Medicina Dentara

Comunitara
Autor: Vesa Alexandru Ioan
Cuprins:
01 Calitatea vietii
Conceptul de calitate a vietii, implicarea acestuia in medicina
dentara si instrumente de evaluare

02 Foaia de observatie
Examen clinic obiectiv si subiectiv, datele inscrise in foaia de
observatie, examene complementare

03 Consimtamantul informat
Drepturile pacientului si ale medicului curant

04 Patologia iatrogena
Cauze, reactii iatrogene, erori de practica
Conceptul de calitate a vietii

Conform OMS, prin calitate a vietii (QoL), in medicina, se intelege bunastarea

fizica, psihica si sociala, precum si capacitatea pacientilor de a-si indeplini sarcinile
obisnuite, in existenta lor cotidiana. (1)

Acest concept a inceput sa fie studiat si luat in considerare incepand cu anul 1946.
 Ce determina calitatea vietii?

Gradul in care Perceptia pozitiei in Evaluarea starii proprii Lucrurile ce sunt

sperantele si ambitiile viata a persoanei, in de sanatate, prin considerate importante
proprii se realizeaza in contextul cultural si raportare la un model in viata persoanelor.
viata cotidiana. axiologic in care ideal. (A.J. Carr, I.J.
traieste si in raport cu Higginson, 2001)
scopurile, aspiratiile,
standardele si
preocuparile proprii.
Calitatea vietii poate fi conceptualizata ca o constructie multidimensionala ce include
trei aspecte majore:

Bunastarea, masurata de: Simptomele, masurate prin:

1. Gill Well-Being Scale 1. Kiyak Oral Functioning Scale
2. Spielberger State / Trait Scale 2. McGill Pain Questionnaire
3. Corah Dental Anxiety Scale 3. West Haven Multidimensional
Pain Inventory

QoL

Functionarea sociala, masurata prin:

SIP (Sickness Impact Profile)
In medicina dentara, cand vorbim despre calitate a vietii, facem referire in principal la:

Absenta durerii,
sangerarii, si a reactiilor
inflamatorii

Estetica zambetului si
Absenta disfunctiilor
aspectul fizionomic placut
masticatorii si fonatorii
al faciesului

Absenta proceselor carioase, concrementului

tartric, afectiunilor pulpare si parodontale
Bolile orale sunt in stransa legatura cu stilul de viata al
pacientilor, asadar si cu:

Dieta, obiceiurile alimentare

Obiceiuri vicioase

Igiena orala

Utilizarea serviciilor de asistenta pentru

sanatate dentara
Toate aceste elemente depind de diverse variabile legate de viata pacientului:

1 Nivelul socio-economic

Domeniul de
3 activitate
profesionala
2 Mediul de
provenienta
 INSTRUMENTE
DE EVALUARE
A CALITATII VIETII

Numerosi cercetatori s-au ocupat

cu prezentarea sintetica a unor
instrumente destinate evaluarii
calitatii vietii in practica medicala,
dintre care se remarca Bowling
(1997), Orley si Kuyken (1994) si
Leplège si Hunt (1997). (2)
 Obiective:
Depistarea si supravegherea Masurarea rezultatelor activitatii
problemelor psihosociale ce apar 1 4 medicale si evaluarea eficientei
in ingrijirea pacientului serviciilor medicale

Realizarea de anchete
Evaluarea rezultatelor
populationale pentru 2 5 obtinute in testarile
evidentierea problemelor de
clinice
sanatate, la nivel societal

Evaluarea beneficiilor aduse de Folosirea instrumentelor de evaluare

tratamentele medicale pentru 3 6 in analizele cost-beneficiu ale
pacienti serviciilor medicale oferite
Instrumentele de
evaluare se impart in:

Instrumente globale:
Flanagan Quality of Life Scale (FQoLS) – scala de
evaluare a calitatii vietii a lui Flanagan, 1978; masoara
satisfactia personala in diferite domenii ale vietii (sanatate,
bunastare materiala, relatii sociale, creativitate etc)

Instrumente generice:
Acestea se aplica la mai multe grupuri de subiecti pentru
evaluarea tuturor tipurilor de patologii sau afectiuni,
aplicabile in orice unitate medicala sau chiar si in cazul
populatiei generale.
 Instrumente generice:
- functionalitate fizica - sanatate mintala
- probleme cauzate de - probleme cauzate de
afectiuni fizice stari emotionale
- functionalitate sociala - vitalitate
- dureri corporale - sanatate generala

Medical Outcome
Study-Short Form 36 Sickness Impact - sanatate fizica - stima de sine
Profile - sanatate - anxietate
Studiul rezultatului perceputa - depresie
Marylin Bergner, 1981
activitatilor medicale, - sanatate psihica - sanatate sociala
- incapacitate
John Ware jr., 1992 - durere
- mobilitate fizica - comportament emotional
- ingrijire corporala - vigilenta
- activitati cotidiene - comportament alimentar
Duke Health Profile Nottingham Health
- capacitatea de deplasare - capacitate de comunicare
Profile
- activitati casnice - somn si odihna George Parkerson,
- activitati reactive in timpul - activitati profesionale Sonya Hunt, 1985
liber
1991
- interactiuni sociale
- vitalitate - mobilitate sau
- durere capacitate fizica
- reactii emotionale la - izolare sociala
boala - somn si odihna
 Instrumente pentru evaluarea calitatii vietii pacientilor
stomatologici:

Scala socio- Indicele general de Profilul impactului Profilul impactului Chestionarul

stomatologica evaluare a sanatatii tratamentului tratamentului pentru calitatea
(Cushing, 1986) stomatologice stomatologic stomatologic vietii legata de
(Atchinson, Dolan, (Strauss, Hunt, asupra sanatatii sanatatea orala in
1990) 1993) orale UK
(Slade, Spencer, (McGrath, Bedi,
1994) 2011)

• vorbitul • mestecatul si • infatisarea fizica • limitarea functionala • alimentatie

• mestecatul alimentelor alimentatia • alimentatia • durere fizica • infatisare fizica
• zambetul • contactele sociale • vorbirea • dizabilitate fizica • vorbire
• rasul • infatisarea fizica • increderea in sine • disconfort psihic • mirosul respiratiei
• durerea • durerea • fericirea • dizabilitate psihica • viata sociala si relatiile
• infatisarea fizica • ingrijorarea • viata sociala si relatiile • dizabilitate sociala • increderea in sine
• timiditatea sociala interpersonale • handicap • somnul si odihna
• dispozitia sufleteasca
 O trecere in revista a principalelor instrumente pentru evaluarea
calitatii vietii in domeniul medical evidentiaza existenta a peste 800
de instrumente de evaluare

Alegerea unui instrument pentru a fi aplicat in sistemul

sanitar depinde de undele proprietati psihometrice ale
acestora:

1.FIDELITATE

2.VALIDITATE

3.SPECIFICITATE
Foaia de observatie

Reprezinta un document medico-legal

cu valoare stiintifica si administrativ-
statistica.

Cuprinde date obtinute in ultima

examenului clinic
al pacientului, care se desfasoara in doua
etape:
• examen subiectiv
• examen obiectiv
 Examenul subiectiv (anamneza)
Date generale: nume, prenume, varsta, adresa,
numar de telefon

Profesia – cadrul etiopatogenic al unor afectiuni Istoricul afectiunii: pacientul va descrie evolutia
dentare si/sau ale mucoasei bucale afectiunii si data debutului acesteia

Regiunea si conditiile de viata – corelatii Antecedente personale fiziologice:

intre microclimatul regional si diversele
CONTENTS cronologia eruptiei dintilor si eventuale
afectiuni prezente, particularitati ale TITLE accidente legate de aceasta
alimentatiei

Antecedente personale patologice:

• generale (boli din copilarie, afectiuni respiratorii / C-V /
Motivele prezentarii: se inregistreaza acuzele digestive, boli sistemice, reumatism)
• locale (obiceiuri vicioase, pozitii vicioase, bruxism,
pacientului
roaderea unghiilor, tinerea obiectelor intre dinti

Antecedente heredo-colaterale: existenta la

membrii familiei pacientului a malformatiilor
congenitale, displaziilor dentare, anomaliilor
dento-maxilare sau predispozitia la leziuni
carioase sau boala parodontala.
 Examenul obiectiv
Dezvoltarea somatica
normosom / hipersom / hiposom

Concordanta intre varste

biologica – psihologica – cronologica
Examenul clinic general
Starea sistemului nervos
- echilibrat / neechilibrat
- comportament si colaborare
 Examenul clinic al extremitatii cefalice
Examinarea
ATM

Inspectie:
- norma frontala – facies crispat, asimetrii,
raportul etajelor fetei Examenul
- norma laterala – profil drept, convex, endobucal
concav
Palpare:
- conturul osos si partile moi
- puncte de emergenta trigeminala • Amplitudinea deschiderii gurii
- remitenta chisturilor • Miscare lina sau sacadata
- ganglioni (adreneta, sensibilitate, • Laterodeviatie
inflamatie) • Cracmente

• Examenul buzelor – forma,

contur, comisuri, culoare
• Mucoasa
• Arcade dentare
• Examinarea dintilor

Examenul
exobucal
• In fisa, pe schema arcadelor dentare, se inscriu in mod
conventional urmatoarele notatii:
• Dintii absenti X
• Dinti ce trebuie extrasi +
• Resturi radiculare √
• Carii simple/complicate CS/CC
• Pulpite P
• Gangrene simple/complicate GS/GC
• Obturatii O
• Lucrari protetice fixe ┌┐----┌┐

• In fisa se trece si diagnosticul de edentatie, unde este

necesar:
• Clasa (Costa)
• Marimea
• Tratamentul
• Pentru cercetarea starii ligamentelor dento-alveolare se realizeaza
percutia dintelui in sens axial (parodontiul apical) si transversal
(parodontiul marginal).

• Prin percutie se precizeaza sensibilitatea dureroasa,

observandu-se reactia pacientului la aceasta
manevra, precum si sonoritatea normala sau
matitatea dintilor devitali.
 Examene complementare:
Examenul clinic este completat de diverse examene complementare, atasate ulterior
fisei de observatie si pastrate 5 ani. Acestea sunt:

Rx bite-wing si Rx retroalveolara

Ortopantomografia (OPG)

Diafanoscopia

CBCT
 Consimtamantul informat al pacientului

• Reprezinta declaratia pe propria raspundere a pacientului prin

care acesta este de acord cu faptul ca i-au fost explicate atat
afectiunile de care acesta sufera, cat si detaliile interventiei
terapeutice necesare (etape, riscuri, complicatii) si este de acord
cu aceasta.
• Consimtamtul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul
medical clinic si la cercetarea stiintifica.

• Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si,

in scris, raspunderea pentru decizia sa, in urma explicarii consecintelor acestor
actiuni.

• Daca pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala
de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o
exprimare anterioara a vointei acestuia.

• In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul

reprezentantului legal nu mai este necesar.

• Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea si folosirea

tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii
diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord. (3)
 Patologia iatrogena

• Iatrogenia este o stare patologica de intoxicatie, produsa sau

agravata prin folosirea unui medicament in doze prea mari sau un
timp prea indelungat. (1)
• Aceasta stare poate aparea si pe cale psihogena, cauzata de
medic, tratament aplicat sau conditii de spitalizare.
 Iatrogeniile in medicina dentara

• Cauzele care duc la iatrogenii pot avea mai multe origini si vizeaza
atat pacientul, cat si medicul practician.

• Cele mai frecvente cauze sunt:

• Colaborarea medic-pacient defectuoasa
• Diagnosticul incomplet sau chiar eronat
• Greseli din partea practicianului sau a tehnicianului
• Utilizarea materialelor cu potential iatrogen (metale, substante chimice)
 Reactii iatrogene in tratamentele protetice

• Reactii inflamatorii la zonele de contact dintre lucrari protetice si

mucoasa orala (stomatite)
• Leziuni la nivelul mucoasei jugale, orale sau gingivale datorate
aplicarii lucrarilor protetice adaptate necorespunzator
• Reactii alergice la materialele din care sunt confectionate
protezele
 Reactii iatrogene in tratamentele
endodontice
• In urma efectuarii tratamentului endodontic exista posibilitatea
instalarii unor fenomene dureroase si inflamatorii datorate:
• Tratamentului pe canal realizat intempestiv
• Depasirea apexului (prin instrumentare sau obturare)
• Tratament incomplet
 Reactii iatrogene in tratamentele odontale

• Obturatiile executate necorespunzator pot determina:

• Durere lancinanta si continua (perforarea camerei pulpare in timpul
instrumentarii leziunii carioase)
• Durere la masticatie (obturatie incorect adaptata)
• Retentia de resturi alimentare
• Lezarea papilei interdentare
• Fracturi ale peretilor cavitatii
 Iatrogenii in cadrul tratamentelor
stomatologice chirurgicale
• Perforarea podelei sinusale in timpul extractiei dintilor cu raport
sinusal (Pm1-M2), cu sau fara insertia partiala sau integrala de
fragmente radiculare sau chiar a dintelui in sinusul maxilar (4)
• Fracturarea dintilor adiacenti in timpul extractiei, daca aceasta este
realizata intempestiv
• Fracturi de os alveolar, maxilar sau mandibular
• Inghitirea sau aspirarea dintelui extras in urma manoperei
Bibliografie
1. www.wikipedia.com
2. Iustin Lupu – Calitatea vietii in sanatate: definitii si instrumente
de evaluare – Calitatea Vietii XVII, nr. 1-2, 2006
3. Codul deontologic al medicilor dentisti din 15.05.2010
4. Alexandru Bucur – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala,
vol. 1 – Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
VA MULTUMESC