PSIHOLOGIA VRSTELOR

SENESCENA
UVT, PSIHOLOGIE, An I, Gr. 3
CUPRINS

1. REPERE GENERALE

2. IDENTITATEA SOMATO-FIZIOLOGICA

3. PROFILUL PSIHOLOGIC

4. PROBLEMA LONGEVITATII


1. REPERE GENERALE
Categoria populationala cu cea mai spectaculoasa creste
Media de varsta

Debutul senescentei

Legislatie

Tipuri de imbatranire:
*fiziologica *nefiziologica *patologica

Tipuri de personalitate:
*integrata *defensiva *pasiv-dependenta *neintegrata





2. EVENIMENTE MARCANTE

Pensionarea
trauma sau binecuvantare?
femeile se adapteaza mai usor
procesul de inlocuirea rol si relatii din campul muncii

Vaduvia
fenomen care rezoneaza diferit in functie de varsta si sexul supravietuitor
influente afective, financiare, sociale, psihologice

Aparitia nepotilor
70 % din cei trecuti de 65 ani sunt bunici
implicare in ingrijire si educatie

Schimbare rol
restructurare roluri in relatia parinti-copii (prieteni, inversare rol)




2. EVENIMENTE MARCANTE - continuare





Instituionalizarea

se refer la ncadrarea persoanei vrstnice ntr-un centru de ocrotire;

intervine pe fondul devitalizrii generale a organismului i a unor evenimente
dureroase;

aceste evenimente pot genera o criz de adaptare cu urmri somato-
psihologice (hospitalism, dezrdcinare);

motivele refuzului instituionalizrii (Bogdan, 1988)

alte posibiliti de asisten a vrstnicilor:
o ngrijirea la domiciliu;
o integrarea n familii adoptive;
o centre de zi.




3. IDENTITATE SOMATO - FIZIOLOGICA





Sistemul nervos
mor n jur de 10 000 neuroni/zi;
Creierul scade n greutate cu aprox 17%;
Afeciuni neurologice: demena, demena degenerativ (Alzheimer).

Sistemul cardio-vascular
inima crete n volum, dar i diminueaz randamentul;
pot aprea aritmii, palpitaii, dureri n piept, gt i mni;

Sistemul respirator
scade capacitatea de efort a persoanei datorit aportului diminuat de oxigen;
maladii respiratorii: bronite, pneumonii etc.

Sistemul digestiv
este afectat tubului digestiv, dar i glandele anexe;
o problem serioas este cea a constipaiei;
cauze: mestecatul vicios, diminuarea secreiei salivare etc.







3. IDENTITATE SOMATO FIZIOLOGICA contin.
Sistemul urogenital
la femei apare o reducere a lubrefierii vaginale;
la brbai apar disfuncionaliti ale prostatei.

Sistemul endocrin
capacitatea imunitar scade datorit regresiei timusului;
involuia gonadelor (andropauza, menopauza).

Sistemul osteo-articular i muscular
oasele i pierd calciul, apariia osteoporozei i pierderea danturii;
creterea masei adipoase (la brbai pn la 60 ani, femei pn la 70 ani).

Alte manifestri ale modificrilor biologice specifice vrstei a treia

apariia tulburrilor de somn, bulversarea ritmului circadian;
scade durata somnului (aproximativ 6 ore sau mai puin);
scderea proporiei somnului rapid la doar 10% din timpul total de somn;
pot aprea conduite abuzive: abuzul de alcool, de medicaie i automedicaie.






4. PROFIL PSIHOLOGIC / Senzorial & intelectual

Regresiunea psihologica: conditionare genetica si influente mediu
Prejudecati nocive vs. concept complex diferentiat

Senzorial
deteriorri ale funciilor senzorial-perceptive (periferic si central)
Alterare vedere
Alterare auz (surditate 24% din cei peste 65 de ani)
Degradare sensbilitate cutanata la senzatii algice si de temperatura
Scadere acuitate olfactiva si crestere acuitate gustativa la dulce


Intelectual
Regresie cognitiva in special dupa pragul de 80 ani si poate fi atribuita:
Mediului batran in care traieste (Skinner, 1983)
Plictiselii si apatiei intelectuale (Darley, 1991)
Depresiei (Lazarescu, 1994)

4. PROFIL PSIHOLOGIC / Senzorial & intelectual (continuare)

Memorie
Disfunctii mnezice: ncepand de la 50-60 ani
diminuarea memoriei de fixare, carente de evocare
Afectare memorie de scurt durat, cea de lung durat mai puin

Inteligenta
Involutie progresiva a inteligentei generale: diminuare capacitate analiza si
gasire de noi solutii
Inteligenta cristalizata creste, cea fluida se diminueaza (Horn, Catell, 1967)
IQ ramane intact pana la 80 ani, inteligenta verbale creste pana la 50-60 ani
(Lehr, 1975)

Limbaj
Deteriorare limbaj scris si oral;
Scris mic, dens, putin conturat, cu tremuraturi si pauze, neglijent (Parhon,
48)

4. PROFIL PSIHOLOGIC / Reglatoriu

Atentie
Scadere capacitate de selectie a stimulilor relevanti (Schmitz, 2010)
Scadere atentie voluntara si capacitate de concentrare (Munteanu, 2009)



Afectivitate
capacitate de adaptare afectiva : controverse
Labilitate emotionala
Proliferare egocentrism
Stari apatie si depresie
Anxietate mai putin frecventa decat in randul tinerilor (Wolitzky-Taylor et al.,
2010)



4. PROFILUL PSIHOLOGIC / Personalitatea si Instinct

Personalitate
Rmne relativ constant
Amplificare introversiune, meditaie
Spirit critic insomniac
Estompare diferene de personalitate ntre cele 2 sexe
Modelul complex diferenial: armonie, echilibru, senintate (Ruffin apud
Munteanu, 2009)

Tendine temperament flegmatic

Comportament instinctiv
Revigorare a instinctului alimentar
Stereotipuri vrsta a treia
Necesitate relatii sexuale
Sexualitatea: exprimare pasiune, afectiune, loialitate (Heath, 1999 apud
Langer, 2006)



5. ASPECTE PSIHO-PATOLOGICE
Depresie
Tulburarile depresive se situeaz n topul afeciunilor psihopatologice
Tipuri depresie:
* minora *majora *mascata
Depresie tristete
Relatie biunivoca intre depresie si maladiile somatice

Anxietate
Cauze: schimbari de origine interna, externa, personala, de anturaj,
suferinta fizica;

Dementa
Nu afecteaza, in mod fatal, varstnic;
Aparitia ei sporeste cu varsta (peste 65 ani - 5%; peste 80 ani 18,5%)
Cea mai raspandita forma de dementa: Alzheimer
Rata medie de supravietuire:
7,7 ani -> 65 80 ani
3,8 ani -> peste 80 ani
(Chirileanu, 2002 apud Munteanu, 2009)
5. ASPECTE PSIHO-PATOLOGICE (continuare)


Ipohondria

Certitudinea irationala a varstnicului ca sufera de o maladie grava;
Focalizarea atentiei pe sanatatea proprie subtituie rolurile sociale
pierdute;


Nevroze
o persoana din 3 dezvolta o stare nevrotica
(Nica-Udangiu, 1983 apud Munteanu, 2009)

Paranoia
Incidenta redusa

6. PROBLEMA LONGEVITATII

Teama de moarte

Dorinta de a invinge moartea

Clinica de geronotologie: Ana Aslan

Speranta de viata in intevalul 120 150 ani (Walford apud Munteanu,
2009)

Femeile sunt mai longevive decat barbatii ( cu 6-8 ani mai mult)
Persoanele casatorite mai longevive decat cele necasatorite

Lupta contra senescentei:
alimentarea rationala,
oxigenarea suplimentara a plamanilor
aport zilnic de lichide
temperatura scazuta



Btrneea poate fi vrsta bolilor i a mpuinarii, dar i vrsta
nelepciunii, a experienei, a prestigiului. Btrnii azilelor sunt triti.
Btrnii cetii sunt impuntori.
(Pleu, 2011)
BIBLIOGRAFIE
Dehelean, P. (2001). Depresia la vrsta a treia. Timioara: Editura Mirton.

Munteanu, A. (2009). Psihologia vrstelor. Timioara: Editura Eurobit.

Pleu, A. (2011). Despre frumuseea uitat a vieii. Bucureti: Editura Humanitas.

Rdulescu, S. (1999). Sociologia problemelor sociale ale vrstelor. Bucureti: Editura Lumina Lex.

chiopu, U., Verza, E. (1981). Psihologia vrstelor. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic.

Chasteen, A., Schwarz, N., Park, D. (2002). The activation of aging stereotypes in younger and Older Adult.

The Journals of Gerontology, Nov 2002; 57B, 6; Research Library, P540

Schmitz, T., Cheng, F., De Rosa, E. (2010). Failing to ignore: paradoxical neural effects of perceptual load
on early attentional selection in normal aging. Journal of Neuroscience, 30, 14750-8.

Langer, N. (2009). Late life love and intimacy. Educational Gerontology, 35: 752764, 2009


VA MULTUMIM!