mentale de coordonare a partilor dintr-un n ntreg, de sistematizare; functiia mentala implicata n crearea unei metode de lucru sau actiune. . Managementul timpului Functiile mentale de ordonare a evenimentelor ntr-o succesiune cronologica, cu alocare de timp pe evenimente si activitati Flexibilitatea cognitive Functiile mentale de schimbare de strategii, sau de schimbare a aranjarii mentale, asa cum se intampla n special n rezolvarea de probleme. Introspectia Functiile mentale de constientizare si ntelegere de sine si a propriului comportament. Judecata Functiile mentale ce intervin n discriminarea dintre si n evaluarea diferitelor optiuni, ca de exemplu n formarea de opinii. Rezolvarea de probleme Functiile mentale de identificare, analiza si integrare a informatiei incongruente sau contradictorii ntr-o solutie. Alte functii cognitive de nivel superior specificate Functii cognitive de nivel superior nespecificate

b1641

b1642

b1643

b1644

b1645

b1646

b1648 b1649

54 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b167 Functiile mentale ale limbajului Funtiile mentale specfice de recunoastere si utilizare a semnelor, simbolurilor si a altor componente ale unui limbaj . Includ: functiile de receptare si descriere a limbajului scris, vorbit sau a altor forme de limbaj cum este limbajul semnelor; functiile expresiei scrise, vorbite sau alte forme de limbaj; functii lingvistice integrative, vorbite si scrise, ca cele implicate n receptare, exprimare, afazia de conducere, Broca sau Wernicke. Exclud: functiile atentiei, (b140); functiile memoriei (b144); functiile perceptuale (b156); functiile gndirii (b160); functiile cognitive la nivel superior (b164); functiile de calcul (b172); functiile mentale ale miscarilor complexe (b176); Capitolul 2: Functiile Senzoriale si Durerea; Capitolul 3: Vocea si Functiile Vorbirii b1670 Receptarea limbajului Functiile mentale specifice de decodificare a mesajelor vorbite, scrise sau a altor forme de limbaj, ca de exemplu limbajul semnelor, pentru a obtine ntelesul acestora. b16700 Receptarea limbajului vorbit Functiile mentale de decodificare a mesajelor vorbite pentru a obtine ntelesul acestora . Receptarea limbajului scris Functiile mentale de decodificare a mesajelor scrise pentru a obtine ntelesul acestora . Receptare limbajului semnelor Functiile mentale de decodificare a mesajelor n limbaje care utilizeaza semne gesticulate cu mna sau alte miscari, pentru a obtine ntelesul acestora. Alte receptari specificate ale limbajului Receptarea limbajului, nespecificate

b16701

b16702

b16708 b16709 b1671

Exprimarea limbajului Functiile mentale specifice necesare pentru a genera mesaje cu sens, n limbaj verbal, scris, al semnelor sau n alte forme de limbaj. b16710 Exprimarea n limbaj vorbit Functiile mentale necesare pentru a genera mesaje vorbite cu sens. Exprimarea n limbaj scris Functiile mentale necesare pentru a genera mesaje scrise cu sens .

b16711

55 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b16712

Exprimarea n limbajul semnelor Functiile mentale necesare pentru a genera mesaje cu sens n limbaje care utilizeaza gesturi facute cu minile sau alte miscari. Alte exprimarii specificate ale limbajului Exprimari nespecificate ale limbajului

b16718 b16719 b1672

Functiile limbajului integrative Functiile mentale care organizeaza ntelesul semnatic si simbolic, structura gramaticala si ideile pentru a genera mesaje n limbaj verbal, scris sau n alte forme de limbaj. Alte functii mentale specificate ale limbajului Functii mentale nespecificate ale limbajului

b1678 b1679

b172 Functiile de calcul Functiile mentale specifice de determinare, aproximare si manipulare a simbolurilor si procedeelor. Includ: functiile de adunare, scadere si alte calcule matematice simple; functii ale operatiilor matematice complexe Exclud: functiile atentiei (b140); functiile memoriei (b144); functiile gndirii (b160); funtiile cognitive de (de) nivel superior (b164); functiile mentale ale limbajului (b167) b1720 Operatii de calculul simplu Functiile mentale de calcul cu numere, cum sunt adunarea, scaderea, nmultirea si mpartirea. Operatii de calcul complex Functiile mentale de transpunere a problemelor puse in cuvinte n procedee aritmetice, de transpunere a formulelor matematice n procedee aritmetice si alte operatii complexe cu numere. Alte functii specificate de calcul Functii de calcul, nespecificate

b1721

b1728 b1729

56 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b176 Functii mentale ale succesiunii miscarilor complexe Functiile mentale specifice ale succesiunii si coordonarii unor miscari complexe cu scop. Includ: afectari ca n cazul miscarilor ideatice, ideomotorii, de mbracat, oculomotorii si apraxia verbala Exclud: functiile psihomotorii (b147); functiile cognitive la nivel superior (b164); Capitolul 7: Functiile neuromusculo- scheletale si functiile legate de miscare b180 Functiile legate de experienta de sine si de timp Functiile mentale specifice legate de constientizarea de sine, a propriului corp, a pozitiei proprii fata de realitatea nconjuratoare si de timp. Includ: functiile legate de experienta de sine, imaginea corpului si de timp. b1800 Experienta de sine Functiile mentale specifice de a fi constient fata de propria persoana si de pozitia propriei persoane n realitatea nconjuratoare. Includ: afectari cum sunt depersonalizarea si derealizarea b1801 Imaginea corpului Functiile mentale specifice legate de reprezentarea si constientizarea propriului corp de catre o persoana Includ: afectari ca membrul fantoma si sentimentul de a fi prea gras sau prea slab b1802 Experienta timpului Functiile mentale specifice ale unor experienae subiective legate de durata si trecerea timpului. Includ: afectari precum jamais vu si dja vu b1808 b1809 Alte functii specificate legate de experienta de sine si a timpului Functii nespecificate legate de experienaa de sine si de timp

b189 Alte functii mentale specifice, specificate si nespecificate b198 Alte functii mentale specificate b199 Functii mentale nespecificate

57 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 2: FUNCTIILE SENZORIALE SI DUREREA


Prezentul capitol este despre functiile simturilor, vazului, auzului, gustului si altele, precum si despre senzatia de durere.

Functiile vazului si alte functii aferente (b210-b229)


b210 Functiile vazului Functii senzoriale legate de sesizarea prezentei luminii, de sesizarea formei, tipului, dimensiunii si culorii stimulilor vizuali. Includ: functiile acuitatii vizuale; functiile cmpului vizual; calitatea vederii; functiile de sesizare a luminii si culorii, acuitatea vizuala de la distanta si de aproape, vederea mono- si bioculara; calitatea imaginii vizuale; deficiente ca miopia, hipermetropia, astigmatismul, hemianopsia, tulburarea vederii colorate vedere tubulara, scotom central si periferic, nictalopia si afectarea adaptabilitatii la lumina Exclud: functiile perceptuale (b156) b2100 Functiile acuitatii vizuale Functiile vazului de a sesiza, cu un ochi sau cu ambii ochi, forma si conturul, att de la distanta ct si de aproape. b21000 Acuitate vizuala bioculara la distanta Functiile vazului de a sesiza, folosind ambii ochi, dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate la o oarecare distanta de ochi. Acuitatea vizuala monoculara la distanta Functiile vazului de a sesiza, folosind fie numai ochiul stng, fie numai ochiul drept, dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate la o oarecare distanta de ochi. Acuitate vizuala bioculara de aproape Functiile vazului, folosind ambii ochi, de a sesiza dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate aproape de ochi. Acuitate vizuala monoculara de aproape Functiile vazului de a sesiza, folosind fie numai ochiul drept, fie numai ochiul stng, dimensiunea, forma si conturul obiectelor aflate aproape de ochi. Alte functiile specificate ale acuitatii vizuale Functii ale acuitatii vizuale, nespecificate

b21001

b21002

b21003

b21008 b21009

58 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b2101

Functiile cmpului vizual Functiile vazului legate de ntreaga zona ce poate fi cuprinsa cu vederea. Includ: afectari precum scotomul, vederea tubulara, anopsia

b2102

Calitatea vederii Functiile vazului care implica sensibilitatea la lumina, distingerea culorilor, sensibilitatea la contraste, si calitatea globala a imaginii. b21020 Sensibilitatea la lumina Functiile vazului de sesizare a cantitatii minime de lumina (lumina minima) si a diferentei minime de intensitate a luminii (diferenta de lumina) Includ: functiile de adpatarea la ntuneric; afectarile ca nictalopia, (hiposensibilitate la lumina) si fotofobia (hipersensibilitate la lumina) b21021 Vederea culorilor Functiile vazului de diferentiere si asociere a culorilor. Sensibilitate la contrast Functiile vazului de separare a figurii de pe un fundal, implicnd n mod necesar o cantitate minima de luminozitate .

b21022

b21023

Calitatea imaginii vizuale Functile vazului ca implica calitatea imaginii. Includ: afectarile ca n cazul vederii reflexiilor, afectarea calitatii imaginii (corpuri flotante sau voalate), distorsiuni ale imaginii si a vederii de stele sau de fulgeraturi

b21028 b21029 b2108 b2109

Alte calitati specificate ale vederii Calitatea vederii, nespecificata

Alte functii specificate ale vazului Alte functii nespecificate ale vazului

59 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b215 Functiile structurilor aferente ochiului Functiile structurilor in si din jurul ochiului care faciliteaza functiile vazului. Includ: functiile muschilor interni ai ochiului, pleoapa, muschii externi ai ochiului, inclusiv miscarile involuntare si de urmarire si fixare a ochiului, glandele lacrimale, acomodarea, reflexul pupilar; afectarile precum nistagmusul, xeroftalmia si ptoza. Exclud: functiile vazului (b210); Capitolul 7: Functiile neuromusculo-scheletice si functiile legate de miscare b2150 Functiile muschilor interni ai ochiului Functiile muschilor din interiorul ochiului, ca irisul, care regleaza forma si dimensiunea pupilei si cristalinului ochiului. Includ: functile de acomodare; reflexul pupilar b2151 Functiile pleoapei Functiile ale pleoapei, ca reflexul de protectie. Functiile muschilor externi ai ochiului Functiile muschilor care sunt antrenati pentru a privi n diferite directii, a urmari un obiect care traverseaza cmpul vizual, a produce miscari sacadate pentru a prinde n privire un obiect care se misca si pentru a fixa ochiul. Includ: nistagmusul; conlucrarea dintre ambii ochi b2153 Functiile glandelor lacrimare Functiile glandelor si canalelor lacrimare. Alte functii specificate ale structurilor aferente ochiului

b2152

b2158

b2159 Functii nespecificate ale structurilor aferente ochiului b220 Senzatii asociate ochiului si structurilor aferente Senzatia de oboseala, ochi uscat, mncarimi ale ochiului si sentimentele aferente. Includ: senzatia de presiune n spatele ochiului, senzatia de corp strain n ochi, ochi ncordat, de arsuri n ochi, ochi iritat Exclude: senzatia de durere (b280) b229 Vazul si functionari aferente, altele specificate si nespecificate

60 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functiile auzului si cele vestibulare (b230-b249)


b230 Functiile auzului Functiile senzoriale legate de sesizarea prezentei sunetelor, discriminarea localizarii, naltimii, intensitatii si calitatii acestora. Includ: functiile ale auzului, discriminarea auditiva, localizarea sursei de sunet, lateralitatea sunetului, discriminarea vorbirii; afectari precum surditatea, afectari ale auzului si pierderea auzului Exclud: functiile perceptuale (b156) si functiilee mentale ale limbajului (b167) b2300 Detectarea sunetului Functiile senzoriale legate de sesizarea prezentei sunetelor Discriminarea sunetelor Functiile senzoriale legate de sesizarea prezentei sunetului implicnd diferentierea dintre sunetul de fond si sinteza, separarea si combinarea sunetelor percepute cu ambele urechi. Localizarea sursei de sunet Functiile senzoriale legate de localizarea locului sursei de sunet. Lateralitatea sunetului Functiile senzoriale legate de identificarea directiei din care vine sunetul, din drepata sau din stnga. Discriminarea vorbirii Functiile senzoriale legate de identificarea limbajului vorbit si distingerea sunetului vocal dintre alte sunete. Alte functii specificate ale auzului Functii nespecificate ale auzului

b2301

b2302

b2303

b2304

b2308 b2309

b235 Functii vestibulare Functiile senzoriale ale urechii interne legate de pozitie, echilibru si miscare Includ: functiile pozitiei si simtului pozitiei; functiile echilibrului corpului si miscarii Exclud: senzatiile asociate cu functiile auzului si cele vestibulare (b240) b2350 Functia vestibulara a pozitiei Functiile senzoriale ale urechii interne legate de determinarea pozitiei corpului. Functia vestibulara de echilibru Functiile senzoriale ale urechii interne legate de determinarea echilibrului corpului.

b2351

61 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b2352

Functiia vestibulara de determinare a miscarii Functiile senzoriale ale urechii interne de determinare a miscarii corpului, inclusiv directia si viteza. Alte functii vestibulare specificate Functii vestibulare nespecificate

b2358 b2359

b240 Senzatii asociate cu functiile auzului si cele vestibulare Senzatii de ameteala, de cadere, tiuit n urechi si vertij. Includ: senzatia de tiuit, iritatie, presiune n urechi, voma asociate cu ameteala si vertij. Exclud: functiile vestibulare (b235); senzatia de durere (b280) b2400 Tiuitul n urechi sau tinitusul Senzatie de tiuit, suierat sau clinchet, de naltime joasa. Ameteala Senzatie de miscare, care implica fie individul, fie mediul din jur; senzatie de rotire, leganare sau clatinare. Senzaaia de cadere Senzatia de pierdere a sprijinului si de cadere. Senzatie de voma asociata cu ameteala sau vertij Senzatia de voma provocata de ameteala sau vertij. Iritatia n ureche Senzatie de mncarime sau alte senzatii asemanatoare n ureche. Presiunea n urechi Senzatia de presiune n urechi. Senzatii asociate cu functia auzului si cea vestibulara, altele specificate Senzatii asociate cu functia auzului si cea vestibulara, nespecificate

b2401

b2402

b2403

b2404

b2405

b2408

b2409

b249 Alte functii specificate si nespecificate ale auzului si vestibulare

62 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functii senzoriale aditionale (b250-b279)


b250 Functia gustului Functiile senzoriale de sesizare a caracteristicilor de a fi amar, dulce, acru si sarat. Includ: functiile gustative; afectari ca ageuzia si hipogeuzia b255 Functia mirosului Functii senzoriale de sesizare a aromelor si mirosurilor. Includ: functiile olfactive; afectarile precum anosmia sau hiposmia. b260 Functia proprioceptiva Functiile senzoriale de sesizare a pozitiei relative a partilor corpului. Includ: functiile sentimentului posturii (statestezia) sau miscarii (kinestezia) Exclud: functiile vestibulare (b235); senzatiile aferente functiilor muschilor si miscarii (b780) b265 Functia tactila Functiile senzoriale de sesizare prin atingere a suprafetelor si materialelor sau calitatii acestora. Includ: functiile tactile, senzaaia de atingere; afectari precum amorteala, anestezia, furnicaturile, parastezia si hiperestezia Exclud: functiile senzoriale aferente temperaturii si altor stimuli (b270) b270 Functiile senzoriale legate de temperatura si de alti stimuli Functiile senzoriale de sesizare a stimulilor de temperatura, vibratie, presiune si nocivi Includ: functiile sensibilitatii la stimuli de temperatura, vibratii, trepidatii sau oscilatii, presiune superficiala, presiune puternica, la senzatia de ars sau la stimuli nocivi. Exclud: functiile tactile (b265); senzatia de durere (b280) b2700 Sensibilitate la temperatura Functii senzoriale de a sesiza cald si rece. Sensibilitate la vibratii Functii senzoriale de sesizare a trepidatiilor sau oscilatiilor.

b2701

63 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b2702

Sensibilitatea la presiune Functiile senzoriale ale senzatiei de presiune prin apasarea pielii sau a obiectului Includ: afectari ale sensibilitatea tactile precum amorteala, hipoestezia sau hiperestezia si furnicaturile

b2703

Sensibilitate la stimuli nocivi Functiile senzoriale de sesizare a unor senzatii dureroase sau de discomfort. Includ: afectari precum hipoalgezia, hiperpatia, alodinia, analgezia si ca cele prezente n anestezia dolorosa

b2708

Functii senzoriale aferente temperaturii si altor stimuli, altele specificate Functii senzoriale aferente temperaturii si altor stimuli nespecificate

b2709

b279 Alte functii senzoriale aditionale specificate si nespecificate

Durerea (b280-b289)
b280 Senzatia de durere Senzatia de neplacut care indica o afectare posibila sau reala a unei structuri a corpului. Include: senzatii de durere, generalizata sau localizata, la nivelul uneia sau mai multor parti ale corpului, durere intr-un dematom, durere ca un junghi, ca o arsura, durere surda, durere continua; afectari precum mialgia, analgezia si hiperalgezia b2800 Durere generalizata Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei structuri a corpului resimtita peste tot sau la nivelul ntregului corp. Durere la nivelul unei parti a corpului Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a corpului, resimtita la nivelul unei anume sau unor anume parti ale corpului. b28010 Durere a capului si gtului Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti ale corpului, resimtita la nivelul capului si gtului. Durere a pieptului Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a corpului, resimtita la nivelul pieptului.

b2801

b28011

64 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b28012

Durere a stomacului sau abdomenului Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a corpului resimtita la nivelul stomacului sau abdomenului. Include: durerea n regiunea pelviana Durere a spatelui Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a corpului, resimtita la nivelul spatelui. Include: dureri n zona dorsala si lombara Durere a membrelor superioare Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a corpului, resimtita fie la unul, fie la ambele membre superioare, inclusiv la nivelul palmei si degetelor. Durere a membrelor inferioare Senzatia neplacuta care indica o vatamare posibila sau reala a unei parti a corpului, resimtita fie la unul, fie la ambele membre inferioare, inclusiv laba piciorului. Durere a articulatiilor Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a corpului, resimtita fie la una sau mai multe articulatii, inclusiv la nivelul articulatiilor mari si mici Include: durere a coapsei; durere a umarului

b28013

b29014

b28015

b28016

b28018 b28019 b2802

Durere la nivelul unei alte parti specificate a corpului Durere la nivelul unei parti nespecificate a corpului

Durere la nivelul mai multor parti ale corpului Senzatia neplacuta care indica o vatamare posibila sau reala a unei parti a corpului, localizata la nivelul mai multor parti ale corpului . Durere radiata la nivelul dermatomului Senzatia neplacuta care indica o vatamare posibila sau reala a unei parti a corpului, localizata n zone ale pielii inervate de aceeasi radacina a unui nerv rahidian. Durere radiata la nivelul unui segment sau regiuni Senzatia neplacuta care indica o afectare posibila sau reala a unei parti a corpului, localizata n zone ale pielii din diferite parti ale corpului care nu sunt inervate de aceleasi radacini de nervi rahidieni

b2803

b2804

b289 Alte senzatia de durere, specificate si nespecificate b298 Alte functii senzoriale si durereri specificate

65 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b299 Functii senzoriale si durerii nespecificate

66 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 3: VOCEA SI FUNCTIILE VORBIRII


Acest capitol se ocupa de functiile care genereaza sunetele si vorbirea. b310 Functiile vocii Functiile generarii diverselor sunete prin trecerea aerului prin laringe. Includ: functiile de generare si calitate a vocii; functiile fonatiei, de naltime, intensitate si alte calitati ale vocii; afectari precum afonia, disfonia, raguseala, hipernazalitate si hiponazalitate Exclud: functiile mentale ale limbajului (b167); functiile de articulare (b320) b3100 Generarea vocii Functiile de generare a sunetelor prin coordonarea laringelui si a muschilor din jurul acestuia cu aparatul respirator. Includ: functiile de fonetie, de intensitate a vocii; afectari precum afonia b3101 Calitatea vocii Functiile de generare a caracteristicilor vocale, inclusiv naltimea, rezonanta si altele . Include: functiile de tonalitate nalta si joasa; tulburari ca hipernazalitatea, hiponazalitatea, disfonia, ruguseala sau stridenta b3108 b3109 Alte functii specificate ale vocii Functii nespecificate ale vocii

b320 Functiile de articulare a sunetelor Functii de generare a sunetelor vorbirii. Includ: functiile de pronuntare, de articulare a fonemelor; disartrie spastica, ataxica, flacida; anartrie Exclud: functiile mentale ale limbajului (b167); functiile vocii (b310) b330 Fluenta si ritmul functiilor vorbirii Functiile de generare a fluxului si ritmului vorbirii. Includ: functiile de fluenta, ritm si melodicitate a vorbirii; pronuntare ritmica si intonatie; tulburari ca blbiala, vorbirea care implica pauze si repetari de silabe involuntar, lipsa de fluenta, bradilalie and tahilalie Exclud: functiile mentale de limbaj (b167); functiile vocii (b310); funtiile de articulare (b320)

67 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b3300

Fluenta vorbirii Functiile de generare a unui flux al vorbirii fara ntreruperi si curgator. Include: functile vorbirii fara ntreruperi ale vorbirii; tulburari ca logospamul, pselism, lipsa de fluenta, repetitie de sunete, cuvinte sau parti de cuvinte, pauze neregulate n vorbire

b3301

Ritmul vorbirii Functiile vorbirii respectnd tiparele de modulare, ritm si accent. Includ: tulburari ca stereotipia sau cadenta vorbirii repetitive

b3302

Viteza vorbirii Functiile ritmului producerii vorbirii. Includ: afectarile precum bradilalia si tahilalia

b3303

Melodicitatea vorbirii Functiile de modulare a tiparelor de tonalitate ale vorbirii Includ: pronuntarea ritmica, intonatia, melodicitatea vorbirii; tulburari ca vorbirea monotona

b3308 b3309

Alte functii specificate ale fluentei si ritmului vorbirii Functii nespecificate de fluenta si ritm al vorbirii

b340 Functii de vocalizare alternativa Functiile de generare a vocalizarii n alte moduri. Includ: functiilei de generare a notelor si gamei de sunete muzicale, specifice cntatului, canto-ului, fredonarii; plnsul si tipetele cu voce tare Exclud: functiile mentale ale limbajului (b167); functiile vocii (b310); functiile de articulare (b320); functiile de fluenta si ritm ale vorbirii (b330) b3400 Producerea de sunete muzicale Functiile de generare a sunete muzicale vocale Includ: vocalizare sustinuta si ncetarea generarii de vocalizari ale unui sunet sau combinatii de sunete, cu variatii de tonalitate, specifice cntatului, fredonarii sau canto-ului b3401 Alcatuirea unei game variete de sunete Functiile de a genera o varietate de vocalizari. Includ: functiile de gngureala la copii b3408 Alte functii specificate de vocalizari alternative

68 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b3409

Functii nespecificate de vocalizari alternative

b398 Alte functii specificate ale vocii si vorbirii 399 Functii nespecificate ale vocii si vorbirii

69 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 4: FUNCTIILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR SI RESPIRATOR


Acest capitol se ocupa de functiile implicate n sistemul cardiovascular (functiile inimii si vaselor de snge), sistemele circulator si imunitar (functiile producerii de snge si de imunitate) si de sistemul respirator (functiile respiratie si toleranta la efort)

Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429)


b410 Functiile inimii Functiile de pompare a sngelui n cantitatea si la presiunea ceruta n ntreg corpul. Includ: functiile batailor cardiace, ritmului si capacitatii inimii; forta de contractie a muschilor ventriculari; functiile valvelor inimii; pomparea sngelui n circulatia pulmonara; dinamica circulatiei sanguine catre inima; afectari precum tahicardia, bradicardia si bataile neregulate, precum si cele n cazul infactului, cardiomiopatiei, miocadditelor si insuficientei coronariene, Exclud: functiile vaselor de snge (b415); functiile tensiunii sangvine (b420); functiile tolerantei la efort (b455) b4100 Bataile inimii Functiile legate de numarul de contractii ale inimii pe minut. Includ: tulburari ca n cazul unor batailor accelerate (tahicardia) sau prea ncetinite (bradicardia) b4101 Ritmul inimii Functii legate de regularitatea batailor inimii. Includ: tulburari ca aritmia b4102 Forta de contractie a muschilor ventriculari Functiile legate de cantitatea de snge pompat de muschii ventriculari la fiecare bataie a inimii. Includ: tulburari ca n cazul unui debit cardiac diminuat b4103 Alimentarea cu snge a inimii Functiile legate de volumul de snge disponibil muschiului inimii. Includ: tulburari ca ischemia coronariana b4108 b4109 Alte functii specificate ale inimii Functii nespecificate ale inimii

70 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b415 Functiile vaselor de snge Functiile de transport al sngelui n ntreg corpul. Includ: functiile arterelor, vaselor capilare si a venelor; functia vasomotorie; functiile arterelor, capilarelor si venelor pulmonare; functiile valvelor venelor; tulburari ca n cazul blocajului sau constrictiei arterelor; ateroscleroza, arterioscleroza, tromboembolism si varicele venoase Exclud: functiile inimii (b410); functiile presiunii arteriale (b420); functiile sistemului circulator (b430); functiile tolerantei la efort (b455) b4150 Functiile arterelor Functiile legate de fluxul sangvin n artere Includ: afectari ca n cazul dilatatiei arteriale; constrictiei arteriale precum in cazul unei claudicatii intermitente b4151 Functiile vaselor capilare Functiile legate de fluxul sangvin n vasele capilare. Functiile venelor Functiile legate de fluxul sangvin n vene si functiile valvulelor venelor. Includ: tulburari ca n dilatatia venoasa; constrictia venoasa; insuficienta nchidere a valvulelor la venele varicoase b4158 b4159 Alte functii specificate ale vaselor de snge Functii nespecificate ale vaselor de snge

b4152

b420 Functiile tensiunii arteriale Functiile de mentinere a presiunii sngelui n artere. Includ: functiile de mentinere a tensiunii arteriale; tensiunea arteriala mare sau mica; tulburari ca hipotensiunea, hipertensiunea ai hipotensiunea posturala. Exclud: functiile inimii (b410); functiile vaselor de snge (b415); functiile de toleranta la efort (b455) b4200 Tensiune arteriala mare Functiile legate de o crestere peste normal a tensiunii arteriale sistolice sau diastolice, n functie de vrsta. Tensiune arteriala scazuta Functiuni legate de o scadere sub normal a tensiunii arteriale sistolice sau diastolice, n functie de vrsta. Mentinerea tensiunii arteriale Functiile legate de mentinerea unei tensiuni arteriale adecvate ca raspuns la schimbarile din organism.

b4201

b4202

71 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b4208 b4209

Alte functii specificate ale tensiunii arteriale Functii nespecificate ale tensiunii arteriale

b429 Alte functii ale sistemului cardiovascular, specificate si nespecificate

Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar (b430b439)


b430 Functii ale sistemului hematologic Functiile de producere de snge, oxigen si de transportator al produselor metabolice si de coagulare. Includ: Functiile de producere a sangelui si ale maduvei osoase; functiile de transport ale oxigenului in snge; functiile hematologice ale splinei; functiile de transport ale sngelui de produselor metabolice; coagularea; afectarile precum anemia, hemofilia si alte disfunctii de coagulare Exclud: Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429); Functiile sistemului imunitar (b435); Functiile tolerantei la efort (b455) b4300 Producerea de snge Functiile legate de producerea de snge si a tuturor constituentilor acestuia. Functiile sngelui de transport de oxigen Functiile legate de capacitatea sngelui de a transporta oxigen n ntreg corpul. Functiile sngelui de transport al produselor metabolice Funcii legate de capacitatea sngelui de a transporta produse metabolice n ntreg corpul. Functiile de coagulare Funcii legate de coagularea sngelui, ca n cazul unei rniri. Funcii ale sistemului hematologic, altele specificate Funcii ale sistemului hematologic, nespecificate

b4301

b4302

b4303

b4308 b4309

b435 Funcii ale sistemului imunitar Functii ale corpului legate de protectia mpotriva substantelor straine, inclusiv mpotriva infectiilor, prin raspunsuri imunitare specifice si non-specifice. Includ: raspunsuri imunitare (specifice and non-specifice); reactii de hipersensibilitate; Functii ale vaselor si ganglionilor limfatici; Functii de imunitate mediata celular, Functii de imunitate mediate de anticorpi; raspuns la imunizare; afectari ca n cazul auto-imunitatii, reactiilor alergice, limfodenitelor si limfedemul Exclud: Funcii ale sistemului circulator (b430) 72 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b4350

Raspunsul imunitar Functii ale raspunsului corpului la imunizarea fata de substante straine, inclusiv fata de infectii. b43500 Raspunsul imunitar specific Functii ale raspunsului imun la substante straine specifice . Raspunsul imunitar non-specific Functii ale raspunsului general al organismului la sensibilizarea fata de substante straine, inclusiv fata de infectii. Raspunsul imunitar, altul specificat Raspunsul imunitar, nespecificat

b43501

b43508 b43509 b4351

Reacii de hipersensibilitate Funcii ale reaciilor organismului de sensibiliate crescut fa de substane strine, ca n cazul sensibilitilor la diveri antigeni. Include: tulburri ca hipersensibilitatea sau alergiile Exclud: tolerana la alimente (b5153)

b4352

Funciile vaselor limfatice Funcii legate de canalele vasculare care transport limfa. Funciile ganglionilor limfatici Functii legate de glandele de pe traiectul vaselor limfatice. Funciile sistemului imunitar, altele specificate Funciile sistemului imunitar, nespecificate

b4353

b4358 b4359

b439 Functiile sistemului hematologic si sistemului imunitar, altele specificate si nespecificate

Funciile sistemului respirator (b440-b449)


b440 Funciile respiraiei Funcii de inhalare a aerului n plmni, de schimb de gaze ntre aerul inhalat i snge i de expirare a aerului. Includ: Functiile de frecventa, ritm si profunzime a respiratiei; tulburari ca apnee, hipereventilatie, respiratie neregulata, respiratie paradoxala si spasm bronsic si ca n caz de emfizem pulmonar. Exclud: Functiile muschilor respiratorii, (b445); Functiile respiratorii aditionale (b450); Functiile de toleranta la efort (b455) 73 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b4400

Frecvena respiraiei Funcii legate de numrul de respiratii pe minut. Includ: tulburri ca n cazul frecvenei prea ridicate (tahiapnee) sau prea sczute (bradiapnee)

b4401

Ritmul respirator Funcii legate de periodicitatea i regularitatea respiraiei. Includ: afectri ca respiraia neregulat

b4402

Profunzimea respiraiei Funcii legate de creterea volumului plmnilor n timpul respiraiei. Includ: tulburari precum respiratia superficiala

b4408 b4409

Funciile respiraiei, altele specificate Funciile respiraiei, nespecificate

b445 Funciile muchilor respiratori Functii ale muschilor implicati in respiratie. Includ: Functii ale muschilor respiratori ai toracelui; Functile diafragmei; Functiile muschilor respiratori accesorii Exclud: Functiile respiratiei (b440); Functiile respiratorii aditionale (b450); Functiile tolerantei la efort (b455) b4450 Funciile muchilor respiratori ai toracelui Funcii ale muchilor toracelui care acioneaz n respiraie. Funciile diafragmei Funcii ale diafragmei cnd acioneaz n respiraie . Functiile muschilor respiratorii accesorii Funciile altor muchi care acioneaz n respiraie. Funciile muchilor respiratori, altele specificate Funciile muchilor respiratori, nespecificate

b4451 b4452

b4458 b4459

b449 Funciile sistemului respirator, altele specificate i nespecificate

74 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functiile si senzatiile aditionale sistemului cardiovascular si sistemului respirator (b450-b469)


b450 Functii respiratorii aditionale Funcii adtionale respiraiei, ca tusea, strnutul i cscatul . Includ: Funcii ca suflatul, fluieratul i respiraia pe gur b455 Funciile toleranei la efort Functii legate de capacitatea respiratorie si cardiovasculara necesare pentru a rezista la un efort fizic sustinut. Includ: Functiile rezistentei fizice, capacitate aerobica, rezistenta la oboseala si starea oboseala Exclud: Functiile sistemului cardiovascular (b410-b429); Functiile sistemului circulator (b430); Functiile respiratiei (b440); Functiile muschilor respiratori (b445); Functiile respiratorii aditionale (b450) b4550 Rezistenta fizica generala Funcii legate de nivel general de toleran la efort fizic sau la oboseal. Capacitatea aerobic Funcii legate de msura n care o persoan poate face effort fr a-i pierde respiraia. Gradul de oboseal Funcii legate de susceptibilitatea de oboseal, la orice nivel de efort fizic. Funciile toleranei la efort, altele specificate Funciile toleranei la efort, nespecificate

b4551

b4552

b4558 b4559

b460 Senzaii asociate cu funciile respiratorii i cardiovasculare Senzaii ca absena btii inimii, palpitaii sau respiraie scurt. Includ: senzatii de apasare pe piept, senzatii de bataii de inima neregulate, dispnee, lipsa de aer, necare, astupare, respiratie suierata Exclud: senzaia de durere (b280) b469 Functii si senzatii aditionale sistemului cardiovascular si respirator, altele specificate si nespecificate b498 Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, altele specificate b499 Functii ale sistemelor cardiovascular, hematologic, imunitar si respirator, nespecificate

75 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 5 FUNCTII ALE SISTEMELOR DIGESTIV, METABOLIC SI ENDOCRIN


Prezentul capitol se ocupa de functiile ingestiei, digestiei si eliminarii, precum si de functiile legate de metabolism si de glandele endocrine.

Functiile aferente sistemului digestiv (b510-b539)


b510 Functiile ingestiei Functiile aferente introducerii si manipularii solidelor sau lichidelor n corp prin gura. Includ: Functii de supt, mestecat si muscat, manipularea hranei n gura, salivatie, nghitire, sughitare, regurgitare, scuipare si vomitare; afectari ca disfagia, aspiratia hranei, aerofagia, salivatie excesiva, scapari de hrana si saliva si salivatie insuficienta. Exclud: senzatii asociate cu sistemul digestiv (b535) b5100 Suptul Functia de a trage n gura prin forta de aspiratie produsa prin miscari ale obrazului, buzelor si limbii . Muscatul Functii de a taia, strapunge sau rupe hrana cu dintii din fata.

b5101

B5102

Mestecatul Functii de a sfarna, marunti si mesteca hrana cu dintii din spate, de exemplu molarii. Manipularea hranei n gura Functii de a deplasa hrana prin cavitatea bucala cu ajutorul dintilor si limbii. Salivatia Functia de a produce saliva n cavitatea bucala. nghitirea Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin cavitatea bucala, farige si esofag n stomac, cu o anume frecventa si viteza. Includ: disfagia bucala, faringeana sau esofagiana; afectari pe traiectul esofagial al hranei. b51050 nghitirea orala (la nivelul gurii) Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin cavitatea bucala, cu o anume frecventa si viteza. 76

b5103

b5104

b5105

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b51051

nghitirea la nivelul farigelui Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin faringe, cu o anume frecventa si viteza. nghitirea la nivelul esofagului Functia de a degaja hrana solida si lichidele prin esofag, cu o anume frecventa si viteza. nghitirea, altele specificate nghitirea, nespecificate

b51052

b51058 b51059 b5106

Regurgitarea i voma Funcii de a mica hrana sau lichidele n direcie opus ingestiei, din stomac ctre esofag, ctre cavitatea bucal i afar. Funciile ingestiei, altele specificate Funciile ingestiei, nespecificate

b5108 b5109

b515 Funciile digestive, Functii de transport ale hranei prin traiectul gastrointestinal, sfarmarea hranei ai absobtia de elemente nutritive. Includ: Functii de transport al hranei prin stomac, prin miscari peristaltice; sfarmarea hranei, producerea si modul de actionare a enzimelor n stomac si intestine; absorbtia de elemente nutritive si toleranta la alimente; tulburari ca n caz de hiperaciditate a stomacului, malabsorbtie, intoleranta la alimente, hipermotilitate a intestinelor, paralizie intestinala, ocluzie intestinala si secretie biliara redusa. Exclud: Funciile ingestiei (b510); Funciile asimilrii (b520); Funciile defecaiei (b525); senzaii asociate cu sistemul digestiv (b535) b5150 Transportul hranei prin stomac i intestine Micrile peristaltice i funciile aferente care deplaseaz mecanic hrana prin stomac i intestine. Sfrmarea hranei Funcii de reducere mecanic a hranei la particule mai mici n traiectul gastrointestinal. Absorbia de elemente nutritive Funcii de trecere a elementelor nutritive din hran i lichide n circuitul sangvin de la nivelul intestinelor.

b5151

b5152

77 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b5153

Tolerana la alimente Funcii de acceptare a alimentelor i lichidelor adecvate pentru digestie i de respingere a celor neadecvate. Includ: afectari ca n cazul unor hipersensibilitati, intoleranta la gluten

b5158 b5159

Funciile digestive, altele specificate Funciile digestive nespecificate

b520 Funcii de asimilare Funcii prin care elementele nutritive sunt transformate n componente ale organismului viu. Includ: Funcii de stocare a elementelor nutritive n organism Exclud: Funciile digestive (b515); Funciile defecaiei (b525); Funciile de meninere a greutii (b530); Funciile metabolice generale (b540) b525 Funciile defecaiei Funcii de eliminare a reziduurilor i hranei nedigerate sub form de fecale, precum i alte funcii aferente. Includ: Functii de eliminare, consistenta fecalelor, frecventa defecatiei; capacitate de continenta fecalelor, meteorismul; tulburari precum constipatia, diareea, scaunele apoase si incompetenta sfincterului anal sau incontinenta. Exclud: Functiile digestive (b515); Functiile de asimilare (b520); senzatii asociate sistemul digestiv (b535) b5250 Eliminarea fecalelor Functii de eliminare a reziduurilor din rect, inclusiv functii de contractie a muschilor abdominali pentru a produce eliminarea. Consistena fecalelor Consistenta fecalelor, respectiv tare, densa, moale sau apoasa. Frecvena defecaiei Funcii ce intervin n frecvena defecaiei. Continenta fecalelor Funcii ce intervin n controlul volitiv asupra funciilor de eliminare. Meteorismul Funcii ce intervin n expulzarea unor cantiti excesive de aer sau gaze din intestine. Funciile defecaiei, altele specificate Funciile defecaiei, nespecificate

b5251

b5252

b5253

b5254

b5258 b5259

78 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b530 Funciile de meninere a greutii Funcii de meninere a unei greuti corporale adecvate, inclusiv creterea n greutate n perioadele de dezvoltare. Includ: Functii de mentinere a greutatii n limitele acceptabile conform Indexului Masei Corporale; tulburari ca sub-ponderabilitate, casexie, pierderi de greutate, supraponderabilitate, emaciere, precum si tulburarile din obezitatea primara si secundara Exclud: Funciile de asimilare (b520); Funcii metabolice generale (b540); Funciile glandelor endocrine (b555) b535 Senzaii asociate cu sistemul digestive Senzaii care apar ca urmare a aciunii de a mnca, a bea i ca urmare a funciilor digestive aferente. Includ: senzatiile de voma, de balonare si senzatiile de crampe abdominale, stomac plin, stomac umflat, spasm al stomacului, gaze n stomac si arsuri n stomac Exclud: senzatia de durere (b280); functiile ingestiei (b510); functiile digestive (b515); functiile defecatiei (b525) b5350 Senzaia de vom Senzatia necesitatii de a vomita. Senzatia de balonare Senzatia de dilatare a stomacului sau abdomenului Senzaia de crampe abdominale Senzatia unor contractii musculare spasmodice sau dureroase ale muschilor netezi ai tractului gastrointestinal. Senzaii asociate cu sistemul digestiv, altele specificate Senzaii asociate cu sistemul digestiv, nespecificate

b5351

b5352

b5358 b5359

b539 Senzaii asociate cu sistemul digestiv, altele specificate i nespecificate

79 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Funcii legate de metabolism i de sistemul endocrin (b540-b559)


b540 Funciile metabolice generale Functii de reglare a componentelor esentiale ale organismului cum sunt glucidele, proteinele si grasimile, transformarea acestora din unele n altele si descompunerea lor n energie. Includ: Functii metabolice, ritm metabolic bazal, metabolismul glucidelor, proteinelor si grasimilor, catabolismul, anabolismul, producerea de energie n organism; cresterea sau scaderea metabolismului Exclud: Functiile de asimilare (b520); Functiile de mentinere a greutatii (b530); Functiile de echilibru al electrolitilor, mineralelor si apei (b545); Functiile termoregulatorii (b550); Functiile glandelor endocrine (b555) b5400 Metabolismul bazal Funcii ce intervin n consumul de oxigen al organismului n condiii date de repaos i temperatur . Includ: creterea sau scderea ritmului metabolic bazal; tulburri ca hiperi hipotiroidism b5401 Metabolismul glucidelor Functii ce intervin n procesul prin care glucidele din regimul alimentar sunt stocate si descompuse n glucoza si ulterior n bioxid de carbon si apa. Metabolismul proteinelor Functii ce intervin n procesul prin care proteinele din regimul alimentar sunt transformate n aminoacizi si descompuse ulterior n organism. Metabolismul grsimilor Funcii ce intervin n procesul prin care grsimile din regimul alimentar sunt depozitate i descompuse n organism. Funciile metabolice generale, altele specificate Funciile metabolice generale, nespecificate

b5402

b5403

b5408 b5409

b545 Funciile de echilibru al electroliilor, mineralelor i apei Funcii de reglare a apei, mineralelor i electroliilor din organism. Includ: Funcii de echilibru al apei, echilibru al mineralelor, de exemplu calciu, zinc i fier, i echilibru al electroliilor ca sodiu i potasiu; afectri ca n cazul reteniei apei, deshidratrii, hipercalcemiei, hipocalcemiei, deficien de fier, hipernatremie, hiponatremie, hipercalemia i hipocalemie Exclud: Funciile sistemului circulator (b430); Funciile metabolice generale (b540); Funciile glandelor endocrine (b555)

80 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b5450

Echilibrul apei Funcii ce intervin n meninerea nivelului sau cantitii de ap din organism. Includ: afectri ca n cazul deshidratrii i rehidratrii b54500 Retenia apei Funcii ce intervin n pstrarea apei n organism. Funciile de echilibru al apei Funcii ce intervin n meninerea cantitii optime de ap n organism. Funciile de echilibru al apei, altele specificate Funciile de echilibru al apei, nespecificate

b54501

b54508 b54509 b5451

Echilibru mineralelor Funcii ce intervin n meninerea unui echilibru dintre mineralele primite, depozitate, utilizate i eliminate din organism Echilibrul electroliilor Functii ce intervin n mentinerea unui echilibru dintre electrolitii luati, depozitati, utilizati si eliminati din organism. Funciile de echilibru al apei, mineralelor i electroliilor, altele specificate Funciile de echilibru al apei, mineralelor i electroliilor, nespecificate

b5452

b5458

b5459

b550 Functiile termoreglarii Funcii de reglare a temperaturii corpului Includ: Funcii de meninere a temperaturii corpului; tulburri ca hipotermia i hipertermia Exclud: Funciile metabolice generale (b540); Funciile glandelor endocrine (b555) b5500 Temperatura corpului Functii ce intervin n reglarea temperaturii centrale a corpului. Includ: afectri ca hipotermia i hipertermia b5501 Meninerea temperaturii corpului Funcii ce intervin n meninerea temperaturii optime a corpului, n condiii de schimbare de temperatur a mediului. Includ: tolerana la cald sau frig

81 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b5508 b5509

Funciile termoregulatorii, altele specificate Funciile termoregulatorii, nespecificate

b555 Funciile glandelor endocrine Funcii de producere i reglare a nivelului hormonal din organism, inclusiv schimbrile ciclice. Includ: Funcii de echilibru hormonal; hiperpituitarism, hipopituitarism, hipertiroidism, hipotiroidism, hiperadrenalism, hipoadrenalism, hiperparatiroidism, hipoparatiroidism, hipergonadism, hipogonadism Exclud: Functiile metabolice generale (b540); Functiile de echilibru al apei, mineralor si electrolt?ilor (b545); Functiile termoreglarii (b550); Functiile sexuale (b640); Functiile menstruale (b650) b559 Funcii legate de metabolism i sistemul endocrin, altele specificate i nespecificate b598 Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, altele specificate b599 Funciile sistemelor digestiv, metabolic i endocrim, nespecificate

82 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 6: FUNCTIILE UROGENITALE SI DE REPRODUCERE


Prezentul capitol se ocupa de functiile urinare si ale organelor de reprodcere, inclusiv functiile sexuale si procreative.

Functiile urinare (b610-b639)


b610 Funciile excretiei urinei Funcii de filtrare i colectare a urinei. Includ: Functii de filtrare a urinei; afectri ca n insuficienta renala, anurie, oligurie, hidronefroza, vezica urinara hipotonica si obstructia ureterului Exclud: Functiile actului de urinare (b620) b6100 Filtrarea urinei Funcii de filtrare a urinei de ctre rinichi . Colectarea urinei Functii de colectare si stocare a urinei de catre uretere si vezica urinara. Funciile excretiei urinei, altele specificate Funciile excretiei de urina, nespecificate

b6101

b6108 b6109

b620 Funciile actului de urinare Funcii de evacuare a urinei din vezica urinar. Includ: Functiile actului de urinare, frecventa urinarii, capacitatea de continenta a urinei; afectari ca n caz de stres, urinat imperios, urinat reflex, urinat datorat supraplinului vezicii, incontinenta continua, urinat des si putin, urinat involuntar, poliurie, retentie urinara si urinare de urgenta Exclud: Functiile excretiei de urina (b610); senzatii asociate cu functiile urinare (b630) b6200 Urinarea Funcii de golire a vezicii urinare. Includ: afectri ca n cazul reteniei de urin b6201 Frecvena urinrii Funcii ce intervin n numrul de urinri. Continena urinar Funcii de control al urinrii . Includ: afectari ca n caz de stres, urinare imperioasa, reflexul de urinare, incontinenta continua si mixta

b6202

83 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b6208 b6209

Funciile urinare, altele specificate Funciile urinare, nespecificate

b630 Senzaii asociate cu funciile urinare Senzaii generate de golirea vezicii urinare i de funciile urinare aferente Includ: senzaii de golire incomplet a urinei, senzaia de vezic plin Exclud: senzaiile de durere (b280); Funciile urinare (b620) b639 Funciile urinare, altele specificate i nespecificate

Funciile genitale i reproductive (b640-b679)


b640 Funciile sexuale Functii mentale si fizice legate de actul sexual, inclusiv etapele de excitare, preludiu, orgasm si rezolutie. Includ: Functii de excitare sexuala, etapa de preludiu, faza de orgasm si faza rezolutie: Functii legate de interes si performanta sexuala, erectia penisului, erectia clitorisului, umezirea vaginului, ejaculare si orgasm; tulburari sexuale ca impotenta. frigiditatea, vaginism, ejaculare rapida, priapismul si ejaculare ntrziata Exclud: Funcii de procreere (b660); senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive (b670) b6400 Funciile etapei de excitare sexual Functii de interes si excitare sexuala. Funciile etapei de preludiu sexual Functii de angajare n actul sexual. Funciile etapei de orgasm Functii de ajungere la orgasm. Funciile fazei de rezoluie sexual Functii de satisfacere sexuala dupa atingerea orgasmului si de relaxarea aferenta. Includ: tulburari ca n cazul lipsei de satisfacere dupa atingerea orgasmului Funciile sexuale, altele specificate Funciile sexuale, nespecificate

b6401

b6402

b6403

b6408 b6409

84 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b650 Funciile menstruaiei Funcii asociate cu ciclul menstrual, inclusiv regularitatea menstruaiei i eliminarea lichidelor menstruale. Includ: Functii de regularitate si interval al menstruatiei, cantitatea sngerarii menstruale, momentul instalarii ciclului menstrual, menopauza; tulburari ca amenorea primara si secundara, menoragia, polimenoreea, menstruatie retrograda si ca n sindromul premenstrual Exclud: funciile sexuale (b640); funciile procreaiei (b660); senzaiile asociate cu funciile genitale i reproductive (b670); senzaia de durere (b280) b6500 Regularitatea ciclului menstrual Funcii ce intervin n regularitatea ciclului menstrual. Includ: ciclu menstrual prea des sau prea rar b6501 Intervalul dintre perioadele de menstruaie Funcii legate de intervalul de timp dintre dou cicluri menstruale . Cantitatea sngerrii menstruale Funcii ce intervin n cantitatea de snge menstrual. Includ: debit menstrual redus (hipomenoree ); debit menstrual prea mare (menoragie, hipermenoree) b6508 b6509 Funciile menstruaiei, altele specificate Funciile menstruaiei, nespecificate

b6502

b660 Functiile procreatiei Functii asociate cu fertilitatea, sarcina, nasterea si lactatia. Includ: Functii ale fertilitatii masculine si feminine, sarcina si nasterea si lactatia; afectari ca azoospermia, oligozoospermia, galactoreea, agalactoreea, alactatie si ca n caz de subfertilitate, sterilitate, avort spontan, sarcina ectopica, pierderea sarcinii, fetus mic, hidramnios nestere prematura, nastere peste termen Exclud: Funciile sexuale (b640); Funciile menstruaiei (b650) b6600 Funcii legate de fertilitate Funcii legate de capacitatea de a produce gamei pentru procreare. Includ: afectari ca n caz de subfertilitate si sterilitate Exclud: Funciile sexuale (b640) b6601 Funcii legate de sarcin Funcii ce intervin n a rmne i a fi nsrcinat.

85 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b6602

Funcii legate de natere Funcii ce intervin n timpul naterii. Lactaia Functii ce intervin n producerea de lapte si disponibilizarea lui pentru copil Funciile procreaiei, altele specificate Funciile procreaiei, nespecificate

b6603

b6608 b6609

b670 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive Senzatii ce apar din excitarea sexuala, actul sexual, menstruatie si functii genitate sau reproductive aferente. Includ: senzaii ca n caz de dispareunie, dismenoree, bufeuri (hot flushes) i transpiraii nocturne la menopauz Exclud: senzaia de durere (b280); senzaiile asociate cu funcionrile urinare (b630); Funciile sexuale (b640); Funciile menstruaiei (b650); Funciile procreaiei (b660) b6700 Disconfort asociat cu actul sexual Senzaii asociate cu excitaia sexual, preludiul, actul sexual, orgasmul i rezoluia. Disconfort asociat cu ciclul menstrual Senzaii ce intervin n timpul menstruaiei, inclusiv fazele pre - i postmenstruale. Disconfort asociat cu menopauza Senzaii asociate cu ncetarea ciclului menstrual. Includ: bufeurile i transpiraia nocturn la menopauz b6708 b6709 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, altele specificate Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, nespecificate

b6701

b6702

b679 Senzaii asociate cu funciile genitale i reproductive, altele specificate i nespecificate b698 Funciile urogenitale i reproductive, altele specificate b699 Funciile urogenitale i reproductive, nespecificate

86 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 7: FUNCTIILE NEUROMUSCULOSCHELETICE SI ALE MISCARILOR AFERENTE


Prezentul capitol se ocupa de functiile micarii ai mobilitatii, inclusiv functiile articulatiilor, oaselor, reflexelor si muschilor.

Funciile articulaiilor i oaselor (b710-b729)


b710 Funciile mobilitii articulaiilor Functii ale diversitatii si usurintei de miscare a unei articulate Includ: Functii de mobilitate a una sau mai multe articulatii, mobilitatea vertebrelor, a umarului, cotului, ncheieturii minii, coapsei, genunchiului, gleznei, articulatiilor mici ale mnilor si picioarelor; mobilitatea articulatiilor n general; tulburari ca n caz de hipermobilitate a articulatiilor, articulatii imobile, umar imobil, artrite Exclud: funciile stabilitii articulaiilor (b715); controlul funciilor micrilor voluntare (b760) b7100 Mobilitatea unei singure articulaii Functii ale diversitatii si usurintei de miscare a unei articulatii. Mobilitatea mai multor articulaii Funcii ale diversitii i uurinei de micare a mai mult de o singur articulaie. Mobilitatea articulaiilor, n general Funcii ale diversitii i uurinei de micare a tuturor articulaiilor corpului. Funciile mobilitii articulaiilor, altele specificate Funciile mobilitii articulaiilor, nespecificate

b7101

b7102

b7108 b7109

b715 Funciile stabilitii articulaiilor Funcii de meninere a integritii structurale a articulaiilor. Includ: Functii de stabilitate a unei singure articulatii, mai multor articulatii si a articulatiilor n general; afectari ca n cazul articulatie instabila a umarului, dislocarea unei articulatii, dislocarea articulatiei umarului si soldului. Exclud: Funciile mobilitii articulaiilor (b710) b7150 Stabilitatea unei singure articulaii Funcii de meninere a integritii structurale a mai mult de o singur articulaie. 87 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b7151

Stabilitatea articulaiilor n general Funcii de meninere a integritii structurale a tuturor articulaiilor corpului. Stabilitatea articulaiilor, altele specificate Stabilitatea articulaiilor, nespecificate

b7158 b7159

b720 Funciile mobilitii oaselor Funcii ale diversitii i uurinei de micare a omoplatului, pelvisului, oaselor carpiene i tarsiene. Includ: afectari ca omoplat imobil si pelvis imobil Exclud: Funciile mobilitii articulaiilor (b710) b7200 Mobilitatea omoplatului Funcii ale diversitii i uurinei de micare a omoplatului. Includ: afectari ca protractia omoplatului, omoplat retractat, omoplat rotat lateral si median b7201 Mobilitatea pelvisului Funcii ale diversitii i uurinei de micare a pelvisului. Includ: rotaia pelvisului b7202 Mobilitatea oaselor carpiene Funcii ale diversitii i uurinei de micare a oaselor carpiene. Mobilitatea oaselor tarsiene Funcii ale diversitii i uurinei de micare a oaselor tarsiene. Funciile mobilitii oaselor, altele specificate Funciile mobilitii oaselor, nespecificate

b7203

b7208 b7209

b729 Funciile mobilitii oaselor, altele specificate i nespecificate

88 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Funciile muchilor (b730-b749)


b730 Functiile de putere a muschilor Funcii legate de fora generat prin contracia unui muchi sau a unei grupe de muchi. Includ: Functii asociate cu forta unor anume muschi si grupe de muschi, cu muschii unui membru, pe o parte a corpului, in partea inferioara a corpului, tuturor membrelor, ai truchiului si ai corpului n ansamblul sau; afectari ca slabirea muschilor mici ai minilor sau picioarelor, pareza musculara, paralizie musculara, monoplegie, hemiplegie, paraplegie, cvadriplegie si mutism achinetic Exclud: Functii ale structurilor aferente ochiului (b215); Functiile tonusului muscular (b735); Functiile rezistentei musculare (b740) b7300 Puterea muschilor izolati si a grupelor de muschi Functii legate de forta generata de contractia unor anumiti muschi izolati sau grupe de muschi. Includ: afectri ca slbirea muchilor mici de la mini sau picioare b7301 Puterea muschilor unui singur membru Funcii legate de fora generat de contracia muchilor sau grupelor de muchi ale unui singur membru superior sau superior. Includ: afectri ca monopareza i monoplegia b7302 Puterea muschilor de pe o singura parte a corpului Funcii legate de fora generat de contracia muchilor i grupelor de muchi ce se gsesc pe partea stng sau pe partea dreapt a corpului. Includ: afectri ca hemipareza i hemiplegia b7303 Puterea muschilor din jumatatea inferioara a corpului Funcii legate de fora generat de contracia muchilor i grupelor de muchi ce se gsesc n jumtatea inferioar a corpului Includ: afectri ca parapareza i paraplegia b7304 Puterea muschilor tuturor membrelor Functii legate de forta generata de contractia muschilor si grupelor de muschi ale celor patru membre. Includ: afectri ca tetrapareza i tetraplegia b7305 Puterea muschilor trunchiului Funcii legate de fora generat de contracia muchilor i grupelor de muchi din trunchi.

89 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b7306

Puterea tuturor muschilor corpului Funcii legate de fora generat de contracia tuturor muchilor i grupelor de muchi din corp. Includ: afectari ca n cazul mutismului achinetic

b7308 b7309

Functiile de putere ale muschilor, altele specificate Functiile de putere a muschilor, nespecificate

b735 Funciile tonusului muscular Funcii legate de tensiunea prezent n muchi n stare de repaus i de rezistena opus la ncercarea de a mica muchii n mod pasiv. Includ: Functii asociate cu tensiunea muschilor izolati si a grupelor de muschi, a muschilor unui singur membru, muschilor de o parte a corpului si din partea inferioars a corpului, muschii tuturor membrelor, muschilor trunchiului si tuturor muschilor corpului; afectari ca hipotonia, hipertonia si spasticitatea muschilor Exclud: Functiile de putere a muschilor (b730); Functii de anduranta musculara (b740) b7350 Tonusul muchilor izolai i a grupelor de muchi Funcii legate de tensiunea prezent n muchi n stare de repaus i de rezistena opus la ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv. Includ: afectri ca n cazul distonilor focale, de exemplu, torticolis b7351 Tonusul muchilor unui singur membru Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n stare de repaus ale unui membru superior sau inferior i de rezistena opus la ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv. Includ: afectri asociate cu monopareza i monoplegia Tonusul muchilor de pe o singur parte a corpului Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n stare de repaus de pe o singur parte a corpului i de rezistena opus la ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv. Includ: afectri asociate cu hemopareza i hemiplegia b7353 Tonusul muchilor din jumtatea inferioar a corpului. Functii legate de tensiunea prezenta n muschii si n grupele de muschi n stare de repaus din jumatatea inferioara a corpului si de rezistenta opusa la ncercarea de a misca respectivii muschii n mod pasiv. Includ: afectri asociate cu parapareza i paraplegia

b7352

90 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b7354

Tonusul muscular al muchilor tuturor membrelor Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n stare de repaus ale tuturor membrelor i de rezistena opus la ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv. Includ: afectri asociate cu tetrapareza i tetraplegia

b7355

Tonusul muchilor trunchiului Funcii legate de tensiunea prezent n muchii i n grupele de muchi n stare de repaus ale trunchiului i de rezistena opus la ncercarea de a mica respectivii muchii n mod pasiv. Tonusul tuturor muschilor corpului Functii legate de tensiunea prezent n muschii si n grupele de muschi n stare de repaus ale ntregului corp si de rezistena opus la ncercarea de a mica respectivii muschii n mod pasiv. Includ: afectri ca n cazul distoniilor generalizate sau parez si paralizie generalizat

b7356

b7358 b7359

Functiile tonusului muscular, altele specificate Functiile tonusului muscular, nespecificate

b740 Functii de anduranta musculara Functii legate de mentinerea contractiei musculare pentru o perioada de timp data. Includ: Functii asociate cu contractia musculara sustinuta pentru muschii izolati si grupele de muschi, si pentru toti muschii corpului; afectari ca n caz de miastenia gravis Exclud: Functii de toleranta la efort (b455); Functii de putere a muschilor (b730); Functiile tonusului muscular (b735) b7400 Anduranta muschilor izolai Functii legate de mentinerea contractiei musculare a muschilor izolati pentru o perioada de timp data. Anduranta grupelor de muschi Functii legate de mentinerea contractiei musculare a grupelor de muschi izolate pentru o perioada de timp data. Includ: afectari asociate cu monopareza, monoplegia, hemipareza si hemiplegia, parapareza si paraplegia

b7401

91 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b7402

Anduranta tuturor muschilor corpului Functii legate de mentinerea contractiei musculare a tuturor muschilor corpului pentru o perioada de timp data. Includ: afectari asociate cu tetrapareza, tetraplegia, pareza si paralizia generalizat

b7408 b7409

Functii de anduranta musculara, altele specificate Functii de snduranta musculara, nespecificate

b749 Functiile muschilor, altele specificate si nespecificate

Functiile micrii (b750-b789)


b750 Functiile reflexelor motorii Functii ale contractiei involuntare a muschilor indus automat de stimuli specifici. Includ: Functiile reflexelor miscarii de ntindere, reflexele locale automate ale articulatiilor generate de stimuli nocivi si de alti stimuli exteroceptivi; reflexul de retragere, reflexul bicepsului, reflexul radiusului, reflexul cvadricepsului, reflexul rotulei, reflexul rotulian, reflexul gleznei b7500 Reflexul micrii de ntindere Functii ale contraciilor involuntare ale muschilor induse automat prin micare de ntindere. Reflexe generate de stimuli nocivi Functii ale contraciilor involuntare ale muschilor induse automat de stimuli durerosi sau ali stimului nocivi. Include: reflexul de retragere b7502 Reflexe generate de ali stimuli exteroceptivi Functii ale contraciilor involuntare ale muschilor induse automat de stimuli externi, alii dect stimulii nocivi. Functiile reflexelor motorii, altele specificate Functiile reflexelor motorii nespecificate

b7501

b7508 b7509

b755 Functiile reaciilor de miscare involuntara Functii ale contractiilor involuntare ale masei musculare sau ale ntregului corp induse de pozitia corpului, echilibru si stimuli periculosi. Includ: Functii ale reaciilor posturale, reacii de ndreptare, reacii de corectare a poziiei corpului, reacii de echilibru, reacii de sprijinire, reacii de aparare Exclud: Functiile reflexelor motorii (b750)

92 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b760 Controlul functiilor miscarilor voluntare Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare. Includ: Functii de control a miscarilor voluntare simple si miscarilor voluntare complexe, coordoonarea miscarilor voluntare, functiea ca sprijin a bratului sau piciorului, coordonarea motorie stnga- dreapta, coordonarea mna - ochi, coordonarea ochi-picior; afectari ca probleme de control si coordonare, de exemplu, disdiadocochinezia Exclud: Functiile de putere a muschilor (b730); Functiile miscarilor involuntare (b765); Functiile tipurilor de mers (b770) b7600 Controlul miscarilor voluntare simple Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare simple sau izolate Controlul miscarilor voluntare complexe Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare complexe Coordonarea miscarilor voluntare Functii asociate cu coordonarea miscarilor voluntare simple si complexe, executarea miscarilor in ordine ntr-o combinatie Includ: coordonarea stnga - dreapta, coordonarea miscarilor indicate vizual, ca de exemplu coordonarea mna - ochi si picior - ochi; afectari ca disdiadocochinezia b7603 Functiile de sprijin ale bratului sau piciorului Functii asociate cu controlul asupra si coordonarea miscarilor voluntare prin trecerea greutatii fie pe brate (coate sau palme) fie pe picioare (genunchi sau laba piciorului) Controlul functiilor miscarii voluntare, altele specificate Controlul functiilor miscarii voluntare, nespecificate

b7601

b7602

b7608 b7609

b765 Functiile miscarilor involuntare Functii ale contractiilor involuntare neintentionate, fara sau cu scop partial, ale muschilor dau grupelor de muschi. Includ: contractii involuntare ale muschilor; afectari ca tremurul, ticurile, manierismele, stereotipiile, repetarea miscarii, coree, atetoza, ticuri verbale, miscari distonice si dischinezia. Exclud: controlul Functiilor miscarilor voluntare (b760); Functiile tipurilor de mers (b770)

93 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b7650

Contractiile involuntare ale muschilor Functii ale contractiilor neintentionate, fara sau cu scop partial, ale muschilor sau grupelor de muschi ca cele care intervin ca parte a unei disfunctii psihologice. Includ: tulburari ca miscarile coreice si atetozice; tulburari de miscare ca cele legate de somn

b7651

Tremorul Functii de contractii alternative si relaxare a unei grupe de muschi din jurul unei articulatii, care au ca rezultat tremuraturile. Ticurile si manierismele Functii ale contractiilor involuntare, repetitive, cu finalitate mimata a unei grupe de muschi. Stereotipiile si perseverenta n miscare Functii ale miscarilor spontane, fara scop ca leganatul nainte si napoi, datul din cap sau clatinatul. Functiile miscarilor involuntare, altele specificate Functiile miscarilor involuntare, nespecificate

b7652

b7653

b7658 b7659

b770 Functiile tipurilor de mers Functii ale tipurilor de mers asociate cu mersul, alergarea sau alte miscari ale ntregului corp. Includ: tipurile de mers si tipurile de alergare; afectari ca mersul spastic, mersul hemiplegic, mersul paraplegic, mersul asimetric, schiopatatul si tipul de mers teapan Exclud: Functiile de putere a muschilor (b730); Functiile tonusului muscular (b735); controlul Functiilor miscarilor voluntare (b760); Functiile miscarilor involuntare (b765) b780 Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii Senzatii asociate cu muschii sau grupele de muschi ale corpului si miscarile acestora. Includ: senzatii de rigidizare si ncordare a muschilor, spasm sau constrictie musculara si senzatia de greutate a muschilor Exclud: senzatia de durere (b280) b7800 Senzatia de rigidizare a muschilor Senzatia de ncordare sau rigidizare a muschilor Senzatia de spasm muscular Senzatia de contractie involuntara a unui muschi sau grupe de muschi .

b7801

94 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

b7808 b7809

Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii, altele specificate Senzatii legate de functiile muschilor si miscarii, nespecificate

b789 Functiile miscarii, alte specificate si nespecificate b798 Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, altele specificate b799 Functii neuromusculoscheletale si functii legate de miscare, nespecificate

95 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 8: FUNCTIILE PIELII SI A ALTOR STRUCTURI AFERENTE PIELII


Prezentul capitol se ocupa de functiile pielii, unghiilor si parului.

Functiile pielii (b810-b849)


b810 Functiile de protectie a pielii Functiile pielii de a proteja corpul mpotriva unor pericole fizice, chimice si biologice. Includ: Functii de protejare mpotriva radiatiilor solare si a altor radiatii, fotosensibilitate, pigmentatie, calitatea pielii; functiea de izolator a pielii, formarea de calus, ntarirea; afectiuni ca ruperea pielii, ulcere, ulcerul de decubit si subtierea pielii. Exclud: Functiile reparatorii ale pielii (b820); alte functii ale pielii (b830) b820 Functiile reparatorii ale pielii Functiile pielii de a repara rupturile si alte deteriorari ale pielii. Includ: Functii de formare a crustei, vindecarea, cicatrizarea; formarea de vnatai si cheloid Exclud: Functiile de protectie a pielii (b810); alte functii ale pielii (b830) b830 Alte functii ale pielii Functii ale pielii, alte dect cele de protectie si reparatorii, cum sunt secretia de transpiratie calda si rece. Includ: Functii de transpiratie, Functii glandulare ale pielii si, ca rezultat, mirosul corpului Exclud: Functiile de protectie ale pielii, (b810); Functiile reparatorii ale pielii (b820) b840 Senzatii legate de piele Senzatii legate de piele ca senzatia de mncarime, senzatia de arsura si gdilatul. Includ: afectari ca senzatia de ntepaturi de ac si senzatia de corp strain care merg pe piele Exclud: senzatia de durere (b280) b849 Functiile pielii, altele specificate si nespecificate

96 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Functiile parului si unghiilor (b850-b869)


b850 Functiile parului Functii ale parului ca protectia, culoarea si aspectul. Includ: Functii de crestere a parului, pigmentare a parului, amplasarea parului; afectari ca de exemplu, caderea parului sau alopecia b860 Functiile unghiilor Functii ale unghiilor cum sunt protectia, zgriatul si aspectul. Includ: cresterea si pigmentarea unghiilor, calitatea unghiilor b869 Functiile parului si unghiilor, altele specificate si nespecificate b898 Functiile pielii si a structurilor aferente pielii, altele specificate b899 Functiile pielii si ale structurilor aferente pielii, nespecificate

97 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

STRUCTURILE CORPULUI
Definiii: Structurile corpului sunt prile anatomice ale corpului, ca organele, membrele i componentele acestora. Afectarile sunt probleme ale funciilor sau structurilor corpului, ca pierderi i deviaii semnificative.

Primul calificativ Calificativul generic pe o scala negativa folosita pentru a indica intinderea sau magnitudinea unei afectari:

xxx.0 NICI o problem xxx.1 problem UOAR xxx.2 problem MODERAT xxx.3 problem SEVER xxx.4 problem TOTAL xxx.8 nu se menioneaz xxx.9 nu e cazul

(inexistent, absent, neglijabil) (uoar, sczut(), ) (mediu, destul de) (ridicat, extrem de .) (n totalitate, )

0 4% 5 24% 25 49% 50 95% 96 100%

Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde disponibile pentru a califica afectarile corpului este pus la dispoziie o gam larg de exprimare procentual. De exemplu, dac se menioneaz nici o afectare sau afectare total, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O afectare moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde afectarii totale. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare. Al doilea calificativ Se indica natura schimbarilor in respectiva structura a organismului: 0 nici o schimbare in structura 1 absenta totala 2 absenta partiala 3 parte aditionala 4 dimensiuni aberante 5 discontinuitate 6 pozitie devianta 7 schimbari calitative in structura inclusive acumulare de lichid 8 nespecificat 9 neaplicabil Al treilea calificativ (sugerat)

98 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Indica localizarea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 mai mulct decat o regiune dreapta stanga ambele parti in fata in spate proximal distal nespecificat neaplicabil

Pentru mai multe explicatii despre conventiile de codificare din ICF, vezi Anexa 2.

Capitolul 1
99 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

CAPITOLUL 1 STRUCTURILE SISTEMULUI NERVOS


s110 Structura creierului s1100 Structura creierului s11000 s11001 s11002 s11003 s11008 s11009 s1101 s1102 s1103 s1104 s1105 Lobul frontal Lobul temporal Lobul parietal Lobul occipital Structura lobilor corticali, altele specificate Structura lobilor corticali, nespecificate

Structura mezencefalului Structura diencefalului Ganglionii bazali i structuri aferente Structura cerebelului Structura trunchilui cerebral s11050 s11051 s11058 s11059 Medula oblongata Puntea cerebeloasa Structura trunchiului cerebral, alta specificata Structura trunchiului cerebral, nespecificata

s1106 s1108 s1109 s120

Structura nervilor cranieni Structura creierului, altele specificate Structura creierului, nespecificate

Maduva spinarii si structurile aferente s1200 Structura maduvei spinarii s12000 Maduva spinarii cervicala s12001 s12002 Maduva spinarii dorsala Maduva spinarii lombosacrata 100

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s12003 s12008 s12009 s1201 s1208 s1209 s130 s140 s150 s198 s199

Coada de cal Structura maduvei spinarii, altele specificate Structura maduvei spinarii, nespecificate

Nervii rahidiani Mduva spinarii structuri aferente, altele specificate Mduva spinarii structuri aferente, nespecificate

Structura meningelui Structura sistemului nervos simpatic Structura sistemului nervos parasimpatic Structura sistemului nervos, altele specificate Structura sistemului nervos, nespecificate

Capitolul 2
101 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

OCHIUL, URECHEA I STRUCTURILE AFERENTE


s210 s220 Structura orbitelor Structura globului ocular s2200 s2201 s2202 s2203 s2204 s2208 s2209 s230 Conjunctiva, sclera, coroida Corneea Retina Cristalinul Corpul vitros Structura globului ocular, altele specificate Structura globului ocular, nespecificate

Structurile din jurul ochiului s2300 s2301 s2302 s2308 s2309 Pleoapele Sprncenele Muchii oculari externi Alte structuri din jurul ochiului, specificate Alte structuri din jurul ochiului, nespecificate

s240 s250

Structura urechii externe Structura urechii mediane s2500 s2501 s2502 s2508 s2509 Membrana timpanului Trompa lui Eustache Scarita si ciocanelul (oscioarele urechii medii) Structura urechii medii, altele specificate Structura urechii medii, nespecificate

s260

Structura urechii interne s2600 Cohleea

102 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s2601 s2602 s2603 s2608 s2609 s298 s299

Labirintul vestibular Canalele semicirculare Canalul auditiv intern Structura urechii interne, altele specificate Structura urechii interne, nespecificate

Ochiul, urechea i structurile aferente, altele specificate Ochiul, urechea i structurile aferente, nespecificat

Capitolul 3
103 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

STRUCTURILE CARE INTERVIN N VOCE I VORBIRE


s310 Structura nasului s3100 s3101 s3102 s3108 s3109 s320 Nasul extern Septul nasal Fosele nazale Structura nasului, altele specificate Structura nasului, nespecificate

Structura cavitii bucale s3200 s3201 s3202 Dinii Gingiile Structura vlului palatin s32020 s32021 s3203 s3204 Limba Structura buzelor s32040 s32041 s3208 s3209 Buza superioar Buza inferioar Vlul palatin tare Vlul palatin moale

Structura cavitii bucale, altele specificate Structura cavitii bucale, nespecificate

s330

Structura faringelui s3300 s3301 s3308 s3309 Faringele nazal Fringele vocal Structura faringelui, altele specificate Structura faringelui, nespecificate

s340

Structurea laringelui

104 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s3400 s3408 s3409 s398 s399

Corzile vocale Structura laringelui, altele specificate Structura larigelui, nespecificate

Alte structuri care intervin n voce i vorbire, specificate Alte structuri care intervin n voce i vorbire, nespecificate

Capitolul 4
105 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

STRUCTURILE SISTEMELOR CARDIOVASCULAR, IMUNITAR I RESPIRATOR


s410 Structura sistemului cardiovascular s4100 Inima s41000 s41001 s41008 s41009 s4101 Arterele s4102 Venele s4103 Capilarele s4108 Structura sistemului cardiovascular, altele specificate s4109 Structura sistemului cardiovascular, nespecificate s420 Structura siatemului imunitar s4200 Vasele limfatice s4201 Ganglionii limfatici s4202 Timusul s4203 Splina s4204 Mduva osoas s4208 Structura sistemului imunitar, altele specificate s4209 Structura sistemului imunitar, nespecificate s430 Structura sistemului respirator s4300 Traheea s4301 Plmnii s43010 s43011 Arborele bronsic Alveolele 106 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com Atriile Ventriculii Structura inimii, altele specificate Structura inimii, nespecificate

s43018 s43019

Structura plmnilor , altele specificate Structura plmnilor , nespecificate

s4302 Cutia toracic s4303 Muschii care intervin n respiraie s43030 s43031 s43038 s43039 Muchii intercostali Diafragma Muchii respiratori, altele specificate Muchii respiratori, nespecificate

s4308 Alte structuri ale sistemului respirator, specificate s4309 Alte structuri ale sistemului respirator, nespecificate s498 Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, specificate s499 Alte structuri ale sistemelor cardiovascular, imunitar i respirator, nespecificate

Capitolul 5

107 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE DIGESTIV, METABOLIC I ENDOCRIN


s510 s520 s530 s540 Structura glandelor salivare Structura esofagului Structura stomacului Structura intestinului s5400 s5401 s5408 s5409 s550 s560 s570 s580 Intestinul subire Intestinul gros Structura intestinelor, atele specificate Structura intestinelor, nespecificate

Structura pancreasului Structura ficatului Structura vezicii biliare i canalele biliare Structura glandelor endocrine s5800 s5801 s5802 s5803 s5808 s5809 Glanda hipofiz Glanda tiroida Glanda paratiroid Glandele suprarenale Structura glandelor endocrine, altele specificate Structura glandelor endocrine, nespecificate

s598 s599

Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, altele specificate Structuri legate de sistemele digestiv, metabolic i endocrin, nespecificate

Capitolul 6

108 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

STRUCTURILE LEGATE DE SISTEMELE GENITOURINAR I REPRODUCTIV


s610 Structura sistemului urinar s6100 s6101 s6102 s6103 s6108 s6109 s620 s630 Rinichii Ureterele Vezica urinar Uretra Structura sistemului urinar, altele specificate Structura sistemului urinar, nespecificate

Structura bazinului Structura sistemului reproductiv s6300 s6301 Ovarele Structura uterului s63010 s63011 s63012 s63018 s63019 6302 6303 Corpul uterului Colul uterin Trompele Structura uterului, altele specificate, Structura uterului, nespecificate

Snul i mameloanele Structura vaginului i ale organelor genitale externe s63030 s63031 s63031 s63033 Clitoris Labia majora Labia minora Canalul vaginal

s6304

Testiculii

109 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s6305

Structura penisului s63050 s63051 s63058 s63059 Glandul penisului Canalul penisului Structura penisului, altele specificate Structura penisului, nespecificate

s6306 s6308 s6309 s698 s699

Prostata Alte structuri ale sistemului reproductiv, altele specificate Alte structuri ale sistemului reproductiv, nespecificate

Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive, specificate Alte structuri legate de sistemele genital -urinare i reproductive nespecificate

110 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 7 STRUCTURILE LEGATE DE MICARE


s710 Structura capului i a regiunii gtului s7100 s7101 s7102 s7103 s7104 s7105 s7108 s7109 s720 Oasele cutiei craniene Oasele feei Oasele din regiunea gtului Articulaiile capului i gtului Muchii capului i din regiunea gtului Ligamente si tendoane la nivelul capului si gtului Structura capului i a regiunii gtului, altele specificate Structura capului i a regiunii gtului, nespecificate

Structura regiunii umrului s7200 s7201 s7202 s7203 s7208 s7209 Oasele din regiunea umrului Articulaiile din regiunea umrului Muchii din regiunea umrului Ligamente si tendoane din regiunea umarului Structura regiunii umrului, altele specificate Structura regiunii umrului, nespecificate

s730

Structura extremitii superioare s7300 Structura braului s73000 s73001 s73002 s73003 s73008 Oasele braului Articulaia cotului Muchii braului Ligamente i esuturi conjunctive ale braului Structura braului, altele specificate

111 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s73009 s7301

Structura braului, nespecificate

Structura antebraului s73010 s73011 s73012 s73013 s73018 s73019 Oasele antebraului Articulaia ncheieturii minii Muchii antebraului Ligamente si tendoane ale antebratului Structura antebraului, altele specificate Structura antebraului, nespecificate

s7302

Structura minii s73020 s73021 s73022 s73023 s73028 s73029 Oasele minii Articulaiile minii i degetelor minii Muchii minii Ligamente si tendoane ale minii Structura minii, altele specificate Structura minii, nespecificate

s7308 s7309 s740

Structura extremitii superioare, altele specificate Structura extremitii superioare, nespecificate

Structura regiunii pelviene s7400 s7401 s7402 s7403 s7408 s7409 Oasele regiunii pelviene Articulaiile regiunii pelviene Muchii regiunii pelviene Ligamente i tendoane in regiunea pelvian Structura regiuneii pelviene, altele specificate Structura regiuneii pelviene, nespecificate

s750

Structura extremitii inferioare

112 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s7500

Structura coapsei s75000 s75001 s75002 s75003 s75008 s75009 Oasele coapsei Articulaia oldului (coapsei) Muchii coapsei Ligamentele si tendoanele coapsei Structura coapsei, altele specificate Structura coapsei, nespecificate

s7501

Structura gambei s75010 s75011 s75012 s75013 s75018 s75019 Oasele gambei Articulaia genunchiului Muchii gambei Ligamentele si tendoanele gambei Structura gambei, altele specificate Structura gambei, nespecificate

s7502

Structura gleznei i labei piciorului s75020 s75021 Oasele gleznei i labei piciorului Articulaia gleznei i articulaiile labei i degetelor piciorului Muchii gleznei i labei piciorului Ligamentele si tendoanele gleznei si labei piciorului Structura gleznei i labei piciorului, altele specificate Structura gleznei i labei piciorului, nespecificate

s75022 s75023 s75028 s75029 s7508 s7509 s760

Structura extremitii inferioare, altele specificate Structura extremitii inferioare nespecificate

Structura trunchiului s7600 Structura coloanei vertebrale

113 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s76000 s76001 s76002 s76003 s76004 s76008 s76009 s7601 s7602 s7608 s7609 s770

Coloana vertebral cervical Coloana vertebral toracic Coloana vertebral lombar Coloana vertebral sacrat Coccisul Structura coloanei vertebrale, altele specificate Structur coloanei vertebrale, nespecificate

Muchii trunchiului Ligamentele si tendoanele trunchiului Structura trunchiului, altele specificate Structura trunchiului, nespecificate

Structuri scheleto-musculare adiavente, legate de micare s7700 s7701 s7702 s7703 Oasele Articulaiile Muchii Ligamente extra-articulare, tendoane, aponevroze extramusculare, tesuturi reticulare, septuri, burse seroase, nespecificate Alte structuri scheleto-musculare adiacente legate de micare, specificate Alte structuri scheleto-musculare adiacente legate de micare, nespecificate

s7708

s7709

s798 s799

Alte structuri legate de micare, specificate Alte structuri legate de micare, nespecificate

114 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 8 PIELEA I STRUCTURILE AFERENTE PIELII


s810 Structura zonelor pielii s8100 s8101 s8102 s8103 s8104 s8105 s8108 s8109 s820 Pielea capului i din regiunea gtului Pielea din regiunea umrului Pielea din extremitatea superioar Pielea din regiunea pelvian Pielea din extremitatea inferioar Pielea trunchiului i spatelui Structura zonelor pielii, altele specificate Structura zonelor pielii, nespecificate

Structura glandelor pielii s8200 s8201 s8208 s8209 Galandele sudoripare Glandele sebacee Structura glandelor pielii, altele specificate Structura glandelor pielii, nespecificate

s830

Structura unghiilor s8300 s8301 s8308 s8309 Unghiile de la degetele minilor Unghiile de la degetele picioarelor Structura unghiilor, altele specificate Structura unghiilor, nespecificate

s840 s898 s899

Structura prului Pielea i structuri aferente pielii, altele specificate Pielea i structuri aferente pielii, nespecificate

115 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ACTIVITATILE SI PARTICIPAREA
Definiii: Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. Participarea este implicarea ntr-o situaie de via. Limitrile n activitate sunt dificultile crora individul trebuie s le fac fa n executarea activitilor. Restriciile n participare sunt problemele cu care se confrunt individul cnd se implic n situaii de via. Calificative: Domeniile pentru componenta Activitati si Participare sunt furnizate pe o singura lista care acopera intreaga plaja a ariilor vietii (de la invatarea de baza la urmarirea ariilor complexe precum sarcinile sociale). Aceasta componenta poate fi utilizata pentru a indica activitatile (a) si participarea (p) sau ambele. Activitile i Participarea se codific cu dou calificative: calificativul de performan, care ocup prima poziie de dup punct, i calificativul de capacitate, care ocup a dou poziie dup punct. Calificativul de performan descrie ce face un individ n mediul su curent. Deoarece mediul curent aduce cu sine i un context social, performana desemnat de acest calificativ poate fi neleas i ca implicare ntr-o situaie de via sau experiena trit de oameni n contextul concret n care i duc existena. Acest context cuprinde i Factori ambientali , adic toate aspectele universului fizic, social i atitudinal. Aceste trsturi ale mediului curent pot fi codificate cu ajutorul clasificrii Factorilor de mediu. Calificativul de capacitatea descrie abilitatea unui individ de a executa o sarcin sau o aciune. Acest concept descrie nivelul de funcionare cel mai ridicat pe care o persoan l poate atinge probabil, la un moment dat. Capacitatea este masurata intr-un mediu standard si uniform care s reflecte capacitatea adaptat la mediu a individului. Componenta Factori de Mediu (Ambientali) poate fi utilizata pentru a descrie trasaturile acestui mediu uniform sau standard. Calificativele de capacitate i performan pot fi utilizate mai departe cu sau fr aparate sau persoane care ofer ajutor, precum i conform urmtoarei gradaii (unde xxx reprezint numrul de domeniu de nivelul 2): xxx.0 NICI o dificultate xxx.1 dificultate UOAR xxx.2 dificultate MODERAT xxx.3 dificultate SEVER xxx.4 dificultate TOTAL xxx.8 nu se menioneaz xxx.9 nu e cazul (inexistent, absent, neglijabil) (uoar, sczut(), ) (mediu, destul de) (ridicat, extrem de .) (n totalitate, ) 0 4% 5 24% 25 49% 50 95% 96 100%

116 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde disponibile pentru a cuantifica problemele de performanta sau limitarea capacitatii.. De exemplu, cand nu este vreo problema de performanta sau o problema de performanta completa este codificata, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O problema de performanta moderata este definit n a doua jumtate a scalei care corespunde problemei de performanta completa. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare. Pentru explicatii mai ample ale conventiilor de codificare ale ICF vezi Anexa 2.

117 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 1: NVATAREA SI APLICAREA CUNOSTINTELOR


Prezentul capitol se ocupa de nvatare, aplicarea cunostintelor nvatate, gndire, rezolvarea de probleme si luarea deciziilor.

Experiente senzoriale cu scop (d110-d129)


d110 Urmaritul cu privirea A experimenta intentionat, folosind simtul vazului, stimuli vizuali ca de exemplu, a urmari un joc sportiv sau a privi copiii cum se joaca. d115 Ascultarea A experimenta intentionat, folosind simtul auzului, stimuli auditivi, ca de exemplu a asculta la radio, a asculta muzica sau a asculta un discurs. d120 Alte experiente senzoriale cu scop A experimenta intentionat, folosind celelalte simturi de baza ale organismului, stimuli ca a atinge si pipai materiale, a gusta dulciuri sau a mirosi flori. d129 Experiente senzoriale cu scop, altele specificate si nespecificate

nvatarea de baza (d130-d159)


d130 Copierea Imitarea sau mimarea (copierea) ca si componenta primara a nvatarii, ca de exemplu copierea unui gest, a unui sunet sau a literelor unui alfabetului. d135 Repetarea Repetarea unei succesiuni de evenimente sau simboluri ca si componenta primara a nvatarii, ca de exemplu a numara din zece n zece sau a exersa recitarea unei poezii. d140 nvatarea cititului Dezvoltarea competentei de a citi un material scris (inclusiv Braille) cu fluenta si acuratete, ca de exemplu recunoasterea caracterelor si alfabetelor, articularea cu voce tare de cuvinte cu pronuntare corecta si ntelegerea cuvintelor si expresiilor. d145 nvatarea scrisului Dezvoltarea competentei de a produce simboluri care reprezinta sunete, cuvinte sau expresii pentru a transmite un sens (inclusiv scrierea Braille), ca de exemplu scriere eficienta si folosire corecta din punct de vedere gramatical. d150 nvatarea socotitului Dezvoltarea competentei de a lucra cu numere si de a efectua operatii matematice simple si complexe, ca de exemplu folosirea semnelor matematice pentru adunare si scadere si aplicarea corecta a operatiilor matematice ntr-o problema.

118 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d155 Dobndirea deprinderilor Dezvoltarea de competente primare si complexe ntr-un set de actiuni sau sarcini integrate pentru a initia si a urmari pe parcursul ntregului set dobndirea unei deprinderi, ca de exemplu manevrarea unor unelte sau nvatarea unor jocuri ca sahul. Includ: dobndirea de deprinderi de baza si complexe. d1550 Dobndirea deprinderilor de baza nvatarea de actiuni elementare, cu scop, ca de exemplu a nvata cum se folosesc ustensilele de mncat (tacmurile), un creion sau o unealta simpla. Dobndirea deprinderilor complexe nvatarea de catre o persoana a unor seturi de actiuni complexe astfel nct sa respecte reguli, o anumita ordine si coordonare a miscarilor, ca de exemplu a nvata sa joace jocuri, ca fotbalul sau sa foloseasca o unealta pentru a construi. Dobndirea deprinderilor, altele specificate Dobndirea deprinderilor, nespecificate

d1551

d1558 d1559

d159 nvatarea de baza, altele specificate si nespecificate

Aplicarea cunostintelor (d160-d179)


d160 Concentrarea atentei Concentrare intentionta asupra unor anumiti stimuli, ca de exemplu prin separarea stimulilor de zgomotele care distrag d163 Gndirea Formularea si manevrarea de idei, concepte si imagini, orientate sau nu spre un scop, fie singur(a) sau mpreuna cu alte persoane, ca de exemplu, crearea de fictiuni, oferirea unei teorii, jocuri idei, producere de idei impreuna cu altii, meditarea, cugetarea, specularea sau reflectarea Exclude: rezolvarea de probleme (d175); luarea deciziilor (d177) d166 Cititul Efectuarea de activitati mplicate n ntelegerea si intepretarea unui limbaj scris (de exemplu, carti, instructiuni sau ziare cu text sau n Braille), cu scopul de obtine cunostinte generale sau informatii specifice. Exclude: nvatarea cititului (d140)

119 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d170 Scrisul Utilizarea sau producerea de simboluri sau limbaj pentru a transmite informatii, de exemplu, realizarea unei evidente scrise de evenimente sau idei sau ntocmirea unei scrisori. Exclude: nvatarea scrisului (d145) d172 Socotitul Efectuarea de calcule prin aplicarea principiilor matematice la rezolvarea de probleme care sunt descrise n cuvinte si obtinerea sau prezentarea rezultatelor , ca de exemplu calcularea sumei a trei numere sau gasirea rezultatului mpartirii a doua numere. Excludere: invatarea socotitului d175 Rezolvarea de probleme Gasirea de raspunsuri si solutii la ntrebari sau situatii prin identificarea si analiza acestora, formularea de optiuni si solutii, evaluarea efectelor potentiale ale solutiilor si aplicarea n practica a solutiei alese, ca de exemplu rezolvarea unei divergente ntre doua persoane. Include: rezolvarea de probleme simple si complexe Exclude: gndirea (d163); luarea deciziilor (d177) d1750 Rezolvarea de probleme simple Gasirea de solutii la o problema simpla care presupune o singura ntrebare sau chestiune, prin identificarea si analiza acesteia, formularea de solutii, evaluarea efectelor potentiale ale solutiilor si punerea n practica a solutiei alese. Rezolvarea de probleme complexe Gasirea de solutii la o problema complexa care presupune chestiuni multiple si intercorelate, sau a mai multor probleme, prin identificarea si analiza acestora, formularea de solutii, evaluarea efectelor potentiale ale solutiilor si punerea n practica a solutiei alese. Rezolvarea de probleme, altele specificate Rezolvarea de probleme, nespecificate

d1751

d1758 d1758

d177 Luarea deciziilor A face o alegere ntre mai multe optiuni, a pune n practica alegerea si a evalua efectele alegerii, ca de exemplu selectarea si achizitionarea unui obiect, sau deciderea de a ndeplini si ndeplinirea unei sarcini dintre mai multe sarcini care trebuie ndeplinite. Exclude: gndirea (d163); rezolvarea de probleme (d175) d179 Aplicarea cunostintelor, altele specificate si nespecificate

120 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d198 nvatarea si aplicarea cunostintelor, altele specificate d199 nvatarea si aplicarea cunostintelor, nespecificate

121 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 2: SARCINI SI SOLICITARI GENERALE


Prezentul capitol se ocupa de aspectele generale de ndeplinire a uneia sau mai multor sarcini, organizarea rutinei si modul de a face fata stresului. Toate aceste elemente se pot utiliza pentru mai multe sarcini sau actiuni specifice pentru a identifica caracteristicile esentiale de ndeplinire a sarcinilor respective n diverse circumstante. d210 ndeplinirea unei singure sarcini Efectuarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate legate de componentele fizice si mentale ale unei singure sarcini, ca de exemplu, initierea sarcinii, organizarea timpului, spatiului si a materialelor aferente sarcinii, executarea gradata a sarcinii, precum si realizarea, finalizarea si sustinerea sarcinii. Include: efectuarea unei sarcini simple sau complexe; efectuarea unei singure sarcini, individual sau n grup Exclude: dobndirea deprinderilor (d155); rezolvarea de probleme (d175); luarea de decizii (d177); ndeplinirea sarcinilor multiple (d220) d2100 ndeplinirea unei sarcini simple Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru o sarcina simpla; executarea unei singure sarcini care are o singura componenta majora, ca de exemplu a citi o carte, a scrie o scrisoare, sau a face patul . ndeplinirea unei sarcini complexe Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului pentru o singura sarcina complexa; executarea unei singure sarcini complexe care are mai multe componente, care se pot realiza succesiv sau simultan, ca de exemplu, aranjarea mobilierului ntr-o locuinta sau realizarea unei sarcini scolare. ndeplinirea unei singure sarcini, independent Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului pentru o sarcina simpla sau complexa; organizarea si executarea sarcinii de catre o singura persoana, fara ajutorul altor persoane. ndeplinirea unei singure sarcini, n grup Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului pentru o singura sarcina, o sarcina simpla sau complexa; organizarea si executarea unei sarcini cu mai multe persoane care sunt implicate n toate sau numai n anume etape de realizare a sarcinii. ndeplinirea unei singure sarcini, altele specificate ndeplinirea unei singure sarcini, nespecificate

d2101

d2102

d2103

d2108 d2109

122 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d220 ndeplinirea unor sarcini multiple Efectuarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate ca si componente ale unor sarcini multiple, integrate si complexe, succesiv sau simultan Include: efectuarea unor sarcini multiple; finalizarea de sarcini multiple; efectuarea de sarcini multiple, independent si n grup Exclude: dobndirea de deprinderi (d155); rezolvarea de probleme (d175); luarea de decizii (d177); ndeplinirea unei singure sarcini (d210) d2200 Efectuarea sarcinilor multiple Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru cteva sarcini si organizarea si executarea mai multor sarcini, toate odata sau pe rnd (succesiv sau simultan). Finalizarea sarcinilor multiple Finalizarea mai multor sarcini deodata sau pe rand Efectuarea sarcinilor multiple, independent Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru cteva sarcini si organizarea si executarea mai multor sarcini, toate odata sau pe rnd (succesiv sau simultan) si organizarea si executarea acelor sarcini, toate odata sau pe rand, de catre o singura persoana, fara ajutor de la alte persoane. Efectuarea sarcinilor multiple, n grup Pregatirea, initierea si organizarea timpului si spatiului necesare pentru cteva sarcini si organizarea si executarea mai multor sarcini, si organizarea si executarea mai multor sarcini, toate odata sau pe rnd, cu altii care sunt implicati n toate sau n anumite etape ale sarcinilor multiple. ndeplinirea sarcinilor multiple, alte specificate ndeplinirea sarcinilor multiple, nespecificate

d2201

d2202

d2203

d2208 d2209

d230 Realizarea programului zilnic obisnuit Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a planifica, organiza si finaliza cerintele procedurilor sau sarcinilor zilnice, ca de exemplu, gestionarea timpului si ntocmirea de planuri pentru diverse activitati distincte de pe parcursul unei zile. Include: organizarea si finalizarea programului zilnic; organizarea nivelului propriilor activitati ale unei persoane Exclude: efectuarea sarcinilor multiple (d220) d2301 Organizarea programului zilnic obisnuit Realizarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a planifica si organiza cerintele procedurilor sau sarcinilor zilnice.

123 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d2302

Finalizarea programului zilnic obisnuit Realizarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a finaliza cerintele procedurilor sau sarcinilor zilnice. Oragnizarea propriului nivel de activitate de catre o persoana Realizarea de actiuni si comportamente pentru a organiza necesarul de energie si timp pentru procedurile si sarcinile zilnice Realizarea programului zilnic, altele specificate Realizarea programului zilnic, nespecificate

d2303

d2308 d2309

d240 A face fata stresului si altor solicitari psihologice Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a organiza si controla solicitarile psihologice necesare pentru a ndeplini sarcini care implica responsabilitati importante, precum si stres, distragere sau situatii de criza, ca de exemplu, a conduce un automobil n conditii de trafic aglomerat sau a avea grija de mai multi copii. Include: a face fata responsabilitatilor; a face fata stesului si situatiilor de criza d2400 A face fata responsabilitatilor Realizarea unor actiuni simple sau complexe si coordonate cu scopul de a organiza ndatoririle executarii unor sarcini si pentru a evalua cerintele respectivelor sarcini. A face fata stresului Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate pentru a face fata tensiunii, situatiilor de urgenta sau stresului asociate cu executarea sarcinii. A face fata situatiilor de criza Realizarea de actiuni simple sau complexe si coordonate pentru a face fata unor schimbari decisive aparute ntr-o situatie sau momentelor de dificultate sau pericol extreme. A face fata stresului si altor solicitari psihologice, altele specificate A face fata stresului si altor solicitari psihologice, nespecificate

d2401

d2402

d2408 d2409

d298 Sarcini si solicitari generale, altele specificate d299 Sarcini si solicitari generale, nespecificate

124 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 3: COMUNICAREA
Prezentul capitol se ocupa de caracteristicile generale si particulare ale comunicarii prin limbaj, semne si simboluri, inclusiv de receptarea si generarea de mesaje, purtarea de conversatii si utilizarea tehnicilor si instrumentelor de comunicare.

Comunicarea - receptarea (d310-d329)


d310 Comunicare cu / prin receptare de mesaje verbale ntelegerea literala si a sensurilor aferente a mesajelor n limbaj vorbit, ca de exemplu, ntelegerea ca o afirmatie exprima un fapt sau ca este o expresie idiomatica. d315 Comunicare cu / prin receptare de mesaje non-verbale ntelegerea literala si a sensurilor aferente a mesajelor transmise prin gesturi, simboluri sau imagini (desene) ca de exemplu, a ntelege ca un copil este obosit atunci cnd se freaca la ochi sau ca sunetul unei alarme nseamna ca s-a produs un incendiu Include: comunicarea cu / prin receptare de gesturi ale corpului, semne si simboluri generale, imagini (desene) si fotografii d3150 Comunicare cu / prin receptare de gesturi ale corpului ntelegerea sensului transmis prin mimica, miscari sau semne facute cu mna, pozitii ale corpului si alte forme de limbaj al trupului Comunicare cu / prin - receptare de semne si simboluri generale ntelegerea sensului reprezentat prin semnele si simbolurile publice, ca de exemplu, semnele de circulatie, simboluri de alarma, notatii muzicale si stiintifice si iconuri. Comunicarea cu / prin receptarea de imagini (desene) si fotografii ntelegerea sensului reprezentat prin imagini (desene) ( de exemplu, desne liniare, schite grafice, picturi, reprezentari tridimensionale), grafice, diagrame si fotografii, ca de exemplu a ntelege ca o linie orientata n sus pe o diagrama arata ca un copil este n crestere. Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor non-verbale, altele specificate Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor non-verbale, nespecificate

d3151

d3152

d3158

d3159

d320 Comunicarea cu / prin receptarea mesajelor prin limbajul formal al semnelor Receptarea si ntelegerea mesajelor n limbajul formal al semnelor cu ajutorul literelor si a sensului lor aferent

125 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d325 Comunicarea cu / prin receptare de mesaje scrise ntelegerea literelor si a sensului aferent al mesajelor care sunt transmise prin limbaj scris (inclusiv Braille), ca de exemplu, urmarirea evenimentelor politice n ziarele cotidiene sau ntelegerea mesajelor textelor religioase. d329 Comunicare - receptare, altele specificate si nespecificate

Comunicare - generare (d330-d349)


d330 Vorbirea Generarea / producerea de cuvinte, expresii si fragmente mai lungi n mesajele vorbite cu ajutorul literelor si sensului aferent, ca de exemplu exprimarea unui fapt sau relatarea unei povesti n limbaj oral. d335 Generarea de mesaje non-verbale Utilizarea de gesturi, simboluri si imagini (desenate) pentru a transmite mesaje, ca de exemplu, a da din cap pentru a exprima dezacordul sau a desena o imagine sau o diagrama pentru a transmite un fapt sau o idee complexa.. Include: producerea de gesturi corporale, semne, simboluri, desene si fotografii d3350 Generarea limbajului trupului Transmiterea sensului prin miscari ale corpului, ca de exemplu, mimica (ex. zmbet, ncruntare, crispare) miscari si pozitii ale bratelor si palmelor movements (ex.mbratisare pentru a arata afectiune) Generarea de semne si simboluri Transmiterea sensului prin utilizarea de semne si simboluri (ex.iconuri, panou Bliss, simboluri stiintifice) si sisteme simbolice de notatie, ca de exemplu notatiile muzicale pentru a transmite o melodie. Generarea de imagini (desenate) si fotografii Transmiterea sensului prin desen, pictura, schita si facerea de diagrame, picturi sau fotografii precum desenarea unei harti pentru a-i arata cuiva un drum spre un loc oarecare. Generarea de mesaje non-verbale, alte specificate Producerea de mesaje non-verbale, nespecificate

d3351

d3352

d3358 d3359

d340 Producerea de mesaj n limbajul formal al semnelor Transmiterea, prin limbajul formal al semnelor, intelesul literal si aferent acestuia. d345 Scrierea mesajelor Producere / generare intelesului literal si aferent a mesajelor care sunt transmise prin limbaj scris, ca de exemplu a scrie o scrisoare unui prieten d349 Comunicarea - generarea, altele specificate

126 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare (d350-d369)


d350 Conversatia Initierea, mentinerea si finalizarea de catre un individ a unui schimb reciproc de gnduri si idei, realizat cu ajutorul limbajului vorbit, scris, al semnelor sau cu o alte forme de limbaj, cu una sau mai multe persoane cunoscute sau necunoscute, n situatii formale sau obisnuite. Include: initierea, mentinerea si finalizarea unei conversatii; conversatia cu una sau mai multe persoane d3500 Initierea conversatiei A ncepe un dialog sau un schimb reciproc, ca de exemplu, a se prezenta, a exprima formulele de salut obisnuite si a prezenta un subiect sau a pune ntrebari. Mentinerea unei conversatii A continua si a contura un dialod prin a adauga noi idei, a introduce subiecte noi sau a reveni la un subiect mentionat anterior, precum si a vorbi sau a comunica prin semne pe rnd. Finalizarea conversatiei A finaliza un dialog sau un schimb prin formulele sau expresiile obisnuite de ncheiere si prin nchiderea subiectului discutiei. Conversatia cu o singura persoana A initia, mentine, contura si ncheia un dialog sau un schimb cu o persoana, ca de exemplu o discutie despre vreme cu un prieten. Conversatia cu mai multe persoane A initia, mentine, contura si a termina un dialog sau un schimb cu mai multe persoane, ca de exemplu a initia si a participa la un schimb de gnduri si idei n grup. Conversatia, altele specificate Conversatia, nespecificate

d3501

d3502

d3503

d3504

d3508 d3509

d355 Discutia A initia, sustine si finaliza o exeminare a unei chestiuni, cu argumente pro si contra, sau o dezbatere realizata cu ajutorul limbajului vorbit, scris sau al semnelor sau prin alte forme de limbaj, cu una sau mai multe persoane cunoscute sau necunoscute, n situatii formale sau obisnuite Include: discutia cu una sau mai multe persoane d3550 Discutia cu o persoana A initia, mentine, contura sau ncheia o argumentare sau o dezbatere cu o singura persoana. 127 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d35501 Discutia cu mai multe persoane A initia, mentine, contura sau ncheia o argumentare sau o dezbatere cu mai multe persoane. d35508 Discutia, altele specificate d35509 Discutia, nespecificate d360 Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare A utiliza instrumente, tehnici si alte mijloace cu scopul de a comunica, ca de exemplu a da un telefon unui prieten. Include: utilizarea instrumentelor de telecomunicatie, utilizarea echipamentelor de scris si a tehnicilor de comunicare d3600 Utilizarea instrumentelor de telecomunicatie A utiliza telefonul sau alte echipamente, ca fax, telex sau alte mijloace de comunicare. Utilizarea echipamentelor de scris A utiliza ca mijloace de comunicare echipamente de scris, ca masini de scris, computere sau dispozitive de scriere Braille, Utilizarea tehnicilor de comunicare A realiza actiuni si sarcini implicate n tehnicile de comunicare, ca de exemplu cititul buzelor. Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, altele specificate Utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, nespecificate

d3601

d3602

d3608

d3609

d369 Conversatia si utilizarea instrumentelor si tehnicilor de comunicare, altele specificate si nespecificate d398 Comunicarea, altele specificate d399 Comunicarea, nespecificate

128 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 4: MOBILITATEA
Prezentul capitol se ocupa de miscare ca schimbare a pozitiei sau locului corpului sau ca miscare a obiectelor dintr-un loc n altul, prin transport, mutare sau manipulare, prin mers, alergare sau urcare si prin utilizarea diverselor forme de transport.

Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului (d410-d429)


d410 Schimbarea pozitiei de baza a corpului A se aseza ntr-o sau a reveni la o pozitie a corpului si a se deplasa dintr-un loc n altul, ca de exemplu a se ridica de pe un scaun pentru a se ntinde n pat, precum si a se aseza n genunchi sau pe vine si a se ridica Include: schimbarea pozitiei corpului din pozitia culcat, pe vine sau n genunchi n pozitia stnd jos sau n picioare, cu nclinarea si schimbarea centrului de greutate a corpului Exclude: schimbarea locului unei persoanedintr-un loc n altul (d420) d4100 Pozitia culcat A se aseza n si a reveni din pozitia culcat sau a trece corpul din pozitie orizontala n alta pozitie, ca de exemplu n pozitia stnd n picioare sau jos. Include: asezarea n pozitia culcat cu fata n jos d4101 Pozitia pe vine A se aseza n si a reveni din pozitia asezat sau ghemuit pe coapse, cu genunchii ridicati si apropiati, sau sprijinite pe calcie, ca atunci cnd se folosesc toaletele la nivelul podelei (turcesti), sau trecerea din pozitia pe vine ntr-o alta pozitie, ca de exemplu n pozitia n picioare. Pozitia n genunchi A se aseza n si a reveni din pozitia n care corpul este sprijinit pe genunchi, cu picioarele ndoite, ca atunci cnd se face o rugaciune, sau trecerea din pozitia n genunchi n alta pozitie, ca de exemplu n pozitia n picioare. Pozitia asezat A se aseza n si a reveni n pozitia asezat sau a trece din pozitia asezat n orice alta pozitie, ca de exemplu n picioare sau culcat. Include: a se aseza n pozitia asezat cu picioarele ndoite sau ncrucisate; a se aseza n pozitia asezat cu picioarele sprijinite sau nesprijinite d4104 Pozitia n picioare A se aseza n si a reveni din pozitia n picioare sau a trece din pozitia n picioare n orice alta pozitie, ca de exemplu asezat sau culcat.

d4102

d4103

129 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d4105

Pozitia aplecat (indoit) Aplecare spatelui n jos sau n lateral, de la nivelul trunchiului, ca n miscarea de plecaciune sau pentru a ajunge la un obiect aflat jos. Schimbarea centrului de greutate a corpului Adaptarea sau deplasarea greutatii corpului dintr-o pozitie n alta, individul aflndu-se n pozia seznd, n picioare sau culcat, ca de exemplu trecerea de pe un picior pe altul n pozitia n picioare. Exclude: schimbarea locului unei personae dintr-un loc n altul (d420); mersul pe jos (d450)

d4106

d4108 d4109

Schimbarea pozitie de baza a corpului, altele specificate Schimbarea pozitie de baza a corpului, nespecificate

d415 Mentinerea pozitiei corpului A ramne n aceeasi pozitie a corpului att ct este necesar, ca de exemplu a ramne asezat sau n picioare, pentru a lucra sau la scoala. Include: mentinerea pozitiei culcat, ghemuit, n genunchi, asezat si n picioare d4150 Mentinerea pozitiei culcat A ramne n pozitia culcat att ct este necesar, ca de exemplu a ramne n pat n pozitia culcat cu fata n jos Include: a ramne culcat (cu fata n jos sau pe spate), culcat (cu fata n sus) sau culcat pe o parte d4151 Mentinerea pozitiei ghemuit A ramne n pozitia ghemuit att ct este necesar, ca de exemplu asezat direct pe podea. Mentinerea pozitiei n genunchi A ramne n pozitia n genunchi att ct este necesar, cu corpul sprijinit pe genunchi si picioarele ndoite, ca de exemplu ca pentru rugaciune n biserica. Mentinerea pozitiei asezat A ramne n pozitia asezat pe un scaun sau pe podea, att ct este necesar, ca atunci cnd se sta la masa sau n banca. Include: a ramne n pozitia asezat cu picoarele drepte sau ncrucisate, sprijinite sau nesprijinite

d4152

d4153

130 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d4154

Mentinerea pozitiei n picioare A ramne n pozitia n picioare att ct este necesar, ca atunci cnd se sta la o coada. Include: a ramne n pozitia n picioare pe o suprafata nclinata, alunecoasa sau dura.

d4158 d4159

Mentinerea pozitiei corpului, altele specificate Mentinerea pozitiei corpului, nespecificate

d420 Schimbarea locului unei persoane Trecerea de pe o suprafata pe alta, ca de exemplu deplasarea prin "alunecare" pe o banca sau trecerea de pe pat pe scaun, fara a schimba pozitia corpului Include: schimbarea locului unei persoane aflate n pozitia asezat sau culcat Exclude: schimbarea pozitiei de baza a corpului (d410) d4200 Schimbarea locului unei persoane aflate n pozitia asezat Trecerea n pozitia asezat de pe un loc pe altul, fie la acelasi nivel sau la un alt nivel, ca de exemplu trecerea de pe scaun pe pat. Include: trecerea / deplasarea de pe un scaun pe un alt loc, de exemplu pe scaunul de toaleta; trecerea / deplasarea dintr-un scaun cu rotile pe bancheta unui automobil Exclude: schimbarea pozitiei de baza a corpului (d410) d4201 Schimbarea locului unei persoane aflate n pozitia culcat Trecerea n pozitia culcat de pe un loc pe altul, fie la acelasi nivel sau la un alt nivel, ca trecerea dintr-un pat n altul . Exclude: schimbarea pozitiei de baza a corpului (d410) d4208 d4209 Schimbarea locului unei persoane, altele specificate Schimbarea locului unei persoane, nespecificate

d429 Schimbarea si mentinerea pozitiei corpului, altele specificate si nespecificate

A duce, a deplasa si a manipula obiecte (d430-d449)


d430 A ridica si a duce obiecte A ridica sau a duce un obiect dintr-un loc n altul, ca de exemplu a ridica o cana sau a duce un copil dintr-o camera n alta. Include: a ridica, a duce n mna sau pe / n brate, sau pe umeri, sold, n spate sau pe cap; a pune un obiect jos

131 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d4300

A ridica A lua un obiect pentru a-l ridica dintr-un loc mai jos ntr-un loc mai sus, ca de exemplu a ridica un pahar de pe masa. A duce obiecte n mna A lua sau transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind minile, ca de exemplu a duce n mna un pahar sau o geanta A duce obiecte pe / n brate A lua si a transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind bratele si palmele, ca de exemplu a duce un copil n brate. A duce obiecte pe umeri, sold si n spate A lua si a transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind umerii, soldul sau spatele sau combinatii ntre acestea, ca de exemplu a duce un pachet voluminos A duce obiecte pe cap A lua sau transporta un obiect dintr-un loc n altul folosind capup, ca de exemplu a duce un vas de / cu apa pe cap. A pune obiectele jos A folosi minile, bratele sau alte parti ale corpului pentru a pune un obiect pe o suprafata sau ntr-un anume loc, ca de exemplu a lasa un vas cu / de apa jos. . A ridica si a duce, altele specificate A ridica si a duce altele nespecificate

d4301

d4302

d4303

d4305

d4306

d4308 d4309

d435 Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatile inferioare ale corpului Realizarea unor actiuni coordonate cu scopul de a deplasa un obiect folosind piciorul si laba piciorului, ca de exemplu a lovi mingea cu piciorul sau actionarea pedalelor la bicicleta. Include: mpinsul cu extremitatile inferioare; lovitul cu piciorul d4350 A mpinge cu extremitatile inferioare A folosi piciorul si laba piciorului pentru a exercita o forta asupra unui obiect pentru a-l ndeparta, ca de exemplu a mpinge un scaun cu piciorul. A lovi cu piciorul A folosi piciorul si laba piciorului pentru a propulsa un obiect, ca de exemplu a lovi mingea cu piciorul Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatilor inferioare, altele specificate Deplasarea obiectelor cu ajutorul extremitatilor inferioare, nespecificate

d4351

d4358

d4359

132 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d440 Folosirea fina a minii Realizarea de actiuni coordonate de manevrare, ridicare, manipulare si eliberare a obiectelor de catre un individ folosindu-si mna, degetele si degetul mare, ca de exemplu actiunea de a lua monede de pe o masa sau de a rasuci un disc de telefon sau un buton. Include: actiuni de a culege, a apuca, a manipula si a elibera Exclude: ridicarea si transportul obiectelor (d430) d4400 A culege A ridica sau a lua de jos un obiect mic cu ajutorul minii si degetelor, ca de exemplu a lua un creion de pe masa. A apuca A folosi una sau ambele mini pentru a prinde si a tine ceva, ca atunci cnd cineva tine / prinde n mna o unealta sau mnerul usii. A manipula A folosi degetele si minile pentru exercita control direct asupra sau pentru a orienta n anumite directii un obiect, ca de exemplu ca atunci cnd cineva manevreaza monede sau alte obiecte mici A elibera un obiect A folosi degetele si mna pentru a da drumul sau a elibera un obiect astfel nct acesta cade sau si schimba pozitia, ca de exemplu atunci cnd cineva lasa sa cada un obiect vestimentar. Folosirea fina a minii, altele specificate Folosirea fina a minii, nespecificate

d4401

d4402

d4403

d4408 d4409

d445 Folosirea minii si bratului Realizarea de actiuni coordonate necesare pentru a deplasa sau manipula obiecte folosind minile si bratele, ca de exemplu atunci cnd cineva rasuceste mnerul de la usa sau arunca sau prinde un obiect. Include: actiunea de a trage sau mpinge obiecte; a ajunge la obiecte;ntoarcerea sau rasucirea minilor sau bratelor; a arunca; a prinde Exclude: folosirea fina a minii (d440) d4450 A trage A folosi degetele, minile si bratele pentru a apropia un obiect, sau pentru a-l deplasa dintr-un loc n altul, ca de exemplu a trage o usa pentru a o nchide.

133 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d4451

A mpinge A folosi degetele, minile si bratele pentru a ndeparta un obiect sau pentru a-l deplasa dintr-un loc n altul, ca de exemplu a ndeparta un animal A ajunge la obiecte A folosi minile si bratele care se ntind n exterior pentru a atinge si a prinde un obiect, ca de exemplu a se ntinde peste masa sau banca pentru a lua o carte. A ntoarce sau a rasuci minile sau bratele A folosi degetele, minile si bratele pentru a roti, rasuci sau ndoi un obiect, ca de exemplu miscarile necesare pentru a folosi unelte si ustensile. A arunca A folosi degetele, minile si bratele pentru a ridica un obiect si a-l propulsa cu forta prin aer, ca de exemplu a arunca o minge cu mna A prinde A folosi dgetele, minile si bratele pentru a prinde un obiect n miscare cu scopul de a-l opri si retine, ca de exemplu a prinde o minge din zbor. Folosirea minii si bratului, altele specificate Folosirea minii si bratului, nespecificate

d4452

d4453

d4454

d4455

d4458 d4459

d449 A duce, a deplasa sau a manipula obiecte, altele specificate si nespecificate

Mersul (pe jos) si deplasarea (d450-d469)


d450 Mersul pe jos Deplasarea pe o suprafata, pe picioare, pas cu pas, astfel nct unul din picioare sa fie mereu n contact cu solul, ca de exemplu, a merge la plimbare, a hoinari, a merge nainte, napoi sau n lateral. Include: mersul pe jos pe distante scurte si lungi; mersul pe jos pe diverse suprafete; mersul cu ocolirea obstacolelor Exclude: schimbarea locului unei persoane (d420); deplasarea (d455) d4500 Mersul pe jos pe distante scurte A merge / parcurge pe jos o distanta mai mica de 1 km, ca de exemplu a merge prin camere, holuri, n interiorul unei cladiri sau distante scurte n aer liber. Mersul pe jos pe distante lungi A merge / parcurge pe jos o distanta de mai multi kilometri, ca de exemplu a traversa un oras, un sat, a parcurge pe jos distanta dintre doua localitati sau distante mari n cmp deschis.

d4501

134 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d4502

Mersul pe jos pe diverse suprafete A merge pe jos pe suprafete nclinate, denivelate sau mobile (n miscare), ca de exemplu pe iarba, pietris, ghiata sau zapada sau a merge pe puntea unui vas, printr-un tren sau alte vehicule Ocolirea obstacolelor A merge pe jos n directiile adecvate pentru a evita obiecte mobile sau fixe, oameni, animale si vehicule, ca de exemplu a merge printr-o piata sau magazin, pe trotuar sau pe strada pe care circula masini sau prin alte zone aglomerate. Mersul pe jos, altele specificate Mersul pe jos, nespecificate

d4503

d4508 d4509

d455 Deplasarea complexa Deplasarea ntregului corp dintr-un loc n altul prin alte mijloace dect mersul pe jos, de exemplu prin saritura peste o piatra, alergare pe strada, naintare prin saritura, fuga, sarituri, salturi sau alergare printre obstacole. Include: trt, catarat, alergare, jogging, sarit si notat Exclude: schimbarea locului unei persoane (d420); mersul pe jos (d450) d4550 Trt Deplasarea dintr-un loc n altul a ntregului corp aflat n pozitia cu fata n jos, pe mini sau mini si brate si genunchi Catarat Deplasarea n sus sau n jos a ntregului corp, peste suprafete sau obiecte, ca de exemplu trepte, pietre sau scari, borduri / margini sau alte obiecte Alergare Deplasare n pasi rapizi astfel nct ambele picioare pot fi simultan n aer. Saritura Desprindere de sol prin miscare de ndoire si extensie a picioarelor, ca de exemplu saritura pe un picior, pe ambele picioare, naintare prin saritura sau scufundare n apa not Propulsarea ntregului corp prin apa prin miscari ale membrelor si corpului fara a atinge fundul apei. Deplasare complexa, altele specificate Deplasare complexa, nespecificate

d4551

d4552

d4553

d4554

d4558 d4559

135 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d460 Deplasare complexa n / prin diferite locuri A merge pe jos sau a se deplasa n alt mod n diverse locuri si situatii, de exemplu dintr-o camera n alta a unei locuinte, n interiorul unei cladiri sau pe strazile unui oras. Include: deplasarea complexa n locuinta, trt sau ctarat n locuinta; mers pe jos sau deplsare n alt mod ntr-o cladire, alta dect locuinta, sau n afara locuintei, si prin alte cladiri d4600 Deplasare prin locuinta A merge pe jos si a se deplasa prin locuinta proprie, ntr-o camera, dintr-o camera n alta, sau n jurul locuintei sau spatiului locuibil. Include: deplasare de la un etaj la altul, pe terasa / balcon, n curte, veranda sau gradina. d4601 Deplasare prin cladiri, altele dect locuinta proprie A merge pe jos si a se deplasa prin cladiri, altele dect propria locuinta, de exemplu locuintele altor persoane, alte cladiri private, cladiri publice sau comunitare si spatii ngradite. Include: deplasarea prin toate spatiile cladirii si zonele ngradite, ntre etaje, din interior, din exterior si din jurul cladirii, publice sau private. d4602 Deplasarea n afara locuintei si a altor cladiri A merge pe jos sau a se deplasa n apropierea sau sau mai departe de propria locuinta sau de alte cladiri, fara a folosi vreun mijloc de transport, public sau privat, ca de exemplu a parcurge pe jos distante lungi sau scurte ntr-un oras sau sat. Include: mersul pe jos sau deplasarea pe strazile nvecinate, prin oras sau sat; deplasare ntre doua orase sau pe alte distante mai lungi fara a folosi vreun mijloc de transport d4608 d4609 Deplasare complexa n / prin diverse locuri, altele specificate Deplasare complexa n / prin diverse locuri, nespecificate

d465 Deplasare complexa folosind echipamente Deplasarea ntregului corp dintr-un loc n altul, pe orice fel de suprafata sau n orice spatiu, folosind diverse dispozitive menite sa faciliteze deplasarea sau sa ofere alte modalitati de deplasare, de exemplu patine de gheata, schiuri, echipament de scufundare sau deplsarea pe strada cu scaun cu rotile sau cadru. Exclude: schimbarea locului unei persoane, (d420); mersul pe jos (d450); deplasarea complexa (d455); folosirea mijloacelor de transport (d470); sofatul (d475) d469 Mersul pe jos si deplasarea, altele specificate si nespecificate

136 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Deplasarea cu mijloace de transport (d470-d489)


d470 Folosirea mijloacelor de transport A folosi mijloace de transport pentru a se deplasa dintr-un loc n altul ca pasager, de exemplu cu automobilul sau autobuzul, ricsa, microbuz, vehicul cu tractiune animala, taxi sau maxitaxi, autocar, tren, tramvai, metrou, ambarcatiune sau avion. Include: folosirea de mijloace de transport actionate de oameni; folosirea de mijloace de transport motorizate, private sau publice Exclude: deplasarea cu ajutorul echipamentelor (d465); a conduce vehicule (d475) d4700 Folosirea de vehicule actionate de oameni A fi transportat ca pasager cu un mijloc de transport actionat de una sau mai multe persoane, de exemplu ricsa sau ambarcatiuni cu vsle. Folosirea de mijloace private de transport motorizate A fi transportat ca pasager cu un vehicul motorizat proprietate privata pe uscat, pe mare sau n aer, de exemplu taxi sau avion sau ambarcatiune proprietate privata Folosirea de mijloace publice de transport motorizate A fi transportat ca pasager cu un vehicul motorizat de transport n comun pe uscat, pe mare sau n aer, de exemplu, pasager al unui autobuz, tren, metrou sau avion. Folosirea mijloacelor de transport, altele specificate Folosirea mijloacelor de transport, nespecificate

d4701

d4702

d4708 d4709

d475 A conduce vehicule A controla si a deplasa un vehicul sau animalul care trage un vehicul, n directia dorita, sau a avea la dispozitie orice forma de transport, de exemplu automobil, bicicleta, barca sau vehicul cu tractiune animala. Include: mijloace de transport actionate de oameni, vehicule motorizate, vehicule cu tractiune animala Exclude: deplasarea cu ajutorul echipamentelor, (d465); utilizarea mijloacelor de transport (d470) d4750 A conduce mijloace de transport actionate de oameni A conduce vehicule actionate de oameni, de exemplu bicicleta, tricicleta sau ambarcatiune cu vsle. A conduce vehicule motorizate A conduce un vehicul cu motor, de exemplu, automobil, motocicleta, ambarcatiune cu motor sau avion

d4751

137 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d4752

A conduce vehicule cu tractiune animala A conduce un vehicul actionat de un animal, de exemplu caruta sau sareta trasa de cal A conduce, altele specificate A conduce, nespecificate

d4758 d4759

d480 A calari animale pentru a se deplasa A se deplasa calare pe spatele unui animal, de exemplu, cal, bou, camila sau elefant Exclude: a conduce vehicule (d475); recreere si timp liber (d920) d489 Deplasarea folosind mijloace de transport, altele specificate si nespecificate d498 Mobilitatea, altele specificate d499 Mobilitatea, nespecificate

138 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 5 AUTO - NGRIJIREA


Prezentul capitol se ocupa de auto-ngrijire, spalat si sters, ngrijirea propriului corp si a partilor acestuia, mbracat, mncat si baut si ngrijirea sanatatii d510 A se spala A se spala si a se sterge (usca) pe ntregul corpul, sau parti ale acestuia, folosind apa si materiale sau metode adecvate de curatare si stergere, de exemplu, a-si face baie, dus, a se spala pe mini si pe picioare, pe fata si par, si a se sterge cu un prosop Include: a se spala pe ntrg corpul, parti ale corpului; si a se sterge (usca) Exclude: ngrijirea partilor corpului (d520); a-si face toaleta (d530) d5100 A-si spala partile corpului A aplica apa, sapun si alte substante pe partile corpului, de exemplu pe mini, pe fata, picioare, par sau unghii pentru a le curata A-si spala ntreg corpul A aplica apa, sapun si alte substante pe ntreg corpul pentru a fi curat, de exemplu a face baie sau dus A se sterge (usca) A folosi un prosop sau alte mijloace pentru a sterge (usca) parti ale corpului sau ntreg corpul, ca dupa spalat. A se spala, altele specificate A se spala, nespecificate

d5101

d5102

d5108 d5109

d520 ngrijirea partilor corpului A-si ngriji acele parti ale corpului cum sunt pielea, fata, dintii, pielea capului, unghiile si organele genitale, care necesita mai mult dect spalat si sters (uscat) Include: ngrijirea pielii, dintilor, parului, unghiilor de la mini si picioare Exclude: a se spala (d510); a-si face toaleta (d530) d5200 ngrijirea pielii A-si ngriji tesutul si hidratarea pielii, de exemplu prin nlaturarea calusului sau bataturilor si prin folosirea de lotiuni hidratante sau cosmetice. ngrijirea dintilor A se ngriji de igiena dentara, de exemplu prin perierea dintilor, folosirea atei dentare si prin ngrijirea protezelor sau aparatelor dentare.

d5201

139 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d5202

ngrijirea parului A-si ngriji parul de pe cap sau fata, de exemplu prin combinatii de pieptanat, coafat, barbierit sau tuns. ngrijirea unghiilor de la mini A-si curata, taia sau pili unghiile degetelor de la mini. ngrijirea unghiilor de la picioare A-si curata, taia sau pili unghiile degetelor de la picioare.. ngrijirea partilor corpului, altele specificate ngrijirea partilor corpului, nespecificate

d5203

d5204

d5208 d5209

d530 A-si face toaleta intima A planifica si realiza eliminarea de reziduri (menstruatie, urina si fecale), si actiunile de curatare dupa acestea Include: ngrijiri de regularizare a urinarii, defecatiei si menstruatiei Exclude: a se spala (d510); ngrijirea partilor corpului (d520) d5300 Regularizarea urinarii A coordona si realiza actul urinarii prin indicarea nevoii, asezarea n pozitia corespunzatoare, alegerea si ajungerea n locul adecvat, manipularea hainelor nainte si dupa urinare si igiena dupa urinare. Regularizarea defecatiei A coordona si realiza actul defecatiei prin indicarea nevoii, asezarea n pozitia corespunzatoare, alegerea si ajungerea n locul adecvat, manipularea hainelor nainte si dupa urinare si spalatul igiena dupa defecatie. ngrijirea menstruala A coordona, planifica si a se pregati pentru perioada de menstruatie prin anticiparea menstruatiei si folosirea de tampoane si prosoape sanitare speciale A-si face toaleta, altele specificate A-si face toaleta, nespecificate

d5301

d5302

d5308 d5309

140 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d540 A se imbraca A realiza actiuni si sarcini coordonate de a-si pune si de a-si scoate hainele, ncaltamintea, ntr-o anumita ordine si adecvata conditiilor climatice si sociale, ca de exemplu a se mbraca cu, a aranja si a se dezbraca de camasi, fuste, bluze, pantaloni, lenjerie intima, sariuri, kimono-uri, colanti (ciorapi), palarii, manusi, sacouri, pantofi, cizme, sandale si papuci. Include: a-si pune si a-si scoate hainele si ncaltamintea si a-si alege mbracaminte adecvata. d5400 A se mbraca (a-si pune hainele) A realiza sarcini coordonate de a-si pune piese de mbracaminte pe diverse parti ale corpului, ca de exemplu pe cap, peste umeri si brate si n partea de sus si de jos a corpului; a-si pune manusi si ceva pe cap. A se dezbraca A realiza sarcini coordonate de a-si scoate piese de mbracaminte de pe diversele parti ale corpului, de exemplu a-si targe sau scoate hainele pe cap, pe mneci si umeri, din partea de sus si de jos a corpului; a-si scoate manusile si a-si da jos de pe cap. A se ncalta A realiza sarcini coordonate de a-si pune n picoare sosete, ciorapi si ncaltaminte A se descalta A realiza sarcini coordonate de a-si scoate sosetele, ciorapii si ncaltamintea Alegerea hainelor adecvate A respecta coduri sau conventii vestimentare, explicite sau implicite, din propriul mediu social sau cultural si a se mbraca n concordanta cu conditiile climatice . A se mbraca, altele specificate A se mbraca, nespecificate

d5401

d5402

d5403

d5404

d5408 d5409

d550 A mnca A realiza sarcini si actiuni coordonate pentru a-si mnca hrana servita, a o duce la gura si a o consuma folosind modalitati accetabile din punct de vedere cultural, a o taia sau rupe n bucati, a deschide sticle si conserve, folosind ustensile adecvate (tacmuri), a servi masa zilnic, a mnca la petreceri sau dineuri. Exclude: a bea (d560)

141 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d560 A bea A lua ceva de baut, a duce la gura si a consuma folosind modalitati accetabile din punct de vedere cultural, a combina, a amesteca si a turna lichide de baut, a deschide sticle si cutii, a bea cu paiul sau a bea apa de la robinet sau dintr-un izvor; a se hrani de la sn Exclude: a mnca (d550) d570 ngrijirea sanatatii unui individ A asigura confort fizic, sanatate si o stare de bine din punct de vedere fizic si mental, de exemplu prin mentinerea unei diete echilibrate, a unui nivel adecvat de activitate fizica, prin mentinerea unei ambiante calduroase sau racoroase, prin a evita periclitarea sanatatii, prin respectarea unor practici sexuale sanatoase, inclusiv folosirea de prezervative, prin administrarea de vaccinuri si prin controale fizice regulate. Include: asigurarea confortului fizic al individului; structurarea dietei si activitatile de fitness; mentinerea sanatatii unui individ d5700 Asigurarea confortului fizic A se ngriji prin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si a se asigura ca, corpul sau este ntr-o pozitie confortabila, ca nu ai este nici prea cald, nici prea frig si ca beneficiaza de lumina adecvata. Structurarea dietei si activitatile de fitness A ngriji prin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si prin selectarea si consumarea de alimente hranitoare si mentinerea formei fizice. Mentinerea sanatatii unui individ A ngriji prin constientizarea de catre individ a nevoilor sale si prin a face ceea ce este necesar pentru a-si ngriji sanatatea, att pentru a raspunde la expunerea la riscuri de sanatate, ct si pentru a preveni deteriorarea sanatatii, de exemplu prin a apela la asistenta profesionala; prin a respecta sfatul medicului si alte recomandari ce privesc sanatatea; si prin a evita expunerea la riscuri de sanatate ca de exemplu leziuni fizice, boli transmisibile, boli cu transmitere sexuala sau prin instrumente folosite pentru administrare de droguri ngrijirea sanatatii unui individ, altele specificate ngrijirea sanatatii unui individ, nespecificate

d5701

d5702

d5708 d5709

d598 Autoingrijirea, altele specificate d599 Autongrijirea, nespecificate

142 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 6 VIATA DOMESTICA


Prezentul capitol se ocupa de realizarea actiunilor si sarcinilor casnice si din viata de zi cu zi. Ariile vietii domestice includ achizitionarea unei locuinte, a hranei, mbracamintei si a altor lucruri necesare, curatenia si reparatii ale locuintei, obiecte de ngrijire personala si a locuintei si ajutorul pentru ceilalti

Achizitionarea celor necesare (d610-d629)


d610 Achizitionarea unei locuinte A cumpara, nchiria, mobila si aranja o casa, un apartament sau alt tip de locuinta. Include: cumparare sau nchiriere unei locuinte si dotarea locuintei Exclude: achizitionarea de bunuri si servicii (d620); obiecte de ngrijire a locuintei (d650) d6100 Cumpararea unei locuinte A achizitiona dreptul de proprietate asupra unei case, apartament sau altui tip de locuinta. nchirierea unei locuinte A achizitiona dreptul de utilizare a unei case, apartament sau altui tip de locuinta care apartine altcuiva n schimbul unei plati. Dotarea unei locuinte A echipa si aranja o locuinta cu mobilier, instalatii si alte elemente si a decora camerele. Achizitionarea unei locuinte, altele specificate Achizitionarea unei locuinte, nespecificate

d6101

d6102

d6108 d6109

d620 Achizitionarea de bunuri si servicii A selecta, procura si transporta toate bunurile si serviciile necesare pentru existenta zilnica, ca de exemplu, a selecta, procura, transporta si depozita alimente, bauturi, mbracaminte, materiale de curatenie, combustibil, articole de gospodarie, ustensile, vase de bucatarie, unelte si aparatura casnice; a procura utilitati si alte servicii pentru gospodarie Include: cumparaturile si strngerea celor necesare zilnic Exclude: achizitionarea unei locuinte (d610)

143 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d6200

Cumparaturi A obtine, n schimbul unor sume de bani, bunuri si servicii necesare pentru existenta zilnica (inclusiv instruirea si supravegherea unui intermediar care face cumparaturile) ce de exemplu, a selecta alimentele, bauturile, materialele de curatenie, obiectele de gospodarie sau mbracamintea dintr-un magazin sau piata; a compara calitatea si pretul obiectelor necesare, a negocia si a plati bunurile si serviciile selectate si a transporta bunurile. Strngerea celor necesare zilnic A obtine, fara a da n schimb sume de bani, bunuri si servicii necesare pentru existenta zilnica (inclusiv instruirea si supravegherea unui intermediar care sa strnga cele necesare zilnic), ca de exemplu recoltarea legumelor si fructelor, asigurarea apei si combustibilului Achizitionarea de bunuri si servicii altele specificate Achizitionarea de bunuri si servicii nespecificate

d6201

d6208 d6209

d629 Achizitionarea celor necesare zilnic, altele specificate si nespecificate

Sarcini de gospodarie (d630-d649)


d630 Pregatirea mncarii A planifica, organiza, gati si servi mncaruri simple sau complexe pentru sine sau pentru altii, ca de exemplu, a stabili meniul, a selecta alimentele si bauturile comestibile, a strnge ingredientele necesare pentru pregatirea mncarii, a pregati mncare si bauturi calde sau reci si a servi mncarea. Include: prepararea de mncaruri simple sau complexe Exclude: a mnca (d550); a bea (d560); achizitia de bunuri si servicii (d620); a face treburile casnice (d640); a ngriji obiectele de uz casnic (d650); a ngriji pe altii (d660) d6300 Prepararea de mncaruri simple A organiza, gati si servi mncaruri cu putine ingrediente care implica metode simple de preparare si servire, ca de exemplu a prepara o gustare sau o masa frugala si a transforma ingredientele alimentelor prin taiere si combinare, a fierbe si ncalzi alimentele, ca de exemplu orez si cartofi.

144 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d6301

Preparea de mncaruri complexe A planifica, organiza, gati si servi mncaruri cu un numar mare de ingrediente care implica metode complexe de preparare si servire, ca de exemplu planificarea unei mese cu cteva feluri de mncare, si a transforma ingredientele alimentelor prin actiuni combinate de decojire, feliere, amestecare, framntare, combinare, prezentare si servire ntr-o maniera adecvata ocaziei sau culturii. Exclude: utilizarea aparaturii de uz casnic (d6403)

d6308 d6309

Preparea mncarii, altele specificate Prepararea mncarii, nespecificate

d640 A face treburile casnice Organizarea unei gospodarii prin curatarea casei, spalarea hainelor, folosirea aparatelor casnice, depozitarea alimentelor si aruncatul gunoiului. ca de exemplu, prin a matura, a sterge pe jos, a spala rafturile, peretii si alte suprafete; a colecta si arunca gunoiul menajer; a face ordine n camere, debarale si sertare; a strnge, spala, usca, mpacheta si calca rufe; a curata ncaltamintea; a folosi matura, peria si aspiratorul; a folosi masini de spalat, uscatoare si masini de calcat Include: spalatul si uscatul hainelor si rufelor; curatenia spatiului si a ustensilelor de gatit; curatenia n spatiul de locuit; folosirea aparaturii de uz casnic, depozitarea celor necesare zilnic si aruncarea gunoiului Exclude: achizitionarea unei locuinte (d610); achizitionarea de bunuri si servicii (d620); preparea mncarii (d630); ngrijirea obiectelor de uz casnic (d650); ngrijirea celorlalti (d660) d6400 Spalatul si uscatul hainelor si rufelor A spala haine si rufe cu mna si a le pune la uscat n aer liber Curatenia spatiului si a ustensilelor de gatit A curata, dupa ce s-a gatit, de exemplu a spala vasele, tigaile, oalele si ustensilele folosite la gatit , si a curata masa si podeaua din jurul spatiului de gatit si al mesei Curatenia spatiului locuit A curata spatiile de locuit dintr-o casa, de exemplu a sterge praful si a face ordine, a matura, a sterge pe jos cu mop sau crpa umeda, a sterge geamurile, ferestrele si peretii, a face curat n baie si toaleta, a curata mobilierul. Folosirea aparaturii de uz casnic

d6401

d6402

d6403

145 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d6404

Depozitarea celor necesare zilnic A depozita alimente, bauturi, mbracaminte si alte bunuri casnice necesare existentei zilnice; a prepara alimente pentru conservare prin mbuteliere, n saramura sau congelare, a pastra alimente proaspete si a nu le lasa la ndemna animalelor Aruncarea gunoiului A arunca gunoiul menajer ca de exemplu prin strngerea gunoaielor si resturilor din jurul locuintei, pregatirea gunoiului pentru a fi aruncat, utilizarea obiectelor speciale pentru a arunca gunoiul; arderea gunoiului A face treburile casnice, altele specificate A face treburile casnice altele nespecificate

d6405

d6408 d6409

d649 Sarcini casnice, altele specificate si nespecificate

ngrijirea obiectelor de uz casnic si ajutorul pentru ceilalti (d650d669)


d650 ngrijirea obiectelor de uz casnic A ntretine si repara obiecte de uz casnic si alte obiecte personale, inclusiv casa si ceea ce se afla n casa, a hainele, vehiculele si dispozitivele de ajutor si a ngriji plantele si animalele, de exemplu, a zugravi sau tapeta peretii camerelor, a repara mobilier, a repara instalatiile, a asigura functionarea vehiculelor, a uda plantele, a ngriji si hrani animalele de casa si de curte. Include: confectionarea si repararea hainelor; ntretinrea locuintei, mobilierului si aparaturii de uz casnic; ntretinerea vehiculelor; ntretinerea dispozitivelor de ajutor; ngrijirea plantelor (de interior si de exterior) si a animalelor Exclude: achizitionarea unei locuinte (d610); achizitionarea de bunuri si servicii (d620); a face treburile casnice (d640); a ngriji pe ceilalti (d660); a avea un serviciu platit (remunerative employment) (d850) d6500 Confectionarea si repararea hainelor A confectiona si a repara mbracaminte, de exemplu a coase, a face haine noi sau a modifica, a coase nasturii cazuti si a repara butoniere; a calca hainele, a repara si lustrui ncaltamintea Exclude: utilizarea aparaturii de uz casnic (d6403) d6501 ntretinerea locuintei si mobilierului A repara si a ngriji locuinta, exterirol, interiorul si ceea ce se afla n locuinta, de exemplu a zugravi, repara mobilier, usi, etc. si a folosi uneltele necesare efectuarii reparatiilor

146 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d6502

ntretinerea aparaturii de uz casnic A repara si a ngriji orice aparatura de uz casnic folosita pentru a gati, curata si repara, de exemplu ungerea si repararea uneltelor si ntretinerea masinii de spalat ntretinerea vehiculelor A repara si a ngriji vehicule motorizate si nemotorizate de uz personal, inclusiv biciclete, carute, automobile si ambarcatiuni. ntretinerea dispozitivelor de ajutor A repara si a ngriji dispozitivele de ajutor, ca de exemplu proteze si alte unelte specializate sau de ajutor pentru ngrijirea gospodariei sau de ngrijire personala; a ntretine si repara dispozitivele de ajutor pentru mobilitatea personala, de exemplu cadre, scaune cu rotile, bastoane, crje, scutere ; a ntretine dispozitivele de comunicare si de recreere ngrijirea plantelor, de interior si de exterior A ngriji plantele din interiorul si din exteriorul locuintei, de exemplu, a planta, a uda si a aplica ngrasaminte; a ngriji gradina si a cultiva legume si fructe pentru uz personal ngrijirea animalelor A ngriji animalele de curte si de casa, de exemplu a le hrani, a le face curatenie, a dresa animalele de casa; a organiza ngrijirea lor pe perioadele de absenta ngrijirea obiectelor din gospodarie, altele specificate ngrijirea obiectelor din gospodarie, nespecificate

d6503

d6504

d6505

d6506

d6508 d6509

d660 A-i ajuta pe ceilalti A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa nvete, sa comunice, sa se ngrijeasca, sa se deplaseze, prin locuinta sau n afara locuintei; a fi preocupat de starea de bine a membrilor familiei si a altor persoane. Include: a-i ajuta pe ceilalti sa se ngrijeasca, sa se deplaseze, sa comunice, sa stabileasca relatii interpersonale, sa-si mentina starea de sanatate si alimentatia Exclude: a avea un serviciu platit (d850) d6600 A-i ajuta pe ceilalti sa se ngrijeasca A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane n actiunile lor de auto-ngrijire, inclusiv a-i ajuta sa mannce, sa se spele si sa se mbrace; a avea grija de copii si de membrii familiei / gospodariei care se mbolnavesc sau au dificultati de auto-ngrijire de baza; a-i ajuta pe ceilalti sa-si faca toaleta

147 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d6601

A-i ajuta pe ceilalti sa se deplaseze A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa se miste sau sa se deplaseze n afara locuintei, de exemplu prin cartier sau oras, la sau de la scoala, locul de munca sau alte destinatii. A-i ajuta pe ceilalti sa comunice A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa comunice, de exemplu a-I ajuta sa comunice verbal, n scris sau sa citeasca. A-i ajuta pe ceilalti sa stabileasca relatii interpersonale A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa interactioneze, de exemplu a-i ajuta, sa initieze, sa mentina sau sa puna capat unei relatii A-i ajuta pe ceilalti cu alimentatia A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane cu alimentatia, respectiv a-i ajuta sa-si prepare hrana si sa mannce A-i ajuta pe ceilalti sa-si pastreze starea de sanatate A ajuta membrii familiei / gospodariei si alte persoane sa-si ngrijeasca sanatatea, formal sau informal, de exemplu, prin a asigura controale medicale regulate unui copil, sau a avea grija ca o ruda mai vrsta sa respecte admistrarea riguroasa a unui tratament medicamentos. A-i ajuta pe ceilalti, altele specificate A-i ajuta pe ceilalti, nespecificate

d6602

d6603

d6604

d6605

d6608 d6609

d669 ngrijirea obiecteleor din gospodarie si a-i ajuta pe ceilalti, altele specificate si nespecificate d698 Viata domestica, alte specificate d699 Viata domestica, nespecificate

148 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 7 INTERACTIUNILE SI RELATIILE INTERPERSONALE


Acest capitol se ocupa de ndeplinirea unor actiuni si sarcini necesare pentru stabilirea de interactiuni, simple si complexe, cu oamenii (necunoscuti, prieteni, rude, membrii familiei si persoanele iubite) ntr-o maniera contextuala si sociala adecvata.

Interactiuni interpersonale generale (d710-d729)


d710 Interactiuni interpersonale de baza A interactiona cu oamenii, n maniera contextuala si sociala adecvata, de exemplu prin a arata considerare si stima, cnd este cazul, sau a raspunde la sentimentele celorlalti. Includ: a arata respect, caldura, apreciere si toleranta n relatii; a raspunde la critici si la orientarile sociale ale relatiilor; si a folosi un contact fizic adevat n relatii d7100 Respect si caldura n relatii A arata si a raspunde la consideratie si stima, n maniera contextuala si sociala adecvata. Aprecierea n relatii A arata si a raspunde la multumiri si gratidudine, n maniera contextuala si sociala adecvata. Toleranta n relatii A arata si a raspunde la ntelegere si acceptare a comportamentului, n maniera contextuala si sociala adecvata. Critica n relatii A se pregati pentru si a raspunde n situatii de diferente de opinie, implicite si explicite, n maniera contextuala si sociala adecvata. Orientari sociale n relatii A oferi si a reactiona corespunzator la semne si indicii care apar n interactiunile sociale. Contactul fizic n relatii A stabili si a raspunde la contactul fizic cu ceilalti, n maniera contextuala si sociala adecvata. Alte interactiuni interpersonale de baza, specificate Alte interactiuni interpersonale de baza, nespecificate

d7101

d7102

d7103

d7104

d7105

d7108 d7109

149 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d720 Interactiuni interpersonale complexe A mentine si a organiza interactiuni cu alte persoane, n maniera contextuala si sociala adecvata, de exemplu reglarea emotiilor si impulsurilor, cotrolul agresiunii verbale si fizice, actiune independenta n interactiuni sociale si actiune n conformitate cu regulile si conventiile sociale. Include: a stabili si a termina relatii; a regla comportamentul n timpul interactiunii; a interactiona n conformitate cu regulile sociale; si a mentine un spatiu social d7200 A stabili relatii A ncepe si a mentine interactiuni cu ceilalti, pentru perioade timp scurte sau lungi, n maniera contextuala si sociala adecvata, de exemplu, a se prezenta, a gasi si stabili prietenii si relatii profesionale, a ncepe o relatie care poate deveni permanenta, romantica intima. A termina relatiile A aduce interactiunile la un sfrsit, n maniera contextuala si sociala adecvata, de exemplu a pune capat relatiilor temporare la sfrsitul unei vizite, a pune capat relatiilor pe termen lung cu prietenii atunci cnd se muta n alt oras sau a pune capat relatiilor cu colegii de munca, colegii de aceeasi profesie si furnizarii de servicii, si a pune capat relatiilor romantice sau intime. Reglarea comportamentului n timpul interactiunilor A regla emotiile si impulsurile, agresiunea verbala si fizica n timpul interactiunii cu ceilalti, n maniera contextuala si sociala adecvata. Interactiunea n conformitate cu reguli sociale A actiona independent n interactiuni sociale si n conformitate cu conventiile sociale care guverneaza rolul, pozitia sau alt statut social al unei persoane n interactiunile sale cu ceilalti. Mentinerea spatiului social A fi constient de si a mentine o distanta ntre sine si ceilalti, n maniera contextuala, sociala si culturala adecvata. Alte interactiuni interpersonale complexe specificate Alte interactiuni interpersonale complexe nespecificate

d7201

d7202

d7203

d7204

d7208 d7209

d729 Alte interactiuni interpersonale generale specificate si nespecificate

Relatii interpersonale particulare (d730-d779)


d730 Relationarea cu persoane necunoscute A se angaja n contacte si legaturi temporare cu necunoscuti, ntr-un anumit scop, de exemplu a pune ntrebari pentru a afla cum se ajunge ntr-un anume loc, sau pentru a achizitiona ceva

150 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d740 Relatii formale A crea si a mentine relatii specifice n spatii formale, de exemplu cu angajatori, profesionisti sau furnizori de servicii. Includ: relationarea cu persoane de conducere, subordonate sau egale d7400 Relationarea cu persoane de conducere A creea si a mentine relatii formale cu oameni care au functii de conducere sau rang sau prestigiu superioare, comparativ cu pozitia sociala a unei persoane, de exemplu un angajator Relationarea cu persoane subordonate A crea si a mentine relatii formale cu persoane care au functii de rang sau prestigiu inferioare comparativ cu pozitia sociala a unei persoane, de exemplu un angajat sau un servitor. Relationarea cu persoane egale A crea si a mentine relatii formale cu oameni care au aceeasi functie de conducere, rang sau prestigiu comparativ cu pozitia sociala a unei persoane. Alte relatii formale specificate Alte relatii formale nespecificate

d7401

d7402

d7408 d7409

d750 Relatii sociale informale A stabili relatii cu ceilalti, de exemplu relatii obisnuite cu persoane care locuiesc n aceeasi comunitate sau resedinta, sau colegi de munca, de clasa, de joaca sau persoane cu experienta si profesiuni similare. Includ: relatii informale cu prieteni, vecini, cunostinte, colocatari si colegi d7500 Relatii informale cu prieteni A crea si a mentine relatii de prietenie care se caracterizeaza prin stima reciproca si interese comune. Relatii informale cu vecini A crea si a mentine relatii informale cu persoane care locuiesc n locuinte sau zone locative apropiate. Relatii informale cu cunostinte A crea si a mentine relatii informale cu oameni pe care o persoana i cunoaste dar cu care nu este prieten apropiat. Relatii informale cu co-locatarii A crea si a mentine, indiferent de scop, relatii informale cu persoane care locuiesc n aceeasi casa sau n alta locuinta, publica sau privata

d7501

d7502

d7503

151 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d7504

Relatii informale cu colegi A crea si a mentine relatii informale cu oameni care au aceeasi vrsta, interese sau alte trasaturi comune. Alte relatii sociale informale specificate Alte relatii sociale informale nespecificate

d7508 d7509

d760 Relatii de familie A crea si a mentine relatii de rudenie, de exemplu cu membrii unei familii, cu familia largita, familia adoptiva sau sociala si relatiile cu rudele vitrege, relatii mai distante ca veri de gradul al doilea sau tutori legali Includ: relatiile parinte - copil si copil-parinte, relatiile cu fratii si surorile si cu familia largita. d7600 Relatiile parinte-copil A deveni si a fi parinte, biologic sau adoptiv, de exemplu, a avea un copil si a relationa cu acesta n calitate de parinte sau a crea si mentine relatii parentale cu un copil adoptiv, precum si a asigura cresterea fizica, intelectuala si emotionala a propriului copil sau unui copil adoptiv. Relatia copil-parinte A crea si a mentine relatii cu parintele unei persoane, de exemplu un copil mic care asculta de parintii sai sau un adult care are grija de parintii sai mai n vrsta. Relatii cu fratii si surorile A crea si a mentine relatii fratesti cu o persoana cu care are n comun unul sau ambii parinti prin nastere, adoptie sau casatorie. Relatii cu familia largita A crea si a mentine relatii de familie cu membrii familiei largite ale unei persoane, de exemplu cu veri, matusi, unchi, precum si cu bunicii. Alte relatii de familie specificate Alte relatii de familie nespecificate

d7601

d7602

d7603

d7608 d7609

d770 Relatii intime A crea si a mentine relatii apropiate sau romantice ntre indivizi, de exemplu sot si sotie, amanti sau parteneri sexuali. Includ: relatii romantice, de casatorie si sexuale d7700 Relatii romantice A crea si a mentine o relatie bazata pe atractie emotionala si fizica, care poate duce la o relatie intima pe termen lung

152 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d7701

Relatii de casatorie A crea si a mentine o relatie intima, de natura legala, cu o alta persoana, de exemplu prin casatorie legala, inclusiv prin a deveni si a fi sotia / sotul legal al unei sotii sau sot necasatoriti. Relatii sexuale A crea si a mentine o relatie de natura sexuala cu sotul / sotia sau cu un alt partener. Alte relatii intime specificate Alte relatii intime nespecificate

d7702

d7708 d7709

d779 Alte relatii interpersonale particulare, specificate si nespecificate d798 Alte interactiuni si relatii interpersonale specificate d799 Alte interactiuni si relatii interpersonale nespecificate

153 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 8 ARIILE MAJORE ALE VIETII


Acest capitol se ocupa de ndeplinirea de sarcini si actiuni necesare pentru angajarea n educatie, munca si munca salariata si de a efectua tranzactii economice.

Educatia (d810-d839)
d810 Educatia informala A nvata acasa sau n alte locuri non-institutionale, de exemplu a nvata mestesuguri sau alte deprinderi de la parinti sau membrii familiei, sau scolarizarea la domiciliu. d815 Educatia prescolara A nvata la nivelul initial al instructiei organizate, menit n principal sa introduca copilul ntr-un mediu de tip scoala si sa-l pregateasca pentru educatia obligatorie, de exemplu prin dobndirea de deprinderi ntr-un centru de zi sau n alte locuri similare ca pregatire pentru a merge mai departe la scoala. d820 Educatia scolara A obtine admiterea la scoala, a se angaja n toate responsabilitatile si privilegiile legate de scoala si a nvata materiile de curs, disciplinele de nvatamnt si alte cerinte curriculare prin programul de nvatamnt primar si gimnazial, inclusiv a frecventa scoala regulat, a lucra mpreuna cu ceilalti elevi, a primi indicatii de la profesori, a organiza, a studia si a finaliza sarcinile si proiectele primite si a avansa n urmatoarele etape de nvatamnt. d825 Invatamntulul professional A se angaja n toate activitatile unui program vocational si a nvata materiile curriculare ca pregatire pentru a se angaja la o ntreprindere, a avea un loc de munca sau o profesie. d830 nvatamnt superior A se angaja n activitatile programelor educationale avansate din universitati, colegii si scoli profesionale si a nvata toate aspectele curriculare necesare pentru obtinerea gradelor, diplomelor, certificatelor si a altor acreditari, de exemplu absolvirea cursurilor universitare de licenta si master, scoli de medicina sau alte scoli profesionale d839 Educatia, altele specificate si nespecificate

154 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Munca si angajarea n munca (d840-d859)


d840 Ucenicia (pregatirea pentru munca) A se angaja n programe legate de pregatirea pentru angajarea n munca, de exemplu, ndeplinirea sarcinilor de ucenicie, a stagiului de intern, a activitatii sub contract si din cadrul pregatirii continue. Exclude: invatamantul professional (d825) d845 Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca A cauta, a gasi si a alege un loc de munca, a fi angajat si a accepta un loc de munca, a mentine si a avansa ntr-un loc de munca, ntr-o ocupatie, meserie sau profesie, si a parasi locul de munca n maniera adecvata. Includ: a cauta un loc de munca, a ntocmi un rezumat sau un curriculum vitae; a contacta angajatori si a se pregati pentru interviuri; a pastra un loc de munca; a monitoriza performatele de munca ale unei persoane; a trimite nstiintari; si a nceta activitatea la un loc de munca d8450 A cauta un loc munca A-si stabili si alege un loc de munca, ntr-o meserie, profesie sau alta forma de angajare si a ndeplini sarcinile necesare pentru a fi angajat, de exemplu, a se prezenta la locul de munca sau a participa la interviu pentru a obtine un loc de munca. Pastrarea unui loc de munca A ndeplini sarcinile legate de un loc de munca pentru a-si pastra ocupatia, meseria sau alta forma de angajare si a obtine promovarea si alte avansari la locul de munca. ncetarea activitatii la locul de munca A parasi sau a renunta la un loc de munca n maniera adecvata. Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca, altele specificate Dobndirea, pastrarea si ncetarea activitatii la un loc de munca, nespecificate

d8451

d8452

d8458

d8459

d850 A avea un serviciu platit A se implica n toate aspectele muncii, ca meserie, profesie sau alta forma de angajare, contra unei plati, ca angajat, cu jumatate de norma sau cu norma ntreaga, sau pe cont propriu, de exemplu a cauta si a gasi un loc de munca, a realiza sarcinile cerute la locul de munca, a merge la serviciu la timp, dupa cum se cere, a supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, a ndeplini sarcinile singur sau n grupuri. Include: a lucra pe cont propriu, a fi angajat cu jumatate de norma sau cu norma ntreaga

155 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d8500

A lucra pe cont propriu A se implica ntr-o munca remunerata, gasita sau produsa de individul insusi, sau contractata de la alti indivizi fara a avea o relatie de munca formala, de exemplu, munca agricola senzoniera, a lucra ca scriitor sau consultant independent, a lucra cu contract de munca pe termen scurt (pe perioada determinata), a lucra ca artist sau mestesugar, a detine si a conduce un magazin sau alte afaceri. Exclude: angajarea cu jumatate de norma sau cu norma ntreaga (d8501, d8502)

d8501

Angajare cu jumatate de norma A se implica n toate aspectele unei munci, contra unei plati, corespunzatoare lucrului cu jumatate de norma, ca angajat, de exemplu, a cauta si a gasi un loc de munca, a merge la serviciu la timp, dupa cum se cere, a supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, a ndeplini sarcinile singur sau n grupuri. Angajare cu norma ntreaga A se implica n toate aspectele unei munci, contra unei plati, corespunzatoare lucrului cu norma ntreaga, ca angajat, de exemplu, a cauta si a gasi un loc de munca, a merge la serviciu la timp, dupa cum se cere, a supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, a ndeplini sarcinile singur sau n grupuri A avea un serviciu platit , altele specificate A avea un serviciu platit, nespecificate

d8502

d8508 d8509

d855 A avea un serviciu neplatit A se implica n toate aspectele unei munci pentru care nu se ofera o plata, cu jumatate de norma sau norma ntreaga, inclusiv activitati de munca organizate, a realiza sarcinile la locvul de munca, a merge la serviciu la timp dupa cum se cere, a supraveghea alti muncitori sau a fi supravegheat, si a realiza sarcinile necesare singur sau n grup, de exemplu, munca voluntara, activitati de caritate, lucru n folosul comunitatii sau unui grup religios, fara remuneratie, a lucra pe lnga casa fara remuneratie. Exclude: Capitolul 6 Viata domestica d859 Munca si angajarea, altele specificate si nespecificate

Viata economica (d860-d879)


d860 Tranzactii economice de baza A se implica n orice forma de tranzactie economica simpla, de exemplu a folosi bani pentru a cumpara alimente sau a face un schimb (barter), a face schimb de bunuri sau servicii; sau a economisi bani.

156 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d865 Tranzactii economice complexe A se implica n orice forma de tranzacie economica complexa care presupune schimb de capital sau prorietate si a crea un profit sau o valoare economica, de exemplu a cumpara o ntreprindere, o fabrica, echipament, a pastra un cont bancar sau a comercializa marfuri. d870 Independenta economica A detine control asupra resursele economice, provenite din surse private sau publice, pentru a-si asigura siguranta economica pentru nevoile prezente si viitoare. Include: resurse economice personale si drepturi economice publice d8700 Resurse economice personale A detine control asupra resurselor economice personale sau private, pentru a asigura siguranta economica pentru nevoile prezente si viitoare Drepturi economice publice A detine control asupra resurselor economice publice, pentru a asigura siguranta economica pentru nevoile prezente si viitoare Independenta economica, altele specificate Independenta economica, nespecificate

d8701

d8708 d8709

d879 Viata economica, altele specificate si nespecificate d898 Alte arii majore ale vietii, specificate d899 Alte arii majore ale vietii, nespecificate

157 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 9 COMUNITATEA, VIATA CIVICA SI SOCIALA


Acest capitol se ocupa de actiunile si sarcinile necesare pentru a se implica n viata sociala organizata din afara familiei, n comunitate, n ariile vietii sociale si civice d910 Viata comunitara A se implica n toate aspectele vietii comunitatii sociale, de exemplu, implicarea n organizatiile caritabile, cluburile si asociatiile de servicii sau organizatii sociale profesionale. Include: asociatii informale si formale, ceremonii Exclude: angajare fara remuneratie (d855); recreere si petrecere a timpului liber (d920); religie si spiritualitate (d930); viata politica si calitatea de cetatean (d950) d9100 Asociatii informale A se implica n asociatii sociale sau comunitare organizate de oameni care au interese comune, de exemplu cluburi sociale sau grupuri etnice locale. Asociatii formale A se implica n grupuri profesionale sau alte grupuri sociale exclusive, de exemplu asociatii de avocati, medici sau profesori. Ceremonii A se implica n ritualuri non-religioase sau sociale, de exemplu ceremonii de casatorie, funerare sau de initiere. Viata comunitara, altele specficate Viata comunitara, nespecificate

d9101

d9102

d9108 d9109

d920 Recreerea si petrecerea timpului liber A se implica n orice forma de joc, activitate de recreere sau de petrecere a timpului liber, de exemplu, jocuri si sporturi neorganizate sau organizate, programe de exercitii fizice (fitness), relaxare, amuzament sau divertisment, a merge la galerii de arta, muzee, cinema sau teatru; a se implica n mestesugarit sau hobby-uri, a citi de placere, a cnta la instrumente muzicale, a vizita diverse locuri, a face turism si a calatori de placere. Includ: jocul, sportul, arta si cultura, mestesugurile, hobby-urile si socializarea Exclud: a calari animale n scop de transport (d480); munca remunerata si neremunerata (d850 si d855); religia si spiritualitatea (d930); viata politica si calitatea de cetatean (d950)

158 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d9200

d9201

Jocul A se implica n jocuri cu reguli sau nestructurate sau neorganizate si n activitati spontane de recreere, de exemplu, a juca sah sau carti sau jocul / joaca copiilor. Sporturi A se implica n jocuri competitive si neorganizate sau organizate formal sau n evenimente sportive, a participa individual sau n grup, de exemplu, bowling, gimnastica sau fotbal. Arta si cultura A se implica n sau a aprecia lucrari de arta sau evenimente culturale, de exemplu a merge la teatru, cinema, muzee sau galerii de arta sau a juca ntr-o piesa de teatru, a citi de placere sau a cnta la un instrument muzical. Mestesugurile A se implica n mestesuguri (artizanat), de exemplu olarit sau tricotat. Hobby-uri A se implica n petrecerea timpului liber, de exemplu a colectiona timbre, monede sau antichitati. Socializarea A se implica n ntruniri informale sau ocazionale cu ceilalti, de exemplu a-si vizita prietenii sau rudele, sau a se ntlni n locuri publice Recreerea si petrecerea timpului liber, altele specificate Recreerea si petrecerea timpului liber, nespecificate

d9202

d9203

d9204

d9205

d9208 d9209

d930 Religie si spiritualitate A se implica n activitati, organizatii si practici religioase sau spirituale, n scop de auto-mplinire, a descoperi un sens, o valoare religioasa sau spirituala, si a stabili o legatura cu o putere divina, de exemplu, a frecventa o biserica, un templu, o moschee sau sinagoga, a se ruga sau a slavi n scop religios, si ca si contemplatie spirituala. d9300 Religie organizata A se implica n ceremonii, activitati si evenimente religioase organizate. Spiritualitate A se implica n activitati sau evenimente spirituale, n afara religiei organizate Religie si spiritualitate, altele specificate Religie si spiritualitate, nespecificate

d9301

d9308 d9309

159 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

d940 Drepturile omului A se bucura de toate drepturile recunoscute pe plan national si international care sunt acordate oamenilor numai n virtutea faptului ca sunt fiinte umane, de exemplu, drepturile omului recunoscute prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului a Natiunilor Unite (1948) si Regulamentul Standard al Natiunilor Unite pentru Egalizarea sanselor pentru persoanele cu dizabilitati (1993); dreptul la autodeterminare sau autonomie; si dreptul la control asupra propriului destin. Exclud: Viata politica si calitatea de cetatean (d950) d950 Viata politica si calitatea de cetatean A se implica n viata sociala, politica si guvernamentala a unui cetatean, care are statut legal de cetatean si care beneficiaza de drepturile, protectiile, privilegiile si obligatiile asociate cu aceast rol, de exemplu dreptul la vot si de a conduce un birou politic, de a forma asociatii politice; a beneficia de drepturile si libertatile asociate cu calitatea de cetatean (exemplu, dreptul la libertatea cuvntului, la asociere, la religie, protectie mpotriva cercetarii abuzive si confiscarea de bunuri, dreptul la asistenta, dreptul la judecata si alte drepturi legale si protectie mpotriva discriminarii); a avea calitate juridica n calitate de cetatean . Exclude: drepturile civile (d940) d998 Comunitate, viaa civica i sociala, altele specificate d999 Comunitate, viaa civica i sociala, nespecificate

160 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

FACTORII AMBIENTALI
Definiie: Factorii de mediu compun mediul fizic, social i atitudinal n care oamenii triesc i i duc existena.

Codificarea factorilor de mediu Factorii de mediu reprezint o component a Prii 2 (Factori contextuali) a clasificrii. Factorii de mediu trebuie s fie avui n vedere pentru fiecare component a funcionrii i codificai in conformitate (vezi anexa 2). Factorii de mediu trebuie s fie codificai din perspectiva persoanei a crei situaie se descrie. De exemplu, bordurile n pant i pavajele netede pot fi codificate drept facilitatori pentru o persoan care utilizeaz scaunul cu rotile, ns ele sunt un obstacol pentru o persoan nevztoare. Primul calificativ indic msura n care un factor este facilitator sau obstacol. Exist mai multe motive pentru care un factor de mediu poate fi un facilitator sau un obstacol, precum i motive pentru a explica msura n care este unul din aceste lucruri. Pentru facilitatori, persoana care face codificarea trebuie s in cont de diferite aspecte, i anume: s tie dac o resurs este accesibil, dac se poate conta pe accesul la ea sau situaia este variabil, dac resursa este de bun sau slab calitate, i aa mai departe. n cazul obstacolelor, ar putea fi relevant frecvena cu care un factor st n calea unei persoane, dac obstacolul respectiv este important sau nu, dac se poate evita sau nu. Trebuie avut n vedere i faptul c un factor de mediu poate constitui un obstacol fie prin prezen (de exemplu, atitudinile negative fa de oamenii cu dizabiliti) fie prin absen (de exemplu, faptul c un serviciu nu este disponibil). Efectele pe care factorii de mediu le au asupra vieilor oamenilor cu probleme de sntate sunt variate i complexe, i se sper c cercetrile viitoare vor duce la o mai bun nelegere a acestei interaciuni i poate chiar vor demonstra utilitatea unui al doilea calificativ pentru aceti factori. n unele cazuri, o ntreag serie de Factori ambientali sunt rezumai cu un singur termen, cum ar fi srcie, dezvoltarea, mediu rural sau urban, sau capital social. Aceti termeni rezumativi nu se regsesc ei nii n clasificare. Mai degrab, cel care face codificarea trebuie s identifice factorii constitueni i s-i codifice. Din nou, este necesar continuarea cercetrii pentru a se determina dac exist seturi clare i complete de Factori ambientali care compun aceti termeni rezumativi. Primul calificativ Prezentm mai jos scara negativ i pozitiv care desemneaz msura n care un factor de mediu acioneaz ca un obstacol sau un facilitator. Dac se folosete un punct, nseamn c este vorba de un obstacol, iar dac se utilizeaz semnul plus, este vorba de un facilitator: xxx.0 xxx.1 xxx.2 xxx.3 xxx.4 NU sunt obstacole Obstacole UOARE Obstacol MODERAT Obstacol SEVER Obstacol TOTAL (inexistent, absent, neglijabil...) (usor, scazut...) (mediu, destul de...) (ridicat, extrem de...) (in totalitate...) 0-4% 5-24% 25-49% 50-95% 96-100%

161 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

xxx+0 Nu sunt facilitatori xxx+1 UOR facilitator xxx+2 Facilitator MODERAT xxx+3 Facilitator SUBSTANIAL xxx+4 Facilitator TOTAL xxx.8 obstacol, nu se specific xxx+8 facilitator, nu se specific xxx.9 nu se aplic

(inexistent, absent, neglijabil...) (usor, scazut...) (mediu, destul de...) (ridicat, extrem de...) (in totalitate...)

0-4% 5-24% 25-49% 50-95% 96-100%

Pentru acele cazuri n care se utilizeaz instrumente de evaluare calibrate sau pentru care exist alte standarde disponibile pentru a califica marimea obstacolelor sau facilitatorilor in ambianta. De exemplu, dac se menioneaz nici un obstacol sau obstacol complet, codificarea ofer o marj de eroare de pn la 5%. O obstacol moderat este definit n a doua jumtate a timpului sau n a doua jumtate a scalei care corespunde obstacolului complet. Aceste procente se vor calibra n diferite domenii cu referire la standardele umane, tot ca valori procentuale. Pentru ca aceasta calificare sa fie folosita in maniera unitara, procedeele de evaluare trebuie sa fie dezvoltate prin activitati de cercetare. Al doilea calificativ: urmeaza sa fie dezvoltat.

162 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 1 PRODUSE SI TEHNOLOGII


Acest capitol se ocup de produse sau sisteme de produse, echipamente i tehnologie, naturale sau create de om, aflate n mediul din apropierea individului i care sunt adunate, create, produse sau fabricate. Clasificarea ISO 9999 a dispozitivelor auxiliare de sprijin definete aceste elemente ca fiind "orice produs, instrument, echipament sau sistem tehnic utilizat de o persoan cu dizabiliti, produs special sau disponibil n general, care previne, compenseaz, monitorizeaz, uureaz sau neutralizeaz" dizabilitatea. Este recunoscut c orice produs sau tehnologie poate fi dispozitiv auxiliar de sprijin. (Vezi ISO 9999: Dispozitive de sprijin pentru persoanele cu dizabiliti - Clasificare (versiunea a doua); ISO/TC 173/SC 2; ISO/DIS 9999 (revizuite)). Cu toate acestea, n scopul acestei clasificri a factorilor ambientali, produsele i tehnologia de sprijin sunt definite mai restrns ca fiind orice produs, instrument, echipament sau tehnologie adaptate sau proiectate special pentru a mbunti funcionarea unei persoane cu dizabiliti. e110 Produse sau substane pentru consum personal Orice obiect sau substan, naturale sau create de om, adunate, prelucrate sau fabricate pentru ingestie. Include: hrana, buturile i medicamentele e1100 Hrana Orice obiect sau substanta, naturale sau create de om, adunate, prelucrate sau fabricate pentru a fi mncate, de exemplu alimente si lichide brute, prelucrate si preparate, de diferite consistente, ierburi si minerale (vitamine si alte substante suplimentare). Medicamente Orice obiect sau substan, naturale sau create de om, adunate, prelucrate sau fabricate n scop medical, de exemplu, medicaia alopat si naturist Alte produse sau substane pentru consum personal specificate Alte produse sau substane pentru consum personal nespecificate

e1101

e1108 e1109 e115

Produse si tehnologii pentru uz personal n viaa cotidian Echipamente, produse si tehnologii folosite de oameni n activitile cotidiene, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, amplasate n, pe sau n apropierea persoanei care le foloseste. Includ: produse si tehnologii de uz personal, generale si de sprijin e1150 Produse si tehnologii generale de uz personal n viaa cotidian Echipament, produse si tehnologii folosite de oameni n activitile zilnice, de exemplu, mbrcminte, textile, mobilier, aparatur, produse si unelte de curenie, care nu sunt adaptate si nici proiectate special

163 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e1151

Produse si tehnologii de uz personal n viaa cotidian Echipament, produse si tehnologii, adaptate sau proiectate special, care ajuta oamenii n viata cotidiana, de exemplu, dispozitive protetice si ortopedice, proteze neurale (exemplu, dispozitive de stimulare functionala care controleaza vezica urinara, intestinele, ritmul cardiac si respirator), si unitati de control al mediului ambiental cu scopul de a facilita controlul indivizilor asupra mediului n care locuiesc (scanere, sisteme de telecomanda, sisteme de control al vocii, intrerupatoare temporizatoare). Alte produse si tehnologii de uz personal n viaa cotidian, specificate Alte produse si tehnologii de uz personal n viaa cotidian,

e1158 e1159 nespecificate

e120 Produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior Echipamente, produse si tehnologii utilizate de oameni n activiti de deplasare, n interiorul si n exteriorul cldirilor, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, amplasate n, pe sau lng persoana care le foloseste. Includ: produse si tehnologii de sprijin generale si auxiliare pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior e1200 Produse si tehnologii de sprijin generale pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior Echipamente si tehnologii n activiti de deplasare n interiorul si exteriorul cldirilor, de exemplu vehicule motorizate si nemotorizate de transport persoane pe uscat, pe ap si aeriene (exemplu, autobuze, automobile, furgoane, alte vehiule cu traciune motorizat sau mijloace de transport cu traciune animal), care nu sunt special adaptate sau proiectate. Produse si tehnologii de sprijin auxiliare pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior Echipamente, produse si tehnologii adaptate sau special proiectate, care ajut persoanele s se deplaseze n interiorul si exteriorul cldirilor, de exemplu, dispozitive de sprijin pentru mersul pe jos, automobile si furgoane speciale, adaptri la vehicule, crucior cu rotile, scutere si dispozitive care ajut persoanele s-si schimbe locul / poziia. Alte produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior, specificate Alte produse si tehnologii pentru mobilitate si transport personal n interior si n exterior, nespecificate

e1201

e1208

e1209

164 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e125

Produse si tehnologii de comunicare Echipamente, produse si tehnologii utilizate de oameni n activitile de trimitere si primire a informaiilor, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, amplasate n, pe sau lng persoana care le foloseste. Include: produse si dispozitive de comunicare generale si auxiliare de ajutor e1250 Produse si tehnologii generale de comunicare Echipamente, produse si tehnologii utilizate de oameni pentru trimitere si primire de informaii, de exemplu, dispozitive optice si auditive, aparate audio de nregistrare si redare, televizoare si echipament video, dispozitive telefonice, sisteme de transmisie a sunetelor, dispozitive de comunicare direct, care nu sunt adaptate sau special proiectate Produse si tehnologii auxialiare de comunicare Echipamente, produse si tehnologii, adaptate sau special proiectate, care ajuta oamenii sa trimita si sa primeasca informatii, de exemplu, dispozitive vizuale specializate, dispozitive electro-optice, dispozitive specializate de scriere, desen sau pentru scris de mna, sisteme de semnalizare si software si hardware special, implanturi auditive (cochlear), aparate auditive, adaptoare auditive de modulare de frecventa, proteze vocale, tablite de comunicare, ochelari si lentile de contact. Alte produse si tehnologii de comunicare, specificate Alte produse si tehnologii de comunicare, nespecificate

e1251

e1258 e1259 e130

Produse si tehnologii pentru educaie Echipamente, produse, procese, metode si tehnologii, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, utilizate pentru achiziia de cunostine, experiene sau deprinderi. Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru educaie e1300 Produse si tehnologii generale pentru educaie Echipamente, produse, procese, metode si tehnologii, care nu sunt adaptate sau special proiectate, utilizate pentru achiziia de cunostine, experiene sau deprinderi la orice nivel, de exemplu, cri, manuale, jucrii educaionale, software si hardware. Produse si tehnologii auxialiare pentru educaie Echipamente, produse, procese, metode si tehnologii, adaptate si special proiectate, utilizate pentru achiziia de cunostine, experiene sau deprinderi, de exemplu tehnologie informaional specializat. Alte produse si tehnologii pentru educaie, specificate Alte produse si tehnologii pentru educaie, nespecificate

e1301

e1308 e1309

165 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e135

Produse si tehnologii pentru locul de munc Echipamente, produse si tehnologii utilizate pentru locul de munc pentru a facilita activitile de lucru. Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru locul de munc e1350 Produse si tehnologii generale pentru locul de munc Echipamente, produse si tehnologii care nu sunt adaptate sau special proiectate, utilizate pentru locul de munc pentru a facilita activitile de lucru, de exemplu, unelte, masini si echipamente de birou. Produse si tehnologii auxiliare pentru locul de munc Echipamente, produse si tehnologii adaptate sau special proiectate pentru locul de munca pentru a facilita activitatile de lucru, de exemplu, mese reglabile, pupitre si dulapuri de fisiere; usi de acces intrare / iesire telecomandate; hardware, software, accesorii si aparate de control al mediului menite sa faciliteze ndeplinirea sarcinilor de lucru ale individului si sa controleze mediul n care acesta lucreaza (exemplu, scanere, sisteme de telecomanda, sisteme de control al vocii si intrerupatoare temporizatoare) Alte produse si tehnologii pentru locul de munc, specificate Alte produse si tehnologii pentru locul de munc, nespecificate

e1351

e1358 e1359 e140

Produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport Echipamente, produse si tehnologii, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, utilizate pentru efectuarea de si cresterea participarii la activitati culturale, recreative si sportive. Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru cultur, recreere si sport e1400 Produse si tehnologii generale pentru cultur, recreere si sport Echipamente, produse si tehnologii,care nu sunt adaptate sau special proiectate, utilizate pentru efectuarea si cresterea participarii la activitati culturale, recreative si sportive, de exemplu, jucarii, schiuri, mingii de tenis si instrumente muzicale. Produse si tehnologii auxiliare pentru cultur, recreere si sport Echipamente, produse si tehnologii adaptate sau special proiectate utilizate pentru pentru efectuarea si cresterea participarii la activitati culturale, recreative si sportive, de exemplu, dispozitive de mobilitate modificate pentru sport, adaptari pentru realizarea unor activitati muzicale sau alte activitati artistice Alte produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport, specificate Alte produse si tehnologii pentru cultur, recreere si sport,

e1401

e1408 e1409 nespecificate

166 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e145

Produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii Produse si tehnologii unicat sau n producie de serie, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, care sunt oferite sau primite ca avnd o semnificaie simbolica n contextul practicarii religiei sau spiritualitaii.

Includ: produse si tehnologii generale si auxiliare pentru practicarea religiei si spiritualitaii e1450 spiritualitaii Produse si tehnologii generale pentru practicarea religiei si Produse si tehnologii unicat sau n producie de serie, care nu sunt adaptate special proiectate, care sunt oferite sau primite ca avnd o semnificaie simbolica n contextul practicarii religiei sau spiritualitaii, de exemplu cluburi spirituale, armindeni, articole de purtat pe cap, masti, crucifixe, menorah, covorase de rugaciune. e1451 spiritualitaii Produse si tehnologii auxiliare pentru practicarea religiei si Produse si tehnologii adaptate sau special proiectate, care sunt oferite sau primite ca avnd o semnificaie simbolica n contextul practicarii religiei sau spiritualitaii, de exemplu cari religioase n Braille, cari de tarot n Braille, si protecii speciale pentru roile carucioarelor cu rotile pentru a putea intra n temple sau biserici. e1458 specificate e1459 Alte produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii,

Alte produse si tehnologii pentru practicarea religiei si spiritualitaii, nespecificate

e150

Produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de uz public Produse si tehnologii care alcatuiesc pentru un individ mediul, interior si exterior, construit de mna omului si care este destinat, proiectat si construit pentru uz public, inclusiv cele adaptate si special proiectate. Includ: produse si tehnologii de proiectare si construire a intrarilor si iesirilor, facilitailor si traseelor. e1500 Produse si tehnologii de proiectare si construcie pentru intrarile si iesirile din cladirile de uz public. Produse si tehnologii de intrare n si iesire din mediul construit de mna omului, care este destinat, proiectat si construit pentru uz public, de exemplu, proiectarea si construirea intrarilor si iesirilor n / din cladirile de uz public (exemplu, instituii, magazine si teatre), cladiri publice, rampe mobile si fixe, usi electrice, mnere si praguri de usi

167 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e1501

Produse si tehnologii de proiectare si construcie pentru asigurarea accesului la f acilitaile din interiorul cladirilor de uz public Produse si tehnologii referitoare la facilitatile interioare ca proiectare si constructie pentru uz public, de exemplu, toalete, telefoane, lifturi sau ascensoare, secvente de anunturi / avertizari sonore, rampe, termostate (pentru reglarea temperaturii) si locuir accesibile n sali sau pe stadioane. Produse si tehnologii de proiectare pentru identificarea traseului, parcurgerea traseului si indicarea localizarii n cladirile de uz public Produse si tehnologii de interior si de exterior, proiectate si construite pentru uz public pentru a ajuta oamenii sa identifice traseul n interiorul si n imediata apropiere a unei cladiri si sa localizeze locurile spre care doresc sa mearga, de exemplu, panouri de semnalizare, n Braille sau scrise, dimensiunile coridoarelor, suprafeele podelelor, chioscuri accesibile si alte forme de indicaii. Alte produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de uz public, specificate Alte produse si tehnologii de proiectare si construcie a cladirilor de uz public, nespecificate

e1502

e1508

e1509

e155

Produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de uz privat Produse si tehnologii, inclusiv cele adaptate si special proiectate, care alcatuiesc pentru un individ mediul, interior si exterior, construit de mna omului si care este planificat, proiectat si construit pentru uz privat, Includ: produse si tehnologii de constructie a intrarilor si iesirilor, facilitatilor si traseelor e1550 Produse si tehnologii de proiectare si constructie a intrarilor si iesirilor cladirilor de uz privat Produse si tehnologii de intrare n si iesire din mediul construit de mna omului care este destinat, proiectat si construit pentru uz privat, de exemplu, intrarile si iesirile n / din locuinte, rampe mobile si fixe, usi electrice, mnere si praguri de usi Produse si tehnologii de proiectare si constructie pentru a asigura accesul la facilitatile unei cladiri de uz privat Produse si facilitati referitoare la proiectarea si construirea interiorului cladirilor de uz privat, de exemplu toaleta, telefoanele, anunturi / avertizari sonore, dulapuri de bucatarie, aparatura electrocasnica, comenzi electronice din locuinta.

e1551

168 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e1552

Produse si tehnologii de identificare a traseului, parcurgere a traseului si indicare a locurilor din cladirile de uz privat Produse si tehnologii, de interior si exterior, proiectate si construite pentru deplasare ntr-o cladire de uz privat, pentru a-i ajuta pe oameni sa identifice traseul n interiorul si n imediata apropiere a cladirii si sa localizeze locul unde doresc sa ajunga, de exemplu panouri de semnalizare, n Braille sau scrise, dimensiunile coridoarelor si suprafetele podelei Alte produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de uz privat, specificate Alte produse si tehnologii de proiectare si constructie a cladirilor de uz privat, nespecificate

e1558

e1559

e160

Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor Produse si tehnologii, inclusiv cele adaptate sau special proiectate, referitoare la suprafetele de teren, deoarece acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin implementarea politicilor de exploatare (sistematizare) a terenurilor, proiectarea, planificarea si amenajarea spatiului. Includ: produse si tehnologii referitoare la suprafetele de teren care sunt sistematizate prin implementarea politicilor de exploatare a terenurilor, ca de exemplu, zonele rurale, zonele suburbane, zonele urbane, parcurile, zonele de conservare si rezervatiile naturale e1600 Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor din mediul rural Produse si tehnologii referitoare la terenurile din zonele rurale, deoarece acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin implementarea politicilor de exploatare / sistematizare a terenurilor din mediul rural, proiectarea, planificarea si amenajarea spatiului, de exemplu, terenuri agricole, drumuri de acces si semnalizarea prin panouri corespunzatoare. Produse si tehnologii de dezvoltarea a terenurilor din zone suburbane Produse si tehnologii referitoare la terenurile din zonele suburbare, deoarece acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin implementarea politicilor de sistematizare a terenurilor din zonele suburbane, proiectarea, planificarea si dezvoltarea spatiului, de exemplu, taieturi la nivelul bordurilor, trotuare, semnalizare prin panouri si ilumiarea strazilor. Produse si tehnologii de amenajare a terenurilor din zonele urbane Produse si tehnologii referitoare la terenurile din zonele urbare, deoarece acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin implementarea politicilor de sistematizare a terenurilor din zonele urbane, proiectarea, planificarea si amenajarea spatiului, de exemplu, taieturi la nivelul bordurilor, rampe, semnalizare prin panouri si iluminatul strazilor.

e1601

e1602

169 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e1603

Produse si tehnologii de amenajare a parcurilor, zonelor de conservare si rezervatiilor naturale Produse si tehnologii referitoare la terenurile care constituie parcuri, zone de conservare sau rezervatii naturale, deoarece acestea afecteaza mediul exterior al unui individ prin politicile de sistematizare a terenurilor si prin proiectarea, planificarea si amenajarea spatiului, de exemplu prin marcarea corespunzatoare a zonei parcurilor sau rezervatiilor naturale. Alte produse si tehnologii de amenajare a terenurilor, specificate Alte produse si tehnologii de amenajare a terenurilor, nespecificate

e1608 e1609 e165

Bunuri Produse sau obiecte pentru schimburi economice, de exemplu bani, bunuri, proprietati si alte obiecte de valoare pe care le detine un individ sau asupra carora are drept de folosinta. Includ: produse si bunuri corporale si necorporale, active financiare e1650 Bunuri financiare Produse, ca banii si alte instrumente financiare care servesc ca agent de schimb pentru munca prestata, bunuri de capital si servicii. Bunuri tangibile Produse sau obiecte, de exemplu, case si teren, mbracaminte, alimente si articole tehnice, care servesc ca agent de schimb pentru munca prestata, bunuri de capital si servicii. Bunuri intangibile Produse ca proprietatea intelectuala, cunostintele si deprinderile care servesc ca agent de schimb pentru munca prestata, bunuri de capital si servicii. Alte bunuri, specificate Alte bunuri, nespecificate

e1651

e1652

e1658 e1659 e198 e199

Alte produse si tehnologii, specificate Alte produse si tehnologii, nespecificate

170 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 2 MEDIUL NATURAL SI SCHIMBARILE FACUTE DE OM ASUPRA MEDIULUI


Acest capitol se ocupa de elementele, animate si neanimate, ale mediului natural sau fizic, si la componentele acestui mediu care sunt modificate de oameni, precum si caracteristicile populatiei umane din respectivul mediu. e210 Geografia fizica Trasaturi ale formei uscatului si a acumularilor de apa Include: trasaturi ale geografiei cuprinse n orografie (relief, calitatea si extinderea si forma uscatului, inclusiv altitudinea) si n hidrografie (acumulari de apa ca lacuri, ruri, mari) e2100 Formele uscatului Trasaturi ale formelor uscatului, de exemplu munti, dealuri, vai si cmpii. Acumulari de apa Trasaturi ale acumularilor de apa, de exemplu lacuri, baraje, ruri si pruri Geografia fizica, altele specificate Geografia fizica, nespecificate

e2101

e2108 e2109 e215

Populatia Grupuri de oameni care traiesc ntr-un mediu dat si care mpartasesc acelasi model de adaptare la mediu. Include: schimbarile demografice; densitatea populatiei e2150 Schimbari demografice \Schimbari care apar n cadrul unui grup de oameni, de exemplu structura si variatia numarului total al indivizilor ntr-un teritoriu, determinate prin nastere, moarte, mbatrnirea populatiei si migrare. Densitatea populatiei Numarul de oameni pe unitatea teritoriala, inclusiv trasaturi ca de exemplu densitate ridicata sau scazuta. Populatia, altele specificate Populatia, nespecificate

e2151

e2158 e2159 e220

Flora si fauna Plante si animale. Exclud: animalele domestice (e350); populatia (e215)

171 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e2200

e2201

Plante Orice varietate de organisme pluricelulare, fotosintetice, eucariote din regnul Vegetal care se caracterizeaza prin producerea de embrioni care contin cloroplast, cu peretii celulelor din celuloza si care nu dispun de capacitate locomotorie, de exemplu, arbori, flori, arbusti si vita. Animale Organisme pluricelulare din regnul Animal, care se deosebesc de plante prin caracteristici tipice, de exemplu, capacitate locomotorie, metabolism care nu este pe baza de fotosinteza, raspuns puternic la stimuli, dezvoltare limitata si structura corporala fixa, de exemplu animale salbatice sau domestice, reptile, pasari, pesti si mamifere. Exclude: bunuri (e165); animale domestice (e350)

e2208 e2209 e225

Fauna si flora, altele specificate Fauna si flora, nespecificate

Clima Particularitati si evenimente meteorologice, de exemplu vremea Include: temperatura, umiditatea, presiunea atmosferica, precipitatii, vntul si variatiile n functie de anotimp e2250 Temperatura Gradul de caldura sau de frig, de exemplu temperatura scazuta si ridicata, temperatura normala sau extrema. Umiditatea Nivelul de umiditate al aerului, de exemplu, umiditate ridicata sau scazuta. Presiune atmosferica Presiunea aerului atmosferic, de exemplu presiunea n functie de naltimea peste nivelul marii sau conditiile meteorologice. Precipitatiile Cadere de umiditate, de exemplu ploaie, roua, zapada, lapovita si grindina. Vntul Cantitati de aer n miscare naturala, mai mult sau mai putin rapida, de exemplu, briza, furtuna sau vijelie. Variatiile n functie de anotimp Schimbari naturale, regulate si predictibile de la un anotimp la altul, de exemplu vara, toamna, iarna si primavara. Clima, altele specificate

e2251

e2252

e2253

e2254

e2255

e2258

172 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e2259 e230

Clima, nespecificate

Evenimente naturale Schimbari geografice si atmosferice care determina discontinuitati n mediul fizic al individului, care apar regulat sau neregulat, de exemplu, cutremure si conditii meteorologice severe sau violente, ex. tornade, uragane, taifunuri, inundatii, incendii forestiere si furtuni de zapada. Evenimente cauzate de om Modificari sau tulburari ale mediului natural, cauzate de oameni, care pot avea ca rezultat crearea de discontinuitati n viata cotidiana a oamenilor, inclusiv evenimente sau conditii legate de conflicte si razboaie, de exemplu, stramutarea oamenilor, distrugerea infrastructurii sociale, a locuintelor si terenurilor, dezastre ecologice, poluarea aerului, apei sau solului. (ex. deversari de substante toxice). Lumina Radiatie electromagnetica prin care obiectele devin vizibile, fie lumina solara sau iluminat artificial, (ex. lumnari, lampi cu parafina sau petrol, foc, electricitate), si care poate oferi informatii utile sau deformate despre lume. Include: intensitatea luminii; calitatea luminii; contraste de culoare e2400 Intensitatea luminii Nivelul sau cantitatea de energie pe care o emite fie o sursa naturala (ex. soarele) sau o sursa artificiala de lumina Calitatea luminii Natura luminii de a fi furnizata si contrastele de culoare aferente generate n cmpul vizual, si care poate oferi informatii utile despre lumea din jur (ex. informatii vizuale despre prezenta unor scari sau usi) sau informatii deformate (ex. prea multe imagini vizuale) Lumina, altele specificate Lumina, nespecificate

e235

e240

e2401

e2408 e2409 e245

Schimbari legate de timp Schimbare naturala, regulata sau predictibila n timp. Includ: ciclul zi / noapte si ciclul lunilor anului e2450 Ciclul zi / noapte Schimbari naturale, regulate si predictibile de la zi la noapte si din nou la zi, de exemplu, ziua, noaptea, zorile si amurgul. Ciclul lunilor anului Schimbari naturale, regulate si predictibile ale pozitiei lunii fata de pamnt.

e2451

173 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e2458 e2459 e250

Alte schimbari legate de timp, specificate Alte schimbari legate de timp, nespecificate

Sunetul Un fenomen care este sau poate fi auzit, de exemplu, izbitura, clopotel / sonerie, lovitura surda, cntat, fluierat, tipat sau bzit, la orice intensitate, timbtu sau ton si care poate oferi informatii utile sau deformate despre lumea din jur. Include: intensitatea sunetului; calitatea sunetului e2500 Intensitatea sunetului Nivelul sau volumul fenomenului auditiv determinat de cantitatea de energie generata, n care nivelele ridicate de energie sunt percepute ca sunete intense iar nivelele scazute de energie sunt percepute ca sunete slabe. Calitatea sunetului Natura sunetului ca fiind determinata de lungimea de unda si de forma undei sunetului si care este perceput ca timbru si ton, de exemplu discordanta si melodicitate si care poate oferi informatii utile (de exemplu, sunetul latratului unui cine sau mieunatul unei pisici) sau deformate (de exemplu, zgomot de fond) despre lumea din jur. Sunet, alte specificate Sunet, nespecificate

e2501

e2508 e2509 e255

Vibratii Miscarea regulata sau neregulata, nainte si napoi, a unui obiect sau a unui individ cauzata de o tulburare fizica, ca de exemplu, scuturare, tremurare, miscari rapide ale lucrurilor, cladirilor sau oamenilor cauzate de echipamente mari sau mici, aeronave si explozii. Exclud: evenimente naturale (e230), de exemplu, vibratii sau zdruncinaturi ale pamntului cauzate de seisme

e260

Calitatea aerului Caracteristici ale atmosferei (din afara cladirilor) sau a zonelor nchise de aer (din interiorul cladirilor), si are pot furniza informatii utile sau deformate despre lumea din jur. Include: calitatea aerului din interior si exterior e2600 Calitatea aerului din interior Natura aerului din interiorul cladirilor sau a zonelor nchise, determinat prin miros, fum, umiditate, aer conditionat (calitate controlata a aerului) sau calitate necontrolata a aerului, si care poate furniza informatii utile (ex., miros de scurgeri de gaze) sau deformate (ex. miros de parfum) despre lumea din jur

174 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e2601

Calitatea aerului din exterior Natura aerului din afara cladirilor sau zonelor nchise, ca fiind determinata prin miros, fum, umiditate, nivelul de ozon, si alte trasaturi ale atmosferei, si care poate furniza informatii utile (ex. miros de ploaie) sau deformate ( ex. mirosuri toxice) despre lumea din jur. Calitatea aerului, altele specificate Calitatea aerului, nespecificate

e2608 e2609 e298

Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele specificate Schimbari naturale si facute de mna omului asupra mediului nconjurator, altele specificate, nespecificate

e299

175 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 3 SPRIJIN SI RELATII


Acest capitol se ocupa de oameni sau animale care ofera sprijin practic fizic sau emotional, dezvoltare, protectie, asistenta si n relatiile cu alte persoane, n locuinta acestora, la locul de munca, la scoala sau la joaca sau n alte secvente ale activitatilor lor cotidiene. Capitolul nu cuprinde atitudinile persoanei sau oamenilor care ofera sprijinul. Factorul ambiental descris nu este persoana sau animal, ci cantitatea de sprijin fizic si emotional pe care persoanele sau animalele l ofera. e310 Familia imediata Indivizi care au o legatura prin nastere, casatorie sau prin alte relatii recunoscute de cultura ca fiind familie imediata, de exemplu soti / sotii, parteneri, parinti, frati si surori, copii, parinti sociali, parinti adoptivi si bunici. Familia largita Indivizi care au o legatura prin familie sau casatorie sau prin alte relatii recunoscute de cultura ca fiind familie largita, de exemplu, matusi, unchi, nepoti si nepoate. Exclude: familia imediata (e310) e320 Prieteni Indivizi care sunt apropiati si participanti permanenti ntr-o relatie caracterizata prin ncredere si sprijin reciproc Cunostinse, colegi, vecini si membri ai comunitatii Indivizi care se cunosc unii pe altii ca fiind cunostinte, colegi, vecini si membri ai comunitatii, n situatii de munc, la scoala, n activitati recreative, si n alte aspecte de viata si care mpartasesc trasaturi demografice ca vrsta, sexul, religia, credinta sau etnia sau care urmaresc interese comune. Exclud: asociatii si servicii ale institutiilor (e5550) e330 Persoane cu functii de conducere Indivizi care au responsabilitati de luare de decizii pentru ceilalti si care au influnta sau putere sociala definite pe baza rolului social, economic, cultural sau religios pe care l au n societate, de exemplu profesori, angajatori, supervizori, lideri religiosi, persoane care nlocuiesc pe cei ce iau decizii, tutori sau mandatari. Persoane n functii de subordonare Indivizi a caror viata cotidiana este influentata de persoane cu functii de conducere la locul de munca, la scoala sau n alte institutii, de exemplu elevi / studenti, muncitori si membri ai grupurilor religioase. Exclud: familia imediata (e310)

e315

e325

e335

176 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e340

nsotitori si asistenti personali Indivizi care asigura serviciile necesare de sprijin pentru indivizi n activitatile curente ale acestora si pentru mentinerea performantelor la locul de munca, n educatie sau n alte situatii de viata, servicii asigurate fie din fonsuri de stat sau private, sau n alt mod pe baza de voluntariat, de exemplu, furnizorii de sprijin pentru activitati casnice, nsotitori personali, persoane de sprijin pentru transport, ajutor platit, bone si alti indivizi care funtioneaza ca persoane de ngrijire primara. Exclud: familia imediata, (e310); familia largita (e315); prietenii (e320); servicii generale de sprijin social (e5750); servicii din domeniul sanatatii (e355)

e345

Persoanele necunoscute Indivizi care nu se cunosc si nu sunt nrudite, sau care nu au stabilit nca o relatie sau o asociatie, inclusiv persoane necunoscute individului dar care traiesc o situatie de viata mpreuna cu acestea, de exemplu, profesori suplinitori, colegi de munca sau persoane care se ocupa de de ngrijirea altor persoane. Animale domestice Animale care asigura sprijin fizic, emotional, sau psihologic, de exemplu aminale de casa (cini, pisici, pasari, pesti, etc.) si animale care ajuta la deplasarea sau transportul persoanelor. Exclude: animalele (e2201); bunurile (e165)

e350

e355

Profesionisti n domeniul sanatatii Toti furnizorii de servicii care lucreaza n cadrul sistemului de sanatate, de exemplu, medici, asistente, fizioterapeuti, terapeuti ocupationali, logopezi, audiologi, lucratori medicali-sociali ortotist-prostetists, Exclude: alti profesionisti (e360)

e360

Alti profesionisti Toti furnizorii de servicii care lucreaza n afara sistemului de sanatate, inclusiv avocati, lucratori sociali, profesori, arhitecti si designeri (proiectanti) Exclude: profesionisti n domeniul sanatatii (e355)

e398 e399

Sprijin si relatii, altele specificate Sprijin si relatii, nespecificate

177 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 4 ATITUDINI
Acest capitol se ocup de atitudinile care sunt consecinele observabile ale obiceiurilor, practicilor, ideologiilor, valorilor, normelor, credinelor factuale i religioase. Aceste atitudini influeneaz comportamentul individual i viaa social la toate nivelele, de la relaiile interpersonale i asociaiile comunitare pn la structurile politice, economice i legale; de exemplu, atitudini individuale sau ale societii despre credibilitatea i valoarea persoanei ca fiin uman care poate motiva practici pozitive, onorifice sau practici negative i discriminatorii (ex. stigmatizarea, stereotipia i marginalizarea sau neglijarea unei persoane. Atitudinile clasificate sunt cele ale oamenilor din afara persoanei a crei situaie este descris. Ele nu aparin persoanelor nsei. Atitudinile individuale sunt grupate n categorii n funcie de tipul relaiilor listate Capitolul 3, Factorii de mediu. Valorile i credinele nu sunt codificate separat de atitudini deoarece se presupune c acestea sunt forele de aciune din spatele atitudinilor. e410 Atitudini individuale ale membrilor familiei imediate Opinii i credine generale sau specifice ale membrilor familiei imediate despre persoan sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaz comportamentul i aciunile individuale. Atitudini individuale ale membrilor familiei largite Opinii i credine generale sau specifice ale membrilor familiei largite despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale. Atitudini individuale ale prietenilor Opinii i credine generale sau specifice ale prietenilor despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale. Atitudini individuale ale cunotinelor, colegilor, vecinilor i membrilor comunitaii Opinii i credine generale sau specifice ale cunotinelor, colegilor, vecinilor i membrilor comunitaii despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale. Atitudini individuale ale persoanelor n funcii de conducere Opinii i credine generale sau specifice ale persoanelor n funcii de conducere despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale. Atitudini individuale ale persoanelor n funcii subordonate Opinii i credine generale sau specifice ale persoanelor n funcii subordonate despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale.

e415

e420

e425

e430

e435

178 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e440

Atitudini individuale ale ngrijitorilor si asitentilor personali Opinii si credinte generale sau specifice ale ngrijitorilor si asistentilor personali despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice si economice), care influenteaza comportamentul si actiunile individuale Atitudini individuale ale persoanelor necunoscute Opinii i credine generale sau specifice ale persoanelor necunoscute despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale Atitudini individuale ale profesionitilor din domeniul sanataii Opinii i credine generale sau specifice ale specialitilor din domeniul sanataii despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale. Atitudini individuale ale profesionitilor din domenii conexe sanataii Opinii i credine generale sau specifice ale profesionitilor din domenii conexe sanataii despre persoana sau despre alte aspecte (ex. subiecte sociale, politice i economice), care influeneaza comportamentul i aciunile individuale Atitudini ale societaii Opinii sau credine pe care le au n general oamenii unei culturi, societai, unui grup subcultural sau unui alt grup faa de un alt grup social, faa de ali indivizi sau faa de alte aspecte politice, economice i sociale, care influeneaza comportamentul i aciunile grupului sau individului. Norme, practici i ideologii sociale Obiceiuri, practici, reguli si sisteme abstracte de valori si credinte normative (ex. ideologii, concepte normative universale si filozofii morale) care se formeaza n contextul social si care afecteaza sau genereaza practicile si comportamentele societatii sau ale individului, de exemplu, norme sociale de comportament moral si religious sau de eticheta; doctrine religioase si norme si practici care rezulta din acestea; norme care guverneaza ritualuri sau ntruniri sociale. Alte atitudini, specificate Alte atitudini, nespecificate

e345

e450

e455

e460

e465

e498 e499

179 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Capitolul 5 SERVICII, SISTEME SI POLITICI


Prezentul capitol se ocup de: 1. Servicii care furnizeaz beneficii, programe i funcionri structurate, n diverse sectoare ale sociatii, concepute pentru a respecta nevoile indivizilor. (n servicii sunt incluse i persoanele care furnizeaz aceste servicii). Serviciile pot fi publice, private sau voluntare, i pot fi stabilite la nivel local, de comunitate, regional, de stat, de provincie, naional sau internaional de indivizi, asociaii, oeganizaii, agenii sau guverne. Bunurile furnizate de aceste servicii pot fi generale, adaptate i special proiectate. 2. Sistemele care sunt mecanisme de control administrativ i organizatoric, i care sunt stabilite de guverne la nivel local, regional, naional i internaional, sau de alte autoriti recunoscute. Aceste sisteme sunt concepute s organizeze, s controleze i s monitorizeze serviciile care furnizeaz beneficii, programe i funcionri structurate n diverse sectoare ale societii. 3. Politicile constituite prin reguli, reglementri, convenii i standarde stabilite de guverne la nivel local, regional, naional i internaional, sau de autoriti recunoscute. Politicile guverneaz i reglementeaz sistemele care organizeaz, controleaz i monitorizeaz serviciile, programele i funcionrile structurate din diverse sectoare ale societi. e510 Servicii, sisteme and politici pentru producerea de bunuri de consum Servicii, sisteme i politici care guverneaz i furnizeaz cele necesare pentru a produce obiecte i produse, consumate sau utilizate de oameni. e5100 Servicii pentru producerea de bunuri de consum Servicii i programe pentru a colecta, crea, produce i fabrica bunuri i produse de consum, de exemplu, pentru produse i tehnologii folosite pentru mobilitate, comunicare, educaie, transport, angajare n munc sau treburi gospodreti, inclusiv pe cei care furnizeaz aceste servcii. Exclud: educaia i serviciile de formare (e5850); servicii de comunicare (e5350); Capitolul 1: e5101 Produse i tehnologii Sisteme pentru producerea bunurilor de consum Mecanisme de control administrativ si monitorizare, de exemplu organizatii regionale, nationale si internationale care stabilesc standardele (ex. Organizatia Internationala de Standardizare) si organisme de consumatori, care guverneaza colectarea, crearea, producerea si fabricarea de produse si bunuri de consum. Polici de producerea a bunurilor de consum Legislatia, reglementarile si standardele de colectare, creare, producere si fabricare a bunurilor si produselor de consum, de exemplu reglementari referitoare la produse alimentare si medicamente. Alte servicii, sisteme si politici de producere a bunurilor de consum, specificate

e5102

e5108

180 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5109

Alte servicii, sisteme si politici de producere a bunurilor de consum, nespecificate

e515

Servicii, sisteme si politici de arhitectura si constructii Servicii, sisteme si politici de proiectare si construire a cladirilor, publice si private Exclud: servicii de planificare a spatiilor deschise, sisteme si politici (e520) e5150 Servicii de arhitectura si constructie Servicii si programe pentru proiectarea, construirea si ntretinerea cladirilor rezidentiale, comerciale, industriale si publice, de exemplu, construirea de locuinte, operationalizarea principiilor de proiectare, coduri de constructie, reglementari si standarde, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Sisteme de arhitectura si constructie Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza planificarea, proiectarea, construirea si ntretinerea cladirilor rezidentiale, comerciale, industriale si publice, de exemplu pentru implementarea si monitorizarea codurilor de constructii, standardelor de constructii, si a standardelor de securitate a vietii si protectie contra incendiilor. Politici de arhitectura si constructie Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza planificarea, proiectarea, construirea si ntretinerea cladirilor rezidentiale, comerciale, industriale si publice, de exemplu politicile codurilor de constructii, standardelor de constructii, si a standardelor de securitate a vietii si protectie contra incendiilor Alte servicii de arhitectura si constructie, specificate Alte servicii de arhitectura si constructie, nespecificate

e5151

e5152

e5158 e5159 e520

Servicii, sisteme si politici pentru spatii deschise Servicii, sisteme si politici de planificare, proiectare, dezvoltare / amenajare si ntretinere a spatiilor publice (ex. parcuri, paduri, tarmuri, mlastini) si a spatiilor private din zonele rurale, suburbane si urbane. Exclud: servicii, sisteme si politici de arhitectura si constructie (e515) e5200 Servicii de planificare a spatiului deschis Servicii si programe care au ca scop planificarea, crearea si ntretinerea spatiilor urbane, suburbane, rurale, recreationale, de conservare si ambientale, a spatiilor de ntrunire si comerciale din aer liber, (piete publice, piete de legume si fructe) si a rutelor pietonale si vehiculelor de transport n scopul n care au fost create, inclusiv pe cei care furnizeaza aceste servicii Exclud: produse de proiectare si constructie de uz public (e150) si privat (e155); produse de amenajare teritoriala (e160)

181 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5201

Sisteme de planificare a spatiilor deschise Mecanisme de control administrativ si monitorizare, de exemplu pentru implementarea legilor de planificare locala, regionala sau nationala, codurilor de proiectare, politici de patrimoniu sau conservare, si politici de planificare a mediului, care guverneaza planificarea, proiectarea, amenajarea si ntretinerea spatiilor deschise, inclusiv spatiile rurale, suburbane si urbane, parcurile, zonele de conservare si rezervatiile naturale. Politici de planificare a spatiilor deschise Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza planificarea, proiectarea, amenajarea si ntretinerea spatiilor deschise, inclusiv spatiile rurale, suburbane si urbane, parcurile, zonele de conservare si rezervatiile naturale, de exemplu, legile de planificare locala, regionala sau nationala, coduri de proiectare, politici de patrimoniu sau conservare si planificare a mediului. Alte servicii, sisteme si politici de planificare a spatiului deschis, specificate Alte servicii, sisteme si politici de planificare a spatiului deschis, nespecificate

e5202

e5208

e5209

e525

Servicii, sisteme si politici de locuinte Servicii, sisteme si politici pentru asigurarea de adapost, spatii de locuit sau cazare pentru oameni. e5250 Servicii de locuinte Servicii si programe care au ca scop amplasarea, oferirea si ntretinerea locuintelor sau adaposturilor pentru persoane pentru a locui, de exemplu, agentii imobiliare, organizatii de (constructii de) locuinte, adaposturi pentru cei lipsiti de locuinta, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii Sisteme de locuinte Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza locuintele si adaposturile pentru persoane, de exemplu, sisteme de implementare si monitorizare a politicilor de locuinte. Politici de locuinte Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza locuintele si adaposturile pentru persoane, de exemplu, stabilirea eligibilitatii pentru locuinte sau adaposturi, politici care privesc implicarea guvernamentala n dezvoltarea (amenajarea) si ntretinerea locuintelor si politici care privesc cum si unde este amenajata o locuinta. Alte servicii, sisteme si politici de locuinta, specificate Alte servicii, sisteme si politici de locuinta, nespecificate

e5251

e5252

e5258 e5259

182 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e530

Servicii, sisteme si politici pentru utilitati Servicii, sisteme si politici pentru utilitatile publice, de exemplu, apa, combustibil, electricitate, igienizare, transport public si servicii esentiale Exclud: servicii, sisteme si politici de protectie civila (e545) e5300 Servicii pentru utilitati Servicii si programe prin care se furnizeaza ntregii populatii energia principala (ex. combustibil si electricitate), igienizare, apa si alte servicii principale (ex. servicii de reparatii de urgenta) pentru consumatori, locatari si agenti comerciali, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Sisteme pentru utilitati Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza furnizarea de servicii pentru utilitati, de exemplu, comisii de sanatate si siguranta si consilii ale consumatorilor. Politici pentru utilitati Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea de utilitati, de exemplu standarde de sanatate si siguranta care guverneaza livrarea si alimentarea cu apa si combustibil, practicile de igienizare n comunitati si politici pentru alte servicii principale si livrari n perioade de criza si calamitati naturale. Alte servicii, sisteme si politici pentru utilitati, specificate Alte servicii, sisteme si politici pentru utilitati, nespecificate

e5301

e5302

e5308 e5309 e535

Servicii, sisteme i politici de comunicaii Servicii, sisteme i politici pentru transmiterea i schimbul de informaii. e5350 Servicii de comunicatii Servicii si programe care au ca scop transmiterea de informatii printr-o varietate de metode, de exemplu, telefon, fax, posta aeriana si terestra, posta electronica si alte sisteme informatice (ex. relee telefonice, telex, teletext si servicii de internet) Sisteme de comunicatii Mecanisme de control administrativ si monitorizare, de exemplu, autoritati de reglementare a telecomunicatiilor si alte organisme similare, care guverneaza transmiterea de informatii printr-o varietate de metode, inclusiv telefon, fax, posta aeriana si terestra, posta electronica si alte sisteme informatice. Politici de comunicatii Legislatie, reglementari, si standarde care guverneaza transmiterea de informatii printr-o varietate de metode inclusiv telefon, fax, posta, posta electronica si alte sisteme informatice, de exemplu criterii de eligibilitate

e5351

e5352

183 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

pentru servicii de comunicatii, cerinte pentru a avea o adresa postala si standardele de asigurare a telecomunicatiilor. e5358 e5359 e540 Alte servicii, sisteme si politici de comunicatii, specificate Alte servicii, sisteme si politici de comunicatii, nespecificate

Servicii, sisteme si politici de transport Servicii, sisteme si politici pentru a permite oamenilor si bunurilor de a se deplasa sau a fi deplasate dintr-un loc n altul. e5400 Servicii de transport Servicii si programe care au ca scop deplasarea persoanelor sau bunurilor pe drumuri, poteci, cale ferata, aer sau apa, cu transport public sau privat, inclusiv cei care furnizezaza aceste servicii Exclude: produse pentru mobilitatea si transportul personal (e115) e5401 Sisteme de transport Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza deplasarea persoanelor sau a bunurilor pe drumuri, poteci, cale ferata, aer sau apa, de exemplu, sisteme de stabilire a eligibilitatii pentru functionarea vehiculelor si implementarea si monitorizarea standardelor de sanatate si siguranta aferente utilizarii diferitelor tipuri de transport.. Exclud: servicii, politici si sisteme de asigurare sociala (e570) e5402 Politici de transport Legislatie, regulamente si standarde care guverneaza deplasarea persoanelor sau bunurilor pe drumuri, poteci, cale ferata, aer sau apa, de exemplu legile si politicile de planificare a transportului, politici de punere la dispozitie a si de acces la transportul public. Alte servicii, sisteme si politici de transport, specificate Alte servicii, sisteme si politici de transport, nespecificate

e5408 e5409 e545

Servicii, sisteme si politici de protectie civila Servici, sisteme si politici care au ca scop protejarea oamenilor si a proprietatii. Exclud: serviciile, sistemele si politicile pentru utilitati (e530) e5450 Servicii de protectie civila Servicii si programe organizate de comunitate si care au ca scop protejarea oamenilor si a proprietatii, de exemplu, pompierii, politia, serviciile de urgenta si ambulanta, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

184 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5451

Sisteme de protectie civila Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza protejarea oamenilor si a proprietatii, de exemplu, sistemele prin care sunt organizate interventiile pompierilor, politiei a serviciilor de urgenta si ambulanta. Politici de protectie civila Legislatie, regelementari si standarde care guverneaza protejarea oamenilor si a proprietatii, de exemplu politici de furnizare a serviciilor pompierilor, politiei, serviciilor de urgenta si ambulanta. Alte servicii, sisteme si politici de protectie civila, specificate Alte servicii, sisteme si politici de protectie civila, nespecificate

e5452

e5458 e5459 e550

Servicii, sisteme si politici legale (juridice) Servicii, sisteme si politici care privesc legislatia si alte legi ale unei tari. e5500 Servicii legale (juridice) Servicii si programe care au ca scop exercitarea autoritatii statului, conform definirii acesteia n lege, de exemplu, tribunale si alte agentii de audiere si solutionare a litigiilor civile si proceselor penale, reprezentare prin avocati, servicii notariale, medieri, arbitraj si facilitati de corectie sau penale, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Sisteme legale (juridice) Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza administratia justitiei, de exemplu sisteme de de implementare si monitorizare a regulamentelor formale (ex. legi, reglementari, legi vamale, legi religioase, conventii si drept international). Politici legale (juridice) Legislatie, regelementari si standarde, de exemplu, legi, legi vamale, legi religioase, conventii si drept international care guverneaza administratia justitiei. Alte servicii, sisteme si politici legale (juridice), specificate Alte servicii, sisteme si politici legale (juridice), nespecificate

e5501

e5502

e5508 e5509 e555

Servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii Servicii, sisteme si politici care se refera la grupuri de oameni care se asociaza pe baza unor interese comune, non-comerciale, care deseori iau forma unei structuri cu membri asociati.

185 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5550

Servicii de asociatii si organizatii Servicii si programe furnizate de oameni care se asociaza pe baza unor ineterese comune, non-comerciale cu alti oameni care au aceleasi interese, si unde furnizarea de astfel de servicii poate avea legatura cu calitatea de membru, de exemplu, asociatii si organizatii care furnizeaza servicii de recreere si petrecerea timpului liber, sportive, culturale, religioase si de ajutor reciproc. Sisteme de asociaii i organizaii Mecanisme de control administrativ i monitorizare care guverneaz relaiile i activitile dintre oamenii care se asociaz pe baza unor interese comune, non-comerciale i nfiinarea i funcionarea asociaiilor i organizaiilor, de exemplu organizaii de ajutor reciproc, organizaii pentru recreere i petrecere a timpului liber, asociaii culturale i religioase i organizaii non-profit. Politici de asociatii si organizatii Legislatie, regelementari si standarde care guverneaza relatiile si activitatile dintre oamenii care se asociaza pe baza unor interese comune, non-comerciale si nfiintarea si functionarea asociatiilor si organizatiilor, de exemplu, poitici care guverneaza nfiintarea si funtionarea asociatiilor si organizatiilor, inclusiv organizatiile de ajutor reciproc, organizatii pentru recreere si petrecere a timpului liber, asociatii culturale si religioase si organizatii non-profit. Alte servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii specificate Alte servicii, sisteme si politici de asociatii si organizatii nespecificate

e5551

e5553

e5558 e5559 e560

Servicii, sisteme si politici pentru media Servicii, sisteme si politici pentru realizarea comunicarii de masa prin radio, televiziune, ziare si internet. e5600 Servicii media Servicii si programe care au ca scop realizarea comunicarii de masa, de exemplu, radio, televiziune, servicii de comunicare cu circuit nchis, reportaje de presa, ziare, servicii n Braille si comunicare n masa pe baza de tehnologii informatice (world wide web, internet), inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

Exclude : servicii de comunicatii (e5350)

186 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5601

Sisteme media Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza furnizarea de stiri si informatii catre publicul larg, de exemplu, standarde care guverneaza continutul, distribuirea, diseminarea, accesul si metodele de comunicare prin radio, televiziune, reportaje prin presa, ziare si prin tehnologii de comunicare informatice (world wide web, internet). Includ: cerintele necesae realizarii unui circuit de televiziune nchis, versiuni n Braille ale ziarelor si altor publicatii, si transmisiuni radio prin teletext Exclude: sisteme de comunicatie (e5351)

e5602

Politici media Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea de stiri si informatii catre publicul larg, de exemplu politici care guverneaza continutul, distributia, diseminarea, acessul si metodele de comunicare prin radio, televizoune, reportaje de presa, ziare si tehnologii de comunicare informationale (world wide web, internet). Exclud: Politici de comunicatie (e5352)

e5608 e5609 e565

Alte servicii, sisteme si politici pentru media, specificate Alte servicii, sisteme si politici pentru media, nespecificate

Servicii, sisteme si politici economice Servicii si sisteme aferente ntregului sistem de producere, distribuire, consum si utilizare a bunurilor si serviciilor. Exclud: servicii, sisteme si politici de asigurari sociale sociale (e570) e5650 Servicii economice Servicii si programe care au ca scop ansamblul producerii, distribuirii, consumului si utilizarii bunurilor si serviciilor, de exemplu, sectorul comercial privat, (ex. activitati comerciale, corporatii, societati mixte economice), sectorul public (ex. servicii publice, comerciale, de exemplu, cooperative si ntreprinderi), institutii financiare (ex. banci si servicii de asigurari), inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii Exclud: serviciile utilitatile publice (e5300 ); serviciile de munca si angajare (e5900)

187 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5651

Sisteme economice Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza producerea, distribuirea, consumul si utilizarea de bunuri si servicii, de exemplu, sisteme de implementare si monitorizare a politicilor economice. Exclud: sistemele pentru utilitatile publice (e5301); sistemele de munca si angajare n munca (e5901)

e5652

Politici economice Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza producerea, distribuirea, consumul si utilizarea bunurilor si serviciilor, de exemplu, doctrinele economice adoptate si implementate de guverne Exclud: politicile pentru utilitatile publice (e5302); politicile de munca si angajare n munca (e5902)

e5658 e5659 e570

Alte servicii, sisteme si politici economice, specificate Alte servicii, sisteme si politici economice, nespecificate

Servicii, sisteme si politici de asigurari sociale Servicii, sisteme si politici care au ca scop furnizarea unui sprijin financiar oamenilor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din partea statului, care este finantata fie prin veniturile generale din impozitare, fie prin scheme de contributii. Exclud: servicii, sisteme si politici economice (e565) e5700 Servicii de asigurari sociale Servicii si programe care au ca scop furnizarea unui sprijin financiar oamenilor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din partea statului, care este finantata fie prin veniturile generale din impozitare, fie prin scheme de contributii, de exemplu, servicii de stabilire a criteriilor de eligibilitate, livrare sau distribuire de ajutoare financiare pentru urmatoarele tipuri de programe: programe de asistenta sociala (ex. compensatii pentru protectie non-contributiva, saracie si alte compensatii pe baza nevoilor), programe de asigurari sociale (ex. contributii n caz de accidente sau asigurari de somaj), si programe de dizabilitate cu schemele de pensionare aferente (ex.substitutia de venit), inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii.

188 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5701

Sisteme de asigurari sociale Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza programele si schemele care furnizeaza sprijin financiar oamenilor care datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din partea statului, de exemplu sisteme de implementare a regulamentelor si reglementarilor care guverneaza eligibilitatea pentru pentru asistenta, protectie sociala, plati din asigurarile de somaj, dizabilitati si pensii aferente si beneficii pentru dizabilitati. Politici de asigurari sociale Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza programele si schemele care asigura sprijin finaciar persoanelor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta din partea statului, de exemplu, legislatie si reglementari care guverneaza eligibilitatea pentru asistenta, protectie sociala, plati din asigurarile de somaj, dizabilitati si pensii aferente si beneficii pentru dizabilitati. Alte servicii, sisteme si politici de asigurari sociale, specificate Alte servicii, sisteme si politici de asigurari sociale, nespecificate

e5702

e5708 e5709 e575

Servicii, sisteme si politici generale de suport social Servicii, sisteme si politici care au ca scop furnizarea de sprijin pentru cei care necesita asistenta n arii cum sunt, cumparaturile, treburile casnice, transport, autongrijire si ngrijire pentru ceilalti, pentru ca acestia sa functioneze mai bine n plan social. Exclud: nsotitorii si asistentii pentru ngrijire personala (e340); servicii, sisteme si politici de asigurari sociale (e570);); servicii, sisteme si politici de sanatate (e580) e5750 Servicii generale de suport social Servicii si programe care au ca scop furnizarea unui sprijin social oamenilor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita asistenta publica pentru cumparaturi, treburi casnice, transport, auto-ngrijire sau ngrijirea altor persoane, pentru ca acestia sa functioneze mai bine n plan social. Sisteme generale de suport social Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza programele si schemele de furnizare de sprijin social oamenilor care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita un astfel de sprijin, inclusiv sistemele de implementare a regulamentelor si reglementarilor care guverneaza eligibilitatea pentru servicii de sprijin social, precum si pentru furnizarea acestor servicii.

e5751

189 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5752

Politici generale de sprijin social Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza programe si scheme de furnizare a sprijinului social pentru oameni care, datorita vrstei, saraciei, lipsei unui loc de munca, conditiei de sanatate sau dizabilitatii, necesita un asemenea sprijin, inclusiv legislatia si reglementarile care guverneaza eleigibiltatea pentru sprijin social. Alte servicii, sisteme si politici generale de sprijin social, specificate Alte servicii, sisteme si politici generale de sprijin social, nespecificate

e5758 e5759 e580

Servicii, sisteme si politici de sanatate Servicii, sisteme si politici de prevenire si tratare a problemelor de sanatate, asigurarea reabilitarii medicale si promovarea unui stil de viata sanatos. Exclud: servicii, sisteme si politici generale de sprijin social (e575) e5800 Servicii de sanatate Servicii si programe la nivel local,comunitar, regional, de stat sau national, care au ca scop realizarea interventiei asupra indivizilor pentru o stare de bine din punct de vedere fizic, psihologic si social , de exemplu, servicii de promovare a sanatatii si prevenire a bolilor, servicii de ngrijire primara, ngrijire n fazele acute, servicii de reabilitare si ngrijire pe termen lung; servicii care sunt finantate din fonduri publice sau private, furnizate pe termen scurt, termen lung, periodic sau o singura data, ntr-o diversitate de amplasare a serviciilor, de exemplu, n comunitate, la domiciliu, la scoala sau la locul de munca, spitale generale, spitale specializate, clinici si n institutii de ngrijire rezidentiale sau nonrezidentiale, inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Sisteme de sanatate Mecanismele de monitorizare si control administrativ xcare guverneaza varietatea de servicii furnizate indivizilor pentru bunastarea lor fizica, psihologica si sociala intr-o varietate de locuri in comunitate, locuinte, scoli si locuri de munca, spitale generale, spitale specializate, clinici si facilitati de ingrijire rezidentiala si nerezidentiala ca si sistemul de implementare a regulilor si standardelor care determina eligibilitatea pentru servicii, furnizarea de dispozitive, tehnologii auxiliare de sprijin sau a altor echipamente adaptate, si legislatie, de exemplu, legislatia din domeniul sanatatii care guverneaza trasaturile sistemului de sanatate, de exemplu, accesibilitatea, universalitatea, portabilitatea, finantarea din fonduri publice sau cuprinderea (extinderea).

e5801

190 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5802

Politici de sanatate Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza gama (paleta) de servicii furnizate indivizilor pentru a asigura starea de bine din punct de vedere fizic, psihologic si social, ntr-o diversitate de amplasare a serviciilor, de exemplu, n comunitate, la domiciliu, la scoala sau la locul de munca, spitale generale, spitale specializate, clinici si n institutii de ngrijire rezidentiale sau non-rezidentiale, de exemplu, politici si standarde care stabilesc eligibilitatea pentru servicii, furnizarea de dispozitive, tehnologii auxiliare de sprijin sau a altor echipamente adaptate, si legislatie, de exemplu, legislatia din domeniul sanatatii care guverneaza trasaturile sistemului de sanatate, de exemplu, accesibilitatea, universalitatea, portabilitatea, finantarea din fonduri publice sau cuprinderea (extinderea). Alte servicii, sisteme si politici de sanatate specificate Alte servicii, sisteme si politici de sanatate nespecificate

e5808 e5809 e585

Servicii, sisteme si politici de educatie si formare Servicii, sisteme si politici de achizitie, pastrare si mbunatatire a cunostintelor, experientelor si a deprinderilor vocationale sau artistice. Vezi, Calsificarea Internationala Standard pentru Educatie a UNESCO (ISCED-1997). e5850 Servicii de educatie si formare Servicii si programe care privesc educatia si achizitia, pastrarea si mbunatatirea cunostintelor, experientelor si a deprinderilor vocationale sau artistice, de exemplu, serviciile furnizate la diferite nivele de educatie (ex. nvatamnt prescolar, primar, gimnazial, institutii post-gimnaziale, programe profesionale (professional programmes), programe de formare si de deprinderi (training and skills programmes), ucenicie, si educatie continua), inclusiv cei care furnizeaza aceste servicii. Sisteme de educatie si formare Mecanisme de control administrativ si monitorizare care governeaza furnizarea programelor de educatie, de exemplu sistemele de implementare a politicilor si standardelor care stabilesc eligibilitatea pentru nvatamntul particular si public, si programele bazate pe nevoile speciale; consilii locale, regionale sau nationale de educatie sau alte autoritati n domeniu care guverneaza trasaturile sistemelor de educatie, inclusiv curriculum-ul, dimensiunile claselor, numarul de scoli dintr-o regiune, taxe si subventii, programe de masa speciale si servicii de ngrijire dupa programul de scoala.

e5851

191 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5852

Politici de educatie si formare Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza furnizarea programului educational, de exemplu politici si standarde care determina eligibilitatea pentru nvatamntul public sau privat si programe pe baza nevoilor speciale, si dicteaza structura, la nivel local, regional si national, a consiliilor de educatie si a altor autoritati n domeniu care guverneaza trasaturile sistemului de educatie, inclusiv curriculum-ul, dimensiunile claselor, numarul de scoli dintr-o regiune, taxe si subventii, programe de masa speciale si servicii de ngrijire dupa programul de scoala. Alte servicii, sisteme si politici de educatie si formare, specificate Alte servicii, sisteme si politici de educatie si formare, nespecificate

e5858 e5859 e590

Servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca Servicii, sisteme si politici referitoare la gasirea unui loc de munca adecvat pentru persoanele care nu au un loc de munca sau cautarea unui alt loc de munca sau sprijinirea indivizilor care au un loc de munca dar care doresc sa promoveze. Exclud: servicii, sisteme si politici economice (e565) e5900 Servicii de munca si de angajare n munca Servicii si programe puse la dispozitie de guvernele locale, regionale sau nationale, sau de organizatii private pentru a identifica munca adecvata pentru persoanele care nu au un loc de munca sau care doresc sa schimbe locul de munca, sau pentru a sprijini persoanele care au deja loc de munca, de exemplu, servicii de cercetare si pregatire pentru a se angaja n munca, re-angajarea n munca, plasare n munca, renuntare la munca, continuitate vocationala, servicii de siguranta si sanatate ocupationale, si servicii de ambianta a loculiui de munca, (ex. ergonomie, resurse umane si servicii de management al personalului, servicii de relatii de munca, servicii de asociatii profesionale, inclusiv cei care furnizeaza astfel de servicii. Sisteme de munca si de angajare n munca Mecanisme de control administrativ si monitorizare care guverneaza distributia ocupatiilor si a altor forme de munca renumerate n economie, de exemplu, sisteme de implementare a politicilor si standardelor de creare de locuri de munca, securitatea locului de munca, locuri de munca atribuite si competitive, standarde si legislatie a muncii, si sindicatele. Politici de munca si angajare n munca Legislatie, reglementari si standarde care guverneaza distributia ocupatiilor si a altor forme de munca renumerate n economie, de exemplu, sisteme de implementare a politicilor si standardelor de creare de locuri de munca, securitatea locului de munca, locuri de munca atribuite si competitive, standarde si legislatie a muncii, si sindicatele. Alte servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca, specificate

e5901

e5902

e5908

192 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

e5909

Alte servicii, sisteme si politici de munca si angajare n munca, nespecificate

e595

Servicii, sisteme si politici politice Servicii, sisteme si politici legate de votare, alegeri si forma de guvernare a tarilor, regiunilor si comunitatilor, precum si organizatiile politice internationale e5950 Servicii politice Servicii si structuri, de exemplu guvernele la nivel local, regional si national, organizatiile internationale si oamenii care sunt alesi sau numiti n functii n aceste structuri, de exemplu Natiunile Unite, Uniunea Europeana, guverne, autoritati regionale, autoritati locale al asezarilor rurale, lideri traditionali. Sisteme politice Structuri si functionarea aferenta a acestora care organizeaza puterea politica si economica ntr-o societate, ca de exemplu, laturile executive si legislative ale guvernului, si sursele constitutionale sau de alta natura din acestea si extrag autoritatea, de exemplu, doctrina de organizare politica, constitutiile, agentiile laturilor executive si legislative ale guvernului, armata. Politici politice Legi si politici formulate si intrate n vigoare prin sistemele politice care guverneaza functionarea sistemului politic, de exemplu, politicile care guverneaza campaniile electorale, sistemul de vot, calitatea de membru a organizatiilor politice internationale, inclusiv tratatele, legislatia constitutionala sau alta lege care guverneaza legislatia si regelementarile. Alte servicii, sisteme si politici politice, specificate Alte servicii, sisteme si politici politice, nespecificate

e5951

e5952

e5958 e5959 e598 e599

Alte servicii, sisteme si politici, specificate Alte servicii, sisteme si politici, nespecificate

193 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ICF
ANEXE

194 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 1

Probleme de taxonomie i terminologie


Clasificarea CIF este organizat ntr-o schem ierarhizat care are n vedere urmtoarele principii de baz ale taxonomiei: Componentele domeniilor Structuri i Funcii ale Corpului, Activiti i Participare i Factori ambientali sunt clasificate independent. Prin urmare, dac un termen apare la una dintre componente, el nu se va repeta la un altul. n cadrul fiecrei componente, categoriile sunt ordonate dup o schem ramificat, astfel nct categoriile de nivel inferior i categoriile de nivel superior din care fac parte s fie caracterizate de aceleai atribute. Categoriile se exclud reciproc, adic nu exist dou categorii situate la acelai nivel cu atribute absolut identice. Totui, acest aspect nu trebuie confundat cu utilizarea mai multor categorii pentru a clasifica funcionarea unui anume individ. O astfel de practic este permis, i chiar ncurajat, acolo unde este cazul.

1. Termeni utilizai pentru categoriile din CIF


Termenii desemneaz conceptele definite prin mijloace lingvistice cum ar fi cuvintele sau expresiile. Majoritatea termenilor care provoac o anumit confuzie sunt utilizai n sensul lor obinuit, din vorbirea curent. De exemplu, n contextele cotidiene, termenii afectare, dizabilitate i handicap sunt adesea utilizai alternativ, dei versiunea din 1980 a ICIDH conine definiii clare i precise pentru fiecare dintre acetia. n timpul procesului de revizuire, termenul de "handicap" a fost abandonat, folosindu-se cel de "dizabilitate" ca termen generic pentru toate cele trei nivele corp, individ i societate. Totui, este nevoie de mult claritate i precizie n definirea diferitelor concepte, care s permit selectarea termenilor adecvai care exprim fiecare dintre conceptele subiacente ntr-un mod lipsit de ambiguitate. Acest aspect este deosebit de important deoarece CIF, fiind o clasificare n form scris, urmeaz s fie tradus n numeroase limbi. Dincolo de o nelegere comun a conceptelor, este esenial s se ajung i la un acord cu privire la termenul care reflect n mod optim coninutul respectiv n fiecare limb n parte. ntr-o limb pot exista mai multe alternative, deci va trebui ales termenul cel mai bun, din punct de vedere al acurateei, acceptabilitii i utilitii generale a acestuia. Se sper c utilitatea CIF va merge permanent mn n mn cu claritatea. Pstrnd acest obiectiv n atenie, vom formula n cele ce urmeaz cteva note cu privire la unii dintre termenii utilizai n CIF: Starea de bine este un termen general care cuprinde ntregul univers al domeniilor existenei umane, inclusiv aspectele fizice, mentale i sociale, care mpreun formeaz ceea ce putem numi "o via bun". Domeniile legate de sntate reprezint un sub-set al domeniilor care compun universul complet al existenei umane. Aceast relaie este prezentat n urmtoarea schem, care constituie o reprezentare a noiunii de stare de bine:

195 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Fig. 1 Universul strii de bine

Alte domenii ale strii de bine Educaie Loc de munc Mediu Etc.

Domeniile de sntate ale strii de bine Vederea Vorbirea Memoria

Strile de sntate i domeniile de sntate: o stare de sntate este nivelul de funcionare n cadrul unui anumit domeniu de sntate al CIF. Domeniile de sntate denot zone ale existenei care sunt interpretate ca fcnd parte din noiunea de sntate, cum ar fi cele care se numr printre rspunderile primare ale sistemelor de sntate. CIF nu traseaz o linie clar de demarcaie ntre sntate i domeniile legate de sntate. Poate exista i o zon cenuie, n funcie de modurile diferite n care se conceptualizeaz sntatea i elementele legate de sntate, i care ulterior pot fi plasate pe teritoriul domeniilor CIF. Strile legate de sntate i domeniile legate de sntate: O stare legat de sntate este nivelul de funcionare n cadrul unui anumit domeniu legat de sntate al CIF. Domeniile legate de sntate sunt acele domenii ale funcionrii care, dei se afl ntr-o strns relaie cu o conditie sntate, nu se numr probabil printre rspunderile primare ale sistemului de sntate, ci mai degrab ale altor sisteme care contribuie la bunstarea general. n CIF se face referire doar la domeniile bunstrii care sunt n legtur cu sntatea.

Conditiile de sntate reprezint un termen generic care desemneaz afeciunile (acute sau cronice), tulburrile, leziunile sau traumatismele. n aceeai categorie putem include i unele stri cum ar fi sarcina, mbtrnirea, stresul, anomaliile congenitale sau predispoziiile generice. Conditiile de sntate sunt codificate cu ajutorul clasificrii ICD10. Funcionarea este un termen generic pentru funciile corpului, structurile corpului, activiti i participare. El denot aspectele pozitive ale interaciunii dintre individ (care are o problem de sntate) i factorii contextuali ai acestuia (factori ambientali i personali).

196 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Dizabilitatea este un termen generic pentru afectari, limitri ale activitii i restricii n participare. El denot aspectele negative ale interaciunii dintre individ (care are o problem de sntate) i factorii contextuali n care se regsete (factori ambientali i personali). Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului, inclusiv funciile psihologice. Vorbim deci despre organismul uman n ntregimea sa, inclusiv creierul. Prin urmare, funciile mentale (sau psihologice) se subsumeaz altor funcii ale corpului. Standardul pentru aceste funcii se consider a fi norma stabilit statistic pentru fiinele umane. Structurile corpului reprezint prile structurale sau anatomice ale corpului, cum ar fi organele interne, membrele i componentele acestora, clasificate pe sisteme ale corpului. Standardul pentru aceste funcii se consider a fi norma stabilit statistic pentru fiinele umane. Afectarea este o scdere sau o anormalitate a structurii corpului sau a unei funcii fiziologice (inclusiv funciile mentale). Prin noiunea de anormalitate nelegem aici variaiile semnificative de la norma stabilit statistic (adic o deviaie de la media populaiei stabilit conform normelor standard msurate) i ea trebuie utilizat exclusiv n acest sens. Activitatea este executarea unei sarcini sau aciuni de ctre un individ. Ea reprezint funcionarea la nivel individual. Limitrile activitii18 sunt dificulti cu care se poate confrunta un individ n executarea activitilor. Limitarea activitii poate fi orice deviere, uoar sau grav, din punct de vedere calitativ sau cantitativ, nregistrat n executarea unei activiti, fa de modul sau msura n care se ateapt executarea acelei activiti de ctre persoane care nu au o problem de sntate. Participarea este implicarea unei persoane ntr-o situaie de via. Ea reprezint funcionarea la nivelul societii. Restriciile n participare19 reprezint probleme cu care se poate confrunta un individ n implicarea sa n situaii existeniale. Prezena unei restricii n participare este determinat prin compararea participrii unui anume individ cu ceea ce se ateapt n cultura sau societatea respectiv de la un individ care nu sufer de o dizabilitate. Factorii contextuali sunt factorii care mpreun constituie contextul complet al existenei unui individ, i mai ales baza pe care se clasific strile de sntate n CIF. Factorii contextuali au dou componente: Factorii de mediu i Factorii personali. Factorii ambientali constituie o component a CIF i se refer la toate aspectele lumii externe sau extrinsece care formeaz contextul existenei unui individ i care au ca atare un impact asupra funcionrii persoanei respective. Printre factorii de mediu se numr lumea
Termenul de limitare a activitii nlocuiete termenul de dizabilitate utilizat n versiunea din 1980 a ICIDH. 19 Restriciile n participare nlocuiesc termenul de handicap utilizat n versiunea din 1980 a ICIDH.
18

197 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

fizic i trsturile sale, lumea fizic construit de oameni, alte persoane aflate n diferite relaii i roluri, atitudini i valori, sisteme i servicii sociale, precum i politici, reglementri i legi. Factorii personali sunt factori contextuali referitori la individ, cum ar fi vrsta, sexul, statutul social, experienele de via, etc. care nu sunt clasificai n CIF n prezent, ns pe care utilizatorii i pot ncorpora la aplicarea clasificrii. Facilitatorii sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absen sau prezen, mbuntesc funcionarea i reduc dizabilitatea. Printre acetia se numr aspecte cum ar fi un mediu fizic accesibil, disponibilitatea unor tehnologii de sprijin relevante, atitudinile pozitive ale oamenilor fa de dizabilitate, precum i serviciile, sistemele i politicile al cror scop este creterea nivelului de implicare a persoanelor care se confrunt cu o conditie de sntate n toate domeniile existenei. i absena unui factor poate avea un efect de facilitare, cum ar fi cazul absenei unui stigmat sau a atitudinilor negative. Facilitatorii pot mpiedica ca o afectare sau limitare n activitate s devin un factor de restricie n participare, deoarece facilitatorii mbuntesc modul concret de realizare a aciunii, n ciuda problemelor cu care se confrunt persoana n cauz din punct de vedere al capacitii de aciune. Obstacolele sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absen sau prezen, limiteaz funcionarea i creeaz dizabilitatea. Posibile obstacole pot fi mediul fizic inaccesibil, lipsa unor tehnologii de sprijin relevante, atitudinile negative ale oamenilor fa de dizabilitate, precum i serviciile, sistemele i politicile care fie nu exist, fie ridic obstacole n calea implicrii tuturor persoanelor care au o problem de sntate n toate domeniile existenei. Capacitatea este un calificativ care descrie nivelul de funcionare cel mai ridicat pe care o persoan l poate atinge probabil, la un moment dat, ntr-unul dintre domeniile cuprinse n lista de Activiti i Participare. Capacitatea se msoar ntr-un mediu uniform sau standard, i astfel reflect capacitatea adaptat la mediu a individului. Componenta Factori ambientali poate fi folosit pentru a descrie trsturile acestui mediu uniform sau standard. Performana este un calificativ care descrie modul n care acioneaz persoanele n mediul lor curent, aducnd astfel n discuie aspectul implicrii acestora n situaiile de via. Mediul curent poate fi descris i cu ajutorul componentei Factori ambientali .

198 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Fig. 2 Structura CIF

CIF
Clasificare

Partea 1: Funcionare i dizabilitate

Partea 2: Factori contextuali Pri

Funcii i structuri ale corpului

Activiti i participare

Factori ambientali

Factori personali Componente

Modificarea funciilor corpului

Modificarea structurii corpului

Capacitate

Performan

Facilitator /obstacol

Concepte / calificative

Nivele: - nivelul 1 - nivelul 2 - nivelele 3 i 4

Nivele: - nivelul 1 - nivelul 2 - nivelele 3 i 4

Nivele: - nivelul 1 - nivelul 2 - nivelele 3 i 4

Nivele: - nivelul 1 - nivelul 2 - nivelele 3 i 4

Nivele: - nivelul 1 - nivelul 2 - nivelele 3 i 4

Domenii i categorii la diferite nivele

199 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

2. Clasificarea CIF
Pentru a nelege clasificarea general CIF, este important s nelegem mai nti structura acesteia. Ea se reflect n definiiile urmtorilor termeni i este ilustrat n Fig. 2. Clasificarea este structura i universul global al CIF. Acesta este termenul aflat n vrful ierarhiei. Prile clasificrii sunt cele dou subdiviziuni principale ale clasificrii. Partea 1 se refer la Funcionare i dizabilitate Partea 2 se refer la Factorii contextuali Componentele reprezint subdiviziunile prilor. Componentele Prii 1 sunt: Funcii i structuri ale corpului Activiti i participare Componentele Prii 2 sunt: Factorii ambientali Factorii personali (care nu sunt cuprini n clasificarea CIF).

Constructele sunt definite prin utilizarea calificativelor cu codurile relevante.


Se opereaz cu patru concepte la Partea 1 i unul la Partea 2. Pentru Partea 1, conceptele sunt: Modificarea funciilor corpului Modificarea structurii corpului Capacitate Performan

Pentru Partea 2, conceptele sunt: Facilitatorii sau obstacolele din rndul factorilor de mediu

Domeniile reprezint un set practic, semnificativ de funcii fiziologice, structuri anatomice, sarcini i domenii ale existenei. Domeniile compun diferitele capitole i blocuri din cadrul fiecrei componente. Categoriile sunt clase sau subclase n cadrul domeniului unei componente, adic uniti de clasificare. Nivelele formeaz ordonarea ierarhic, oferind indicaii cu privire la aspectele de detaliu ale categoriilor (fiind modalitatea de structurare intern a domeniilor i categoriilor). Primul nivel cuprinde toate elementele de la nivelul doi, i aa mai departe.

200

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

3. Definiii ale categoriilor CIF


Definiiile sunt afirmaii care descriu atributele eseniale (i anume calitile, proprietile sau relaiile) conceptului desemnat de respectiva categorie. Definiia spune ce fel de obiect sau fenomen denot termenul n cauz, iar din punct de vedere operaional specific prin ce difer de alte obiecte sau fenomene nrudite. n procesul de elaborare a definiiilor pentru categoriile CIF, s-au avut n vedere urmtoarele trsturi ideale ale definiiilor operaionale, inclusiv n privina elementelor care se cuprind sau se exclud din definiie: Definiiile trebuie s fie semnificative i logice. Trebuie s identifice n mod unic conceptul desemnat de categorie. Trebuie s prezinte atributele eseniale ale conceptului att din punct de vedere intentional (semnificaia intrinsec a conceptului) i extensional (obiectele i fenomenele la care se refer). Trebuie s fie precise, lipsite de ambiguitate i s acopere n totalitate sensul termenului. Trebuie s fie exprimate ntr-un mod operaional (de exemplu n funcie de severitate, durat, importan relativ i asocieri posibile). Trebuie s evite circularitatea, ceea ce nseamn c n definiie nu trebuie s apar termenul n sine sau un sinonim al acestuia, sau primul termen al definiiei nu trebuie s fie un termen definit el nsui ntr-un alt punct al clasificrii. Acolo unde este cazul, este bine ca definiiile s fac referire la posibilii factori etiologici sau interacionali. Trebuie s fie n concordan cu atributele termenilor supraordonai (de exemplu, un termen de nivel 3 trebuie s cuprind trsturile generale ale categoriei de nivel 2 creia i aparine). Trebuie s fie n concordan cu atributele termenilor subordonai (de exemplu, atributele unui termen de nivel 2 nu pot fi n contradicie cu atributele termenilor de nivel 3 care i sunt subordonai). Definiiile nu trebuie s recurg la sensuri figurative sau metaforice, ci la termeni operaionali. Trebuie s conin doar afirmaii empirice care se pot observa, testa sau deduce prin metode indirecte. Trebuie s fie exprimate, n msura posibilitilor, n termeni ct mai neutri, fr conotaii negative nepotrivite.

201

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Trebuie s fie scurte i s evite termenii tehnici acolo unde este posibil (cu excepia unor termeni de la capitolul Funcii i Structuri ale corpului). Trebuie s cuprind i o parte n care se ofer sinonime pentru termenul respectiv, precum i exemple care au n vedere diferenele culturale, sau diferene care apar pe parcursul existenei. Trebuie s menioneze clar la ce nu se refer termenul respectiv, pentru a-i ateniona pe utilizatori cu privire la posibilele confuzii cu termenii asemntori.

4. Not suplimentar cu privire la terminologie


La baza terminologiei din oricare clasificare se afl distincia fundamental ntre fenomenele cuprinse n clasificare i structura clasificrii n sine. Ca un aspect de ordin general, este important s se fac distincia ntre lumea real i termenii pe care i utilizm pentru a o descrie. De exemplu, termenii dimensiune i domeniu pot fi definii cu precizie cu referire la lume, iar component i categorie pot fi definii cu referire doar la clasificare. n acelai timp, aceti termeni se afl ntr-o relaie de coresponden (adic sunt corelai), i se poate ntmpla ca diveri utilizatori s i foloseasc alternativ pentru a exprima acelai sens. ns dac este vorba de cerine de specializare mai nalt, de construirea de baze de date i de modelarea cercetrii, de exemplu, este esenial ca utilizatorii s identifice separat, utiliznd o terminologie foarte clar, elementele modelului conceptual, precum i structura clasificrii. Totui, exist unele preri dup care precizia i puritatea pe care o genereaz o asemenea abordare este un ctig prea mic fa de ceea ce se pierde prin nivelul de abstractizare prea mare, care ar putea submina utilitatea CIF, sau, ceea ce este i mai important, ar putea limita gama utilizatorilor poteniali ai clasificrii.

202

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 2 Ghid de codificare pentru CIF


Clasificarea CIF a fost creat pentru codificarea diferitelor stri de sntate sau legate de sntate.3 Recomandm utilizatorilor s citeasc Introducerea la CIF nainte s studieze regulile i ghidul de codificare. Mai mult, este foarte important ca utilizatorii s fie instruii cu privire la utilizarea clasificrii prin intermediul OMS i al reelei de centre cu care colaboreaz. Prezentm n cele ce urmeaz acele trsturi ale clasificrii care au o anumit nsemntate pentru utilizarea sa.

1. Organizare i structur
Prile clasificrii CIF cuprinde dou pri. Partea 1 este format din urmtoarele componente: Funciile corpului i Structurile corpului Activiti i Participare. Partea 2 este format din urmtoarele componente. Factori ambientali Factori personali (n prezent nu sunt cuprini n CIF). Aceste componente sunt marcate cu prefixe n fiecare cod. b pentru Funciile corpului i s pentru Structurile corpului d pentru Activiti i Participare e pentru Factorii de mediu Prefixul d denot domeniile din cadrul componentei Activiti i Participare. Prefixul d poate fi nlocuit, la dorina utilizatorului, cu a sau p, pentru a denota activitile i respectiv participarea.

Afeciunea n sine nu trebuie s fie codificat. Acest lucru se poate face pe baza Clasificrii Statistice Internaionale a Bolilor i a Problemelor de Sntate Conexe, Ediia a 10-a revizuit (CIB-10), care este o clasificare elaborat n aa fel nct s permit nregistrarea sistematic, analiza, interpretarea i compararea datelor privind mortalitatea i morbiditatea n legtur cu diagnosticele diferitelor afeciuni sau cu alte probleme de sntate. Este recomandabil ca utilizatorii acestei clasificrii ICF s o foloseasc mpreun cu CIB-10 (vezi pagina 3 din Introducere cu privire la suprapunerile dintre cele dou clasificri).

203

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Literele b, s, d i e sunt urmate de un cod numeric care ncepe cu numrul capitolului (o cifr), urmat de nivelul doi (dou cifre), i apoi nivelele trei i patru4 (cte o cifr fiecare). De exemplu, iat codurile din clasificarea Funciilor corpului: b2 b210 b2102 b21022 Funcii senzoriale i durere Funcii ale vederii Calitatea vederii Sensibilitatea la contraste (element de nivelul 1) (element de nivelul 2) (element de nivelul 3) (element de nivelul 4)

n funcie de nevoile utilizatorului, la fiecare nivel se pot utiliza un numr foarte mare de coduri valabile. Pentru a descrie situaia unui individ pot fi necesare mai multe coduri la fiecare nivel. Aceste coduri pot fi independente sau inter-relaionate. n CIF, starea de sntate a unei persoane poate fi desemnat printr-o serie de coduri n toate domeniile din cadrul componentelor clasificrii. Numrul maxim de coduri disponibil la fiecare aplicare este de 34 la nivel de capitol (8 funcii ale corpului, 8 structuri ale corpului, 9 coduri de performan i 9 coduri de capacitate), i de 362 la nivelul 2. La nivelele 3 i 4 exist pn la 1424 coduri disponibile, care mpreun constituie versiunea complet a clasificrii. n aplicaiile din viaa real ale CIF, pentru a descrie un caz cu o precizie de 2 nivele (3 cifre) poate fi nevoie de un set ntre 3 i 18 coduri. n general, versiunea mai detaliat, de 4 nivele, este destinat serviciilor de specialitate (de ex. pentru rezultatele reabilitrii, n geriatrie sau sntatea mental), n timp ce clasificrile de 2 nivele pot fi utilizate n studii sau n evaluarea sntii dup un tratament. Codificarea domeniilor se face conform situaiei valabile ntr-un moment dat (adic se face o descriere instantanee a unei consultri a persoanei), aceasta fiind poziia de baz / de pornire. Bineneles, ea poate fi utilizat i n timp, pentru a descrie o traiectorie n timp sau un proces. n acest caz, utilizatorii vor trebui s-i identifice stilul de codificare i cadrul temporal pe care l aplic. Capitolele Fiecare component a clasificrii este organizat n capitole i titluri de domeniu, sub care se gsesc categorii comune sau elemente specifice. De exemplu, n clasificarea cu privire la Funciile corpului, Capitolul 1 se refer la toate funciile psihice. Blocurile Capitolele sunt adesea subdivizate n blocuri de categorii. De exemplu, n Capitolul 3 al clasificrii pentru Activiti i Participare (intitulat Comunicare) exist trei blocuri: Comunicare Recepie (d310d329), Comunicare Producere (d330-d349), precum i Conversaie i utilizarea mijloacelor i tehnicilor de comunicare (d350-d369). Blocurile au mai degrab menirea de a veni n sprijinul utilizatorului i, strict vorbind, nu fac parte din structura clasificrii, nefiind utilizate n mod obinuit pentru codificare.

Doar clasificarea Funciilor corpului i cea a Structurii corpului conin elemente de nivelul 4.

204

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Categoriile n fiecare dintre capitole exist categorii individuale de 2, 3 sau 4 nivele, fiecare cu o scurt definiie, cu menionarea elementelor care se includ sau se exclud din definiie, dup caz, pentru a fi de ajutor n selectarea codului corespunztor. Definiiile CIF ofer definiii operaionale pentru categoriile de sntate i legate de sntate, spre deosebire de definiiile profane, ale nespecialitilor. Aceste definiii descriu atributele eseniale ale fiecrui domeniu (de ex. caliti, proprieti i relaii) i conin informaii cu privire la ce se include i ce se exclude din fiecare categorii. Definiiile conin de asemenea puncte de referin folosite n mod obinuit pentru evaluare, pentru aplicaii n studii i chestionare sau, pe de alt parte, pentru rezultatele instrumentelor de evaluare codificai n sistemul CIF. De exemplu, funciile acuitii vizuale sunt definii prin acuitatea monocular i binocular, de aproape sau la distan, i astfel afeciunea care influeneaz acuitatea vizual poate fi codificat ca fiind nul, uoar, moderat, sever sau total. Termenii inclui La numeroase categorii, termenii inclui sunt enumerai imediat dup definiie. Ei sunt menionai pentru a constitui un ghid privind coninutul categoriei, fr pretenia de a ntocmi o list exhaustiv. n cazul elementelor de nivel 2, termenii inclui cuprind toi termenii subsidiari de nivel 3. Termenii exclui Termenii exclui sunt menionai n situaia n care, din cauza asemnrii cu un alt termen, ar putea aprea probleme n aplicare. De exemplu, unii ar putea crede c o categorie ca Toaleta personal cuprinde categoria ngrijirea prilor corpului. Pentru a face ns o distincie ntre cei doi termeni, Toaleta personal este exclus de la categoria d520 ngrijirea prilor corpului i se codific cu d530. Alte categorii specificate La sfritul descrierii fiecrui element subsidiar de nivel 3 sau 4, precum i la sfritul fiecrui capitol, se menioneaz alte categorii specificate (acestea deosebindu-se de toate celelalte coduri prin numrul final, care este 8). Cu ajutorul acestor categorii se poate realiza codificarea acelor aspecte ale funcionrii care nu sunt cuprinse n nici una dintre categoriile specifice. Atunci cnd recurge la alte categorii specificate, utilizatorul trebuie s menioneze care sunt elementele noi ntr-o list suplimentar.

205

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Alte categorii nespecificate Categoriile prezentate ultimele n cadrul elementelor subsidiare de nivel 3 i 4, precum i la sfritul fiecrui capitol, sunt categoriile nespecificate, care permit codificarea funciilor care se ncadreaz bine n grup, dar pentru care nu exist suficiente informaii care s permit repartizarea lor ntr-o categorie specific. Acest cod are acelai neles ca termenul de nivel 2 sau 3 aflat imediat deasupra sa, fr vreo informaie suplimentar (n cazul blocurilor, alte categorii specificate i categoriile nespecificate sunt reunite ntr-un singur articol, i sunt ntotdeauna identificate prin numrul final 9). Calificativele Codurile CIF presupun utilizarea a unul sau mai multe calificative care denot, de exemplu, dimensiunea nivelului de sntate sau severitatea problemei n cauz. Calificativele se codific printrunul, dou sau mai multe numere puse dup un punct. Orice cod utilizat trebuie s fie nsoit de cel puin un calificativ. Fr calificative, codurile nu au un neles inerent (n general, conform interpretrii OMS, codurile incomplete semnific absena unei probleme xxx.00). Primul calificativ pentru Funciile i Structurile corpului, calificativele pentru Activiti i Participare, precum i primul calificativ pentru Factorii de mediu descriu cu toii dimensiunea problemelor din componenta n cauz. Toate componentele sunt cuantificate pe aceeai scar generic. Cnd cineva are o problem, aceasta poate fi o afectare, o limitare, o restricie sau un obstacol, n funcie de concept. Vor trebui alese calificativele adecvate, dup cum se vede i n exemplele de mai jos, n funcie de domeniul de clasificare relevant (unde xxx reprezint numrul de domeniu de nivel 2): xxx.0 NU SUNT probleme xxx.1 Problem UOAR xxx.2 Problem MODERAT xxx.3 Problem SEVER xxx.4 Problem TOTAL xxx.8 nu se specific xxx.9 nu se aplic (lips, absent, neglijabil, ) (sczut, redus, ) (medie, temperat ) (grav, ridicat, extrem, ) (generalizat, complet, ) 0-4% 5-24% 25-49% 50-95% 96-100%

Plajele mai largi de procentaje se dau pentru cazurile n care exist instrumente de evaluare calibrate sau alte norme cu ajutorul crora se poate cuantifica deficiena, limitarea capacitii, problema de performan sau obstacolul / factorul de facilitare legat de mediu. De exemplu, atunci cnd codul indic faptul c nu sunt probleme sau c problema este total, marja de eroare poate fi de pn la 5%. O problem moderat acoper scara problemei totale pn la jumtate. Procentajele se calibreaz n diferite domenii cu referire la normele pentru populaia n cauz, pe centile. Pentru ca aceast clasificare s poat fi utilizat pe scar universal, vor trebui ntreprinse cercetri pentru elaborarea unor proceduri de evaluare. n cazul componentei Factori ambientali , primul calificativ poate fi utilizat i pentru a desemna ntinderea aspectelor pozitive de mediu, sau a facilitatorilor. Pentru a denota facilitatorii, se poate

206

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

utiliza aceeai scar de la 0 la 4, ns punctul este nlocuit cu semnul plus, de ex. e110+2. Factorii de mediu pot fi codificai fie (i) n relaie cu fiecare component; sau (ii) fr a se pune n relaie cu fiecare component (vezi seciunea 3 de mai jos). Este de preferat primul stil, deoarece identific mai clar impactul i repartizarea factorilor. Calificative suplimentare Poate ar fi adecvat i util ca, pentru diferii utilizatori, s se adauge alte tipuri de informaii la codificarea fiecrui articol. Exist o serie ntreag de calificative suplimentare care ar putea fi utile n clasificare, dup cum se va meniona n continuare. Codificarea aspectelor pozitive La dorina utilizatorului se pot elabora scri de codificare pentru a surprinde aspectele pozitive ale funcionrii:

Pozitiv

Negativ

Funciile corpului

Afectare

Pozitiv

Negativ

Activitate

Limitarea activitii

Pozitiv

Negativ

Participare

Restricii n participare

207

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

2. Reguli generale de codificare


Regulile enunate mai jos sunt eseniale pentru ca informaiile culese pentru diferitele utilizri ale clasificrii s fie exacte. Selectai o gam de coduri pentru a forma profilul individului ICF este o clasificare privind strile de sntate i legate de sntate, i prin urmare presupune desemnarea unei serii de coduri care descriu cel mai bine profilul funcionrii persoanei n cauz. CIF nu este o clasificare a evenimentelor, cum este CIB-10, unde o anumit problem de sntate este clasificat cu un singur cod. Pentru c funcionarea unei persoane poate fi afectat la nivelul corpului, al individului i al societii, utilizatorul trebuie s ia ntotdeauna n considerare toate componentele clasificrii, i anume Funciile i Structurile corpului, Activitile i Participarea, precum i Factorii de mediu. Dei nu ne putem atepta ca de fiecare dat s fie folosite toate codurile posibile, n funcie de cadrul n care se desfoar ntlnirea, utilizatorul va selecta codurile care servesc cel mai bine scopul urmrit n descrierea unei anumite experiene de sntate. Informaii relevante privind codurile Informaiile codificate se regsesc ntotdeauna n contextul unei conditii de sntate. Dei, pentru a se putea utiliza codurile, nu este necesar s se identifice legturile dintre problema de sntate i aspectele funcionrii i dizabilitii care sunt codificate, CIF este o clasificare n domeniul sntii, i deci presupune prezena unei conditie de sntate de un fel sau altul. Prin urmare, informaiile cu privire la lucrurile pe care o persoan alege sau nu s le fac nu sunt legate de o problem de funcionare asociat cu o conditie de sntate i nu trebuie codificate. De exemplu, dac o persoan decide s nu iniieze noi relaii cu vecinii si din motive care nu in de sntate, atunci nu este corect s se utilizeze categoria d7200, care cuprinde aciunile de formare a relaiilor. Dimpotriv, dac decizia persoanei se leag de o conditie de sntate (de exemplu, o depresie), se va trece la aplicarea codului. Informaiile care reflect sentimentele de implicare sau satisfacie a persoanei cu privire la nivelul de funcionare nu sunt codificate n prezent n CIF. Cercetrile ulterioare pot furniza alte calificative care vor permite i codificarea acestei informaii. Vor trebui codificate doar acele aspecte ale funcionrii persoanei care sunt relevant pentru un cadru temporal predefinit. Nu se vor nregistra funciile care se leag de o ntlnire anterioar, ns care nu au nici o semnificaie pentru ntlnirea curent. Informaii explicite privind codurile La stabilirea codurilor, utilizatorul nu trebuie s trag concluzii pe baza relaiei dintre o afectare a funciilor sau structurii corpului, limitarea activitii sau restriciile n participare. De exemplu, dac la o persoan se constat o limitare n funcionare cu privire la deplasare, nu se justific formularea concluziei c persoana are o afectare a funciilor motrice. n mod similar, din faptul c o persoan are 208

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

o capacitate limitat de deplasare nu este corect s se ajung la concluzia c ea se confrunt cu o problem de performan n deplasare. Utilizatorul trebuie s obin informaii explicite cu privire la Funciile i Structurile corpului, precum i cu privire la capacitate i performan, luate separat (n unele cazuri, cum ar fi funciile psihice, este nevoie s se fac deducii pe baza observrii altor elemente, deoarece respectiva funcie a corpului nu se poate observa n mod direct). Informaii specifice privind codurile Strile de sntate i cele legate de sntate vor trebui nregistrate ct se poate de precis, prin alegerea celei mai adecvate categorii CIF. De exemplu, codul specific pentru o persoan cu nictalopie este b21020 Sensibilitatea la lumin. Dac ns, dintr-un motiv sau altul, nu se poate ajunge la acest nivel de detaliere, n locul codului specific se poate folosi codul printe din ierarhie (n acest caz, b2102 Calitatea vederii, b210 Funcii ale vederii, sau b2 Funciile senzoriale i durerea). Pentru a identifica codul corespunztor uor i rapid, se recomand folosirea aa-numitului browser CIF5, care pune la dispoziia utilizatorului un motor de cutare cu un index electronic pentru versiunea complet a clasificrii. Pe de alt parte, se poate utiliza n acelai scop indexul alfabetic.

3. Convenii de codificare pentru componenta Factori ambientali


Pentru codificarea factorilor de mediu sunt deschise spre utilizare urmtoarele convenii de codificare: Convenia 1 Factorii de mediu se codific separat, fr a se stabili legtura ntre acetia i funciile corpului, structurile corpului sau activitile i participarea. Funciile corpului Structurile corpului Activiti i participare Mediu Convenia 2 Factorii de mediu se codific pentru fiecare component. Funciile corpului __________________ Cod M ______________ Structurile corpului_________________ Cod M ______________ Activiti i participare__________________Cod M ______________ __________________ __________________ __________________ __________________

Acest Browser CIF n diferite limbi poate fi descrcat de pe site-ul CIF, la adresa: http://www.who.int/classification/icf

209

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Convenia 3 Factorii de mediu se codific pentru calificativele de capacitate i performan n cadrul componentei de Activiti i Participare pentru fiecare element. Calificativ de performan_________________ Calificativ de capacitate___________________ Cod M ______________ Cod M ______________

4. Reguli de codificare la nivelul componentelor


4.1 Codificarea funciilor corpului Definiii Funciile corpului sunt funciile fiziologice ale sistemelor corpului (inclusiv funciile psihologice). Afectarile sunt probleme care afecteaz funciile sau structurile corpului sub forma unei deviaii, pierderi sau scderi semnificative. Utilizarea calificativului pentru funciile corpului Funciile corpului sunt codificate cu un calificativ care indic ntinderea sau dimensiunea afectarii. Prezena unei afectari poate fi identificat ca o pierdere sau lips, reducere, adugare sau exces, sau deviaie. Afectarea unei persoane cu hemiparez poate fi descris cu codul b7302 Puterea muscular pe o parte a corpului: Dimensiunea deficienei (primul calificativ)

b7302.__ Odat ce se constat prezena unei afectari, se poate stabili gradul de severitate prin utilizarea unui calificativ generic. De exemplu: b7302.1 Diminuare UOAR a puterii musculare pe o parte a corpului (5-24%) b7302.2 Diminuare MODERAT a puterii musculare pe o parte a corpului (25-49%) b7302.3 Diminuare SEVER a puterii musculare pe o parte a corpului (50-95%) b7302.4 Diminuare TOTAL a puterii musculare pe o parte a corpului (96-100%) Absena unei afectari (fa de un prag predefinit) este indicat cu valoarea 0 pentru calificativul generic. De exemplu: b3702.0 NU se constat o diminuare a puterii musculare pe o parte a corpului

210

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Dac nu exist informaii suficiente pentru stabilirea severitii afectarii, se va utiliza valoarea 8. De exemplu, dac n fia medical a persoanei se specific faptul c sufer de o slbiciune a prii drepte a corpului, fr a se meniona alte detalii, se va putea aplica urmtorul cod: b7302.8 Afectare a puterii musculare pe o parte a corpului, lipsesc detalii Pot exista situaii n care aplicarea unui anumit cod ar fi improprie. De exemplu, codul b650 Funciile menstruale nu se poate aplica femeilor nainte i dup o anumit vrst (nainte de instalarea menstruaiei i dup instalarea menopauzei). Pentru aceste cazuri se va utiliza valoarea 9: b650.9 Funciile menstruale, nu e cazul Corelativele structurale ale funciilor corpului Clasificrile Funciilor corpului i Structurilor corpului sunt concepute n mod paralel. Cnd folosete un cod pentru o funcie a corpului, utilizatorul va verifica dac se aplic sau nu i codul pentru structurile corespunztoare a corpului. De exemplu, funciile corpului cuprind i simurile umane de baz, cum ar fi b210-b229 Vederea i funciile aferente, iar corelativele lor structurale apar ntre s210 i s230 ca ochiul i structurile legate de ochi. Inter-relaiile dintre afectari Afectarile pot duce la apariia altor afectari; de exemplu, puterea muscular poate afecta funciile motrice, funciile cardiace pot fi n legtur cu funciile respiratorii, percepia se poate lega de funciile de gndire. Identificarea afectarilor n funciile corpului Pentru afectarile care nu se pot ntotdeauna observa n mod direct (cum ar fi funciile mentale), utilizatorul poate deduce afectarea din observarea comportamentului. De exemplu, ntr-un context clinic, memoria poate fi evaluat prin teste standardizate, i dei nu este posibil observarea concret a funciilor creierului, n funcie de rezultatele acestor teste se poate trage concluzia n mod just c funciile mentale ale memoriei sunt afectate. 4.2 Codificarea structurilor corpului Definiii Structurile corpului sunt pri anatomice ale corpului cum ar fi organele, membrele i componentele acestora. Afectarle sunt probleme care afecteaz funciile sau structurile corpului sub forma unei deviaii, pierderi sau scderi semnificative.

211

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Utilizarea calificativelor pentru codificarea structurilor corpului Structurile corpului sunt codificate cu ajutorul a trei calificative. Primul calificativ descrie ntinderea sau dimensiunea afectarii, al doilea calificativ este utilizat pentru a indica natura modificrii, iar al treilea calificativ desemneaz localizarea afectarii.

Dimensiunea afectarii (primul calificativ) Natura afectarii (al doilea calificativ) Localizarea afectarii (al treilea calificativ)

s7300. __ __ __ Schemele descriptive utilizate pentru cele trei calificative sunt prezentate n Tabelul 1. Tabelul 1. Lista calificativelor utilizate pentru structurile corpului Primul calificativ Dimensiunea afectarii 0 NU se constat deficiene 1 Deficien UOAR 2 Deficien MODERAT 3 Deficien SEVER 4 Deficien TOTAL 8 nu se specific 9 nu se aplic Al doilea calificativ Natura afectarii 0 nu sunt modificri structurale 1 absen total 2 absen parial 3 parte suplimentar 4 dimensiuni aberante 5 discontinuitate 6 poziie deviant 7 schimbri calitative n structur, inclusiv acumulare de lichid 8 nu se specific 9 nu se aplic Al treilea calificativ Localizarea afectarii 0 n mai mult de o zon 1 dreapta 2 stnga 3 pe ambele pri 4 n fa 5 n spate 6 proxim 7 distal 8 nu se specific 9 nu se aplic

4.3 Codificarea componentei Activiti i Participare Definiii Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. Participarea este implicarea ntr-o situaie de via. Limitrile n activitate sunt dificultile crora individul trebuie s le fac fa n executarea activitilor. Restriciile n participare sunt problemele cu care se confrunt individul cnd se implic n situaii de via.

212

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Clasificarea Activitilor i Participrii este o list unic de domenii. Utilizarea calificativelor de capacitate i performan Activitile i Participarea se codific cu dou calificative: calificativul de performan, care ocup prima poziie de dup punct, i calificativul de capacitate, care ocup a dou poziie dup punct. Codul care desemneaz categoria din lista de Activiti i Participare, mpreun cu cele dou calificative, formeaz matricea de informaii de baz. Calificativul de performan (primul calificativ) Calificativul de capacitate (fr ajutor) (al doilea calificativ) d4500. __ __ Matricea de informaii (de baz) Calificativul de performan descrie ce face un individ n mediul su curent. Deoarece mediul curent aduce cu sine i un context social, performana desemnat de acest calificativ poate fi neleas i ca implicare ntr-o situaie de via sau experiena trit de oameni n contextul concret n care i duc existena. Acest context cuprinde i Factori ambientali , adic toate aspectele universului fizic, social i atitudinal. Aceste trsturi ale mediului curent pot fi codificate cu ajutorul clasificrii Factorilor de mediu. Calificativul de capacitatea descrie capacitatea unui individ de a executa o sarcin sau o aciune. Acest concept descrie nivelul de funcionare cel mai ridicat pe care o persoan l poate atinge probabil, la un moment dat. Pentru a evalua ntreaga capacitate a individului, ar fi nevoie de un mediu standardizat n care s se neutralizeze efectele variate pe care diferitele medii le au asupra capacitii individului. Acest mediu standardizat poate fi: (a) un mediu concret, utilizat n mod obinuit pentru evaluarea capacitii n cadrul unor teste; (b) n cazurile n care acest lucru nu este posibil, un mediu imaginar care se consider c are un efect uniform. Acest mediu poate fi denumit mediu uniform sau standard. Astfel, conceptul de capacitate reflect capacitatea adaptat la mediu a individului. Aceast adaptare ar trebui s fie aceeai pentru toate persoanele din toate rile pentru a face posibile comparaiile internaionale. Mai exact, trsturile mediului uniform sau standard pot fi codificate cu ajutorul componentei Factori ambientali . Diferena dintre capacitate i performan reflect diferena dintre efectele mediilor curente i ale celor uniforme, oferind astfel un ghid util cu privire la modul n care se poate interveni asupra mediului n care triete individul pentru a-i mbunti performana. De regul, calificativul de capacitate fr ajutor este utilizat pentru a descrie capacitatea real a individului, care nu este mbuntit datorit unui aparat sau unei persoane care l sprijin. Deoarece calificativul de performan se refer la mediul curent al individului, prezena unor astfel de aparate sau persoane care vin n ajutorul individului, precum i a eventualelor obstacole, poate fi observat n mod direct. Natura facilitatorului sau a obstacolului poate fi descris prin intermediul clasificrii Factorilor de mediu.

213

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Calificative opionale Calificativele 3 i 4 (opionale) ofer utilizatorilor posibilitatea de codificare a capacitii fr ajutor i a performanei fr ajutor. Calificativul de performan (primul calificativ) Calificativul de capacitate fr ajutor (al doilea calificativ) Calificativul de capacitate cu ajutor (al treilea calificativ) Calificativul de performan fr ajutor (al patrulea calificativ)

d4500. __ __ __ __
Matrice de informaii opionale (de baz)

Calificativele suplimentare Poziia cinci dup punct este rezervat pentru calificativele care se vor elabora poate n viitor, cum ar fi calificativul pentru implicare sau satisfacie subiectiv.

Calificativul de performan (primul calificativ) Calificativul de capacitate fr ajutor (al doilea calificativ) Calificativul de capacitate cu ajutor (al treilea calificativ) Calificativul de performan fr ajutor (al patrulea calificativ) Calificativul suplimentar (al cincilea calificativ)

d4500. ___ ___ ___ ___ ___


Matrice de informaii Opionale Suplimentar (n curs de elaborare) (de baz)

214

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Calificativele de capacitate i performan pot fi utilizate mai departe cu sau fr aparate sau persoane care ofer ajutor, precum i conform urmtoarei gradaii (unde xxx reprezint numrul de domeniu de nivelul 2): xxx.0 NU se constat dificulti xxx.1 Dificultate REDUS xxx.2 Dificultate MODERAT xxx.3 Dificultate SEVER xxx.4 Dificultate TOTAL xxx.8 nu se specific xxx.9 nu se aplic Cnd se utilizeaz calificativul de performan i calificativul de capacitate Oricare dintre aceste calificative poate fi utilizat pentru fiecare dintre categoriile de pe list. ns informaiile transmise n cele dou cazuri sunt diferite. Atunci cnd se utilizeaz ambele calificative, rezultatul este o agregare a celor dou concepte, dup cum urmeaz:

d4500.2 __ d4500.21 d4500.__ 1 Dac se utilizeaz un singur calificativ, spaiul rmas liber nu se va completa cu .8 sau .9, ci va fi lsat necompletat, deoarece acestea sunt valori de evaluare, iar implicaia ar fi c se utilizeaz calificativul. Exemple de aplicare a celor dou calificative d4500 Deplasare pe distane scurte

Pentru calificativul de performan, acest domeniu se refer la mersul pe jos n mediul curent al persoanei, pe suprafee i n condiii diferite, cu utilizarea unui baston, a unui cadru sau a altui aparat sau instrument de sprijin, pe distane mai mici de 1 km. De exemplu, performana unei persoane care are probleme cu un picior din cauza unui accident de munc, i de atunci folosete bastonul, dar care se confrunt cu dificulti moderate n deplasare deoarece bordurile trotuarelor din cartier sunt foarte nalte i pavajul este alunecos, poate fi codificat dup cum urmeaz: d4500.3__ restricie moderat n performana de deplasare pe distane scurte Pentru calificativul de capacitate, acest domeniu se refer la capacitatea unui individ de a se deplasa fr ajutor. Pentru a neutraliza efectele variate pe care diferitele medii le au asupra capacitii individului, capacitatea ar putea fi evaluat ntr-un mediu standardizat. Acest mediu standardizat poate fi: (a) un mediu concret, utilizat n mod obinuit pentru evaluarea capacitii n cadrul unor teste; (b) n cazurile n care acest lucru nu este posibil, un mediu imaginar care se consider c are un efect uniform. De exemplu, adevrata capacitate a persoanei menionate mai sus de a se deplasa fr baston ntr-un mediu standardizat (de exemplu un mediu cu suprafee fr plate, fr denivelri mari i cu

215

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

suprafee care nu sunt alunecoase) este foarte limitat. Prin urmare, capacitatea persoanei poate fi codificat dup cum urmeaz: d4500.__3 limitare sever a capacitii de deplasare pe distane scurte. Utilizatorilor care doresc s specifice mediul curent sau standardizat cnd utilizeaz calificativul de performan sau capacitate li se recomand s recurg la clasificarea Factorilor de mediu (vezi conveniile de codificare 3 pentru Factorii de mediu la seciunea 3 de mai sus). 4.4 Codificarea factorilor de mediu Definiii Factorii de mediu compun mediul fizic, social i atitudinal n care oamenii triesc i i duc existena. Utilizarea factorilor de mediu Factorii de mediu reprezint o component a Prii 2 (Factori contextuali) a clasificrii. Factorii de mediu trebuie s fie avui n vedere pentru fiecare component a funcionrii i codificai conform uneia dintre cele trei convenii descrise la seciunea 3 de mai sus. Factorii de mediu trebuie s fie codificai din perspectiva persoanei a crei situaie se descrie. De exemplu, bordurile n pant i pavajele netede pot fi codificate drept facilitatori pentru o persoan care utilizeaz scaunul cu rotile, ns ele sunt un obstacol pentru o persoan nevztoare. Calificativul indic msura n care un factor este facilitator sau obstacol. Exist mai multe motive pentru care un factor de mediu poate fi un facilitator sau un obstacol, precum i motive pentru a explica msura n care este unul din aceste lucruri. Pentru facilitatori, persoana care face codificarea trebuie s in cont de diferite aspecte, i anume: s tie dac o resurs este accesibil, dac se poate conta pe accesul la ea sau situaia este variabil, dac resursa este de bun sau slab calitate, i aa mai departe. n cazul obstacolelor, ar putea fi relevant frecvena cu care un factor st n calea unei persoane, dac obstacolul respectiv este important sau nu, dac se poate evita sau nu. Trebuie avut n vedere i faptul c un factor de mediu poate constitui un obstacol fie prin prezen (de exemplu, atitudinile negative fa de oamenii cu dizabiliti) fie prin absen (de exemplu, faptul c un serviciu nu este disponibil). Efectele pe care factorii de mediu le au asupra vieilor oamenilor cu probleme de sntate sunt variate i complexe, i se sper c cercetrile viitoare vor duce la o mai bun nelegere a acestei interaciuni i poate chiar vor demonstra utilitatea unui al doilea calificativ pentru aceti factori. n unele cazuri, o ntreag serie de Factori ambientali sunt rezumai cu un singur termen, cum ar fi srcie, dezvoltarea, mediu rural sau urban, sau capital social. Aceti termeni rezumativi nu se regsesc ei nii n clasificare. Mai degrab, cel care face codificarea trebuie s identifice factorii constitueni i s-i codifice. Din nou, este necesar continuarea cercetrii pentru a se determina dac exist seturi clare i complete de Factori ambientali care compun aceti termeni rezumativi.

216

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Primul calificativ Prezentm mai jos scara negativ i pozitiv care desemneaz msura n care un factor de mediu acioneaz ca un obstacol sau un facilitator. Dac se folosete un punct, nseamn c este vorba de un obstacol, iar dac se utilizeaz semnul plus, este vorba de un facilitator: xxx.0 xxx.1 xxx.2 xxx.3 xxx.4 NU sunt obstacole Obstacole UOARE Obstacol MODERAT Obstacol SEVER Obstacol TOTAL xxx+0 Nu sunt facilitatori xxx+1 UOR facilitator xxx+2 Facilitator MODERAT xxx+3 Facilitator SUBSTANIAL xxx+4 Facilitator TOTAL xxx+8 facilitator, nu se specific xxx+9 nu se aplic

xxx.8 obstacol, nu se specific xxx.9 nu se aplic

217

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 3

Posibile utilizri ale listei de Activiti i Participare


Componenta de Activiti i Participare este o list neutr de domenii care indic diferite aciuni i domenii ale existenei. Fiecare domeniu conine categorii la diferite nivele, ordonate de la general la detaliat (de exemplu, domeniul Capitolului 4 Mobilitatea conine categorii cum ar fi d450 Deplasarea i sub acesta un termen mai concret, d4500 Deplasarea pe distane scurte). Lista domeniilor de activitate i participare acoper ntreaga gam a funcionrii, care poate fi codificat att la nivel individual ct i la nivelul societii. Dup cum s-a spus n Introducere, aceast list se poate utiliza n diferite moduri pentru a face referire la noiunile de Activiti i Participare, care sunt definite n CIF dup cum urmeaz: n contextul sntii: Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei aciuni de ctre un individ. Participarea este implicarea ntr-o situaie de via. Existe patru opiuni alternative pentru structurarea relaiei dintre activiti (a) i participare (p) n funcie de lista domeniilor: (1) Seturi distincte de domenii de activitate i domenii de participare (fr suprapuneri) Un anume set de categorii este codificat doar ca activiti (adic sarcini sau aciuni pe care le execut un individ), iar un altul doar ca participare (adic implicarea n situaii de via). Prin urmare, cele dou seturi se exclud reciproc. n cazul acestei opiuni, seturile de categorii de activiti i de categorii de participare sunt determinate de utilizator. Fiecare categorie este fie un element de activitate, fie un element de participare, dar nu ambele n acelai timp. De exemplu, domeniile pot fi mprite n continuare dup cum urmeaz: a1 a2 a3 a4 nvarea i aplicarea cunotinelor Sarcini i cerine de ordin general Comunicare Mobilitate p5 p6 p7 p8 p9 ngrijirea propriei persoane Viaa casnic Interaciunile interpersonale Domeniile majore ale existenei Comunitate, via social i civic

218

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Codificarea pentru aceast structur a codul categoriei. qp qc (categorie considerat element de activitate) p codul categoriei. qp qc (categorie considerat element de participare) unde qp = calificativul de performan i qc = calificativul de capacitate. Dac se utilizeaz calificativul de performan, categoria este interpretat n funcie de conceptul de performan, fie c ea este considerat un element de activitate sau unul de participare; dac se utilizeaz calificativul de capacitate, pentru interpretarea categoriei se utilizeaz un concept de capacitate, din nou, fie c este considerat un element de activitate sau participare. n acest mod opiunea (1) asigur matricea complet de informaii fr vreo redundan sau suprapunere. (2) Suprapunerea parial ntre seturile de activiti i domeniile de participare n cazul acestei alternative, un set de categorii poate fi interpretat ca elemente att de activitate, ct i de participare; i anume, se consider c aceeai categorie este deschis unei interpretri individuale (i anume ca o sarcin sau aciune executat de un individ), sau uneia sociale (i anume implicarea ntr-o situaie existenial). De exemplu: a1 a2 a3 a4 a5 a6 nvarea i aplicarea cunotinelor Sarcini i cerine de ordin general Comunicare p3 Mobilitate p4 ngrijirea propriei persoane p5 Viaa casnic p6 p7 p8 p9

Comunicare Mobilitate ngrijirea propriei persoane Viaa casnic Interaciunile interpersonale Domeniile majore ale existenei Comunitate, via social i civic

Codificarea pentru aceast structur Exist o restricie cu privire la modul n care se poate face codificarea pentru aceast structur. O categorie din zona de suprapunere nu poate avea valori diferite pentru acelai calificativ (fie primul calificativ pentru performan, fie cel de-al doilea calificativ pentru capacitate), de exemplu: a categoria.1 __ p categoria.2 sau a categoria.__1 p categoria.__2

n opinia utilizatorului care alege aceast opiune, codurile din categoriile care se suprapun pot nsemna lucruri diferite cnd se codific la activiti i nu la participare, i invers. Totui, n matricea de informaii se va trece un singur cod pentru coloana calificativului n cauz.

219

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

(3) Categoriile detaliate codificate ca activiti i categorii largi ca participare, cu sau fr suprapuneri O alt abordare privind aplicarea definiiilor activitilor i participrii la domenii limiteaz participarea la categoriile de ordin general sau mai larg din cadrul unui domeniu (de exemplu categoriile de nivel 1, cum ar fi titlurile de capitole) i consider categoriile detaliate activiti (de exemplu categoriile de nivel 3 i 4). Aceast abordare mparte categoriile din cadrul unor domenii, sau chiar al tuturor domeniilor, n funcie de distincia general / larg detaliat. Utilizatorul poate considera c unele domenii sunt constituite numai din activiti (la toate nivelele de detaliu), iar altele numai din participare. De exemplu, d4550 Mersul tr poate fi conceput ca o activitate, n timp ce d455 Deplasarea poate fi privit ca participare. Exist dou modaliti n care se poate folosi aceast abordare: (a) fie c nu exist suprapuneri, adic dac un element este activitate, atunci nu va mai fi i participare; sau (b) pot exista suprapuneri, devreme ce unii utilizatori ar putea s utilizeze lista complet pentru activiti i doar titlurile mari pentru participare. Codificarea pentru aceast structur Asemntoare cu opiunea (1) sau opiunea (2). (4) Utilizarea acelorai domenii att pentru activiti, ct i pentru participare, cu o suprapunere total a domeniilor La aceast opiune, toate domeniile din lista de Activiti i Participare pot fi considerate att activiti, ct i participare. Fiecare categorie poate fi interpretat ca funcionare individual (activitate) sau funcionare social (participare). De exemplu, d330 Vorbirea poate fi vzut att ca o activitate, ct i ca participare. O persoan care nu are corzi vocale poate vorbi cu ajutorul unui aparat. Conform evalurilor fcute pe baza calificativelor de capacitate i performan, aceast persoan poate fi codificat dup cum urmeaz: Primul calificativ Dificultate moderat n performan (poate din cauza unor factori contextuali cum ar fi stresul personal sau al altor persoane, atitudinile altora) 2 Al doilea calificativ Dificultate sever n capacitate fr dispozitiv de sprijin Al treilea calificativ Uoar dificultate n capacitate cu dispozitiv de sprijin 3 1

220

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

n conformitate cu matricea de informaii CIF, situaia acestei persoane ar trebui s fie codificat dup cum urmeaz: d330.231 Conform opiunii (4), s-ar putea codifica i n felul urmtor: a330.231 p330.2 La opiunea (4), cnd se utilizeaz att calificative de performan, ct i de capacitate, n matricea de informaii CIF exist dou valori pentru aceeai csu: una pentru activiti, i alta pentru participare. Dac aceste valori sunt identice, atunci nu exist nici un conflict, doar redundan. Totui, n cazul n care valorile difer, utilizatorii trebuie s elaboreze o regul de decizie cu privire la codificarea pentru matricea de informaii, deoarece stilul oficial de codificare al OMS are urmtoarea form: d categoria qp qc Aceast redundan ar putea fi evitat, de exemplu, dac se consider calificativul de capacitate ca activitate, iar calificativul de performan ca participare. O alt posibilitate ar fi elaborarea unor calificative suplimentare pentru participare care s reueasc s surprind implicarea n situaiile de via. Se consider c, odat cu utilizarea continu a CIF i generarea de noi date empirice, se vor acumula suficiente date pentru a arta care dintre opiunile de mai sus sunt preferate de diferii utilizatori ai clasificrii. Cercetrile empirice vor duce de asemenea la o mai clar operaionalizare a noiunilor de activiti i participare. Se pot strnge date cu privire la modul n care sunt folosite aceste noiuni n diferite contexte, n diferite ri, precum i n diferite scopuri, care vor face posibil revizuirea n cunotin de cauz a acestei scheme n viitor.

221

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 4

Exemple de cazuri
Exemplele de mai jos descriu situaii n care conceptele CIF au fost aplicate la diferite cazuri. Se sper c ele vor fi de folos utilizatorilor n nelegerea scopurilor urmrite i a modalitii de aplicare a conceptelor din clasificarea de baz. Pentru detalii suplimentare, v rugm s consultai manualele i cursurile OMS.

Afectare care nu duce la limitarea capacitii i nu genereaz probleme de performan


Un copil se nate cu o unghie lips la un deget de la o mn. Aceast malformaie este o afectare de structur, dar ea nu afecteaz funcia minii copilului sau ceea ce poate face copilul cu mna respectiv, deci nu exist nici o limitare a capacitii copilului n cauz. De asemenea, nu exist probabil nici probleme de performan care ar putea fi provocate de aceast malformaie copilul se poate juca cu ali copii fr ca acetia s rd de el sau s-l exclud de la joac. Prin urmare, copilul nu sufer de o limitare a capacitii sau de probleme de performan.

Afectare care nu duce la limitarea capacitii, ns genereaz probleme de performan


Un copil diabetic sufer de o afectare funcional: pancreasul su nu funcioneaz n mod adecvat i nu produce insulin. Diabetul poate fi inut sub control prin administrarea unei medicaii, mai exact a insulinei. Atunci cnd funciile corpului (nivelele de insulin) sunt inute sub control, nu exist limitri ale capacitii asociate cu deficiena. Totui, copilul care sufer de diabet se va confrunta cu o problem de performan n situaia n care dorete s-i petreac timpul cu prietenii sau colegii, mai ales atunci cnd e vorba de mncare, pentru c copilul trebuie s-i limiteze aportul de zahr. Lipsa unor feluri de mncare adecvate ar crea un obstacol. Prin urmare, copilul nu va mai putea frecventa mediul curent dac nu se iau msuri pentru asigurarea alimentelor adecvate, chiar dac acesta nu sufer de limitarea capacitii. Un alt exemplu ar putea fi acela al unei persoane care are manifestri de vitiligo pe fa, fr s acuze vreo alt suferin fizic. Aceast problem cosmetic nu produce limitri ale capacitii. Totui, poate c individul respectiv triete ntr-un mediu n care vitiligo este confundat cu lepra, i deci considerat a fi contagios. Prin urmare, n mediul curent al persoanei aceast atitudine negativ este un obstacol de mediu care conduce la importante probleme de performan n interaciunile cu alte persoane.

222

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Afectari care conduc la limitri ale capacitii i - n funcie de mprejurri genereaz sau nu probleme de performan
O variaie semnificativ n dezvoltarea intelectual reprezint o afectare mental. Aceasta poate duce la o limitare a varietii capacitilor persoanei n cauz. Pot exista ns i Factori ambientali care s afecteze nivelul performanei individului n diferite domenii. De exemplu, un copil cu o astfel de afectare mental nu va sesiza prea multe dezavantaje ntr-un mediu n care ateptrile nu sunt foarte mari fa de populaia general, i unde copilul are de ndeplinit o serie de sarcini simple, repetitive, dar necesare. n acest mediu, copilul se va descurca bine n diferite situaii de via. Un copil asemntor care crete ntr-un mediu al concurenei i al ateptrilor foarte mari la coal se poate confrunta cu mai multe probleme de performan n diferite situaii de via dect primul copil. Acest exemplu de caz subliniaz dou aspecte. Primul este acela c norma sau standardul de populaie cu care se compar funcionarea unui individ trebuie s corespund cu mediul curent n care triete de fapt individul. Al doilea este c prezena sau absena factorilor de mediu poate avea fie un efect de facilitare, fie unul de obstaculare a funcionrii.

Afectare anterioar care nu provoac limitri ale capacitii, dar continu s provoace probleme de performan
O persoan care i-a revenit dintr-o psihoz, ns care continu s poarte stigmatul de a fi fost bolnav psihic, se poate confrunta cu probleme de performan n gsirea unui loc de munc sau n interaciunile interpersonale, din cauza atitudinii negative a oamenilor din mediul su. Implicarea persoanei la locul de munc i n viaa social este prin urmare limitat.

Diferite afectari i limitri de capacitate care conduc la probleme similare de performan


Se poate ntmpla ca o persoan s nu fie angajat ntr-un anumit loc de munc deoarece se consider c, dat fiind gradul de severitate al afectarii sale (tetraplegie), nu ar fi capabil s execute anumite sarcini de lucru (de ex. utilizarea unui calculator cu tastatur manual). Locul de munc nu dispune de adaptrile necesare pentru a facilita realizarea acestor sarcini de lucru de ctre persoana n cauz (de ex. un soft care funcioneaz pe baz de comenzi vocale i nlocuiete tastatura manual). O alt persoan cu o form mai puin sever de tetraplegie poate avea capacitatea de a executa sarcinile de lucru necesare, dar s-ar putea s nu fie angajat din cauz c s-a completat cota de angajare cu persoane cu dizabiliti. O a treia persoan care are capacitate de a executa activitile necesare la locul de munc ar putea s nu fie angajat sufer de o limitare a activitii care este atenuat prin utilizarea unui scaun cu rotile, dei locul de munc nu este accesibil pentru scaunele cu rotile. n sfrit, o persoan care folosete scaunul cu rotile poate fi angajat n locul de munc respectiv, dispune de capacitatea de a executa sarcinile de lucru i de fapt le i execut n timpul muncii. Totui,

223

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

persoana n cauz s-ar putea confrunta cu unele probleme n performana din domeniul interaciunii cu colegii de serviciu, deoarece nu poate s ajung n spaiile de odihn din cadrul unitii. Aceast problem de performan n stabilirea unor relaii cu alte persoane la locul de munc poate mpiedica accesul la posibilitile de promovare. Toate cele patru persoane se confrunt cu probleme de performan la locul de munc din cauza diferiilor Factori ambientali care sunt un obstacol din cauza problemei sau afectarii de care sufer. Pentru prima persoan, obstacolele de mediu se refereau la lipsa unor adaptri la locul de munc i probabil la atitudinile negative. A doua persoan se confrunta cu atitudinile negative cu privire la angajarea persoanelor cu dizabiliti. A treia persoan avea de a face cu lipsa de accesibilitate a mediului construit, iar ultima cu atitudinile negative cu privire la dizabilitate n general.

Suspiciunea existenei unei deficiene duce la probleme grave de performan, fr limitri ale capacitii
O persoan lucreaz cu pacieni bolnavi de SIDA. Persoane este de altfel sntoas, ns trebuie s se supun periodic testrii HIV. Nu sufer de nici o limitare a capacitii. n ciuda acestui fapt, cei care l cunosc l suspecteaz c a dobndit virusul i l evit. Aceasta duce la probleme foarte mari n performana persoanei n interaciunile sociale i din cadrul comunitii, din viaa social i civic. Implicarea sa este limitat din cauza atitudinilor negative adoptate de oamenii din mediul su.

Afectari care n prezent nu sunt cuprinse n clasificarea CIF, care duc la probleme de performan
O persoan i-a pierdut mama, care a decedat din cauza unui cancer mamar. Persoana are 45 de ani i a participat recent la o testare voluntar, descoperind c este purttoarea codului genetic care o expune riscului de cancer mamar. Nu are probleme legate de funciile sau structura corpului, nu sufer de limitri ale capacitii, ns societatea de asigurri refuz s-i ncheie o asigurare de via din cauza riscului ridicat de cancer mamar. Implicarea sa n domeniul ngrijirii sntii proprii este limitat din cauza politicii societii de asigurri. Alte exemple Un biat n vrst de 10 ani este trimis la un logoped cu diagnosticul de trimitere de blbial. n timpul examinrii, se identific anumite probleme de discontinuitate n vorbire, acceleraii inter- i intra-verbale, probleme de sincronizare a micrilor cu vorbirea i un ritm necorespunztor al vorbirii (afectari). Copilul are probleme la coal la cititul cu voce tare i n conversaii (limitri ale capacitii). n timpul discuiilor de grup, nu ia nici o iniiativ de a se angaja n discuii, dei ar dori s-o fac (problem de performan n domeniul conversaiei cu alte persoane). Implicarea acestui biat n conversaie este limitat atunci cnd se afl n mijlocul unui grup, din cauza normelor i practicilor sociale cu privire la desfurarea ordonat a conversaiilor. O femeie n vrst de 40 de ani care a suferit o lovitur a gatului cu patru luni n urm acuz dureri n zona cervical, migrene puternice, ameeal, reducerea puterii musculare i anxietate (afectari). Capacitatea sa de a se deplasa, a gti, a face curenie, a folosi calculatorul i a conduce maina sunt 224

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

limitate (limitri ale capacitii). n consultare cu medicul su, au czut de acord ca probleme s scad n intensitate nainte de a se ntoarce la vechiul loc de munc cu program fix de 8 ore (probleme de performan n domeniul locului de munc). Dac politicile de la locul de munc din mediul ei curent ar face posibil programul de lucru flexibil, i i-ar permite s-i ia o pauz cnd simptomele se agraveaz foarte mult, sau ar putea lucra acas, implicarea sa n domeniul angajrii ntr-un loc de munc s-ar mbunti.

225

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 5

CIF i persoanele cu dizabiliti


nc de la iniierea sa, procesul de revizuire a CIF a beneficiat de informaiile furnizate de persoanele cu dizabiliti i de organizaii care reprezint aceste persoane. Organizaia Internaional a Persoanelor cu Dizabiliti (Disabled Peoples International) n mod deosebit i-a oferit timpul i energia pentru procesul de revizuire, iar CIF reflect aceste contribuii importante. OMS recunoate importana participrii plenare a persoanelor cu dizabiliti i a organizaiilor acestora la revizuirea unei clasificri a funcionrii i dizabilitii. Fiind o clasificare, CIF va servi drept baz att pentru evaluarea, ct i pentru msurarea dizabilitii n numeroase contexte tiinifice, clinice, administrative i de politici sociale. Ca atare, este important s se vegheze ca CIF s nu fie utilizat n mod necorespunztor, ntr-un mod care poate afecta interesele persoanelor cu dizabiliti (vezi Ghidul Etic de la Anexa 6). n mod deosebit, OMS recunoate c, n ciuda eforturilor depuse de toat lumea, chiar termenii utilizai n clasificare s fie stigmatizani i s pun etichete. Ca reacie la aceast problem, nc de la nceputul procesului de revizuire s-a luat decizia de a se renuna n totalitate la termenul de handicap din cauza conotaiilor sale peiorative din limba englez i de a nu se utiliza termenul de dizabilitate ca denumirea unei componente, ci n calitate de termen general sau global. Mai rmne ns nerezolvat problema modului n care se face referire la persoanele care sufer de o anumit limitare sau restricie funcional. n CIF, termenul de dizabilitate este utilizat pentru a desemna un fenomen multidimensional care rezult din interaciunea dintre oameni i mediul lor fizic i social. Dintr-o serie de motive, atunci cnd se refer la persoane, unii prefer s utilizeze termenul de persoane cu dizabiliti, n timp ce alii prefer persoane dizabilitate. Avnd n vedere aceast divergen, OMS nu are la dispoziie o practic universal pe care s-o adopte, i nici nu poate adopta n mod rigid una dintre abordri. n schimb, OMS confirm principiul important ca oamenii s aib dreptul de a fi numii cum doresc ei. Este important de subliniat i faptul c CIF nu este n nici un caz o clasificare a oamenilor. este o clasificare a trsturilor de sntate ale persoanelor n contextul situaiilor individuale de via ale acestora i a efectelor mediului. Dizabilitatea este produs de interaciunea dintre trsturile de sntate i factorii contextuali. Aa stnd lucrurile, indivizii nu trebuie s fie redui la, sau caracterizai exclusiv din perspectiva afectarilor, limitrilor n activitate sau restriciilor n participare cu care se confrunt. De exemplu, n loc s foloseasc termenul de persoan handicapat mental, clasificarea utilizeaz expresia persoan cu o problem de nvare. CIF asigur aceast abordare evitnd s fac referire la o persoan cu termenul care se refer la o problem de sntate sau o dizabilitate, i folosind termeni neutri, dac nu pozitivi, i un limbaj foarte concret. Pentru a elimina n continuare problema legitim care se pune n legtur cu etichetarea sistematic a oamenilor, categoriile CIF sunt exprimate ntr-un mod neutru care s evite utilizarea unor termeni depreciativi, a unor stigmatizri sau a unor conotaii nepotrivite. Aceast abordare aduce ns cu sine problema a ceea ce s-ar putea numi salubrizarea termenilor. Atributele negative legate de problema de sntate a unei persoane i de modul n care alii reacioneaz la aceasta sunt independente de 226

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

termenii utilizai n definirea conditiei de sntate. Oricum i-am spune unei dizabiliti, ea continu s existe, fie c i se aplic sau nu etichete. Problema nu este doar una de natur lingvistic, ci mai ales una care ine de atitudinile altor indivizi i a societii nsi fa de dizabilitate. Avem nevoie n primul rnd de coninuturi, utilizri i clasificri corecte ale termenilor. OMS este angajat pe calea continurii eforturilor de a asigura ca persoanele cu dizabiliti s dobndeasc mai mult for ca rezultat al acestei clasificri i evaluri, i nu s fie lipsite de drepturi i supuse discriminrii. Se sper c persoanele cu dizabiliti vor contribui ele nsele la utilizarea i dezvoltarea CIF n toate sectoarele. Ca cercettori, manageri i factori de decizie politic, persoanele cu dizabiliti vor contribui la elaborarea unor protocoale i instrumente care se bazeaz pe clasificrile CIF. CIF servete de asemenea ca un puternic instrument pentru susinerea acestei cauze n mod argumentat, pe baz de dovezi concrete. Clasificarea furnizeaz date fiabile i comparabile care susin ideea schimbrii necesare. Ideea politic dup care dizabilitatea este n aceeai msur provocat de obstacolele din mediu, ct i de conditiile de sntate sau afectari va trebui s fie transformat, nti ntr-o agend de cercetare, i mai apoi n dovezi valabile i de ncredere. Aceste dovezi poate atrage dup sine o adevrat schimbare social pentru persoanele cu dizabiliti din toat lumea. Activitatea de susinere a cauzei persoanelor cu dizabiliti poate primi un avnt n urma utilizrii CIF. Ca prim scop al acestei activiti, am meniona necesitatea de a se identifica interveniile care pot mbunti nivelul de participare al persoanelor cu dizabiliti, iar CIF poate contribui la identificarea sursei principale a problemei, fie c este vorba de mediu, sub forma prezenei unui obstacol sau a absenei unui facilitator, de capacitatea limitat a individului n sine sau de o combinaie de factori. Prin intermediul acestei clarificri, interveniile pot fi orientate n mod corespunztor, iar efectele lor asupra nivelelor de participare pot fi monitorizate i msurate. n acest mod se pot atinge obiectivele concrete, bazate pe dovezi i se pot promova scopurile globale ale activitii de susinere a acestei cauze.

227

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 6

Ghid etic pentru utilizarea CIF


Orice instrument tiinific poate fi utilizat n mod necorespunztor sau poate fi obiectul unui abuz. Ar fi naiv s credem c un sistem de clasificare de tipul CIF nu va fi utilizat niciodat n moduri care sunt duntoare pentru anumite persoane. Dup cum am explicat la Anexa 5, procesul de revizuire a ICIDH a cuprins i persoane cu dizabiliti, precum i organizaii ale acestora, nc de la bun nceput. Contribuiile acestora au dus la modificri eseniale n terminologia, coninutul i structura CIF. Aceast anex definete cteva principii morale de baz pentru aplicarea CIF. Este evident c nici un astfel de ghid nu poate anticipa din start toate situaiile n care o clasificare, sau un alt instrument tiinific va fi utilizat n mod necorespunztor, precum i faptul c existena unui ghid n sine nu poate mpiedica producerea unor astfel de abuz. Acest document nu face nici el excepie de la regul. Sperm c, acordnd atenie prevederilor de mai jos, vom putea reduce riscul ca CIF s fie utilizat n modaliti care nu acord respectul cuvenit persoanelor cu dizabiliti sau i afecteaz pe acetia.

Respect i confidenialitate
(1) CIF se va folosi ntotdeauna n aa fel nct s se respecte valoarea inerent i autonomia persoanei. (2) CIF nu se va utiliza pentru a-i eticheta pe oameni sau pentru a-i identifica exclusiv prin intermediul uneia sau mai multor categorii de dizabiliti. (3) n context clinic, CIF se va utiliza n deplina cunotin de cauz, cu cooperarea i consimmntul persoanelor ale cror nivele de funcionare sunt clasificate. Dac limitele capacitilor cognitive ale unei persoane mpiedic o astfel de implicare, susintorul individului trebuie s devin un participant activ la procesul de clasificare. (4) Informaiile codificate pe baza CIF vor fi considerate ca informaii personale, i deci se vor supune regulilor cunoscute de confidenialitate adecvate pentru modul n care se vor utiliza datele respective.

Utilizarea CIF n cadru clinic


(5) Ori de cte ori este posibil, specialitii din clinic vor trebui s explice persoanei sau susintorului persoanei scopul pentru care se recurge la clasificarea CIF, i s i invite pe acetia s formuleze ntrebri prin care s se stabileasc dac aplicarea CIF este o metod adecvat pentru a clasifica nivelele de funcionare ale persoanei respective. (6) Ori de cte ori este posibil, persoanei al crei nivel de funcionare este clasificat (sau susintorului su) va trebui s i se ofere ocazia de a participa, i mai ales de a pune sub semnul ntrebrii sau a confirma corectitudinea categoriilor utilizate sau a evalurilor realizate.

228

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

(7) Din cauz c deficiena care se clasific este att rezultatul problemei de sntate a persoanei, precum i a contextului fizic i social n care triete persoana, CIF va trebui s fie utilizat ntr-o perspectiv holistic.

Utilizarea social a informaiilor obinute prin aplicarea CIF


(8) Informaiile obinute n urma aplicrii CIF se vor utiliza, ntr-o msur ct se poate de mare, cu colaborarea persoanelor n cauz, pentru a le mbunti posibilitile de alegere i a-i ajuta s-i coordoneze mai bine viaa. (9) Informaiile CIF se vor utiliza pentru elaborarea unor politici sociale i stimularea unor schimbri de politic prin care s se urmreasc stimularea i susinerea participrii individuale. (10) Nici CIF, i nici toate informaiile obinute n urma aplicrii sale, nu se vor utiliza pentru a nega drepturile ncetenite ale anumitor persoane sau grupuri, sau pentru a limita n orice mod drepturile acestora la anumite beneficii. (11) Persoanele care sunt cuprinse n aceeai categorie din cadrul CIF pot totui s difere n multe feluri. Legile i reglementrile care se refer la clasificrile CIF nu trebuie s porneasc de la premisa c ar exista o omogenitate mai mare dect cea surprins n clasificare, fiind necesar s asigure c persoanele ale cror nivele de funcionare sunt clasificate sunt tratate ca persoane, n mod individual.

229

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 7

Rezumat al procesului de revizuire


Elaborarea ICIDH
n 1972, OMS a elaborat o schem preliminar cu privire la consecinele bolilor. Dup cteva luni, s-a propus o abordare mai cuprinztoare. Propunerile respective au fost fcute pe baza a dou principii importante: urma s se fac o distincie clar ntre deficiene i importana acestora, adic consecinele lor funcionale i sociale, iar aceste aspecte variate sau axe de date urmau s fie clasificate separat prin intermediul mai multor numere diferite. n esen, aceast abordare cuprindea o serie de clasificri distincte, chiar dac paralele. Aceast situaie contrasta cu tradiia CIB, n cadre axele multiple (etiologie, anatomie, patologie, etc.) sunt integrate ntr-un sistem ierarhic care sunt reprezentate printrun singur numr. S-a studiat posibilitatea de a se asimila aceste propuneri ntr-o schem compatibil cu structura care se gsea la baza structurii CIB. n acelai timp, s-au fcut ncercri preliminare de a se sistematiza terminologia aplicat la consecinele bolilor. Aceste sugestii au fost trimise spre consultare n mod neoficial n anul 1973 unui numr de persoane, solicitndu-se ajutor mai ales din partea grupurilor implicate n mod deosebit n reabilitare. n 1974 s-au trimis spre consultare larg dou clasificri separate, pentru afectari i handicapuri, iar dezbaterile au continuat. Observaiile fcute au fost colaionate i s-au formulat propunerile finale. Acestea au fost supuse analizei Conferinei Internaionale pentru cea de-a 9-a Revizuire a Clasificrii Internaionale a Afeciunilor din octombrie 1975. n urma analizei clasificrilor, Conferina a recomandat publicarea acestora pentru a fi testate. n mai 1976, cea de-a 29-a Adunare Mondial a Sntii a luat not de aceast recomandare i a adoptat rezoluia AMS29.35, n care se aproba publicarea, n scopul testrii, a clasificrii suplimentare a afectarilor i handicapurilor, ca supliment, i nu parte integrant a Clasificrii Internaionale a Afeciunilor. n consecin, prima ediie a ICIDH a fost publicat n 1980. n 1993, a fost retiprit cu un cuvnt nainte suplimentar.

Primii pai pe calea revizuirii ICIDH


n 1993, s-a decis iniierea procesului de revizuire a ICIDH. Dezideratele formulate cu privire la versiunea revizuit, cunoscut provizoriu ca ICIDH-2, au fost urmtoarele: s serveasc scopurilor multiple urmrite de diferite ri, sectoare sau discipline ale asistenei medicale; s fie suficient de simpl pentru a fi considerat de specialiti o descriere semnificativ a consecinelor conditiilor de sntate; s fie util n practic, adic pentru identificarea nevoilor de asisten i adaptarea programelor de intervenie (de ex. prevenire, reabilitare, aciuni sociale);

230

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

s ofere o imagine coerent cu privire la procesele implicate n consecinele problemelor de sntate, astfel nct s poat fi evaluat, nregistrat i abordat n mod obiectiv nsui procesul de dizabilitare, i nu doar dimensiunile bolilor / tulburrilor n cauz; s fie sensibil la variaiile culturale (s fie traductibil i aplicabil n diferite culturi i sisteme de sntate); s fie utilizabil complementar cu familia de clasificri OMS.

Iniial, Centrul de Colaborare Francez a primit sarcina de a face o propunere privind seciunea de Afectari, precum i privind aspectele legate de limbaj, vorbire i cele senzoriale. Centrul de Colaborare Olandez urma s propun o revizuire a aspectelor de Dizabilitate i locomotorii ale Clasificrii, i s pregteasc o revizuire a literaturii de specialitate, n timp ce Centrul de Colaborare Nord-American urma s nainteze propuneri pentru seciune de Handicap. n plus, dou echipe de lucru urmau s prezinte propuneri cu privire la aspectele de sntate mental i respectiv problemele privind copiii. S-au nregistrat progrese la reuniunea de revizuire ICIDH-2 care s-a organizat la Geneva n 1996, i sa ntocmit un proiect Alfa care ncorpora diferitele propuneri, desfurndu-se i un proiect pilot de testare. La reuniunea din 1996 s-a hotrt ca toate centrele de colaborare i echipele de lucru s se ocupe din acel moment de proiectul de document n ntregimea sa, i nu de domeniile pe care le avuseser de revizuit anterior. Din mai 1996 pn n februarie 1997, proiectul Alfa a fost trimis spre consultare mai multor centre de colaborare i echipe de lucru, iar observaiile i sugestiile au fost centralizate la sediul central al OMS. De asemenea, s-a trimis sub form de circular i o list de ntrebri de baz, care formulau principalele probleme legate de revizuire, pentru a se facilita centralizarea observaiilor. Pe parcursul procesului de revizuire au fost supuse dezbaterii urmtoarele teme: Clasificarea pe trei nivele, adic Afectari, Dizabiliti i Handicapuri, s-a dovedit util i ar trebui s se pstreze. Ar trebui avut n vederea includerea unor factori contextuali / de mediu, dei majoritatea propunerilor s-au oprit n faza elaborrilor teoretice i a testrilor empirice. Inter-relaiile dintre A / D / H i relaia adecvat dintre aceste domenii au constituit de asemenea o tem de dezbatere. S-au formulat multe critici care s-au referit la modelul cauzal care a stat la baza versiunii din 1980 a ICIDH, la lipsa de schimbare n timp, precum i la fluxul unidirecional dinspre afectare la dizabilitate i mai departe la handicap. Procesul de revizuire propusese i unele reprezentri grafice alternative. ICIDH-1980 fusese dificil de utilizat. S-a considerat necesar simplificarea acestuia pentru a putea fi folosit cu mai mult uurin: revizia ar trebui s mearg mai degrab spre simplificare, dect spre adugarea unor noi detalii. Factorii contextuali (externi factorii de mediu / interni factorii personali): aceti factori, care constituiau componentele majore ale procesului de handicap (dup cum a fost conceptualizat n versiunea din 1980 a ICIDH), ar trebui elaborai ca scheme suplimentare n cadrul ICIDH. Totui, deoarece factorii sociali i fizici din mediu i relaiile acestora cu Afectarile, Dizabilitile i Handicapurile erau puternic dependente de cultur, ele nu trebuie s reprezinte o dimensiune 231

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

separat n cadrul ICIDH. Totui, s-a considerat c existena unor clasificri ale factorilor de mediu s-ar putea dovedi util n analiza situaiilor din fiecare ar i n elaborarea unor soluii la nivel naional. Afectarile ar trebui s reflecte progresele nregistrate pe calea cunoaterii mecanismelor biologice fundamentale. Aplicabilitatea cultural i universalitatea vor trebui s constituie scopuri majore. Elaborarea unor materiale pentru instruire i prezentare a constituit de asemenea un scop important urmrit n procesul de revizuire.

ICIDH-2, proiectele Beta-1 i Beta-2


n martie 1997, s-a dat publicitii versiunea Beta-1, care ncorpora propunerile adunate pe parcursul anilor anteriori. Acest proiect a fost prezentat la reuniunea de revizuire a ICIDH din aprilie 1997. Dup nglobarea deciziilor luate la reuniune, n iunie 1997 versiunea ICIDH-2 Beta-1 a fost trimis spre testare pe teren. Pe baza datelor culese n timpul testrii pe teren a versiunii Beta-1 i a informaiilor provenite i din alte surse, n perioada ianuarie aprilie 1999 s-a redactat versiunea Beta2. Aceast form a documentului a fost prezentat i dezbtut la reuniunea anual a ICIDH-2 de la Londra, n aprilie 1999. Dup nglobarea deciziilor adoptate la reuniune, versiunea Beta-2 a fost multiplicat i trimis pe teren pentru testare n iulie 1999.

Testrile pe teren
Testrile pe teren ale versiunii Beta-1 au avut loc n perioada iunie 1997 decembrie 1998, iar ale versiunii Beta-2 ntre iulie 1999 septembrie 2000. Testele din teren au stimulat cea mai larg participare din partea statelor membre OMS i din partea diferitelor discipline i sectoare, cum ar fi asigurrile de sntate, asigurrile sociale, fora de munc, nvmntul, precum i alte grupuri angajate n clasificarea problemelor de sntate (i care utilizeaz Clasificarea Internaional a Bolilor, Clasificarea Asistentelor Medicale, precum i Clasificarea Internaional Standard a Educaiei ISCED). Scopul a fost crearea unui consens, prin intermediul unor definiii operaionale clare. Testele din teren au constituit un proces continuu de elaborare, consultare, formulare de reacii, actualizare i testare. n cadrul testrilor versiunilor Beta-1 i Beta-2, s-au desfurat urmtoarele studii: traducere i evaluare lingvistic; evaluarea item-ilor; reacii la ntrebrile fundamentale din partea unor conferine de consens i persoane; reacii din partea unor organizaii i persoane;

232

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

testarea opiunilor; fezabilitatea i fiabilitatea evalurilor de caz (n direct sau rezumate de caz); altele (de exemplu studii focus grup)

Testarea s-a concentrat asupra aspectelor transculturale i multisectoriale. n procesele de testare s-au implicat peste 50 de ri i 1800 de specialiti, ntocmindu-se rapoarte separate despre fiecare proces.

ICIDH-2 Versiunea pre-final


Pe baza datelor obinute n urma testrii pe teren a versiunii Beta-2, i n consultare cu centrele de colaborare i cu Comitetul de Experi privind Msurarea i Clasificarea al OMS, n octombrie 2000 s-a redactat versiunea pre-final a ICIDH-2. Aceast form a documentului a fost prezentat la o reuniune de revizuire n noiembrie 2000. n urma nglobrii recomandrilor formulate la reuniune, versiunea pre-final a ICIDH-2 (decembrie 2000) a fost naintat Comitetului Executiv al OMS n ianuarie 2001. Proiectul final al ICIDH-2 a fost apoi prezentat la cea de-a 54-a Adunare Mondial a Sntii n mai 2001.

Avizarea versiunii finale


n urma dezbaterii formei finale a documentului, sub denumirea de Clasificare Internaional a Funcionrii, Dizabilitii i Sntii, Sesiunea OMS a avizat noua clasificare prin rezoluia WHA54.21 din 22 mai 2001. Redm n cele ce urmeaz textul acestei rezoluii: Cea de-a 54-a Sesiune Mondial a Sntii, 3. AVIZEAZ ediia a doua a Clasificrii Internaionale a Afectarilor, Dizabilitilor i Handicapurilor (ICIDH), sub denumirea de Clasificare Internaional a Funcionrii, Dizabilitii i Sntii, la care se va face referire n continuare cu forma prescurtat CIF; 4. CHEAM statele membre s utilizeze CIF n cercetare, supraveghere i raportare, dup caz, innd cont de situaiile specifice din statele membre i, mai ales, avnd n vedere posibilele revizuiri viitoare; 5. SOLICIT Directorului General s asigure sprijin pentru statele membre, la cererea acestora, pentru utilizarea CIF.

233

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 8

Direcii viitoare pentru CIF


Utilizarea CIF va depinde n mare msur de utilitatea sa practic, de msura n care ea poate servi ca un instrument de msurare a performanelor serviciilor de sntate prin intermediul unor indicatori bazai pe rezultatele nregistrate la consumatorii acestor servicii, precum i de gradul n care se poate aplica la diferite culturi, astfel nct s se poat realiza comparaii la nivel internaional pentru identificarea nevoilor i resurselor pentru planificare i cercetare. CIF nu este n mod direct un instrument politic. Utilizarea sa ns poate contribui n mod pozitiv la stabilirea politicilor, prin furnizarea unor informaii care ajut la definirea politicii n domeniul sntii, la promovarea anselor egale pentru toat lumea, precum i la susinerea luptei mpotriva discriminrii pe motive de dizabilitate.

Versiunile CIF
Avnd n vedere nevoile diferite ale diferitelor tipuri de utilizatori, CIF se va prezenta n numeroase formate i versiuni: Clasificarea principal Cele dou pri i componentele acestora din cadrul CIF sunt prezentate n dou versiuni pentru a veni ntmpinarea nevoii diferite de detaliere a diferitelor categorii de utilizatori: Prima versiune este versiunea complet (detaliat) care conine toate nivelele de clasificare i permite 9999 categorii pe component. Totui, n practic s-a utilizat un numr mult mai mic de categorii. Categoriile din versiunea complet pot fi agregate ntr-o versiune mai scurt, atunci cnd se solicit informaii rezumative. A doua versiune este versiunea scurt (concis) care conine dou nivele de categorii pentru fiecare component i domeniu. Se ofer i definiii ale termenilor, precum i termenii inclui i exclui din aceste definiii. Adaptrile specifice (a) Versiunile pentru utilizare clinic: aceste versiuni vor depinde de utilizarea CIF n diverse cmpuri de aplicare clinic (de ex. terapia ocupaional). Ele se vor baza pe volumul principal de codificare i terminologie; totui, ele vor furniza i detalii suplimentare cum ar fi ghidul de evaluare sau descrierile clinice. De asemenea, ele pot fi rearanjate pentru diferite discipline (reabilitare, sntate mental, etc.). (b) Versiunile pentru cercetare: n mod asemntor cu versiunile clinice, aceste versiuni vor rspunde la nevoile specifice de cercetare i vor furniza definiii operaionale exact pentru evaluarea conditiilor de sntate.

234

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Activitatea viitoare
Dat fiind multitudinea de utilizri i nevoi privind CIF, este important s remarcm faptul c OMS i centrele sale de colaborare continu s lucreze n vederea satisfacerii acestor nevoi. CIF este proprietatea tuturor utilizatorilor si. Este singurul instrument de acest fel acceptat la scar internaional. Scopul su este de a se obine informaii mai bune cu privire la fenomenele de dizabilitate i la funcionare, i de a se ajunge la un larg consens internaional. Pentru ca CIF s fie recunoscut de diferite comuniti naionale i internaionale, OMS s-a strduit ca aceasta s fie prietenoas pentru utilizator i compatibil cu procesele de standardizare, cum ar fi cele formulate de Organizaia Internaional pentru Standardizare (ISO). Direciile posibile de dezvoltare i aplicare a CIF n viitor pot fi rezumate dup cum urmeaz: promovarea utilizrii CIF la nivel de ar pentru crearea unor baze de date naionale; stabilirea unui set i a unui cadru de date internaional pentru a face posibil realizarea comparaiilor internaionale; identificarea unor algoritmi privind eligibilitatea pentru beneficiile sociale i pensii; studierea dizabilitii i funcionrii membrilor de familie (de exemplu un studiu al dizabilitii unor teri provocate de problemele de sntate ale persoanelor importante pentru acetia din familie); elaborarea unui componente de Factori Personali; elaborarea unor instrumente de evaluare pentru identificare i msurare;6 elaborarea unor definiii operaionale exacte pentru categorii n scopul cercetrii; asigurarea unor aplicaii practice prin intermediul computerizrii i al formularelor de nregistrare a cazurilor; stabilirea unor legturi cu conceptele din domeniul calitii vieii i msurarea bunstrii subiective;7 cercetare cu privire la stabilirea tratamentului sau interveniei corespunztoare;

Instrumentele de evaluare legate de CIF se afl n curs de elaborare de ctre OMS, n vederea asigurrii aplicabilitii lor n diferite culturi. Se testeaz fiabilitatea i valabilitatea acestora. Instrumentele de evaluare vor avea trei forme: o versiune scurt pentru filtrarea / identificarea cazurilor; o versiune pentru utilizarea cotidian de ctre personalul de ngrijire; i o versiune lung pentru cercetare. Aceste instrumente se vor putea obine de la OMS. 7 Legturile cu calitatea vieii: este important s existe o compatibilitate conceptual ntre calitatea vieii i conceptele din domeniul dizabilitii. Calitatea vieii se refer ns la ceea ce simt oamenii n legtur cu problemele lor de sntate sau consecinele acestora; prin urmare este un concept de bunstare subiectiv. Pe de alt parte, conceptele privind boala / dizabilitatea se refer la semnele obiective i exteriorizate ale individului.

235

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

promovarea utilizrii n cadrul unor studii tiinifice pentru comparaia ntre diferite probleme de sntate; crearea unor centre de instruire i referin CIF n toat lumea; continuarea cercetrii cu privire la factorii de mediu, pentru a se obine detaliile necesare n descrierea mediului standardizat i a celui curent.

236

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Anexa 9

Propuneri de cerine de date CIF pentru sisteme de informare sau studii privind sntatea ideala i minima
Funcii i structuri ale corpului Vederea Auzul Vorbire Digestie Excreie la nivelul corpului Fertilitatea Activitatea sexual Pielea i desfigurarea Respiraia Durerea* Afectul* Somnul Energia / vitalitatea Cogniia* Activiti i Participare Comunicarea Mobilitatea* Dexteritatea Auto-ngrijirea* Activitile obinuite* Relaiile interpersonale Funcionarea social 2 2 3 5 6 6 6 8 4 2 1 1 1 1 Capitol i cod Blocul sau categoria de clasificare Vederea i funciile aferente Auzul i funciile vestibulare Vocea i funciile vorbirii Funciile sistemului digestiv Funciile urinare Funciile genitale i de reproducere Sntatea genital i a reproducerii Epiderma i structurile aferente Funciile sistemului respirator Durerea Funciile mentale specifice Funciile mentale globale Funciile mentale globale Atenia, memoria i funciile cognitive de nivel superior Receptarea-producerea de comunicare Deplasarea i micarea Transportarea, micarea i mnuirea obiectelor Auto - ngrijirea Viaa casnic; principalele arii ale vieii Relaiile interpersonale particulare Viaa social i civic n comunitate

b210 - b220 b230 b240 b310 b340 b510 b535 b610 b630 b640 - b670 b640 b810 b830 b440 b460 b280 b152 b180 b134 b130 b140, b144, b164

3 4 4 5 6 i 8 7 9

d310 d345 d450 d465 d430 d445 d510 d570

d730 d770 d910 d930

*Elemente care candideaz pentru o list minimal.

237

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com