Reabilitarea psiho-socială a

persoanelor cu probleme de
sănătate mintală

Absolvent: Ioana Bărboi

Coordonator stiintific: Lect. dr. Mihaela Cozărescu
Cuprins
 Introducere
 1.Sănătatea mintală și tulburările psihice
 2. Metode de reabilitare
 3. Rolul asistenței sociale
 4. Cercetarea metodologică
 Concluzii
 Bibliografie
 Introducere
 Sănătatea mintală este un
obiectiv de interes public și
totodată un domeniu captivant,
abordat dintr-o perspectivă
multidisciplinară.
 Tema lucrării mele de licență,
reabilitarea psiho-socială a
persoanelor cu problemede
sănătate mintală este importantă
pentru asistența socială
deoarece în practică se întâlnesc
frecvent cazuri de persoane cu
afecțiuni mintale.
 Este necesară cunoașterea
formelor de manifestare a
tulburărilor mintale, identificarea
lor, precum și dezvoltarea
formelelor adecvate de
relaționare și reabilitare socială.
http://findingyourinnerbutterfly.blogspot.ro/2012/01/new-year-new-art.html July Cady
Ryan ”The Outpouring Of Love”
 1. Sănătatea mintală și
tulburările psihice
 Prin sănătate mintală înțelegem
stare pozitivă de bine, de
încredere în propria valoare a
individului, în demnitatea și
valoarea celorlalți.
 Persoanele cu probleme de
sănătate mintală sunt acele
persoane care în urma pierderii
încrederii în forțele proprii, în
valorile și demnitatea celorlalți
suferă de izolare socială,
incapacitatea de a se bucura și a
avea o profesie și un rost al lor.
 Reabilitarea psiho-socială se
referă la o serie de resurse și
servicii acordate în vederea
redobândirii încrederii în sine,
capacității de muncă și a relațiilor
sociale.
http://www.sane.org.uk/what_we_do/art_and_awards1/art_awards_gallery/228/4
Pictură de Bryan Charnley
 1. Sănătatea mintală și
tulburările psihice
 Este necesar să se facă o distincție
clară între boala mintală, ce
presupune afectarea psihicului și a
relațiilor, și handicapul mintal (Butler și
Pritchard, 1993, 11).
 Erving Goffman (1961), în lucrarea
Aziluri, sugerează că pacienții ar fi
evitat stigmatul bolii dacă ar fi fost
în situația de a fi sprijiniți de o rețea
de rude, ar fi avut o locuință bună și
o slujbă stabilă (ibidem, 16).
 Forme ale afecțiunilor psihice:
 Psihoze organice,
 Psihoze funcționale: schizofrenia cu
simptome dictate de pasivitate,
halucinații și credințe false;
 Tulburările afective;
 Mania;
 Nevrozele: stări anxioase, depresie;
 Tulburări de personaliate.
 Potrivit lui Sorin Rădulescu și lui Mircea
Piticariu (1989, 12), etiologia
comportamentului are trei orientari:
(a) biologică, (b) psihologică,
(c) psihosociologică.
 Modelul considerat a fi operant este un
model integrativ, modelul
biopsihosocial (Tudose, 2007, 36).
 „După J. S. Werry și colab., problemele
adaptative ale subiecților se plasează
în cel puțin cinci sfere:
 activitate domestică, incluzând viața de
familie;
 activitate profesională;
 relații interpersonale;
 modul de consum al timpului liber;
 modul de rezolvare a problemelor
financiare și de administrare a
bugetului personal” (Mironțov-
Țuculescu, Oancea, Meiu, 1986, 155).
 2. Metode de reabilitare

 Diagnosticarea şi evaluarea
problemelor de sănătate
mintală
 Serviciile medicale:
 Serviciul ambulatoriu;
 Serviciile de urgență;
psihiatrică comunitară
 Serviciile spitalicești.
 Consilierea psihologică şi
psihoterapia
 Art-terapia

https://encrypted-tbn0.gstatic.com
http://news.tangatawhenua.com/archives/19606
 2. Metode de reabilitare
 Echipa multidisciplinară este necesară dacă dorim o reală reabilitare a
persoanelor cu dizabilităţi psihice.
 Cuprinde o varietate de profesiuni – psihiatrul, psihologul, asistentul
social, asistenta de psihiatrie, instructorul de terapie ocupaţională, o
bună relaționare între membri și sarcini precise (Reabilitarea în
sănătatea mintală. Ghid practic, 2010, 6).
 Factorii care promovează colaborarea interdisciplinară:
 rolului fiecărei dicipline și metodele de lucru;
 un sistem de comunicare eficient și de încredere între beneficiari,
terapeuți, medici și îngrijitori;
 structuri organizaționale de promovare a colaborării și a comunicării
interpersonale;
 schimburi de experiență, informații locale despre servicii și modul lor de
accesare;
 politici naționale ce promovează o intervenție coordonată și prin resurse
adecvate (Onyett, 2003, 49).
 3. Rolul asistenței sociale
 Pentru a rezolva și preveni problemele de sănătate
mintală, politicile sociale implementate trebuie să
atingă obiective de interes public:
 asigurarea utilizării adecvate a organismelor,
sistemelor deja existente;
 programarea națională a noilor structuri de prevenire
și tratament;
 determinarea priorităților, în funcție de gravitatea
tulburărilor psihice și de sarcina ce revine familiei și
comunității (Dicționar de psihiatrie și psihopatologie
clinică, 1998, 467).
 Lucrul asistentului social cu persoanele afectate de
boli mintale și cu familiile acestora implică toate
abilitățile sociale de care acesta dispune.
 Suportul cuprinde implicare, ascultare activă,
empatie,încurajare și intermediere pentru accesarea
serviciilor sociale.
 Influența directă începe cu reprezentarea legală și
pune accentul pe determinarea riscurilor sociale ale
http://work.chron.com persoanei (Tilbury, 2002, 57).
http://www.lvcmhc.com/
 3. Rolul asistenței sociale
 Servicii sociale în sprijinul persoanelor cu probleme de
sănătate mintală:
 „Serviciile principale de reabilitare psihosocială se axează pe:
 socializare, servicii recreaţionale, vocaţionale, rezidenţiale,
 antrenarea abilităţilor pentru viaţa cotidiană în comunitate,
 terapia comunitară afirmativă şi
 managementul de caz.
 În plus, facilităţile de reabilitare psihosocială pot oferi:
 activităţi de planificare a scopurilor,
 programe educaţionale,
 pregătire pentru susţinere (advocacy) şi
 suport personal şi familial” (Reabilitarea în sănătatea mintală.
Ghid practic, 2010, pag. 8).
 4. Cercetarea metodologică
 4.1 Obiectivele cercetării

 Identificarea problemelor cu
care se confruntă persoanele cu
tulburări de sănătate mintală;
 Identificarea serviciilor sociale
oferite persoanelor cu tulburări de
sănătate mintală;
 Determinarea impactului pe
care îl au activităţile desfăşurate
într-un centru social asupra
abilităţilor de relaţionare;
 Determinarea şanselor de
reintegrare socială şi acces pe
piaţa muncii.

https://encrypted-tbn1.gstatic.com
* toate site-urile de unde am preluat imaginile au fost accesate în data de 22. 06. 2013
 4. Cercetarea metodologică
 Ipoteza principală
 Dacă persoanele cu probleme de
sănătate mintală devin
beneficiari de servicii sociale,
atunci şansele lor de reintegrare
în comunitate sunt mai mari.
 Ipoteze secundare
 Dacă persoanele cu probleme
de sănătate mintală participă la
activităţi de grup creativ-
recreative atunci abilităţile lor de
relaţionare sunt mai bune.
 Dacă persoanele cu probleme
de sănătate mintală beneficiază
de servicii sociale atunci riscul
internării în unităţi psihiatrice
este mai mic.
 Persoanele cu afecţiuni
mintale au şanse foarte reduse
de acces pe piaţa muncii,
comparativ cu persoanele care
sunt sănătoase mintal.
 Universul cercetării cuprinde
persoanele cu afecţiuni mintale
care au acces la serviciile sociale.
 Populaţia investigată este formată
din beneficiari ai Centrului Social
Estuar, Bucureşti, sector 6 şi
angajaţi, profesionişti ai centrului.
 Informaţiile au fost obţinute
folosind interviul semistructurat cu
beneficiari şi angajaţi ai centrului
şi prin metoda observaţiei.
 Informaţiile sunt calitative.
 Metodele utilizate au fost studiul
de caz şi metoda observaţiei.
 Ca tehnici de cercetare am optat
pentru interviul semistructurat
şi observaţia participativă.
 Instrumentele cercetării sunt
ghidul de interviu şi protocolul
(grila) de observaţie.
 4. Cercetarea metodologică
Din interviurile cu asistentul social,
psihologul și coordonatoarea
centrului am aflat că Fundația
Estuar, Filiala Sector 6 oferă servicii
sociale cum ar fi:
 consiliere psihologică, socială,
juridică, vocațională,
 contactarea medicului curant,
 orientare vocațională,
 socializare, activități de petrecere a
timpului liber,
 ateliere și grupuri lucrative,
creative, terapeutice, educative,
 vizite la domiciliu, consilierea
familiei și apropiaților,
 realizarea revistei,
 activități outdoor, petreceri
aniversare.
Cu privire la problemele sociale ale
persoanelor cu tulburări psihice am
aflat că principalele aspecte sunt:
 tendința de izolare socială, pierderea
locului de muncă, întreruperea
studiilor, lipsa încrederii în sine,
 dificultăți de comunicare, abandonarea
de către prieteni și familie, pierderea
locuinței,
 stigmatizarea, sentimentul că viața nu
mai are sens.
Folosind metoda observației am
identificat rezultate pozitive la
persoanele din centrul de zi:
 vin de bună-voie într-un cadru ce
promovează relaționarea;
 relațiile dintre beneficiari sunt
armonioase, se respectă reciproc;
 receptează informații despre
problemele lor și despre modalitățile
de integrare socială.
 4. Cercetarea metodologică
 Studiile de caz analizate în partea de cerctetare a lucrării
 În toate cele patru cazuri studiate, integrarea socială a beneficiarilor s-a
îmbunătățit cu ajutorul serviciilor oferite de Fundația Estuar, evoluând
pozitiv față de situația de izolare socială în care se aflau înainte de a
veni la centrul de zi.
 Din cazurile studiate reiese că rezultatele în a privința abilităților de
relaționare variază de la beneficiar la beneficiar, dar există progrese în
cazul fiecăruia, chiar dacă mai neînsemnate la unii dintre ei, cum ar fi
cazul lui D.C.
 În cele patru studii de caz prezentate se arată de asemenea, că
internările au fost mai rare după accesarea serviciilor, readaptarea a
avut loc mai ușor și s-au depășit stările psihice negative create de
situațiile de discriminare.
 Există o serie de aspecte care împiedică persoanele cu afecțiuni
mintale să își găsească sau să-și păstreze locul de muncă: traumele
suferite în urma îmbolnăvirii și internărilor, afectarea personalității,
fenomenele de discriminare, dificultatea de a urma un program strict de
muncă, acordarea indemnizației de handicap sau pensia de invaliditate,
ce reprezintă venituri sigure.
Concluzii
 Persoanele cu tulburări psihice suferă de un set de circumstanțe de viață și
probleme sociale. Spre deosebire de boala organică, boala psihică are
nivele de agresivitate, desconsiderare și stigmatizare.
 Principalele probleme cu care se confruntă persoanele cu afecțiuni mintale
sunt: tendința de izolare socială, pierderea locului de muncă, întreruperea
studiilor, lipsa încrederii în sine, dificultăți de comunicare, abandonarea de
către prieteni și familie, pierderea locuinței, stigmatizarea, sentimentul că
viața nu mai are sens.
 Încadrarea în muncă reprezintă un pas important în integrarea socială a
persoanelor cu afecțiuni psihice. Este de dorit să se implementeze politici
sociale bine realizate și adaptate situației și problemelor actuale, precum și
existența unor parteneriate puternice care să asigure succesul proiectelor
ce au drept scop accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii.
 Rata de spitalizare a persoanelor cu boli psihice care au o rețea socială de
suport a scăzut în ultimii ani, datorită vizibilității în creștere o centrelor de
sănătate mintală, a organizațiilor non-guvernamentale și fundațiilor cu
activitate în domeniu.
 Fundația Estuar, prin serviciile sociale acordate persoanelor cu probleme
de sănătate mintală oferă alternative de integrare socială și promovează
dezvoltarea abilităților de relaționare.
 Bibliografie
 Butler, A. și Pritchard C. - 1993, Asistența socială. Bolile mintale, Editura
Alternative, București
 Mironțov-Țuculescu, V. ; Predescu, V. ; Oancea, C. (coord) - 1986 Sănătatea
mintală în lumea contemporană, Editura Medicală, București
 Onyett, S. - 2003, Teamworking in Mental Health, Palgrave, Macmillan, Bristol
 Postel, J. - 1998, Dicționar de psihiatrie și psihopatologie clinică, Editura
Univers Enciclopedic, București
 Rădulescu, S. și Piticariu, M. - 1989, Devianță comportamentală și boală
psihică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București
 Tilbury, D. - 2002, Working with Mental Illness. A Community-bases Approach,
Second Edition, Palgrave Macmillan, Basingtoke
 Tudose, F. - 2007, Psihopatologie și orientări terapeutice în psihiatrie, Ediția a
II-a, Editura Fundației România de Mâine, București
 Reabilitarea în sănătatea mintală. Ghid practic – 2010, ghid elaborat in cadrul
proiectului „Dezvoltarea sistemei serviciilor comunitare de sănătate mintală în
Moldova”