1.

Definiți sănătatea orală

Este un indicator cheie al sanatatii generale, al bunastarii sociale si al calitatii
vietii.
Afectiunile orale desi pot fi prevenite in mare parte reprezinta o povara majora
pentru sanatate oentru multe tari si afecteaza oamenii de-a lungul vietii, provocind
durere, discomfort, desfigurare si chiar moarte.
Studiul Global Burden of Disease din 1990 realizat in 195 de tari a estimate ca
caria dentara si afectiunile parodontale au fost cele mai frecvente boli umane
dintr-un total de 354 de boli sau traume.
2. Definiți sănătatea general
Asigurarea bunastarii sociale si facilitarea, incurajarea si garantia autonomiei si
demnitatii individuale sunt provocari cheie in societatea contemporana.
Intelegerea moderna a sanatatii a devenit oficiala atunci cind OMS, la momentul
infiintarii sale in 1984, a inclus definitia sanatatii in constitutia sa.
Este o definitie acceptata pe scara larga, la nivel global: Sanatatea este starea
completa de bine din punct de vedere fizic, mental si social si nu doar absenta
bolii sau a infiritatii.
Prin aceasta definitie oentru orima data a fost promovata idea ca, pe linga
sanatatea fizica si mintala, bunastarea sociala este o component integranta a
sanatatii generale, deoarece sanatatea este strins legata de mediul social si de
conditiile de viata si de munca.
,, Masura in care o persoana sau un grup sunt capabile sa isi satisfaca nevoile de
baza, dar si modul in acre sunt capabile sa se transforme pentru a se adapta la
mediul ambient.’’
3. Definiți sănătatea orală comunitară
Este o ramura a stomatologiei care se ocupa de brevenirea afectiunelor orale,
promovarea sanatatii fizice si psihice, educarea membrilor comunitatilor pentru o
igiena orala si personala buna, prin eforturi organizate ale comunitatii, pentru
igienizarea mediului, constrolul infectiilor si prelungirea vietii a tuturor membrilor
societatii.
4. Numiți factorii determinanți ai sănătății generale
Cunoasterea si intelegerea factorilor care influenteazqa starea de santate generala
si orala a poplatiei, cunoscuti sub numele de ,,determinantii sanatatii’’, sunt
deosebit de importante in vederea elaborarii unor programe preventive si
coordonarii activitatilor intreprinse de serviciile de sanatate publica dentara.
Determinant sociali ai sanatatii sunt legati de circumsantele in care individual
traieste si munceste si de stilul sau de viata. Din aceasta cauza, principal
preocupare a factorilor de decizie din domeniul sanatatii o reprezinta stabilirea
implicatiilor economice si politice in actiunile de promovare a sanatatii.
Intrucit factorii de risc sunt comuni afectiunilor orale si bolilor generale, actiunile
asupra lor vor avea ca rezultat imbunatatirea concomitenta a starii de snatate a
intregului organism si a sanatatii orale. De aceea politicile de sanatate la nivel
 mondial se orienteaza catre depistarea si controlul acestor factori de risc comuni
(dieta, consumul de alcool si fumatul, prezenta stresului si accidentele). Aceasta
abordare s-a dovedit a fi mai eficienta comparative cu actiunile specific asupra
unei anumite afectiuni.
O alta clasificare a determinantilor sanatatii a fost realizata de Lalonde, OMS 199
si cuprinde 4 elemente: biologia umana, stilul de viata, mediul inconjurator si
organizarea serviciilor de santate. Aceste elemente sunt interdependente, iar
interactiunea dinamica dintre ele conduce la comstituirea starii de bine a unui
individ pe parcursul vietii.
In domeniul propus de G. Dahlgren si M. Witehead, determinantii sanatatii sunt
reprezentati de virsta, sex, ereditate, stil de viata, influente sociale si comunitare,
conditii de trai si de munca, conditii socio-economice si culturale, factori de
mediu.
5. Numiți factorii determinanți ai sănătății orale
Vezi punctul 4
6. Descrieți starea sănătății orale în lume și în Republica Moldova
Sănătatea orală, componentă importantă a sănătătii, presupune mai mult decât existenta
unor dinti sănătosi, ea referindu-se la întreaga cavitate bucală si având implicatii profunde la
nivelul organismului.
Studiul Global Burden of Disease din 2019 a estimat că afecțiunile orale afectează în jur de
3,5 miliarde de oameni din întreaga lume, iar caria dinților permanenți este cea mai
frecventă problemă de sănătate.
Se estimează că la nivel global circa 2 miliarde de oameni suferă de carie a dinților permanenți,
iar 520 de milioane de copii suferă de carie a dinților temporari.
În ultimul deceniu în Republica Moldova se constată o creştere importantă a morbidităţii
afecţiunilor stomatologice la copii (comparativ cu obiectivele OMS pentru anul 2010), marcată
de apariţia timpurie a leziunilor carioase şi complicaţiilor ei, creşterea frecvenţei
parodontopatiilor şi afecţiunilor inflamatorii a regiunii oro-maxilo-faciale, având repercusiuni
loco-regionale şi generale, astfel, frecvența cariei dentare în Republica Moldova la copii de 12
ani este 62-65%,iar prevalenţa proceselor inflamatorii odontogene ale regiunii oro-maxilo-
faciale a crescut cu 5,2%, s-au majorat cazurile de mediastenite cu 3,6% şi septicemie - cu 4%.
Din numărul total de 1678 medici stomatologi şi dentişti care activează în sectorul public,
aproximativ 50% acordă asistenţă stomatologică atât adulţilor, cât şi copiilor, iar pregătirea
specială şi calificarea necesară pentru acordarea asistenţei stomatologice copiilor au doar 108
(12,87%) specialişti.

7. Descrieți relația dintre sănătatea orală și calitatea vieții

Calitatea vietii este sentimentul general de fericire si satisfactie in legatura cu
viata si mediul inconjurator, cuprinzind aspect precum sanatatea, timpul liber,
cultura, drepturile, valorile si credintele, aspiratiile si conditiile de baza ale vietii
din care fac parte aceste elemente.
O alta definitie spune ca, calitatea vietii in relatie cu ,, satisfacerea armonioasa ;I
simultana a tuturor necesitatilor umane: sanatate, conditii de viata civilizate,
Securitate economica si sociala, timp liber, cultura, educatie, munca demna,
interesanta si satisfacatoare, relatii interpersonale supportive si positive, o
societate rational organizata si fudamentata pe libertate, democratie si moralitate
constructiva’’.
In 1997, D. Locker abordeaza ingrijirile de sanatate din punct de vedere bio-
psiho-social, centrat pe pacient, spre deosebire de abordarea anterioara,
biomedicala, centrata pe boala. Atorul afirma ca boala si sanatatea trebuie
private ca ,, dimensiuni independente ale experientei umane,,. Boala, diagnosticata
de clinician, poate sa nu afecteze in nici un fel perceptia pacientului asupra
propriei stari de sanatate.
Avind in vedere ca boala si sanatatea sunt concept independente, urmatoarea
preocupare ar fi analizarea legaturii intre sanatate si calitatea vietii. Locker arata
ca, desi unele masuri ale calitatii vietii sunt aceleasi cu cele ale sanatatii,
conceptul de calitate a vietii este abordat intr-o perspectiva mai larga decit
sanatatea. Mai trebuie luati in considerare si factorii non-medicali si
caracteristicile individului, precum si modul in care acestia il afecteaza starea de
sanatate: factori functionali, factori psihologici, factori sociali si experienta durerii
sau a disconfortului.
Corelatia intre sanatate si calitatea vietii implica o abordare diferita din punct de
vedere clinic si in aceeasi masura necesita activitati de cercetare stiintifica, studii
clinice sau orientate pe comportmanetul individual sip e comunitate. De exemplu,
studiul chimioterapiei in tratamentul pacientilor cu cancer poate viza atit eficienta
terapiei la nivel cellular, cir si efectele vizibile clinic. Un pacient poate refuza
tratementul si allege varianta cu o speranta de viata mai mica, dar cu o calitate a
vietii crescuta, in locul unei sperante de viata mai mari care este insotita de un
tratament dureros si complicat. De multe ori, ratiunea folosirii unui tratament
specific nu este explicate pacientului. In acest context, se impune educarea
personalului medical pentru a dezvolta o abordare centrata pacient in stabilirea
planului de tratament.

8. Descrieți modalitațile de apreciere a asocierii dintre sănătatea orală și

calitatea vieții
Au fost dezvoltate citeva instrumente de masurare a calitatii vietii referitoare la
starea de sanatate: estimarea globala, in care o persoana isi apreciaza propria stare
de sanatate drept nesatisfacatoare, medie, buna, excelenta; numarul de zile dintr-o
luna in care o persoana a suferit de o actiune fizica sau mentala; numarul de ani de
viata sanatoasa, adica perioada medie pe care individual a petrecut-o in conditii
mai putin optime de sanatate, datorate bolilor cronies au acute.
Studiul calitatii vietii joaca un rol important la nivelul ingrijirilor de sanatate oro-
dentara.
Cercetarile privind calitatea vietii analizeaza si pun in relatie mai multe niveluri
de studio: sanatatea fizica si mentala; dimensiunule emotionale so cognitive
(fericirea si implinirea in viata); abilitatile functionale fizice, dexuale, sociale si
ocupationale; statusul economic, conditiile de munca, conditiile familiale.
Evaluarea calitatii vietii associate starii de sanatate oro-dentara este deosebit de
importanta pentru pacienti. Au fost concepute diferite chestionare pentru
evaluarea acetui aspect, datele rezultate putind fi incluse in studii analitice care
urmaresc factorii implicate sau modul in acre individual isi percepe propria stare
de sanatate. Studii realizate de Ten Cate in 2001 au aratat existent unor corelatii
intre calitatea scazuta a vietii si un status oro-dentar deficitar, asociat cel mai
adesea cu un acces redus la serviciile de sanatate. Alte cercetari au subliniat
corelatia intre statusul socio-economic si calitatea vietii. Exista chestionar OHIP
(Oral Health Impact Profile).
Chstionarul OIDP pentru copii deriva din instrumental de evaluare a calitatii vietii
legate de sanatatea orala a adultilor. Modificarile effectuate au urmarit ajustarea
cuvintelor la cpacitatile copilului in relatie cu dezvoltarea lui intelectuala,
cognitive si a limbajului. La baza lui a stat o versiune modificata a Clasificarii
OMS privind inegalitatile, dezabilitatile si handicapurile. Child-OIDP analizeaza
impactul afectiunilor orale asupra urmatoarelor aspect ale performantei zilnice:
alimentatie, vorbire, curatarea dintilor, zambet, stabilitate emotionala, relaxare,
efectuarea temelor pentru acasa si contactul social.
Intr-un studio de validare a chestionarului OIDP in Marea Britanie si Thailanda,
H. Yusuf, S. Sheiham si G. tsakos 2006 subliniaza ca afectiunile orale precum
cariile pot fi insotite de durere, care poate avea drept consecinte in viata de zi cu zi
a copilului: absente la scoala, dificultati in alimentatie, dar si in socializare si
construirea imaginii si stimei de sine. Relevanta evaluarii impactului starii de
sanatate orala asupra vietii zilnice a fost identificata in crearea unor politici de
sanatate care sa se adreseze nevoilor, prioritizind ingrijirile si evaluand bugetele
tratamentelor.

9. Numiți obiectivele OMS cu referire la sănătatea orală

- Promovarea sanatatii orale si generale
- Depistarea si inlaturarea obiceiurilor vicioase
- Evaluarea necesitatilor de tratament stomatologic
- Implimentarea masurilor de preventive si tratament stomatologic
- Integrarea sanatatii orale ca parte component sanatatii generale
- Prioritizarea resurselor umane, materiale,…
- Imbubunatatirea disponibilitatii, acceptabilitatii, accesibilitatii si
oportunitatiilor de ingrijiri orale pentru toti membrii comunitatii
10. Numiți recomandările OMS cu referire la sănătatea orală
-Educaţia sanitară.
-Igiena orală.
-Raţionalizarea alimentaţiei.
-Fluorizarea (pentru copii care locuiesc în localităţile cu concentraţia scăzută a
fluorului în apa potabilă).
-Sigilarea fisurilor pentru prevenţia cariei dentare.
-Optimizarea concentraţiei fluorului în apa potabilă din localităţile cu concentraţii
înalte de fluor (mai mult de 1,5 mg/dm3).
11.Numiți strategia OMS de promovare a sănătății orale
Strategia OMS de promovare a sanatatii orale se bazeaza pe sloganul
«gîndește global – acționeaza local», acțiunile sunt focalizate pe:
1. Reducerea poverii bolilor orale, în special în cadrul populațiilor sărace și
marginalizate.
2. Promovarea stilului sănătos de viață și reducerea factorilor de risc pentru
sănătatea orală: factori de mediu, economici, sociali și comportamentali.
3. Dezvoltarea sistemelor de sănătate orală care ar îmbunătăți în mod echitabil
sănătatea orală în cadrul tuturor claselor sociale, care ar răspunde la cererile
legitime ale oamenilor și care ar fi corecte din punct de vedere financiar.
4. Încadrarea politicilor în domeniul sănătății orale, bazate pe integrarea sănătății
orale în programele de sănătate naționale și comunitare și promovarea sănătății
orale ca dimensiune eficientă a politicii de dezvoltare a societății.

Ca exemplu:
Abordarea O.M.S. privind strategiile preventive şi de promovare a sănătăţii
Programul Global O.M.S. pentru sănătate orală (2003)
- politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni,
ce pot
fi modificati, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală , dieta nesanogenă,
consumul
excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru: bolile dentare, cancerul oral, tulburarile de
dezvoltare cranio-faciale.

- dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si

promovare a
sanatatii, punând accent pe grupurile populationale dezavantajate din tările
dezvoltate si cele in curs de dezv. cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.
- prioritatea cea mai mare - îmbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si
vârstnicilor
 - prevenirea sitratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale
HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
- accente - Reducerea inegalităţilor existente în starea de sânâtate a populaţiei
cauzate
de diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.
- Reducerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor
de risc
pentru bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
- Unadintre responsabilităţile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si
tendinţelor bolilor orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară
la populaţia cu risc crescut)

Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, 2025

12. Descrieți noțiunea de program de sănătate orală

PROGRAM DE SĂNĂTATE ORALĂ: Succesiune de activităţi întreprinse

pentru a îmbunătăţi unul sau mai multe aspecte ale stării de sănătate orală ale unui
grup
populaţional.

13. Numiți principiile actuale privind conceperea și implimentarea unui

program de sănătate orală
Un program de sănătate orală cuprinde:
- etapa de cercetare - descrierea, evaluarea şi explicarea ştiinţifică a unui aspect
de sănătate orală la nivelul unui grup populaţional
- stabilirea design-ului şi iniţierea programului
- implementarea programului
- menţinerea şi consolidarea programului
- extinderea şi adaptarea programului la noile cerinţe.

14. Descrieți modelele de programe de sănătate orală aplicate în colectivități

Programele de sănătate orală variază în funcţie de:
- tipul de problemă de sănătate orală
- grupa de vârstă căreia se adresează
- factorii de risc ai grupului populaţional
- perioada de derulare
- nivelul de mobilizare a comunităţii

Tipuri de programe de promovare a sănătăţii:

Programe internaţionale conduse de organizaţii internaţionale (O.M.S., F.D.I.,
A.DA.).
Programe naţionale — guvern, organizaţii profesionale naţionale
Programe locale — organizaţii politice sau profesionale locale.

Modelul Ewles şi Simnett (1999) de realizare a unui program de sănătate cuprinde

7 etape:
1. Identificarea necesităţilor şi priorităţilor
2. Stabilirea scopului şi obiectivelor
3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului şi obiectivelor
4. Identificarea resurselor
5. Planificarea metodelor de evaluare
6. Stabilirea planului de acţiune
7. START! Implementarea programului

15. Descrieți epidemiologia orală și relația acesteia cu igiena dentară.

Epidemiologia - este “Studiul distributiei si al determinantilor starilor si

evenimentelor legate de sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu
pentru a tine sub control problemele de sanatate” (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat
si aspectele
pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.

Epidemiologia orală este un instrument indispensabil în intervenţia de evaluare a

stării de sănătate a populaţiei, precum şi stabilirea, consolidarea programelor de
acţiune şi control profilactic al afecţiunelor orale.

16. Descrieți epidemiologia cariei dentare în lume și în Rebublica Moldova

Frecvența cariei dentare în Republica Moldova la copii de 12 ani este 62-65%.

Intensitatea cariei dentare la copii de 12 ani este 4-4.5.
Se estimează că la nivel global circa 2 miliarde de oameni suferă de carie a
dinților permanenți, iar 520 de milioane de copii suferă de carie a dinților
temporari.
 17. Descrieți noțiunea de risc carios
Notiunea:
Fizici: modificări de structură ale smalţului, zone anatomice dentare susceptibile,
hipoplazia de smalţ, nivel crescut SM, experienţa carioasă anterioară, carii de
biberon în antecedente, factori genetici.
Socio–demografici: venitul, educaţia părinţilor (mama), vârsta mamei, etnia,
ocupaţia, rangul copilului, număr mare de membrii în familie, mediul rural sau
urban, lipsa serviciului, lipsa îngrijirii materne, sănătatea orală inadecvată a
părinţilor, fluorizare suboptimală, nivel crescut SM la părinţi.
Comportamentali: lipsa alăptării naturale, folosirea biberonului în timpul somnului
sau la cerere cu băuturi îndulcite, orar alimentar inadecvat, cantitate mare de
dulciuri, igienă orală necorespunzătoare (frecvenţa periajului, lipsa supervizării
părinţilor şi a pastei dinti cu F, vârsta începerii periajului, placa vizibilă), periaj şi
flossing neregulat al mamei, transfer salivar maternal
la copil, bulimie, vizite neregulate la cabinet, adresabilitatea mamei către serv.
dentare, vârsta primului control.

Boli sau tratamente: dietă specială bogată în carbohidraţi, administrare frecventă

de medicamente cu conţinut crescut de zahăr, scăderea fluxului salivar datorită
iradierii sau
medicaţiei, purtarea ap. ortodontice.

18. Descrieți metodele de evaluare a riscului carios

Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia risc carios : Sn, Sp,
VP+, VP
A. Experienta carioasa anterioara: uzual cel mai semnificativ predictor singular,
exprimata prin:
1. prevalenta cariei – balanta intre factorii de rezistenta si atac in prezent si trecut ,
exprimata prin DMFT,DMFS, dmft, dmfs si SIC.
2.prezenta leziuni incipiente precavitare;
3.statusul dentitiei primare si M1 – cel mai bun predictor;
4.cea mai buna combinatie de predictori ai cresterii carioase : “nr mic de molari
indemni
din dentitia primara”.
B. Teste salivare – teste dg:
1.rata flux salivar(stimulat si nestimulat);
2.capacitatea tampon salivara;
3.determinarea nivelului Streptococului mutans – corelat cu statusul carios;
4. determinarea nivlului de Lactobacili;
5. determinarea concentratiei de candida Albicans;
6. Testul surazei

C. Factorii dieta, igiena orala si sociodemografici

1.rezultatele unor studii arata ca relatia consum zahar – aparitie CD e mult mai
atenuata in era moderna a expunerii la fluoruri decat in trecut;
2.periajul este eficent in reducerea cariei doar in combinatie cu pasta fluorizata
intr`un procentaj mult mai mare decat restrictionarea consumului de
zahar;Fluorizarea apei potabile este recunoscuta si implementata in multe
comunitati, efectul benefic fiint recunoscut particular in cazul copiilor deprivati
material cu risc carios crescut;3. jumatate din adolescentii din 11 tari din UE
consuma dujlciuri zilnic, in contrast cu cei din tarile nordice, unde consumul este
mai scazut.
Indivizii cu SES ridicat au mai putine carii decat cei cu SES sczut (indicatori de
risc :clasa
sociala, obiceiul de fumator al mamei, nr de frati)

D. Boli generale asociate : 1. modificari in formarea sau compozitia salivei (SIDA,

diabet,
Parkinson, HTA, tumori craniene) ; 2. modificari ale obiceiurilor alimentare, cu
potential cariogen si administrarea medicamentelor :antihipertensive, analgetice,
neuroleptice, diuretice, citostatice, somnifere ; 3. Rx care afect regiunea cap – gat ;
4. dizabilitati fizice si psihice.
19. Descrieți istoria descoperirii elementului chimic Fluor și importanța
fluorului în prevenirea apariției afecțiunilor stomatologice
Fluorul situate in grupa a VII-a (a halogenilor) din tabelul lui Mendeleev, este
considerat cel mai stabil element, al grupei fiind folosit cu success in profilaxia
odontoparodontala. Este cel mi active nemetal si poseda proprietati reactive foarte
inalte. In natura este foarte raspindit, dar in stare libera practice nu se intilneste.
Interactionind cu alte elemente chimice, fluorul formeaza fluoruri. In organismal
uman, fluorul se gaseste in cantitati mici si este repartizat neunifrom. El este
destribuit, prin plasma, in toate organelle si tesuturile, insa prezinta mare afinitate
pentru tesuturile mineralizate.
Astfel fluorul se gaseste in proportie de 99% in oase si dinti, in ti,p ce restul 1% se
regaseste in muschi, singe, rinichi sau ficat. In natura fluorul se gaseste in apa, sol,
aer sau alimente.
El patrunde in organism prin doua cai principale, prin consumul de apa si prin cel
al alimentelor si numai exceptional pe cale respiratory.
Absorbtia se realizeaza sub forma de anioni de fluor, diin dependent de felul sari.
Astfel combinatiile cu calciu, magneziu, fier suntmai putin solubile si greu
resorbabile, in timp ce combinatiile de sodiu si potasiu se absorb aproape in
totalitate. La nivel gastricv se absoarbe 86-97%, la tractul gastrointestinal 90% si
cu usina se elimina 50-66%, iar restul se depunde in tesutul osos si numai o
cantitate mica in tesutul dentar.

Pe cale generala, incorporarea fluorului in hidroxiapatita din smalt este dependent

de factorul de timp:
*preeruptiv – smaltul beneficiaza de fluor din fluidul tisular din jurul coroanei
dentare;
*poseruptiv – cresterea concentratiei de fluor de la suprafata dintelui este atorata
in exclusivitate fluorul ionic din fluidele bucale, remidelarea generala
nemaiputind fi posibila.
Acumularea fluorului la nivelul smaultului se realizeaza print rei etape:
1. Etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului: in cursul organogenezei si al
mineralizar4ii preeruptive a dintelui, captarea fluorului este maxima si se
depoziteaza sub forma de fluoroapatita.
2. Etapa de maturare preeruptiva a dintelui: in aceasta perioada, fluorul se
acumuleaza mai ales la periferia interna a dentine si la cea externa a smaltului
sub forma de fluorhidroxiapatita. In aceasta etapa, fluorul se depunde mai ales
in straturile superficiale ale smaltului.
3. Etapa maturarii posteruptive a dintelui: la nivelul smaltului, fluorul este
preluat din fluidul oral, penetreaza suprafata lui si formeaza cristale de
fluorhidroxiapatita.
Concentratia de fluor din smalt responsabila de un efect maxim cario-protector
este de 30 ppm. Spre deosebire de smalt, la nivelul dentine si al cementului,
fluorul se acumuleaza numai prin aport pec ale generala. Dentina contine
aproximativ cu 4 ori mai mult fluor decit smaltul.
Utilizarea controlata a fluorului a demonstrate ca este singurul microelement
cunoscut actualmente, avind rol primordial in prevenirea cariei dentare.
Efectul benefic a fluorului este asigurat de:
1. Fluorul, odata patruns in organism cu apa potabila sau alimentele, se uneste cu
hidroxiapatita smaltul si inlocuid grupa hidroxil, formeaza fluoroapatita mult
mai rezistenta si mai durabila la actiunea acizilor, micsorind astfel
permeabilitatea smaltului.
2. Mecanismul de actiune anticarioasa a fluorurilor este determinat de actiunea
lor inhibanta asupra cresterii si metabolismului microflorei cavitatii bucale prin
inhibarea unui ferment important al metabolismului glucidic-
fosfoenolpiruvatchinazei. Ca rezultat scade intensitatea fermentarii glucidelor
in cav bucala si prin urmareformarea de acid lactic.
3. Compusii fluorului in saliva inhiba ytansportarea glucozei in celulele
becteriilor patogene si formarea polizaharidelor acelulare, care formeaza
matricea placii bacterienie.
4. Fluorurile deregleaza absorbtia microorganismelr pe suprafata celulelor
dentare, absorb albuminele salivei, glicoproteinele ca rezultat se deregleaza
formarea placii bacteriene.
5. La administrarea enterala, fluorurile normalizeaza metabolismul proteic
mineral.
Fluoroza fiind primul semn de adresare a pacientilor la medic, la concentratii de
0,8-1,0% mg.l forme usoare de fluoroza apar, la 1,0-1,5 mg/l – 20-30%, la 1,5-2,5
mg/l – la 30-45%, la concentratii mai mari de 2,5 mg/l – 50% din locuitori.

20. Descrieți istoria și importanța fluorurării apei potabile

Fluorizarea prin intermediul apei potabile ramine metoda cea mai sigura si cea mai
ieftina de reducere a prevalentei cariei dentare. Prin utilizarea ei, costurile tratarii
cariei dentare se pot reduce cu cca 49%. Pentru prima data, metoda a fost aplicata
in trei orase mari din SUA in 1945, iar in 1959 a fost adoptata rezolutia OMS
despre necesitatea fluorarii apei potabile.
Pentru o eficienta maxima se recomanda utilizarea din moemtul nasterii. Daca
metoda se aplica dupa eruperea dintilor, reducerea ratei cariei se observa la dintii
care au erupt dupa 2-3 sni din momentul aplicarii metodei, conform dateor
specialistilor, eficacitatea clinica a metodei se manifesta prin micsorarea indicelui
de intensitate a cariei dentare si variaza de la 25 pina la 80%.
Studiile realizate recent demonstreaza ca in urma fluorizarilor, indicia de carie s-au
redus cu 30-39% la dentitia temporara, cu 11-38% la dentitia mixta si cu 13-35% la
cea permanenta.
Cea mai inalta eficacitate a fluorizarii apei potabile se manifest ape supafetele plate
ale dintilor, iar cea mai joasa pe suprafetele proximale si in fisuri, dintii frontali si
in particular cei maxilari sunt mai favorizati de preventive compaativ cu dintii
laterali.
Metoda are o serie de avantaje:
- Posibilitatea administrarii timp indelungat;
- Se aplica usor in centre cu sursa unica de apa;
- Este o metoda ieftina, efectiva si inofensiva;
- Are o dozare usoara si precisa.
Dezavantajele sunt:
- Necesitatea unei surse de apa centralizate;
- Pierderea inutila de fluor in instalatiile din industrie;
- Deterioararea conductelor in instalatiile industrial;
- Variatiile de consum individual.
Pentru fluorizarea artificiala a apei potabile la statiile de pompare a apei se adauga
apa in fluoruri solubile: fluorura de sodiu, fluorura de calciu, fluorura de
mahneziu si siliciu pina la obtinerea concentratiei optimale de fluor in apa. Doza
optima de fluor in apa potabila este stabilita in functie de zona climaterica. Pentru
zonele cu clima calda doza optima se fluor este 0,7-0,8 mg/l, pentru zonele medii
- 1 mg/l si pentru zonele cu clima rece – 1,2 mg/l.

21. Doza optimala este de: 0,7 -0,8 mg/l pentru zonele cu clima calda;
1mg/l pu zonele cu clima medie;
1,2 mg/l pu zonele cu clima rece.

22. Indicele de frecventa (I.F.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin

carie din cadrul unei grupe de populatie.

numarul de copii afectati de carie din colectivitate

IF = _____________________________________________________________
x 100%
numarul de copii din colectivitate
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12
ani:
4. joasa (0-30%).
5. medie (31-80%).
6. inalta (81-100%).
Pentru aprecierea activitatii procesului carios se foloseste indicele de intensitate a
cariei COA,
care reprezinta suma numarului dintilor afectati de carie si de complicatiile ei (C),
numarul de dinti
obturati (O) si absenti sau extrasi (A) la o persoana - (COA=C+O+A).
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea
indicelui COE intr-o anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).

1. Incidenta
- masoara frecventa cu care apar cazurile noi de imbolnavire intr-o populatie, intr-
o perioada de timp
- este un indicator direct al riscului de imbolnavire. Daca incidenta este mare,
inseamna ca in populatia
-respectiva exista un risc crescut de imbolnavire.
- Clasificare:

incidenta globala anaula

nr.cazuri noi de imbolnavire
______________________________x100
nr populitie

2. Prevalenta
- indica numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o
populatie definita. Este un
indicator de frecventa, ca si incidenta.
- Clasificare:
1.prevalenta globala
prevalenta de moment = numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire
existente intr-o
populatie definita, la un moment dat.

Cazuri noi de imbolnavire

_______________________________________x100
Nr de pers examinate

Cazuri noi si vechi de imbolnavire

_____________________________________________x100
Nr de persoane examinte
prevalenta de perioada = numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire
existente intr-o
populatie definite, intr-o perioada definite de timp.

Cazuri noi si vechi

_______________________________x100
Populatia existenta

2. prevalenta specifica
se calculeaza pe:
- medii (urban / rural)
- sexe
- grupe de vârsta
- cauza bolii (caria dentara, parodontopatie, anomalii dento-max, etc.)
- Fiecare dintre aceste prevalente specifice poate fi la rândul ei:
- de moment, perioada
23. Numiți strategiile preventive a cariei dentare în funcție de momentul
intervenției
24. Numiți strategiile preventive a cariei dentare în funcție de segmentul
populational
25. Descrieți epidemiologia fluorozei dentare în lume și în Republica
Moldova
Fluorul se gaseste in apa marilor in proportie de 0,8-1,4 ppm, iar in apele de
suprafata concentratia lor variaza. Cercetarile effectuate demonstreaza ca, in multe
regiuni precum cele din India, SUA, Africa de Sud, Italia apa prezinta un continut
sporit de fluor. Concentratia ionilor de fluor in sursele de apa potabila din multe
localitati ale Moldovei este sporita, depasind limita admisibila: Camenca – 2,6-
8,7%; Glodeni – 2,0-8,16%; Falesti – 3,2-8,7%; Ungheni – 5,7%; Parlita – 9,0-
14%.
26. Descrieți metodele de prevenție a fluorozei dentare
Cea mai buna abordare in cazul fluorozei dentare este profilaxia.
Profilaxia Măsurile preventive pot fi împărţite în: colective și individuale.
Colective Se referă la epurarea apei potabile de excesul de fluor cu săruri de aluminiu, hidroxid
de magneziu, sau fosfat de calciu în instalaţii pentru defluorare. Având în vedere că este
imposibilă asigurarea cu apă epurată a întregii populaţii din raioanele endemice, ar trebui să se
acorde o atenţie deosebită colectivităţilor de copii. La alimentarea decentralizată cu apă potabilă
poate fi recomandată decantarea apei, îngheţarea ei sau îndepărtarea excesului de fluor cu
ajutorul filtrelor osoase.
Măsurile preventive individuale -alimentarea naturală;-refuzul de administrarea timpurie a
alimentelor complementare; -introducerea suplimentară în alimentaţie a vitaminelor C și D, a
gluconatului de calciu; -excluderea sau reducerea consumului de produse ce conţin fluor (pește
de mare, spanac); -utilizarea pastei de dinţi ce conţine calciu, dar nu și fluor trimiterea copiilor
dintr-o zonă endemică în lunile de vacanţă în tabere de odihnă situate în localităţi cu conţinut
redus de fluor în apă.

27. Descrieți epidemiologia bolii parodontale în lume și în Republica

Moldova
Într-adevăr, până în 2016, parodontita a fost asociată în mod independent cu peste 57 de
afecțiuni umane netransmisibile și, în formele sale ușoare, moderate și severe, se estimează că
afectează 50% dintre adulți.
Studiul Global Burden of Disease din 2010 a demonstrat o prevalența de 11,2% pentru
parodontita severă (1990-2010) , fiind a șasea cea mai răspândită afecțiune umană.
În general, bolile parodontale afectează 796 de milioane de oameni din întreaga lume.
 În studiul GBD din 2015, prevalența parodontitei severe a rămas ridicată la o valoare estimată
de 7,4%.
Prevalența afecțiunilor parodontale crește treptat odată cu vârsta, demonstrând o creștere abruptă
între deceniile a treia și a patra de viață, atunci când atinge cel mai înalt nivel al incidenței, în
jurul vârstei de 38 de ani.
Există variații considerabile în prevalență și incidență între regiuni și țări.

28. Epidemiologia cancerului oral în lume și în Republica Moldova

 Incidența globală a cancerelor de buză și cavitatea oral este estimată la 4 cazuri la 100 000
de persoane. Cu toate acestea, există o variație mare pe tot globul, de la 0 la aproximativ 22
de cazuri la 100 000 de persoane.
Peste 90% din cazurile noi de cancer bucal apar după vârsta de 45 de ani. Frecvența
neoplaziei este mai mare la bărbați și se asociază (în peste 75% din cazuri) cu fumatul și
consumul cronic de alcool.
În țara noastră, mai mult de 5% din toate neoplasmele sunt forme de cancer oral.
 Frecvența și intensitatea cancerului oral variază puternic în funcție de condițiile socio-
economice.
În America de Nord și Europa, infecțiile cu papilomavirus uman sunt responsabile pentru un
procent tot mai mare de cancere orale în rândul tinerilor.

29. Numiți factorii determinanți ai cancerului oral

Cancerul apare atunci cand celulele de la nivelul buzelor dezvolta modificari (mutatii) in ADN-
ul lor. Aceste mutatii permit celulelor canceroase sa continue sa creasca si se divid atunci cand
celulele sanatoase ar muri. Celulele canceroase care se acumuleaza anormal pot forma o
tumoare. Cu timpul se pot raspandi in interiorul gurii si in alte zone ale fetei si gatului sau alte
parti ale corpului.
Factorii care pot creste riscul de cancer la buze includ: expunerea la razele UV; fumatul;
consumul excesiv de alcool; persoanele care au pielea deschisa; sexul, barbatii fiind mai
predispusi; folosirea medicamentelor imunosupresoare
窗体底端

Factori fizici-Traumatismele repetate asupra mucoasei orale sau buzelor, produse de marginile
dinţilor sau marginile protezelor dentare incorect adaptate,  pot afecta în timp ţesuturile
respective. 

Factori chimici-Alcoolul creează situaţii favorizante
pentru acţiunea altor substanţe cancerigene.
Gudronul conţinut în fiecare ţigară reprezintă un factor esenţial în apariţia cancerelor
orale cât şi ale celor pulmonare

Factori biologici -Unii autori susţin că acţiunea virusurilor sau a unor germeni nu

este suficientă pentru a modifica neoplazic o celulă normală, ci este nevoie de
asocierea acesteia cu alţi factori, cum ar fi: dispoziţia genetică, radiaţiile, substanţele chimice sau
deficienţele imunologice care diferă de la o persoană la alta.

Factori de mediu-Reprezintă o categorie foarte importantă care se regăseşte în majoritatea

statisticilor, prin care încearcă să se explice frecvenţa cancerelor la diferite
tipuri de populaţii. În acelaşi timp, cei mai mulţi autori afirmă faptul că factorii de
mediu sunt greu de determinat cu exactitate, aceştia variind
de la expunerea la radiaţiile ionizante până la inhalarea unor pulberi sau substanţe chimic

30. Descrieți strategii preventive ale bolii parodontale în funcție de

momentul intervenției .
Prevenția pre-primară-rolul de control al transferului colonizarii agentilor patogeni
microbieni(Streptococul mutans) de la mama la fat.
Preventia primara-descoperirea cauzelor generatoare de boala, are scop de a
preveni producerea bolii prin apilicarea unor metode terapeutice corect
utilizate.Astfel se stopeaza inainte de a ajunge in stadii ireveresibile ,cand
tratamentul curativ devine necesar. (-Concept de igiena orala.)

Preventia secundara-suprinmarea bolii in fazele lor de debut,cand prin aplicarea

tratamentelor curative indicate-se stopeaza evoluatia,si se refac morfo-functional
tesuturile afectate spre o stare mai apropiata de normalul initial.(Obturarea
proceselor carioasse in faze se cavitate superficiala)

Preventia tertiara-totalitatea masurilor luate pentru restaturarea tesuturilor distruse

prin boala; se urmareste diminuarea evolutiei ulterioari a bolii.

Strategiile globale sunt bazate pe abordarea factorilor de risc couni,imbunatatirea

sanatatii parodontale prin controlul mai eficient al bolilor cornice precum diabetul
mellitus si interventiile prinvin consumul de tutun,alcoool si dieta
necorespunzatoare.Se acroda prioritate programelor de control a diabetului prin
implementarea strategiilor de preventive,depistare precoce,diagnostic si tratament.

Factorii de risc sistemic –pac.cu diabetul de tip 2, obezitatea şi sindromul

metabolic, osteoporoza şi osteopenia
Factorii genetici
Factori de risc ambientali
Fumatul este un factor de risc bine stabilit pentru afecţiunile orale şi cancerul oral.
Toţi pacienţii, inclusiv ar trebui incluşi în screening-ul referitor la fumat.
Factori de risc comportamentali
Stresul comportamental
Igiena orală deficitară

Evaluarea riscului parodontal (metoda Previser):

Metoda Periodontal Risk Calculator : evaluare obiectiva , cantitativa a riscului de
boala parodontala si a stadiului BP ; cuantificat pe o scara de la 1 la 100 cu o
corespondenta de 17 diagnostice ;Info necesare pt evaluare risc parodontal prin
PRC: varsta, istoric de fumator, diagnostic de diabet, istoric de chirurgie
parodontala, adancimea pungilor parodontale, sangerare la sondaj parodontal,
restarurari la nivel subgingival, tartru pe supraf radic, inaltimea os alveolar pe rx.

31. Descrieți strategii preventive ale bolii parodontale în funcție de

segmental populational
Strategiile preventive pot fi clasificate in :strategii individuale,strategii
populationale,strategia intergrata de prevenire a bolii la nivelul comunitar si
prevenirea primordiala.
A.Strategia individuala:-bazata pe demersul individual
-preventia secundara(depistarea precoce a bolii si controlul evolutiei acesteia)
-preventia teritara(recuperarea morfofuntionala a aparatului dento-maxilar)

B.Strategia populationala- adresata intrregii populatii

,,strategia riscului inalt,,-identificarea precoce a indivizilor cu risc crescut de a face
boala.
,,strategia ,,la risc inalt,,- separarea unor minoritati cu probleme speciale de
majoritate.
C.Strategia ecologica -se adreseaza intregii populatii de a incerca sa influenteze
cauzele care au determinat aparitia cazurilor noi de imbolnavire.
-interventia preventive se adreaseaza factorilor de risc dintr-o anumita populaie.

D.Strategia integranta :presupune interventii adresate ansamblului unei

comunitati ,avand la baza conceptele de colectivitate si integritate.
-scaderea incidentei bolii prin servicii de sanitate,modificarea stilului de
viata,reorientarea unor sectoare de activitate.
Asistenta dentară pe grupe populationale : femei gravide, preşcolari şi
scolari,populatia
tânară, virstnici,urbană, rurală, din industrie.

Prevenirea acestor afectiuni nedorite se poate realiza prin:

- programarea la medicul stomatolog si rezolvarea problemelor dentare (carii, gangrene, infectii

dentare) inainte de perioada de sarcina, femeia gravida fiind mai expusa complicatiilor dentare

- periajul dentar corect realizat de doua ori pe zi cu paste cu flor si folosirea atei dentare

- schimbarea pastei de dinti daca apare senzatia de greata sau voma

- apele de gura bogate in fluor

- aport alimentar bogat in vitamine (A, C, D), calciu, fosfor

- reducerea consumului de dulciuri pentru ca ele pot cauza depunerile de placa bacteriană si tartru

- vizitarea medicului stomatolog măcar o dată in timpul sarcinii pentru o consultatie de specialitate.

32. Descrieți strategii preventive ale cancerului oral în funcție de momentul

intervenției
Factorii de risc pentru cancerul oral : consumul de tutun, consumul de alcool,
antecedentele
personale patologice de cancer, antecedente heredocolaterale de cancer, varsta sex
Scorurile riscului de cancer oral – instrumentul Previser
1,2 – risc redus
3 – risc medium
4si 5- risc crescut
Examinarea la interval de 5 ani (risc de gradul 1, 2 sau 3), reexaminarea la 2 ani
(risc 4), anual (risc crescut).

1.Prevenirea si controlul fumatului si consumului de alcool:

-cresterea taxelor pe tutun si produsele acooolice
-interzicerea publicitatii si activitatilor promotionale ale industriei tutunului
-etichete pe produsele de tutun despre riscul aparitiei cancerului oral.
2.Modificarea cunostintelor ,atitudinilor si comportamentelor :
-instruirea in prevenirea si controlul fumatului,consumului de alcool in toate
nivelurile de pregatire educationale
-examinarea pentru cancerul oral
3.Educatie publica:
-raspindirea ghidurilor de educatie pentru cancerul oral care include:factorii de
risc,semnele,simptomele,procedurile de examinare si autoexaminare
-cercetari in comportamentul si educatia in cancerul oral
4.Practica si educatia profesionala:
-promovarea efectuarii controlului oncologic preventive
-promovorarea educatiei medicale.

33.Numiți modalitățile de prevenire a principalelor afecțiuni stomatologice

practicate în present
Problemele stomatologice cele mai frecvente la gravide sunt:
Gingivita de sarcină
Granulomul de sarcină (epulis gravidarum)
Cariile si eroziunile dentare
Prevenirea acestor afectiuni nedorite se poate realiza prin:
- programarea la medicul stomatolog si rezolvarea problemelor dentare (carii, gangrene, infectii
dentare) inainte de perioada de sarcina, femeia gravida fiind mai expusa complicatiilor dentare
- periajul dentar corect realizat de doua ori pe zi cu paste cu flor si folosirea atei dentare
- schimbarea pastei de dinti daca apare senzatia de greata sau voma
- apele de gura bogate in fluor
- aport alimentar bogat in vitamine (A, C, D), calciu, fosfor
- reducerea consumului de dulciuri pentru ca ele pot cauza depunerile de placa bacteriană si
tartru
- vizitarea medicului stomatolog măcar o dată in timpul sarcinii pentru o consultatie de
specialitate.
Printre principalele patologii stomatologice pediatrice cu care se confruntă stomatologii se
numara:
Cariile dentare, cu o evolutie ce poate fi deosebit de rapida daca nu se intervine la timp;
Pulpitele se pot manifesta si fara simptomatologie dureroasa;
Abcesul dentar, insotit de tumefierea localizata dar si de durere.
Prevenirea patologiilor stomatologice pediatrice
 Controlul plăcii microbiene dentare (PMD)
 Terapia de remineralizare(Prevenirea cariei prin metode de fluorizare)
 Fluorizarea pe cale generală-Fluorizarea apei potabile.sării ,laptelui
 Sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare
 Controlul consumului de zahăr şi al obiceiurilor alimentare
 aport alimentar bogat in vitamine (A, C, D), calciu, fosfor
 Periaj dentar corect
 Vizite profilactice la medicul stomatolog

34. Argumentați necesitatea utilizării metodelor de prevenire a

principalelor afecțiuni stomatologice practicate în present
Prevenirea îmbolnăvirilor se defineşte astfel: “strategia de reducere a factorilor de risc specifici
unei boli sau de întărire a factorilor ce reduc susceptibilitatea la boală, precum şi activităţile
destinate tratamentului sau reducerii efectelor provocate de boli deja instalate“
terminologia propusă de Bradshow (1972)
1.Nevoia normativa – necesitatea in acceptiunea expertilor, specialistilor
2. Nevoia simtita – dorinta in acceptiunea individului3.Nevoia exprimata – punerea in practica a nevoii
simtite de catre individ prin solicitarea
asistentei de specialitate
4.Nevoia comparata – comparatie intre ingrijirile sanitare primite de catre indivizi diferiti dar cu
caracteristici similare
5.Nevoia nesatisfacuta – diferenta intre ceea ce s`a oferit si ceea ce se cerea in realitate

În acest context, prevenţia oro-dentară a apărut ca o necesitate dată de prevalenţa

deosebită a afecţiunilor orodentare şi de impactul biologic, economic şi psiho-social determinat
de evoluţia şi tratamentul lor. Prevalenţa este estimată la cca. 90% pentru caria dentară, 60%
pentru îmbolnăvirile parodontale la pacienţii de peste 35 de ani şi 60% pentru anomaliile dento-
maxilare, afecţiuni care ocupă locuri fruntaşe comparativ cu celelalte îmbolnăviri ale
organismului. Prin incidenţa lor, pun importante probleme economice, statisticile arătând că, de
la nivelul procedurilor prevenţiei primare spre cele ale prevenţiei terţiare costurile cresc, în timp
ce satisfacţia medicului şi pacientului scade. În acest sens, s-a calculat că prin fluorizarea apei
potabile se reduce incidenţa cariei cu circa 20 - 40% la un cost anual pe persoană de cca. 50 de
cenţi, iar pentru obturarea unei carii dentare costul va fi de cca. 50 $, deci de o 100 de ori mai
mare decât s-ar cheltui pentru prevenirea ei
35. Descrieți principiile educației și promovării sănătății
Principiile educaţiei pentru sănătate sunt:
1. al priorităţii: cu cât începuturile educaţiei pentru sănătate sunt mai timpurii cu atât rezultatele
în
starea de sănătate a populaţiei sunt mai bune;
2. al specificităţii şi autorităţii: se consideră că educaţia făcută de persoane specializate are
impact
mai mare asupra comportamentului sanogenetic;
3. al integrării educaţiei pentru sănătate în obiectivele politicii social-sanitare a statului.
După alţi autori (L. Vulcu) principiile în educaţia pentru sănătate sunt următoarele:
1. principiul cultural-ştiinţific: educaţia pentru sănătate reprezintă o componentă a fondului
cultural
general şi a ştiinţelor medicale;
2. principiul optimizării: educaţia pentru sănătate fiind integrată actului medical necesită
adaptarea
la individ în combaterea stresului bolii;
3. principiul de influenţare a individului şi grupului în schimbarea comportamentului spre un
cadru
sanogen;
4. principiul educaţiei continue – atât în ceea ce priveşte un program de instrucţie legiferat şi
stratificat pe etapele instrucţiei generale şi de consolidare a cunoştinţelor, cât şi în ceea ce
priveşte necesitatea aducerii informaţiei la actualitatea noilor maladii ce apar pe plan mondial,
sau în situaţia recrudescenţei unor stări morbide anterioare;
5. principiul de grup – din punct de vedere al specificului grupului căruia i se adresează;
6. principiul de informaţie şi instrucţie teoretică şi de aplicabilitate practică prin demonstraţii;
7. caracterul de investiţie cu repercusiuni benefice pentru societate.

36. Numiți scopul și etapele educației pentru sănătatea orală

Scopurile realizării educaţiei pentru sănătate
Acţiunile de educaţie pentru sănătate se realizează în scopul:
1. creşterii nivelului de cunoştinţe medicale a populaţiei în domeniul prevenţiei bolilor, al
sanogenezei, al protecţiei mediului ;
2. formării şi dezvoltării unor deprinderi corecte care să promoveze sănătatea;
3. antrenării maselor pentru a participa activ la consolidarea sănătăţii prin crearea unei poziţii
active
faţă de sănătatea individuală şi faţă de problemele sănătăţii publice.
Etapele planificării şi evaluării educaţiei pentru sănătate:
1. identificarea şi caracterizarea consumatorilor;
2. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor;
3. formularea de scopuri şi obiective strategice teoretice;
4. identificarea resurselor pentru formarea comportamentului favorabil sănătăţii;
5. elaborarea conţinutului şi alegerea metodelor de folosit;
6. acţiunea propriu-zisă de influenţare, de formare de atitudini, comportamente;
7. evaluarea rezultatelor procesului – continuă
– imediată
– de etapă
– terminală

37. Numiți metodele educaționale folosite în sănătatea orală

Metodele de educaţie pentru sănătate sunt:
I.Metode de cercetare – scopul cercetării fiind acela de a afla nivelul de educaţie pentru
sănătate,
înainte şi după o campanie de informare, ca modalitate de control a eficienţei acţiunii.
Metodele de cercetare pot fi:
1. cantitative – analiza datelor statistice existente;
– anchete prin chestionar;
2. calitative – metode rapide (R.A.P.);
– observaţia (directă sau participativă);
– interviul (semistructurat, anamneza, în grup);
– conversaţia (individuală, “focus grup”);
Anchetele sunt utile şi în alegerea canalelor de comunicaţie care sunt preferate de grupurile ţintă
şi care au cea mai mare audienţă.
II.Metode de acţiune – constau în sensibilizarea populaţiei şi penetrarea informaţiei.
1. Sensibilizarea – se adresează unor mase largi de populaţie într-un interval scurt de timp şi are
ca
scop creşterea receptivităţii populaţiei asupra unor probleme de sănătate. Substratul acţiunii este
informativ, fără să se asume responsabilitatea modului în care oamenii se hotărăsc să folosească
informaţiile transmise. Sensibilizarea pregăteşte terenul unor acţiuni ulterioare şi se poate realiza
prin mai multe modalităţi: postere, filme scurte, conferinţe, sloganuri, etc. Temele abordate sunt
probleme de sănătate publică precum: afecţiuni sezoniere (viroze), epidemii, tuberculoza,
sifilisul, SIDA, etc.
2. Penetrarea informaţiei – continuă sensibilizarea pe un interval de timp mai lung şi se
adresează
unei populaţii ţintă. În acest caz se are în vedere pe lângă informare, educarea şi consilierea
populaţiei sau individului în vederea schimbării stilului de viaţă.
III.Metode de formare de educatori – cursurile de formare de educatori se adresează atât
cadrelor
medico-sanitare, cât şi altor persoane care vor să desfăşoare voluntar o activitate de educaţie
pentru sănătate: cadre didactice, sociologi, psihologi, etc.