23.10.

2020

SĂNĂTATE ŞI BOALĂ. STAREA DE

SĂNĂTATE A POPULAŢIEI.
INDICATORI DE MĂSURARE A
STĂRII DE SĂNĂTATE A
POPULAŢIEI

Curs 2

Definiţia sănătăţii- consideraţii generale

❑ Nu exista o definiţie unică, ci o pluralitate de

definiţii, în concordanţă cu acumularea cunoştinţelor,
cu dinamica şi specificul valorilor culturale, dar şi
pentru că sănătatea are un caracter procesual, evolutiv.

❑ Definirea sănătăţii este una multicriterială, iar

„măsurarea”acesteia ia în considerare diverse criterii
de referinţă.

1
23.10.2020

2
 23.10.2020

Criteriile utilizate pentru definirea sănătăţii

- bunăstarea funcţională
- capacitatea organismului de a se adapta la condiţiile
variate de viaţă şi muncă condiţia umana care îl face pe
individ creativ (criteriul utilizat frecvent de francezi)

Definiţia sănătăţii individuale – „stare

de bine completă din punct de vedere
fizic, mintal şi social şi nu numai absenţa
bolii sau infirmităţii”. (constituţia OMS)

3
 23.10.2020

Sanatatea este calitatea cea mai

meritorie a corpului.
Aristotel

Nu exista in viata nimic mai bun

ca sanatatea. Platon

4
 23.10.2020

Caracteristicile definiţiei dată Sănătăţii:

-este acceptata de toata lumea ca o „aspiraţie“

-realizarea ei presupune
responsabilitatea/responsabilizarea societăţii

-subliniază caracterul pozitiv al sănătăţii.

- sănătatea grupurilor umane ar putea fi definită ca

fiind o sinteză a sănătăţilor individuale, într-o viziune
sintetică, globală (ecosistemică).

5
 23.10.2020

➢ În epidemiologie, definirea stării de sănătate

constă în a măsura „prezenţa sau absenţa
bolii”.

➢ În ceea ce priveşte boala, M. Jenicek (1987) o

defineşte ca fiind „o neadaptare sau o
deficienţă a mecanismului de adaptare a
organismului ca şi absenţa reacţiilor la stimulii
la care organismul este expus”.

Obiectiv, starea de boală produce o

modificare morfo-funcţională a unui
organ sau a funcţiilor vitale în
totalitatea lor, iar, sub aspect
subiectiv, boala este percepută ca
pierderea stării de sănătate

6
 23.10.2020

Indicatori ai stării de sănătate

A. Condiţii social economice, respectiv nivelul de trai al
populaţiei
B. Caracteristicile stării de sănătate a populaţiei (demografie şi
morbiditate)
C. Indici care evidenţiază gradul de asigurare a populaţiei cu
servicii profilactice şi curative, precum şi activitatea
instituţiilor şi a personalului medical

Nivelul de trai şi bunăstarea sunt două noţiuni care se interferează şi se

intercondiţionează reciproc.
Conceptul de bunăstare implică un standard de viaţă decent (nivel de trai), normal atât
la nivel individual cât şi la nivelul întregii societăţi.
Asigurarea unui nivel de trai decent presupune atingerea unui standard de viaţă
compatibil cu demnitatea umană, care se măsoară prin bunurile si serviciile de care
populaţia dispune şi condiţiile încare trăiesc oamenii

Cercetarea şi cunoaşterea nivelului de trai pornesc de la o serie de principii: nivelul de

trai nu trebuie apreciat doar prin măsurători ale veniturilor, beneficiilor sociale, bunurilor
decapital, ci se urmăresc indicatorii de educaţie, de ocupare a forţei de muncă,
ai duratei muncii, ai mediului de muncă, cei ai condiţiilor de locuit, de
transport şi telecomunicaţii etc
;trebuiesc comparate condiţiile de viaţă ale diferitelor grupuri de populaţie;
nivelul de trai trebuie descris ca un tot unitar, specificându-se raporturile dintre diferite
segmente ale lui, ce caracterizează domenii diverse

7
 23.10.2020

Indici care evidenţiază gradul de asigurare a populaţiei cu

servicii profilactice şi curative, precum şi activitatea
instituţiilor şi a personalului medical
- Activitate profilactică şi de monitorizare
- Servicii de chirurgie şi asistenţă medicală de urgenţă
- Servicii de oncologie
- Activitate curativă în industrie
- Servicii de obstetrică
- Servicii curative şi profilactice pentru copii
- Servicii curative, de diagnostic şi auxiliare
- Distribuţia şi utilizarea posturilor de medici şi personal medical
- Gradul de acoperire a necesităţilor de personal
- Nivelul de pregătire a personalului medical

Indicatori care servesc la aprecierea stării de sănătate a

unei populaţii
- Indicatori direcţi sau pozitivi
A. Nivelul sau forţa de reproducere a populaţiei: natalitate, fertilitate, fecunditate
B. Nivelul sau forţa de supravieţuire a populaţiei: durata medie de viaţă, speranţa de viaţă la diferite
vârste, durata de viaţă sănătoasă, durata de viaţă activă
C. Dezvoltarea fizică a populaţiei – copii şi adolescenţi (somatoscopie – ex. “exterior”; somatometrie
– Talie, Greutate, Perimetru Toracic, Perimetru Cranian; fiziometrie – Capacitate vitală pulmonară,
TA, puls, etc.)
D. Dezvoltarea psiho-intelectuală a populaţiei – sănătate mintală, dezvoltare neuro-psihică, IQ,
integrare psiho-socială
E. Starea de nutriţie: legătura sănătate – consum alimente
F. Capacitatea de muncă
G. Ponderea populaţiei sănătoase (anchete de prevalenţă)
H. Durata de supravieţuire fără incapacitate parţială sau totală
I. Condiţii ecologice – sănătatea mediului ambiant
J. Dezvoltarea şi amploarea serviciilor de sănătate

8
 23.10.2020

- Indicatori indirecţi sau negativi

A. Morbiditate
B. Invaliditate: deficienţă, incapacitate, handicap
(morbiditate, accidente, congenitale)
C. Mortalitate
D. Consumul anual, per capita: alcool, tutun, droguri

- Indicatori sintetici, globali, multicriteriali

❑Aceşti indicatori au la bază aspecte variabile ale stării de
sănătate, utilizând scale pentru diferitele stări de boală, în funcţie
de gradul de severitate a acestora.
❑ Au la bază criterii diferite: perceperea subiectivă a sănătăţii
sau a bolii, incapacitatea funcţională sau adaptarea la mediu.

9
 23.10.2020

A. Katz: indicele de activitate a vieţii zilnice – fracţiunea medie a

unui an (zi), fără restrângere a activităţii zilnice
B. Chang şi Cohen: durata medie de viaţă fără incapacitate
C. Grogno şi Woodgate: 1= funcţionare normală; 0,5 = perturbată
sau redusă; 0 = funcţionare anormală – pentru muncă, recreaţie,
comunicare cu anturajul, somn, etc. (punctaj mediu)
D. Linn şi Gurel: Cumulate Illness Rating Scale (CIRS) – 0= nici
o tulburare; 4 = tulburare foarte severă (grupare pe aparate şi
sisteme)
E. - Pentru vârstnici: indicator de incapacitate şi dependenţă (0
şi 3) – alimentaţie, consum de medicamente, vorbire, auz, vedere,
mers, igienă, îmbrăcare, necesitatea de a fi supravegheat....

F. Belloc, Breslow şi Hochstein: Indicele de sănătate fizică –

incapacitate în activităţile cotidiene, prezenţa bolilor cronice,
estimarea propriei energii, în raport cu vârsta
G. Suchet: indicele de sănătate (ex. populaţionale hematologice,
serologice) ► sănătate precară, mediocră, bună, excelentă
H. Indicele APGAR: are valoare predictivă
I. Indicatori de înrăutăţire, incapacitate, handicap: Efecte pe 5
trepte sau niveluri (Ibrahim, 1980)
o Nivel biologic
o Nivel anatomic/fiziologic
o Nivel de incapacitate
o Nivel de handicap
o Ponderea globală a bolii

10
 23.10.2020

❑ Raţionamentul de diagnostic al stării de sănătate la nivel de

colectivitate este asemănător cu cel pe care îl face medicul
aflat în faţa bolnavului, adică stabilind diagnosticul stării de
sănătate pentru o persoană.
❑ Diagnosticul stării de sănătate la nivel populaţional prezintă o
serie de aspecte caracteristice, unele particularităţi.
❑ Evaluarea stării de sănătate la nivel de colectivitate presupune
descrierea, analiza şi interpretarea caracteristicilor observate.
❑ Descrierea caracteristicilor stării de sănătate se realizează
utilizând indicatori statistici (având ca sursă studii
demografice sau epidemiologice).

Evaluarea stării de sănătate a grupurilor populaţionale se

bazează pe principiile metodei de cercetare ştiinţifică,
tendinţa actuală fiind de a măsura starea de sănătate într-un
mod:
➢multicriterial
➢procesual
➢evolutiv
şi de a o aprecia în funcţie de criteriile de referinţă.

11
 23.10.2020

➢ Indicii utilizaţi sunt de tip cantitativi şi calitativi.

➢ Utilizarea simultană a indicilor calitativi şi a celor cantitativi permit o viziune
globală, comparabilă, a stării de sănătate a grupurilor populaţionale, oferind
un volum mai mare de informaţie necesară pentru descrierea fenomenelor
înregistrate la nivel de comunitate sau populaţie.

➢ Rezultatele analizei stării de sănătate la nivel comunitar se concretizează printr-un

raport (comparabil cu epicriza clinică) care poate exprima mai exact şi nivelul
gravităţii (severităţii), etiologia (cauzele), precum şi prognosticul problemelor
evidenţiate.

➢ Cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei, precum şi a prezenţei şi a nivelului

factorului de risc, permit identificarea problemelor de sănătate de la nivelul
comunităţii studiate, oferind şi posibilitatea de elaborare şi desfăşurare de
programe de sănătate preventivă, profilactică, curativă şi de recuperare.

12
23.10.2020

13
23.10.2020

14
23.10.2020

15
23.10.2020

16
23.10.2020

17
23.10.2020

18
23.10.2020

19
 23.10.2020

❑ Într-o abordarea restrictivă, putem pleaca de la premisa că

preocupările sănătăţii publice au ca punct de plecare doar boala
şi accidentele, pentru că doar atunci mergi la doctor.
❑ Într-o abordare largă, sănătatea publică nu înseamnă doar
controlul bolilor şi igiena (în accepţiunea sa cea mai largă şi
comună).
❑ Din această perspectivă, sănătatea unei persoane este afectată
de mediul său social.
❑ Lipsa locuinţei, sărăcia, boala, accidentele comune, crimele,
pierderile din războaie

20
23.10.2020

21
23.10.2020

22
 23.10.2020

❑ Determinanţii stării de sănătate pot fi modificaţi prin

promovarea sănătăţii şi prevenţiei, la care se adaugă implicarea
comunităţii.
❑ Factorii care influenţează îngrijirile de sănătate pot fi modificaţi
prin
-diagnostic precoce,
-screening,
-prin implicarea pacientului
-prin implicarea comunităţii.
❑ Factorii cei mai importanţi care influenţează sănătatea rămân
sărăcia, stilul de viaţă, şomajul, locuinţele necorespunzătoare,
nivelul de educaţie al populaţiei, poluarea mediului.

23
23.10.2020

24
23.10.2020

25
23.10.2020

26
23.10.2020

27
23.10.2020

28
23.10.2020

29
23.10.2020

30
23.10.2020

31
23.10.2020

32
 23.10.2020

❑ În timp ce o mare parte din populația României se autoevaluează ca bucurându-

se de o stare bună de sănătate, speranța de viață la naștere rămâne cu aproape
șase ani sub media UE și este una dintre cele mai scăzute din UE.

❑ Au existat și unele tendințe nefavorabile, inclusiv creșterea ratelor de mortalitate

pentru cele mai frecvente cauze de deces (boli cardiovasculare și cancer
pulmonar, de sân și colorectal), creșterea numărului de cazuri noi de HIV/SIDA
și scăderea ratelor de imunizare.

33
 23.10.2020

❑ Consumul episodic excesiv de alcool în rândul bărbaților reprezintă o

problemă de sănătate publică gravă, acesta având cel mai ridicat nivel
din UE, dar fără niciun program național în vigoare pentru a combate
acest lucru.

❑ În termeni pozitivi, numărul persoanelor care fumează zilnic este în

concordanță cu media UE, iar rata obezității în rândul adulților este cea
mai mică din Europa.

❑ Totuși, factorii de risc comportamentali contribuie la mai mult de 40 %

din povara generală a bolii din România.

❑ Sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și

utilizare ineficientă a resurselor publice, cu cele mai scăzute cheltuieli pe
cap de locuitor ca pondere din PIB în UE.

❑ Lipsește acoperirea universală, deși populația neacoperită are acces la un

pachet minim de servicii.

❑ Există și inegalități cu privire la accesul la servicii între populația din

zonele rurale și cea din zonele urbane, ca și pentru grupurile vulnerabile.

❑ Eforturile recente includ crearea unor centre comunitare de îngrijire pentru

a îmbunătăți accesul, inclusiv pentru populația romă.

34
 23.10.2020

❑ Eficiența sistemului sanitar este limitată de întârzieri în trecerea de la serviciile de

îngrijire medicală cu internare și asistența spitalicească la asistența medicală
ambulatorie și asistența medicală primară.

❑ Consolidarea asistenței medicale primare se află pe agenda politică din 1990, dar
serviciile de asistență medicală primară și comunitară sunt încă insuficiente și sub-
utilizate și continuă să existe o utilizare inadecvată a serviciilor de îngrijire
medicală cu internare și a asistenței medicale ambulatorii specializate, inclusiv a
asistenței acordate în cadrul serviciilor de urgență din cadrul spitalelor.

❑ Cu toate acestea, există un număr de inițiative pentru a îmbunătăți sistemul

sanitar.

❑ Strategia națională de sănătate din România stabilește obiective strategice în

domeniul serviciilor de sănătate publică și de asistență medicală și este
susținută prin dezvoltarea a opt planuri regionale, pentru a reorganiza
serviciile medicale și a direcționa investițiile spre zonele dezavantajate.

❑ A fost înființată o Autoritate Națională de Management al Calității în

Sănătate, iar noul guvern abordează condițiile forței de muncă din domeniul
sănătății și accesul la medicamente.

35
 23.10.2020

Sănătatea este o comoară pe care

puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape
toţi se nasc cu ea!!!!

Hipocrate

36