INDICATORI

SOCIO-
DENTARI

PROF. UNIV. DR. ALICE MURARIU

 Plan
1. Calitatea vieţii- definiţie

2.Indicatori socio-dentari: clasificare

3. Indicatori utilizaţi in studii

populaţionale
 Definitie:
Prin calitatea vieții în sănătate se
înţelege bunăstarea fizică,
psihică şi socială, precum şi
capacitatea pacienţilor de a-şi
îndeplini sarcinile obişnuite în
existenţa lor cotidiană.
O stare precară de sănătate orală poate avea repercursiuni
importante asupra calitaţii vieţii:

Durerea, aparuta ca urmare a unui abces dentar, sau dificultatea

la masticaţie, determinata de existenţa unei edentaţii
neprotezate, pot avea repercursiuni asupra unei alimentaţii
normale, prin restricţiile in consumul unor alimente.
Acesta este doar un singur exemplu prin care este ilustrat
impactul afectiunilor orale asupra calitatii vietii, aspect mentionat
de foarte multi cercetători care au validat diferite chestionare pe
aceasta tematică.
La ora actuală sunt înregistrate peste 800 de instrumente pentru
a cuantifica una sau mai multe faţete ale calităţii vieţii
 Calitatea vietii corelata cu sănătatea orală sau
"Health Related Quality of Life“ ia în calcul
dimensiunile calităţii vieţii care pot fi modificate
ca urmare a patologiei orale:
1.Starea fizică a pacientului
2. Senzaţiile somatice: simptome, durere,
sechele
3.Starea psihologică: emotivitate, anxietate,
depresie
4. Relaţiile sociale: raportul cu familia, prietenii si
mediul profesional
5. Starea afectivă
Evaluarea calităţii vietii se face cu ajutorul
indicatorilor socio-dentari care se prezintă
sub forma chestionarelor, fiecare exporând
un număr mai mare sau mai restrins de
domenii

Realizarea unei chestionar presupune o

munca de cercetare asiduă, care necesită
competente pluridisciplinare:
clinicieni, experti in afectiunile urmărite
specialisti in calitatea vieţii
psihologi
pacienti
si nu în ultimul rind, timpul necesar pentru
validarea acestuia.
Scopul utilizării analizelor asupra calităţii
vieţii:
1. Evaluarea efectelor fizice, psihice şi sociale ale
bolilor şi tratamentelor medicale asupra vieţii
cotidiene a pacienţilor;

2. Analiza efectelor tratamentelor sau bolii;

3. Determinarea nevoilor psihice, fizice si sociale

ale pacientului pe perioada îmbolnăvirii;
4. Ajută personalul medical să aleagă între
diferite tratamente alternative;

5. Informarea pacientilor asupra efectelor

posibile ale diferitelor proceduri medicale;

6. Monitorizarea progresului tratamentelor

aplicate;

7.Proiectarea de pachete de îngrijiri medicale

eficace şi eficiente.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un
indicator socio-dentar:
1.Să fie practic
2.Să ofere date concrete
3.Să aibă o bună validitate
4.Să fie obiectiv
5. Să aibă întrebări ușor de înțeles și de
completat
6. Să aibă aplicabilitate practică
7. Să aibă la bază un model teoretic relevant
INDICATORI SOCIO-DENTARI

1. Indicatori care se adresează unei

singure dimensiuni

2. Indicatori care măsoară

sănătatea multidimensional

3. Indicatori care sunt utilizaţi

pentru anumite populaţii
1. Indicatori care se adresează
unei singure dimensiuni

-de exemplu, indicatorul care

exporează doar dimensiunea
socială: Socio-dental Scale/14, autor
Cushing, 1996.
 2. Indicatori care măsoară sănătatea
multidimensional

a.specifici unei boli: pentru cancer -EORTC QLQ-C36, pentru

disfuncții ATM: Research Diagnostic Criteria for
Temporomandibular Disorders (RDC-TMD)
b. nespecifici: furnizează informaţii despre nivelul fiecărei
dimensiuni fără a le combina:, Oral Health Impact Profile;
The Oral Health Quality of Life Measure (OHQOLM)
c. Indicatori care aduna toate scorurile , obtinând un scor
general ce caracterizează starea de sănătate: EuroQol
utilizat in ţările UE
3.Indicatori care sunt utilizaţi pentru
anumite populaţii

1. Indicator utilizat pentru copii (Child-OIDP)

2. Indicatori validati pentru populaţia adulta:

-Oral Health Impact profile-OHIP
- Oral Health Quality of Life Measure -OHQOLM

3. Indicatorul utilizat pentru populatia virstnică

(GOHAI – Geriatric Oral Health Assessment
Index )
4.Indicatorul utilizat pentru pacienții cu cancer
oral
 Indicator utilizat pentru copii
Child-OIDP
Scopul acestui chestionar este de a evalua
frecventa, caracteristicile si severitatea
impactului problemelor de sanatate orala.
Evalueză impactul asupra vieţii cotidiene în
ultimile 3 luni, a urmatoarelor activităţi:
masticaţie, vorbire, periajul dintilor,
relaxare, suris si ris, studiu si relatiile
sociale cu alti copii.
Raspunsurile se clasifică astfel:
de la 0=niciodată la 5=permanent
de la 0=fara influenţă asupra calităţii vieţii
la 5= influenţă foarte mare
Indicatori validati pentru populaţia adulta:

1. Oral Health Impact Profile, a fost dezvoltat şi

validat ca instrument de apreciere a calităţii vieţii
de către Slade şi Spencer
Având la bază modelul teoretic propus de Locker,
acesta cuprinde 49 de elemente grupate în 7
dimensiuni, referitoare la:
limitarea funcţională;
durerea fizică;
disconfortul psihologic;
incapacitatea fizică;
incapacitatea psihologică ;
incapacitatea socială;
handicapul.
Datorită utilizării complicate în context
clinic şi timpului lung necesar pentru
completare, Slade a realizat o
versiune simplificată doar la 14
întrebări: OHIP-14, care este mult mai
frecvent utilizată în studiile
populaţionale
 DIMENSIUNE ÎNTREBĂRI

1. Limitare funcţională 1. Aveţi dificultăţi de vorbire?

2. Aveţi modificări ale gustului?
3. Suferiţi de dureri la nivelul cavităţii orale?
2. Durere fizică
4. Aveţi o stare de disconfort sau de durere în timpul masticaţiei?
3. Disconfort psihologic 5.Vă consideraţi vinovat de situaţia existentă în cavitatea orală?
6. Aveţi o stare de încordare datorată problemelor stomatologice?
7.Consideraţi că dieta este nesatisfăcătoare din cauza problemelor
4. Dizabilitate fizică
dentare?
8. Aţi fost nevoit să întrerupeţi masa din cauza problemelor dentare?
5. Dizabilitate 9. Din cauza problemelor stomatologice aveţi dificultăţi de a vă relaxa?
psihologică 10.Problemele stomatologice vă determină o stare de iritabilitate?
11. Vă simţiţi jenaţi şi evitaţi compania altor persoane?
6. Dizabilitate socială
12. Aveţi dificultăţi în efectuarea anumitor acivităţi zilnice?
14.Din aceleaşi motive consideraţi că viaţa vă este mai puţin
7. Handicap
satisfăcătoare?
14. Au fost situaţii când problemele bucale nu v-au permis să desfăşuraţi
 Calităţile indicatorului Oral Health Impact Profile-
14 sunt:
permite explorarea dimensiunilor multiple ale
calităţii vieţii;
realizează o comparaţie între grupuri populaţionale
diferite ale efectelor sănătăţii orale în termeni de
incapacitate psihologică;
urmăreşte efectele sănătăţii orale în termeni de
incapacitate socială;
este singurul instrument de măsurare pentru
infirmitate, incapacitate, handicap;
este succint şi uşor de utilizat în context clinic;
evaluează eficienţa programelor de sănătate orală
în comunităţi;
permite efectuarea unor analize statistice
performante şi relevante;
prezintă o bază teoretică demonstrată ştiinţific.
 2. Oral Health Quality of Life Measure
(OHQOLM)
Dezvoltat de Kressin, in 1996 chestionarul care cuprinde
doar 3 itemi, se refera la următoarele aspecte:
Calitatea vieţii cotidiene: munca, timp liber...
Relatiile sociale: relaţiile din cadrul familiei, cu
prietenii...
Comunicarea

Raspunsurile sunt clasificate astfel:

1=intotdeauna
2=aproape intotdeauna
3= foarte des
4=des
5=uneori
6=niciodata
Plecând de la acest chestionar, alti autori
au completat schema de bază adaugind si
alte elemente:
Chestionarul SF-36 care evaluează in plus
si statusul emoţional, social, sănătatea
mentală, vitalitatea si durerea.
Desi OHQOLM are o calitate importantă,
aceea de a fi un indicator socio-dentar
scurt, cu putine intrebari, prezintă totuşi
dezavantajul ca nu poate cuantifica global
toate aspectele negative ale impactului
sanătaţii orale asupra calitatii vietii.
3. Indicatori utilizaţi pentru populaţia
vârstnică
Geriatric Oral Health Assessment Instrument, (GOHAI)
Chestioanarul a fost descris in SUA in 1990, de catre
Atchison.
Prezinta 12 intrebari care evaluează 3 aspecte funcţionale:
- aspecte fizice : masticaţie, fonaţie, deglutiţie
-aspecte psiho-sociale
- durerea si disconfortul, utilizarea de medicamente pentru
reducerea acestora.
Pentru fiecare intrebare se poate raspunde astfel:
1 = tot timpul
2 = deseori
3 = citeodata
4 = rar
5 = nicidata
Scorul total GOHAI este dat de suma fiecarui scor obtinut
pentru fiecare intrebare.
Variază de la 12 (stare precara de sănătate) la 60 (stare
excelenta).
4. Indicatori utilizaţi pentru persoanele cu
cancer oral

A fost descris in 1987 de catre AAronson si este

numit EORTC Quality of Life Questionnaire-Core
36 (EORTC QLQ-C36).
Cuprinde 9 scale de intrebari, dintre care:
5 scale se adresează statusului fizic, social, emotiv,
cognitiv;
3 scale se adresează simptomelor:oboseala, durere,
greata si varsaturi;
1 scala este destinată intrebarilor despre calitatea
vietii in general
In plus, cuprinde 6 intrebari care sunt specifice
cancerului oral, cu intrebari despre simptomatologie,
sechele, efecte secundare aparute dupa
chimioterapie si radioterapie.