0

Ghid pentru integrarea

animalelor ȋn educație
Realizat ȋn cadrul Proiectului European Erasmus+ „Animal
Integration in the Educational programme-ZORO”
Publicat 2017

“Acest proiect este finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta publicatie reprezintă doar
punctul de vedere al autorilor, Comisia Europeana nu este responsabilă pentru conținut si pentru
eventuala utilizare a informatiilor pe care le contine. „
 1

Cuprins

1. Explicații despre proiect 3

2. Introducere în Programele de integrare a animalelor 5
2a. Terapia Asistată de Animale 5
2b. Educația Asistată de Animale 5
2c. Intervenții Asistate de Animale 7
2d. Activități Asistate de Animale 8
3. Beneficii ale Integrării animalelor in programele pentru copii 11
3a. Rezumat al cercetării despre beneficiile interacțiunilor cu animale 12
4. Conceptul de integrare a animalelor in programele educaționale 17
5. Selectarea animalelor folosite in programele de integrare 19
5a. Ce face ca un animal sa fie potrivit pentru folosirea in clasă? 19
5b. Evaluarea potențialului animalului 21
6 .Animalele in clasă 24
6a. Cunoasterea stării de sănătate a animalului 24
6b. Recunoașterea semnelor de stres la animale 26
6c. Animalele și riscurile asociate 27
6d .Crearea unui cod de practici cu animale in clasă 28
6e. Cele mai bune practici în lucrul cu animale 28
7. Integrarea animalelor in educație 30
7a. Planificarea unei sesiuni bazată pe obiective 30
7b. Pregătirea animalelor pentru folosirea lor efectivă 32
7c. Măsurarea rezultatelor sesiunii 33
7d. Evaluarea sesiunilor de integrare a animalelor 34
8. Concluzii 35
9. Referințe 37
Anexa I- Studii de caz 41
Anexa 2- Exemple de planuri ale sesiunilor 53
Anexa 3- Fișă generala de evaluare a unui câine si detalii 65
Anexa 4- Fișe de verificare a stării de sănătate a animalelor 74
Anexa 5- Fișe de informații privind cele mai bune practici de lucru cu animale 77
 2

Anexa 6- Analiza celor cinci libertăți fundamentale ale animalelor 84

Anexa 7- Imagini cu semnele comune de stres la diferite specii
și semnale acute la câini 87
Anexa 8- Exemplu de evaluare a riscurilor 89
Anexa 9- Fișe de ingrijire a animalelor care sunt adăpostite in școală 95
Anexa 10- Broșura “Interacțiuni Asistate de Animale 110
Anexa 11- Exemple de dresaj folosind stimuli pozitivi 111
Anexa 12- Evaluarea rezultatelor sesiunii 115
Anexa 13- Formular de evaluare a elevului/clientului 116
Anexa 14- Informații despre instituțiile partenere din proiect 118
Anexa 15 – Fotografii ale activităților 121
 3

1. Explicații despre proiect

Acest ghid metodologic este produsul intelectual final al unui proiect international
Erasmus+ cu titlul Animal Integration in the Educational programme- ZORO- care a fost
implementat în perioada 2015-2017. Este un ghid potrivit pentru cei care lucrează în
educație și pentru părinți, cei care vor să-i învețe pe elevii lor și pe copiii lor într-o manieră
nouă și inovatoare.
Scopul proiectului a fost să pregătească profesori și alte categorii de angajați din
domeniul educației pentru a integra animalele în procesul educative, mai ales la copii cu
nevoi speciale intelectuale, emoționale, cognitive, comportamentale și fizice.

Proiectul a implicat școli și organizații din Slovenia, Grecia, Croatia, Polonia, Turcia,
Ungaria si România care lucrează în domeniul educațional și o organizație din Irlanda care
oferă servicii în domeniul Terapiei Asistate de Animale și Intervențiilor. Membrii
organizațiilor participante au fost pregătiti in domeniul incluziunii sigure și eficiente a
animalelor în educație în timpul întâlnirilor transnaționale de proiect. Ei au luat parte la un
program de training în Irlanda derulat de profesioniști în acest domeniu.
 4

Partenerii proiectului Erasmus+

ANIMAL INTEGRATION IN THE EDUCATIONAL PROGRAMME

ZORO PROJECT

Institutie coordonatoare:Ljudska Univerza, Zavod za izobrazevenanje in kulturo, Rogaska

Slatina, Slovenia

Institutii si tari participante:

 Ljudska Univerza, Zavod za izobrazevenanje in kulturo, Rogaska Slatina, Slovenia

 JVIZ I.OS- Rogaska Slatina, Slovenia
 VIZ III. Osnovna Sola Rogaska Slatina, Slovenia
 1st Special Nursery School of Patras, Grecia
 Ozel Denizli Ayyldiz Egitim ve Rehabilitasyion Merkezi, Denizli, Turcia
 Josip Matos Primary School, Vukovar, Croația
 Erdligeti Altalanos Iskola, Erd, Ungaria
 Szkola Podstawowa nr 2 Romualda Traugutta, Josefow, Polonia
 Elista Education, Abbeylex, Irlanda
 Școala Gimnazială Asău, Comuna Asău, România
 5

2. Introducere in programele de integrare a animalelor

Animalele au trăit alaturi de oameni pe Pământ încă de la apariția lui Homo sapiens, deci noi
oamenii am avut activități integrate cu animale dintotdeauna. Integrarea animalelor a însemnat o
trecere de la folosirea animalelor de către om doar pentru a supraviețui( adică pentru hrană) la
domesticirea câinelui, (pe atunci o specie asemănătoare lupului) cu 14.000 de ani in urmă. De
atunci, animalele au devenit insoțitoarele omului la vânătoare, bătălii, ca mijloace de transport,
modele pentru cercetarea științifică, pentru petrecerea timpului liber dar și ca animale de companie.

Ȋn prezent peste 75 de milioane de gospodării din Europa au integrate animale in existența

lor, alegând să aibă măcar un animal de companie. Motivele pentru care oamenii țin animale de
companie variază de la securitate la câștiguri economice, dar majoritatea nu au un câștig prestabilit,
animalele sunt ținute doar pentru binele lor și a familiei .

Ce sunt programele de integrare a animalelor?

Deşi a fost cunoscut sub diferite denumiri, un program de integrare a animalelor este acel
program creat sa utilizeze animalele pentru interacțiuni cu omul menite să ȋi furnizeze acestuia
diferite tipuri de beneficii . Astfel de programe sunt prin urmare numite Interacțiuni Asistate de
Animale.

Interactiunile Asistate de Animale(AAI)

Interacțiunile Asistate de Animale se refera la un termen generic care poate fi folosit pentru a
descrie programe specifice incluzand

 Terapia Asistata de Animale(TAA)

 Educația Asistată de Animale(EAA)( sau invățarea)

 Intervenția Asistata de Animale(IAA)

 Activități Asistate de Animale (AAA)

 6

2.a. Terapia Asistată de Animale(AAT)

Terapia Asistată de Animale folosește interacțiunile cu animale prin asistarea acestora în

cadrul unei tehnici terapeutice. Terapia cu Animale nu e un sector terapeutic de sine stătător, ci
este complementar cu multe altele, dacă nu cu toate metodele terapeutice existente si cu metodele
terapeutice consacrate. Obiectivele unui astfel de program sunt legate de reabilitare și de
tratamentul simptomelor de dizabilitate, rănire sau alte tulburări.
Animalele pot fi folosite in terapia fizică și pot avea efecte benefice asupra echilibrului,
coordonării, reabilitarea mușchilor și a nervilor; in psihoterapie ca inițiatori ai conștiinței de sine,
percepție personală și modele comportamentale ce țin de subconștient; în terapia
comportamentală promovează modificări comportamentale și ajută la aflarea cauzei și efectului; în
terapia ocupațională sau socială poate promova, independența în acțune, dezvoltarea sentimentului
de prietenie si găsirea intereselor comune intre oameni.
Deoarece animalele asistă la procesul terapeutic și nu sunt ele insele terapeuți, Terapia
Asistata de Animale este aplicată împreuna cu expertiza unui terapeut profesionist. Facilitator in
terapia cu animale este un titlu mai potrivit decat terapeut in Terapia cu Animale pentru persoanele
care nu au o formare de terapeuți si calificări recunoscute.
“…Terapia cu animale este aplicată și direcționată de o persoana antrenată in acest scop( cu
licență activa, grad sau echivalentul acestora) un profesionist cu expertiză și practică specifice ”
(IAHAIO, 2013)

2b. Educația Asistată de animale(AAE) sau Pedagogia Asistată de Animale

Educația Asistată de Animale are de obicei un scop bine stabilit, acela de a atinge un
progres academic unde accentul cade pe sarcini care implică şi animalele ȋn ȋnțelegerea problemelor
de matematică, alfabetizare şi alte materii cu conținut academic standardizat. Elemente de baza ale
ȋnvățării, cum ar fi să se deosebească partea stângă de partea dreaptă sau ȋnvățarea culorilor pot fi
ȋncurajate prin folosirea Educației Asistată de Animale.

Deşi dezvoltarea funcțiilor cognitive şi ȋnvățarea sunt scopurile principale ale Educației
Asistate de Animale, există numeroase beneficii asupra cărora se pot concentra de asemenea
sedințele de terapie cu animale.

“ Educatia Asistat de Animale e o interventie bazata pe scopuri precise, planificate si

structurate conduse si furnizate de profesionisti din domeniul educationalScopul
activitatilor este de natura academica, abilitati sociale si functii cognitive …” (IAHAIO,
2013)
 7

Se poate spune ca Educatia cu Animale se referă la a instrui pe cineva in a duce la indeplinire

sarcini bazate pe interacțiuni cu animale, dar in acelaşi timp se acumuleaza cunostințe si se dezvoltă
abilități in relație cu acel animal, de exemplu cum să conduci un cal, cum să cureți o cușcă. Acestea
în unele cazuri pot fi scopurile de bază ale Educației Asistate de Animale, dar in același timp pot fi
incluse mult mai multe .

Educația cu animale oferă oportunități pentru facilitatori( profesioniști din educație) să fie
creativi cu ideile de invățare care pot fi mai abstracte in natură. Acest lucru se va potrivi pentru mulți
elevi, dar in principal pentru aceia care au dificultăți in invatarea academică. In interacțiunile
Asistate de Cai, educația cu cai nu exista in literatura de specialitate ca terminologie, ci este folosit
termenul echivalent Invățarea Asistată de Cai.

Invățrea Asistată de Cai poate fi adesea văzută ca fiind invățarea despre sine-insuși în
opozitie cu invațarea abilitîților sau achiziția cunostințelor, aceasta câteodată e cunoscută și sub
numele de Psihoterapie Assistată de Cai. In Terapia Asistată de Animale, interacțiunile cu animale
care au scopuri ce vizeaza beneficiile psihologice( reabilitare și recuperare intelectuală) termenii
folosiți cel mai adesea sunt Consilierea Asistatată de Animale sau folosirea animalelor in consiliere.

2c. Interventii Asistate de Animale (AAI)

Termenul Intervenții Asistate de Animale e adesea folosit ca termen generic care cuprinde
Terapie, Educatie si Interventie.

“ Intervenția asistată de animale reprezintă o interventie cu un scop precis care

include animale in domeniul sănătății, si serviciilor sociale pentru câștiguri terapeutice
umane.( IAHAIO, 2013)

“ Orice intervenție care include cu un scop precis sau înglobeaza animalele in cadrul
unui proces ameliorativ terapeutic” (Kruger si Serpell, 2006 de la SCASC, 2015)

Aceste definitii ale Interventiilor Asistate de Animale sunt formulate începând de la definiția
pentru “intervenție”, ceea ce inseamna “o acțiune menită să aduca îmbunătățiri unei probleme
medicale” sau altele similare. Definiții alternative includ “acțiune sau proces de intervenție” și din
acest motiv au fost gândite programe de intervenție in direcția “”evenimente de prevenire sau
modificare”.

În programele de Intervenții Asistate de Animale scopul este îndreptat în principal pe

prevenire, chiar dacă e vorba de abatere penala, fie violență, suicid, auto-mutilare, separare si așa
mai departe. Activitatile de intervenție promoveaza modificări comportamentale sau ale
convingerilor personale și sentimentelor. Depinde de programul de Intervenții Asistate de Animale
dacă va fi o integrare semnificativa a Terapiei Asistat de Animale pentru reabilitare psihologică,
comportamentală sau socială.
 8

2d. Activitățile Asistate de Animale (AAA)

Activitatile asistate de Animale sunt cele mai pasive dintre interacțiunile cu animale.

“…interacțiuni între oameni si animale dar care nu sunt bazate pe un scop precis sau
menite să raspundă unor nevoi specific individuale” (Delta Society, SCAS, 2015)

“…Interacțiuni informale/vizite, adesea efectuate pe bază de voluntariat de către o

echipa formata din om și un animal pentru scopuri motivaționale, educaționale și
recreative. Nu există scopuri terapeutice la aceste interacțiuni” (IAHAIO, 2013)

Definițiile AAA pun accentul pe faptul că acestea “nu au scopuri terapeutice” (IAHAIO) şi că
sunt realizate de către paraprofesionişti sau voluntari””(SCAS). Ȋn programele de Activități Asistate
de Animale scopul constă ȋn activitatea in sine. De exemplu sarcina de lucru poate fi “periatul
cainelui” sau “plimbatul poneiului” ca parte a programului de activități cu animale.
În cadrul acestor activități (de exemplu îngrijirea) vor exista oportunități pentru o terapie
fizică, deoarece clientul va avea de lucru cu forța mâinii sau coordonare, pentru un alt client se
poate promova terapia socială sau de dezvoltare a vorbirii, deoarece ei vor avea nevoie să ceara
ajutor facilitatorului pentru a obține peria potrivita, pentru altcineva poate fi vorba de un exercițiu
educativ/de invățare când își reamintește detalii tehnice privind părți ale corpului animalelor( câine
sau cal), tipuri de blană sau culori. Deci, deși Activitatile Asistate de Animale includ multe
oportunități terapeutice și educaționale, faptul că nici scopurile specifice nici rezultatele nu sunt
măsurate, sesiunea de lucru este doar una bazată pe sarcini sau pe observare.
Rezumat al Interacțiunilor Asistate de Animale

Interacțiune (sau intervenție) Scop

Terapia Asistată de Animale Tratament sau reabilitare(incluzând Consilierea Asistată de

Animale/ Psihoterapia Asistată de Animale
Educația Asistată de Animale Dobândirea de cunostințe/Înțelegerea conținuturilor/
formarea abilităților
Activități Asistate de Animale Sarcina de lucru/Activitatea

Intervenții Asistate de Animale* Prevenire și modificare (preventia anumitor lucruri vor

conduce automat spre îmbunătățirea altora)
*văzut mai degrabă ca program decât ca termen
 9

Interacțiunile de mai sus sunt furnizate în cadrul unor programe. Un program poate fi
aplicat în cadrul unui grup, la o întreagă clasă sau poate fi aplicat individual. Programele ar trebui să
fie bazate pe obiective, respectiv daca există un scop, există și rezultate așteptate. Scopurile diferă
în funcție de program.
După cum a putut fi observant anterior, diferite organizații definesc și utilizează terminologia
de Interacțiuni Asistate de Animale în mod diferit . Pentru a susține acest rezumat, figurile de mai
jos rezuma trei variante, incluzând-o și pe aceea adoptată în cadrul proiectului Integrarea animalelor
în educație și dezvoltată în continuarea acestui ghid.
 10

Figura 1.

Diagramă care reprezintă termenii folosiți de Societatea pentru studierea animalelor de companie
(SCAS), UK

SCAS, Societatea pentru studierea animalelor de

companie Marea Britanie UK ( folosind definitiiile de la
prietenii Animalelor, Statele Unite)
IAA cuprind și AAA
Intervențiile
encompassesAAA and AATAsistate de Animale

(EAA este integrată dar nu are o

definiție proprie)

Terapia Asistata de Activitîțile Asistate de

Animale Animale

Figura 2

Diagrama reprezintă termenii definiți de Asociația Organizațiilor Internaționale pentru

Interacțiunea Om-Animal (IAHAIO), SUA

IAHAIO, Asociația Organizațiilor Internaționale pentru

Interacțiunea Om-Animal (IAHAIO), SUA

Intervențiile Asistate de Animale

Activitățile
Asistate de
Animale
IAA cuprinde TAA și EAA iar
Terapia Asistată Educația Asistată
AAA sunt separate
de Animale de Animale
 11

Figura 3

Diagrama reprezintă termenii cheie așa cum sunt ei prezentați și folosiți de ELISTA Education in
cadrul proiectului Integrarea Animalelor in Educație.

Animal Assisted Interactions

Terapie Educația Activități Intervenție

Asistată de
Asistata de Asitată de Asistate de
Animale
Animale Animale Animale
Education
3. Beneficii ale integrării animalelor în programele pentru copii

Există beneficii infinite ale interacțiunilor cu animale pentru oameni. Pentru a fi mai atent
studiate, ele au fost împărțite în șase categorii..

 Fizice Acestea sunt beneficii legate de corp și funcționarea lui. Nu e nevoie ca

ele sa aibă în vedere reabilitarea, dar adesea animalele sunt folosite în
programe de fizioterapie

 Psihologice Acestea sunt beneficii legate de gândire. Ele ajută oamenii să-și
îmbunătățească percepția asupra lor inșile și asupra a ceea ce
gândesc.
. Acestea sunt scopurile principale din Psihoterapia Asistată de
Animale și Consiliere
 Sociale Acestea sunt beneficii care provin din interacțiuni. Beneficiile
sociale pot fi benefice pentru vorbire, dar pot avea influență și
asupra contactului vizual, urmărirea instrucțiunilor, înțelegerea
limbajului vorbit, de exemplu
 Emoționale Aceste beneficii sunt legate de sentimente. Beneficiile emoționale
ale interacțiunilor cu animale pot avea efect asupra stării de spirit și
prin urmare asupra comportamentului, percepțiilor personale și
sănătății fizice.
 12

 Comportamentale
Aceste beneficii sunt legate de acțiuni. Adesea oamenii trebuie să-și
modifice propriul comportament pentru a interacționa efectiv cu
animalele si uneori animalele le oglindesc propriul comportament
ajutându-i pe oameni să învețe mai multe despre ei înșiși( beneficiu
psihologic).

 Cognitive Aceste beneficii sunt legate de învățare. Funcțiile cognitive pot fi

îmbunătățite prin implicare în activitățile cu animale iar animalele
ofera oportunități de a învăța folosind metode inovatoare.

Nici un program nu va avea vrodată un singur tip de beneficiu, dar dacă scopurile programului
sunt stabilite cu claritate atunci beneficiile vor fi mult mai evidente intr-o anumită arie decât în
altele.
 13

3a. Rezumatul unor cercetări asupra beneficiilor interacțiunilor cu animale

Beneficii fizice ale interacțiunilor cu animale

Majoritatea cercetărilor legate de beneficiile fizice ale interacțiunilor cu animale se

concentreaza asupra folosirii cailor. Multe cercetări își au originea in domeniul fizioterapiei mai
ales la pacienții cu paralizie cerebrală , o boală caracterizată prin contracția mușchilor care
împiedică flexarea, extensia și rotirea. Cercetările arată o îmbinătățire la copiii cu paralizie cerebrală
care interacționează cu caii, iar un astfel de studiu este cel realizat de Sterba si aut.(2002) care a
ajuns la concluzia că ” recreerea prin călărit poate duce la îmbunătățirea funcțiilor motorii mari”.
Sterba si colaboratorii săi au descoperit că mersul, alergatul și săriturile( dimensiunea E din cadrul
Scalei Funcțiilor motorii mari) au crescut cu 8,5% dupa 18 săptămâni de testări și, deși au scăzut
ulterior, încă au rămas crescute cu 1,8% la cei 17 subiecți ai studiului.

Intr-un studiu de caz realizat de Drnach și colaboratorii( 2010) funcțiile motorii mari s-au
îmbunătățit vizibil după 5 săptămâni de călărie în timp ce Shurtleff și Engberg(2010) au descoperit
că hipoterapia (mai mult decât simpla călărie) a dus la îmbunătățiri la poziția capului, reducerea
balansării capului și rotire la copiii cu paralizie cerebral, după o durată de 12 săptămâni de teste. S-a
sugerat faptul că stabilitatea capului și trunchiului a crescut ca răspuns la mișcările pelvisului.

Participarea la un program tradițional de fizioterapie de recuperare poate fi stresantă

pentru participanți, solicitantă fizic sau psihic , frustrantă și chiar dureroasă. În interacțiunea cu un
animal , mângâierea și periajul descrește stresul și pentru toți parametrii fizici cum ar fi rata
bătăilor inimii, fizioterapia asistată de animale poate avea beneficii semnificative. Cercetările
întreprinse la pacienții vârstnici afectați de atacuri cerebrale au arătat că aceste acțiuni pot ajuta la
recuperarea mușchilor afectați( Katcher and Wilkins, 2002) și adesea pacienții se implică în sarcini de
recuperare repetitive pentru perioade mai lungi când este implicat un animal(PIchot, 2009 și Fine
2010).

Un studiu japonez realizat de Hama și colaboratorii (2009) indică de asemenea efectele

pozitive asupra bătăilor inimii după doar 90 de secunde de mângâiere a unui cal, bătăile inimii lor
revenind la normal.

Nu doar rata bătăilor inimii ci și presiunea sângelui și nivelul colesterolului se pot reduce
după perioade de interacțiune cu animale și chiar și prin faptul de a avea și îngriji propriul animal de
companie.
 14

Deținerea unui animal de companie , mai ales a unui câine, are multe beneficii , unele de
prevenție, altele ca ajutor în cazuri de recuperare. Beneficiile de prevenție variază de la reducerea
problemelor minore precum durerile de cap și răcelile, după cum arată un studiu făcut de Serpell
(1991 in Wells, 2007) până la boli mai grave cum ar fi bolile de inimă coronariene( Anderson și
colaboratorii 1992 in Wells 2007).

Beneficii sociale ale interacțiunilor cu animale

Animalele de companie mai ales câinii sunt considerați un adevărat catalizator social , un
catalizator fiind ceva ce cauzează o reacție, dar nu se oprește aici. Mulți proprietari de câini(
Butcher 2001) incluzând persoanele fără adăpost( Gorcczyca in Fine 2010) și persoanele cu
dizabilități( Marcus 2011) descriu faptul că interacționează mult mai bine cu străinii în timp ce-și
plimbă câinele.

Un beneficiu social similar este descris atunci când animalele sunt folosite ca ”elemente de
legătură socială”( Altschiller, 2011). Câinii care vizitează școlile sau spitalele stimulează interacțiunea
socială între copil sau pacientul care primește vizita și proprietarul câinelui/facilitator, dar și cu
ceilalți copii sau pacienți. Animalele pot promova incluziunea socială, găsirea punctelor comune și
memorarea experiențelor bune, a cunoștințelor și ale trecutului.

Animalele sunt de asemenea utilizate în programe legate de aspecte sociale ale vorbirii,
câteodată în programe de terapie ale comunicării specifice, cum ar fi în cazul pacienților în vârstă
afectați de atacuri cerebrale( Adams 1997 in Butcher 2001) și al indivizilor cu dificultăți de vorbire(
Condoret 1983 in Butcher 2001), ca și în cazul copiilor cu autism.

Uneori, vocalizările îmbunătățite sau crescute sunt direcționate mai mult spre un animal
decât spre un om, cum ar fi cazul în care se cere unui câine să facă o acțiune și i se acordă apoi o
recompensă (Macauley, 2006 in Fine 2010) sau copilul îi citește câinelui cu voce tare.

Bass, Duchowny si Llabre’s (2009) în cercetările lor arată îmbunătățiri semnificative în zone
precum integrarea socială, păstrarea atenției, motivația socială și sensibilitatea senzorială la un
număr de 19 copii cu boli din spectrul autist pe durata a 12 săptămâni de călărie, față de 15 subiecți
din lotul martor.

Autorii discută posibilitatea ca natura multisenzorială a călăriei în scop terapeutic să fi creat

o experiență propice îmbunătățirilor de natură socială. Beneficiile sociale și senzoriale sunt
 15

atribuite stimulării cerebelului, o parte a creierului căreia i se atribuie controlul asupra funcțiilor
motorii, folosind controlul mișcărilor și implicarea socială. Pe scurt, s-a lansat idea că atunci cînd
cerebelul este stimulat să lucreze asupra unei abilități sau comportament social, el promovează
îmbunătățiri ulterioare în aceeași direcție. Interacțiunea socială este foarte importantă între
psihoterapeut sau consilier și client în timpul ședințelor tradiționale de terapie ale vorbirii, iar unii
dintre aceștia au adoptat folosirea unui animal pentru a o promova. Nu numai ca pacientul se
simte mult mai in largul lui în prezența unui animal, dar sunt de asemenea încurajate discuțiile
asupra sentimentelor trăite, asupra relațiilor și întâmplărilor din familie și despre alte subiecte pe o
temă dată.( Fine și aut in Fine, 2010)

Beneficii cognitive ale Interacțiunilor cu animale

In cadrul activităților de îngrijire a animalelor, copiii interacționează fizic cu animalele; fie

acasă, fie uneori la școală. Orice cerință legată de îngrijirea animalelor presupune răspunsuri la
nivel cognitive- ascultarea, observarea și acțiunea. Educația Asistată de Animale furnizează multe
oportunități pentru o abordare bazată pe obiective. Pot fi exersate abilitatea de a efectua operații,
de a număra prin observarea pîrților corpului animalelor, picioare, urechi, ochi, etc în timp ce culorile
și formele geometrice sunt exersate în timpul îngrijirii și contactului direct.

Implicarea în activități cu animale are efecte positive asupra învățării și dezvoltării copiilor
ca și a îmbunătățirii abilităților acestora privind munca în echipă și cooperarea( Oribauer și
Knotnachel, 2001).

Un studiu efectuat de Maccauley și Gutierez a arătat rezultate pozitive la trei subiecți( intre 9
și 12 ani) în domeniul vorbirii și conștientizării limbajului, atât după terapia tradițională cât și după
hipoterapie, efectele pozitive fiind mai mari în cazul hipoterapiei.

Beneficii emoționale, comportamentale și psihologice ale interacțiunilor cu animale

Datorită efectelor de calmare pe care animalele le au, și copiii și adulții au prezentat

îmbunătățiri la nivel comportamental și emoțional în cadrul interacțiunilor cu animale.

Melson (in Fine 2010) detaliază schimbările comportamentale ale băieților cu vârsta
cuprinsă între 12 și 15 ani care participă la un program mixt de Terapie Asistată de Animale numit
”Gradina Zoologică cu animale de companie”. Grupul de băieți participanți nu au fost controlați
fizic în nici un fel datorită comportamentului lor pe parcursul unei perioade de încercare de șase luni,
 16

o îmbunătățire comportamentală semnificativă fiind observată în decursul a 35 de ședințe

comparabil cu o altă perioadă de șase luni când băieții nu au beneficiat de terapie.

In 2004 Kaiser și colaboratorii au publicat un studiu care evalua efectele psihosociale ale
călăriei în scop psihoterapeutic față de ”starea de furie, calitatea vieții și autopercepția abiliăților”.
În acest studiu toți cei șaisprezece subiecți erau normali din punct de vedere fizic și nu aveau
antecedente cunoscute de dereglări psihice, psiholgice sau alte dizabilități

Studiul nu a arătat nic un fel de diferențe semnificative psihologice anterior sau după
ședințele de călărie, copiii au înregistrat rezultate similare privind calitatea vieții si autopercepția,
totuși diferențe semnificative ale rezultatelor au putut fi observate în ceea ce privește starea
emoțională de furie, ea devenind doar frustrare; numai unul din cei cinci parametrii ai scalei nu s-a
schimbat major. Kaiser și colaboratorii sugerează că rezultatele găsite de ei indică faptul că ” terapia
prin călărie s-ar putea dovedi folositoare în managementul stărilor emoționale de furie în cazul
copiilor cu risc sau al celor înclinați spre violență”

Taylor and Signal (2005) au studiat efectul interacțiunilor cu animale asupra stării
emoționale și a comportamentului mai ales asupra empatiei. Ei au tras concluzia că adolescenții
care beneficiază de interacțiuni cu animale frecvente sunt mai empatici, iar nivelul mai crescut al
empatiei poate fi generalizat și poate scădea frecvența comportamentelor anti-sociale la nivelul
unei comunități. Obesrvarea animalelor ( o interacțiune pasivă) a fost de a asemenea considerată
benefică. Oamenii percep senzații de relaxare, reducere a stresului și sentimente pozitive”(
Friedman in Fine) , fiind în prezența unui animal, stresul și anxietatea sunt reduse( Sebkova 1977 in
Friedman 1983). Profesioniștii care au observant la clienții lor o stare de stres au început să
utilizeze aceste cunoștințe și din ce în ce mai des pot fi obesrvate acvarii cu pești în locuri precum
cabinetele stomatologice.

Efectele menționate anterior se referă uneori la ipoteza biofiliei, care se sprijina nu doar pe
interacțiunea cu animale ci și pe capacitatea tuturor lucrurilor din natură de a promova o stare de
bine si schimbări ale dispoziției sufletești temporare. Astfel cum se explică faptul că o plimbare în
parc ( cu sau fără cîine), un picnic pe plajă sau o lecție în grădină pot fi așa de motivante?

În educatie prezența unui animal poate atrage atenția copiilor care se simt mai apropiați de
cadrul didactic( Katcher și Wilkins 1997) și în același timp sunt mai relaxați și mai puțin agresivi
 17

Studiile de caz din Anexa 1 arată unele din cercetările nepublicate realizate de partenerii din
proiectul ” Integrarea animalelor in programul educational-ZORO”

4. Conceptul de integrare a animalelor in programele

educaționale

Integrarea animalelor în educație sau Educația Asistată de Animale este un concept bazat
pe rezultatele pozitive care pot fi obținute de la copii prin contact direct sau indirect cu animalele.
Programele de Educație Asistată de Animale pot fi pregătite pentru un elev, un grup sau clasă de
elevi și derulate printr-un numar prestabilit de sesiuni. În pregătirea programelor, facilitatorul în
Educația Asistată de Animale ( și dacă este cazul și alți specialiști) definesc obiectivele cheie pentru
program, scopurile principale și pe ce aspect se va insista în lucrul cu copilul prin interacțiunea cu
animalul sau în prezența acestuia /acestora.

Odată ce s-a decis ce activități și sarcini de lucru vor fi, se va ȋncepe planificarea lor într-un
plan al sesiunii (o schiță a acestui plan trebuie să existe ȋntre sesiuni).

Exemple de planuri ale sesiunii pot fi observate în Anexa 2.

Anterior începerii programului animalul sau animalele care vor fi folosite în cadrul sesiunii
vor fi atent evaluate și pregătite corespunzător, incluzănd și dresajul necesar prin folosirea unui
sistem de recompense.

Pe parcursul sesiunii trebuie colectate date obiective și măsurabile pentru a se înregistra

rezultatele sesiunii și ale programului în corelație cu obiectivele cheie. Evaluarea sesiunii e de
asemenea importantă pentru pregătirea sesiunilor următoare.

Urmându-se acceastă procedură de bază se vor putea crea programme efective de Educație
Asistată de Animale pregătite în mod profesional , cu beneficii pentru copii, etice pentru animale și
evaluate într-un fel în care poate furniza o analiză obiectivă care să promoveze incluziunea
programelor de integrare a animalelor în educația școlară.
 18

N.B Termenul de ‘facilitator’ este utilizat în acest ghid pentru persoana care furnizează
oportunități de interacțiune între copii și animale și este responsabilă de integrarea animalului în
mediul școlar. Această persoană ar trebui să fie educată în privința nevoilor copiilor și ale animalelor
și de preferință să primească educație ca profesionist în Educația Asistată de Animale.
 19

5. Selectarea animalelor pentru programele de integrare a

animalelor

Exact ca și oamenii, animalele până la un anumit grad, au propriile personalități, întâlnite

adesea și sub numele de temperament. Temperamentul, exact ca și peronalitatea este o combinație
a caracteristicilor genetice ale animalului și tendințele acestuia și ale consecințelor a ceea ce au fost
învățați să facă. Astfel, cum nu toți oamenii sunt pregătiți să participe la concursul olimpic de
atletism, să fie profesori sau pilți de exemplu, nu orice animal este potrivit pentru a fi folosit în
programele de integrare.

5.a Ce face ca un animal să fie potrivit pentru folosirea la clasă?

Alegerea animalului potrivit pentru programele de integrare este determinată în principal

de doi factori: predispoziția genetică și mediu, incluzînd experiențele de dresaj, ceea ce face
diferența dintre natură și educație. Prin comparația directă între animale și oameni, se poate
observa faptul că temperamentul și trăsăturile comportamentale asociate cu acesta sunt
preponderent afectate de stabilitate ți sociabilitate. Stabilitatea la animale are legătură cu
sensibilitatea lor și reacția la stimuli din mediul lor. Devin foarte iritabili, agitați sau speriați?
Sociabilitatea e legată de interesele lor, motivația și dorința de a interacționa cu oamenii și a se afla
în preajma lor.

Ȋn majoritatea cazurilor, nivele ridicate de stabilitate sunt necesare la animalele integrate

în program. Un animal trebuie să fie capabil să fie expus la o mulțime de stimuli noi fără să devină
agitat, nici în mod pozitiv prea entuziasmat) nici negative( manifestând frică).

Stabilitatea are fundamente genetice astfel că unele rase ale anumitor specii de animale
sunt mai sensibile decât altele. La cai de exemplu, cel arab, pur-sânge și alte rase cu sânge fierbinte
sunt animale potrivite pentru curse deoarece sunt mai reactivi; galopul lor(in mare viteză) ca
răspuns la stimuli poate constitui o amenințare. Compararea lor cu caii cu sânge rece lasă să se
observe o variație semnificativă la nivel de stabilitate , deoarece caii de talie mare sunt folosiți la
cărat, lucrat pământul și reacționează mai greu la stimuluii din mediul imediat înconjurător.
Sensibilitatea genetică ( reactivitatea sau instabilitatea) la cai e mai adesea observată prin tendința
lor de a evada, instinctul de a fugi.
 20

Deși nu întotdeauna un antrenament atent( incluzînd și programe de desensibilizare când e

cazul) care asociază rezultate pozitive cu stimuli mai degrabă negative, poate face ca un cal mai
puțin stabil să devină mai stabil , mai calm și relaxat, mai puțin sensibil și posibil mai pregătit pentru
programele de integrare.

Un animal nu ar trebui folosit în programele de integrare doar datorită rasei lui, deși
cunoștințele despre rase și despre trasăturile lor comportamentale sunt importante pentru un
facilitator al programelor cu animale.

Similar la câini, rasele sunt adesea alese pentru roluri specifice bazate pe sensibilitatea lor și
reacția la stimuli. Câinii folosiți să asiste oamenii cu dizabilități sunt în multe privințe foarte sensibili
cu siguranță la stimuli din mediul lor, dar nu sunt sensibili din punct de vedere emoțional ( și prin
urmare sunt foarte stabili), rar reacționând prin acțiuni precum dorința de a fugi, lătra sau acționa
defensiv sau cu teamă.

Sensibilitatea și instabilitatea cauzată de aceasta va duce la acțiuni precum dorința de a

evada și a se apăra. Deși în majoritatea cazurilor animalele au o preferință pentru a se feri și a
încerca să scape, va exista de asemenea un exemplar mai ciudat care va prefera să atace din motive
evidente sau mai puțin evidente.

Stabilitatea ridicată a animalelor folosite în integrare va fi în cele mai multe cazuri critică în
acele ocazii în care există unii stimul la care facilitatorul vrea ca animalul să reacționeze : fie o
găletușă cu mâncare, o minge sau o jucărie, fie chiar copiii înșiși. Lucrul important este ca
facilitatorul să cunoască care sunt punctele sensibile ale animalul și să le managerieze în așa fel
încât să se țină cont de starea de bine a animalului și de siguranța copilului cu care se
interacționează.

Deși se poate crede că un grad mare de sociabilitate este de preferat ca trăsătură definitorie
a animalului folosit în programele de integrare, nu este neapărat așa. Gradul ridicat de sociabilitate
poate însemna ca animalul să dorească să interacționeze cu copilul sau copiii tot timpul, lucru care
poate devein stânjenitor sau nepotrivit pentru activitate. Desigur, o stabilitate ridicată în mediile
sociale este crucial și animalele folosite în programele de integrare ar trebui sa fie bine socializate
cu toate tipurile de oameni. Spre deosebire de stabilitatea care poate avea rădăcini genetice
sociabilitatea este influențată semnificativ de experință și antrenament. Este prin urmare
 21

fundamental ca un animal folosit în programele de integrare să fie bine pregătit prin socializarea lui
atentă ca și prin oferirea de experințe pozitive și interacțiuni cu oamenii. .

5.b Evaluarea animalelor cu potențial

Una dintre etapele inițiale ale pregătirii unui animal pentru un program de integrare în
mediul școlar este selectarea și evaluarea animalelor care vor fi utilizate în program. Un facilitator
responsabil va evalua sistematic și atent animalele pe care intenționează să le folosească în
numeroase direcții, anterior folosirii lor și apoi ulterior fiecărei interacțiuni. O evaluare completă a
animalelor va micșora riscurile de a fi rănit copilul și nici nu va compromite starea de bine a
animalului. Evaluarea va urmări urmatoarele direcții:

 Evaluare generală( daca temperamentul este cel potrivit)

 Evaluarea mediului specific
 Evaluarea sarcinilor de lucru
 Evaluarea zinică a stării de sănătate

Evaluarea Generală

După cum s-a menționat anterior, nu toate animalele sunt potrivite spre a fi folosite in
programele de integrare, deci facilitatorul trebuie sa evalueze un numar dat pentru a alege unul
potrivit. Când un potențial animal este disponibil din partea unui profesor, părinte sau un grup de
voluntari, acel animal trebuie de asemenea evaluat înainte și inclus într-un program de risc redus.

Evaluarea generală implică mai întâi să ne asigurăm dacă animalul este deplin sănătos
pentru programul de integrare. Un veterinar ar trebui să verifice atent starea de sănătate fizică a
animalului, să se asigure că animalul nu suferă dureri sau este stresat. Dereglările și suferințele care
afectează sănătatea unui animal cresc riscul de rănire( și în ocazii mai rare chiar de îmbonăvire)
pentru copiii care interacționează cu animalul. Animalele care suferă un discomfort vor avea
tendința de a se apăra mai rapidă.

Cele doua mari dimensiuni ale temperamentului vor fi de asemenea evaluate, respectiv
stabilitatea și sociabilitatea și structurate sistematic printr-o procedură corectă și obiectivă. Deși se
are în vedere observarea interacțiunii dintre animal și o persoană sau evaluator iar acest lucru pare
suficient în evaluarea sociabilității, contextual în care se intenționează a folosi animalul nu trebuie
pierdut din vedere iar testarea sociabilității la animalele ce vor fi folosite în școli trebuie făcută
 22

folosind copii- copii care sa le atingă, să se miște pe lângă ele, și să vorbească cu ele în modul
specific copiilor.

Evaluarea stării generale de stabilitate ar trebui să includă toate simțurile: zgomote cu care
animalul nu este familiarizat, stimuli vizuali, contact fizic cu o persoană nouă, și chiar evaluarea
gustului și mirosului.

Răspunsul animalului la variabile precum Privește! Întoarce-te! Mișcă-te intr-o anumită

direcție! ar trebui înregistrat obiectiv pentru a putea fi observate clar diferențele dintre animale.
Când se face un set de criterii, ar trebui stabilite punctaje clare pentru ca animalul sa poata fi
evaluat cu admis/respins.

Anexa 3 include un examplu de formular de evaluare pentru un câine și detaliile de folosire.

Evaluarea mediului specific

Ȋn contextul integrării animalului în programele educaționale, mediul specific probabil va fi

cel școlar, sălile de clasă, terenul de sport și orice altă zonă în care animalul va lucra sau va fi în
vizită în împrejurimile școlii.

Deoarece este important să nu sufocăm ( copleșim sau stresăm) animalul cu stimuli în acest
mediu specific, se va încuraja expunerea treptată și evaluarea lui. La început animalul va fi adus în
mediul școlar atunci cînd este liniște, dându-i posibilitatea să se obișnuiască cu articolele din școală și
să se obișnuiască cu o mulțime de mirosuri noi. Progresiv va fi expus și la alți stimului ce presupun
toate articolele școlare, fiind mereu evaluat, iar la final se vor aduce și copiii. Evaluarea completă cu
copiii poate să nu aibă loc până la începerea programului de integrare, deci facilitatorul va evalua în
continuu animalul și răspunsurile lui la noul mediu.

Evaluarea sarcinilor de lucru

Odată ce evaluatorul a planificat cu atenție sesiunea cu interacțiune animală bazată pe

obiectivele cheie, animalele ar trebui evaluate în linie cu sarcinile de lucru sau activitățile incluse. Un
câine în mediul său obișnuit poate aduce în mod voluntar o minge înapoi, dar uneori, intr-o nouă
situație sau mediu, s-ar putea să nu facă la fel. Asemenea sarcini de lucru trebuie pregătite și
evaluate dinainte. Orice stimul nou care se va introduce în sesiune sau pentru sarcini precise de
lucru trebuie evaluate de asemenea și din perspective animalului. Încă o dată, o expunere ușoară și
treptată este cea mai bună abordare.
 23

Evaluarea stării de sănătate zilnică

Fie că animalele utilizate în programele de integrare aparțin facilitatorului sau nu, un

facilitator responsabil trebuie să cunoască foarte bine animalul. Verificarea stării de sănătate a
animalului pentru a se asigura că animalul este potrivit să lucreze într-o anumită zi va include
verificarea urechilor, ochilor și gurii pentru a se observa dacă au o culoare normală și nu sunt
încărcate. E necesară verificarea blănii pentru a observa semene de răni, tăieturi sau paraziți și a
ratei frecvenței respirației. Materiile fecale ar trebui să aibă un aspect normal, la fel și apetitul
animalului, mișcările și comportamentul general. Orice semn de boală sau afecțiune ar trebui bine
investigat înainte să se folosească un animal în programele cu copii.

Anexa 4 de exemple de o listă de verificare zilnică a stării de sănătate a animalului.

 24

6. Animalele în clasă
Chiar și cu o evaluare atentă si, daca e necesar, cu o procedură efectivă de desensibilizare a
animalului, clasa (și școala în general) este totuși un mediu potențial în schimbare pentru animale.
Încăperile pot fi aglomerate și galăgioase la un moment dat și apoi liniștite în următorul moment.
Există zgomote neregulate cum ar fi clopoțelul sau anunțurile la stație, echipament nou și obiecte
neobișnuite și temperatura adesea diferă față de cea din mediul și habitatul lor natural.

Toți acești stimuli diferiți sunt potențiale surse de stres și discomfort pentru animal în mediul
școlar. Este absolut necesar ca facilitatorul și alte persoane implicate și responsabile pentru
programul de lucru cu animalului să monitorizeze și să răspundă la orice semn acut de stres sau
discomfort al acestuia. Este vital pentru bunăstarea animalului și de asemenea pentru sănătatea,
siguranța și experiența educațională a copiilor implicați.

6a. Cunoașterea stării de comfort a animalului.

Un cadru potrivit pentru înțelegerea nevoilor de bază ale animalelor este furnizat de cele
”cinci drepturi/ libertăți” fundamentale ale UFAW( Federația Universităților pentru Bunăstarea
Animalelor). Acestea prevăd ca animalele să beneficieze de următoarele:

• Dreptul de a nu suferi de foame sau sete

• Dreptul de a nu fi rănite, lovite sau bolnave

• Dreptul de a nu sta în frică sau stres

• Dreptul de a nu le lipsi comfortul necesar

• Dreptul de a-și exprima comportamentul normal speciei

Aplicarea celor ”cinci drepturi fundamentale” la clasă

Aplicarea lor nu constă doar în ”dreptul de a...”, adica să se aibă în vedere doar un minimum
de cerințe, un facilitator responsabil ar trebui să aibă vaste cunoștințe despre specie, rasă precum și
despre acel animal în particular pentru a-i asigura starea de bine la un nivel optim.

Animalele folosite în programele de lucru cu animale ar trebui să primească o dietă adecvată

speciei lor regulat la anumite ore și în cantitatea potrivită. Dieta unui animal n-ar trebui să fie lipsită
de unii nutrienți importanți pentru activitatea lor normală, ori animalul nu ar trebui să primească o
hrană neadecvată pentru a nu deveni obez. Ambele probleme de nutriție, respectiv ȋnfometarea și
obezitatea au efecte negative asupra sănătății animalului și prin urmare comportamentul acestuia
poate fi mai riscant fața de copii decât dacă el ar fi fost hrănit corespunzător. Deși hrana poate fi
folosită în sesiunile de lucru cu animale, mai ales la câini, ele nu trebuie să fie excesiv de înfometate
atunci când sunt integrate în program. Apa potabilă și proaspătă trebuie să fie mereu la dispoziția
animalului.
 25

Pentru a nu răni animalele sau a fi supuse la suferință fizică sau boală, ele trebuie ținute în
medii sigure față de orice pericol, orice echipament folosit trebuie să includă măsuri de precauție
cum ar fi folosirea lesei și zgardei care să nu producă durere de nici un fel. Cunoașterea metodelor
de lucru efective și a modului de a interacționa cu animalul poate reduce riscul de a-l răni și de
asemenea trebuie avut în vedere ca și copiii care interacționează cu animalul să lucreze într-un mod
cât mai potrivit cu acesta.

Anexa 5 include fișe cu informații privind bune practici de lucru cu o varietate de animale care ar
putea fi folosite în programele de integrare a animalelor.

Toate animalele implicate în interacțiuni ar trebui să facă vizite bianuale la veterinar pentru
a fi verificate și vaccinate. Semnele de îmbolnăvire ar trebui observate de proprietarul animalului sau
de facilitator zilnic prin observarea stării pielii acestuia, a blănii, ochilor, urechilor, gurii, respirației,
modul de mișcare și comportament în general. Un animal rănit sau într-o stare proastă nu ar trebui
folosit NICIODATĂ în sesiunile de lucru cu animale.

Pentru a preveni frica sau stresul animalele trebuie pregătite pentru rolul lor în sesiunile sau
programele de integrare. Animalele trebuie să aibă posibilitatea de a fi desensibilizate față de
mediul școlar și al clasei prin expunere treptată și controlată. Dacă vor fi folosite în program, ele vor
trebui socializate dinainte pentru a fi obișnuite să interacționeze cu mulți oameni, ideal de la o vârstă
fragedă. Transportarea și integrarea animalului trebuie planificate cu atenție și pregătite pentru
micșorarea oricărui risc de stress, iar mediul de lucru trebuie monitorizat pentru a preveni orice
schimbare cu care animalul să nu fie obișnuit. Un animal speriat sau stresat NICIODATĂ nu trebuie
folosit în sesiunile de lucru cu animale. Frica și stresul declanșează automat reacția de autoapărare și
crește riscul de a răni copiii care interacționează cu animalul.

Zona în care animalul trăiește sau este ținut trebuie să aibă temperatura potrivită, să fie
corect aerisită și să aibă nivelul de umiditate potrivit. Trebuie să beneficieze de un așternut
corespunzător pentru ca animalul să se poată odihni. Cănd sunt scoase din culcușul lor animalele ar
trebui plasate pe suprafețe adecvate( covoraș, prosop sau lemn) Culcușul animalelor trebuie curățat
regulat, verificat și menținut căt mai curat. Comfortul va fi sporit dacă i se asigură animalului o
temperatură constantă, spațiu de odihnă, un spațiu unde să se poată refugia sau unde poate fi
observat și libertatea de a explora locul.

Dacă animalul locuiește chiar intr-un spațiu din școala sau în mediul unei clase (spre
deosebire de animalele care trăiesc în altă parte și sunt aduse în școală), este important ca
facilitatorul sau îngrijitorul animalului să evalueze oferta cea mai potrivită pentru adapostirea
animalului în condiții cât mai propice privind mărimea cuștii/recipientului/locului, siguranța acestuia,
etc și de asemenea privind oportunitățile oferite animalului de a-și manifesta comportamentul lui
normal.

Dacă animalul are tendințe instinctuale (la animalele care nu sunt domesticite) acestea pot fi
observate și cercetate pentru a ajuta la înțelegerea nevoilor și comportamentului lor natural( de
exemplu la iepuri, păsări, hamsteri, pești). Unde aceste porniri instinctuale au fost lucrate prin
 26

domesticire (de exemplu la câini, pisici și cai), ar trebui cunoscute eventualele caracteristici
instinctuale ale rasei precum și cunoașterea animalului ca individ.

”Sistemul de recompense” presupune acele elemente folosite pentru a stimula animalul

oricând este posibil, iar acestea ar trebui incluse în mediul animalului pentru a promova exprimarea
comportamentului lor obișnuit, natural. Când animalele sunt departe de mediul cu care sunt
obișnuite pentru mai mult timp( de exemplu când vizitează o școală), ele ar trebui să aibă timp
suficient pentru odihnă și joacă. Dacă animalul e sociabil sau obișnuit în a lucra în grup , el ar trebui
ținut cât mai mult în grup.

Anexa 6 analizează nevoile a trei specii care pot fi ținute în mediul școlar, cum ar trebui evaluat
mediul lor de viață și cum ar putea fi respectate cele cinci ”drepturi fundamentale”.

6b. Recunoașterea semnelor de stres la animale

Deși înțelegerea nevoilor animalelor (cele cinci libertăți fundamentale) este importantă
pentru starea de bine a animalelor în general, abilitatea de a observa când un animal nu se simte
comfortabil sau este stresat într-un anumit mediu sau situație e de asemenea de o importanță vitală
pentru un facilitator, pentru a recunoaște sau a înțelege cum poate acest lucru să afecteze starea de
bine sau siguranța unui copil sau a copiilor implicați ân interacțiune.

Ce este stresul?

Stresul este un răspuns fizic, psihologic și emoțional la un stimul de tip negativ care provoacă
frică sau ezitare și duce la încercarea de a evita/fugi sau a se autoapăra. Când un animal nu are cum
să fugă, e înconjurat de oameni sau este ținut necorespunzător astfel încât îi este afectat comfortul
și devine anxios sau dacă au ceva de apărat( o jucărie, ceva de mâncare sau un teritoriu), ei pot
reacționa din instinctul de teama cu scopul de a se autoapăra și de a răspunde prin luptă. Acest
instinct se manifestă cel mai adesea prin mușcături sau lovituri cu piciorul.

Semnele de stress

Un animal nu va mușca, lovi sau încerca să scape fără un semn de avertizare. Deși de multe
ori ele pot reacționa rapid, un animal va da mereu semne care să indice gradul de stres pe care-l
experimenteaza. Este absolut necesar ca facilitatorul să ia la cunoștință și sa fie vigilent la aceste
semne.

Anexa 7 arată imagini cu diferitele semne de stres la o serie de specii și în principal unele din
semnalele iminente emise de câini.

În general animalele stresate vor dori să fugă sau să se strângă. Oricând e posibil( depinde de
specie) vor da urechile pe spate, vor băga coada intre picioare, ochii se vor largi, iar corpul se va
curba. Aceste animale vor încerca să pună o distanță între ele și posibila sursă de amenințare. Vor
dori, dacă au posibilitatea, să dispară cu totul din acel mediu. Trebuie oferit spațiul necesar unui
animal care dă asemenea semnale de stres, iar situația trebuie evaluată în așa fel încât să se decidă
ce măsuri ar putea fi luate pentru a schimba percepția animalului asupra sursei de stres. Dacă
 27

animalului nu i se acordă spațiul necesar și stresul continuă să crească, acesta poate duce la atacuri
fără avertisment.

Atunci când sunt folosite mai multe semne de avertizare, răspunsul bazat pe atac va face ca
animalul să se înfoaie pentru a părea mai mare. Urechile pot fi ridicate în sus, coada tot în sus, părul
zbârlit la unele animale. Ochii, ca și la răspunsul prin atac sunt larg deschiși, dar aceștia fixează sursa
pericolului, corpul este încordat și câteodată devine țeapăn iar unele animale vor folosi ghearele si
dinții ca și arme de apărare.Toate aceste semnale sunt folosite de animal pentru a sugera să nu ne
apropiem și ele ar trebui respectate. Cheia pentru un facilitator responsabil pentru a evita astfel de
semnale de stres la animalele folosite in programele educaționale este să evalueze și să pregătească
dinainte animalul și sa fie capabil să recunoască cele mai mici și subtile semne de stres la care sa
acționeze pentru a readuce animalul la starea de interacțiune pozitivă.

6c. Animalele și riscurile asociate

Interacțiunile cu animale nu sunt lipsite de riscuri. Chiar și un animal care nu e stresat poate
zgâria, lovi sau izbi cu piciorul un copil intr-un mod accidental sau neașteptat. Riscul crește totuși
semnificativ atunci când animalul e stresat sau dacă activitățile sau interacțiunile deviază de la cele
pregătite și planificate.

Pentru fiecare program,sesiune și activitate ar trebui pregatită o fișă de evaluare a riscurilor

care să indice potențialele riscuri pentru copilul sau copiii angajați in program și activitate.

Anexa 8 prezintă o fișă de evaluare a riscurilor pentru o sesiune de lucru intr-un program de
integrare a animalelor.

Rănile produse de animale provin din mânuirea lor directă, deci e necesar ca cele mai bune
practici pentru interacțiunea directă cu animalele să fie implementate cât de mult posibil. Rănile pot
consta în zgârieturi care apar mai ales atunci când animalul nu se simte în siguranță și încearcă să se
elibereze și mușcăturile care fac parte dintr-o strategie comună de autoapărare sau când animalele
se simt speriate și nesigure atunci când se interacționează cu ele. Loviturile cu picioarele pot fi
riscante mai ales la animalele mai mari, deși iepurii pot lovi și ei destul de tare cu picioarele din
spate. Uneori rănile sunt produse accidental atunci când de exemplu un ponei se balansează pe un
picior și poate dezechilibra un copil aflat pe spinarea lui, sau un câine poate sări cu lăbuțele pe un
copil trântindu-l accidental la pământ.

Riscurile față de sănătatea copiilor (și a facilitatorului) pot proveni de la animal și mediul lui
de viață. Animalele pot transporta agenți patogeni fără a prezenta semne clinice pentru acest lucru.
Un facilitator ar trebui să verifice potențialele boli la care animalul folosit este predispus, să știe cum
să reducă riscul de infecție, să-l micșoreze și să evalueze zilnic starea de sănătate a animalului. O
boală care se transmite de la animal la om și invers se numește zoonotică. Unele exemple ar fi
infecția bacterială cu Salmonella, Leptospiroză și Toxoplasmoză, in timp ce virusul gripei e
transferabil de la om la nevăstuici. Mai comună e infectarea parazitară cu viermi inelați care poate fi
transmisă prin contact direct sau prin mediul de viață al animalului. Atât endo cât și
ectoparaziții(viermi, purici și alergeni în special) pot fi transmiși( în cazul puricilor pot mușca ) dar cu
 28

un tratament preventiv de rutină și prin observare atentă și evaluare permanentă,nici unul din acești
paraziți sau agenți patogeni nu ar trerbui să mai constituie un risc pentru animale(sau oameni)
implicați in programele de integrare a animalelor.

Și copiii și animalele ar trebui să exerseze unele proceduri legate de igienă, să se spele pe

mâini înainte și după interacțiunea cu animale, să nu intre în contact direct cu materiile fecale sau cu
așternuturile de pe sol. Cele mai comune riscuri ar putea fi reacții autoimune la copii sau la adultii
care asistă la sesiuni pot apărea reacții alergice la părul de animale, paraziți sau așternutul
animalelor.

Trebuie cerut acordul părinților întotdeauna dinainte în programele de integrare a

animalelor, făcându-i conștienți asupra posibilele riscuri. Se vor cere informații de la aceștia despre
posibile alergii cunoscute, deși s-ar putea ca alergiile sa nu fie cunoscute de părinți, deoarece copiii
nu au fost expuși iînainte la contactul cu animalele. Vigilența și observarea atentă a copilului pentru
a vedea orice semn de reacție adversă este de asemenea o sarcină a facilitatorului sau cadrului
respnsabil cu aceasta. Însușirea măsurilor de prim ajutor e de asemenea indicată.

6d. Crearea unui cod de lucru cu animale în școli

Ca și document efectiv de lucru în interacțiunile cu animale în mediul școlar ar trebui

pregătit un cod de bune practici. Un astfel de cod ar trebui să funcționeze ca un ghid prin care
facilitatorul sau orice persoană care va lucra să asigure folosirea etică a animalelor în activități
precum și siguranța și sănătatea copiilor implicați în program. Deoarece fiecare școală e diferită cu
propriul ei program de integrare, codul ar trebui să fie unul specific. Acest cod ar trebui să conțină
pașii pentru etapa pragătitoare, de exemplu permisiunea conducerii școlii, confirmarea acordului din
partea părinților, scopuri și obiective cadru ale programului de integrare precum și pregătirile
necesare în ceea ce privește animalele(selecție, evaluare, pregătire fizică și psihologică și a
mediului(echipamente, facilități pentru animale în școală, etc). Un cod de practici trebuie de
asemenea să cuprindă și pașii necesari pentru pregătirea necesară a copiilor, instrucțiuni, spălatul
mâinilor, îmbrăcămintea potrivită și ce este necesar pentru interacțiunea cu animalul din ziua
specificată. O școala poate dori să stabilească anumite politici legate de prezența animalelor în
mediul școlar, daca prezența lor e permanentă sau temporară. Politicile trebuie să prevadă cine este
responsabil pentru îngrijirea și starea de bine a animalului, pe unde ar trebui să intre sau să iese
animalul din școală, reguli legate de igiena acestuia sau reguli legate de felul cum poate copilul sa
interacționeze cu animalul.

6e.Cele mai bune practici de lucru direct cu animalul

Pentru a se micșora orice risc pentru copii care interacționează direct cu animalul și pentru a
menține starea de bine și sănătatea animalelor, ar trebui urmate niște reguli de bune practici. În
general ele trebuie să includă obligatoriu cunoașterea animalului, a informațiilor despre cum trebuie
interacționat cu acesta, pregătirile necesare animalului și mediului acestuia, ce fel de interacțiuni
sunt permise potrivit anatomiei și comportamentului acestuia. Când animalul e destul de mic,
ridicarea lui trebuie făcută cu calm dar ferm intr-un fel în care animalul să se simtă în siguranță, să
 29

nu se lupte pentru a se elibera , să nu se simtă amenințat și să vrea să se apere. Când animalul e mai
mare, trebuie folosit un echipament corect pentru a nu implica durere sau discomfort fizic ci doar să
permită controlul animalului. Este de preferat să existe o fișă cu informații despre ”Cum se lucrează
corect cu animalul” sau fișe cu informații despre îngrijirea animalului, mai ales pentru animalele care
vor locui în școală.

Anexa 5 include exemple de fișe de informații despre cele mai bune modalități de lucru cu șase
specii diferite de animale.

Anexa 9 include exemple de fișe despre îngrijirea animalelor găzduite în școli.

 30

7. Integrarea animalelor ȋn educație

Dintre beneficiile interactiunilor cu animale dupa cum au fost prezentate in sectiunea 3 (din
Ghidul pentru Integrarea animalelor in educatie) cele mai evidente beneficii pentru interacțunile din
cadrul școlii par a fi cele cognitive. Animalele pot fi folosite in promovarea acestui tip de beneficii
deoarece pot fi utilizate in asistarea învățării și dezvoltarea proceselor cognitive.

Cadrele didactice care nu au experiență în programele de integrare formale pot folosi

animale în clasă( reale sau prin imagini si filme), adesea punând accentul pe furnizarea de informații
legate de acele animale- despre hrana lor, îngrijirea lor, habitatul lor natural și altele . Deși aceste
informații sunt importante, scopul utilizării etice a animalelor în educație merge dincolo de ele, iar
animalele pot fi folosite ca ajutoare în predarea oricărui obiect de la școala, limbă și comunicare,
limbi straine, matematică, științe, geografie, religie, educație fizică și multe altele, e nevoie doar de
putină imaginație!

În plus, beneficiile interacțiunilor cu animale în clasă nu trebuie să fie neapărat bazate pe

învățare, ele pot fi făcute pentru îmbunătățirea comportamentului, promovarea răbdării și calmului
și reducerea comportamentelor nedorite, se pot concentra pe formarea abilităților sociale,
ascultare, comunicare și muncă în echipă, poate avea beneficii emotionale sau psihologice prin
creșterea încrederii și stimei de sine și în unele cazuri există și beneficii fizice acolo unde educația
este susținută și de practici de terapie fizica.

7a.Planificarea sesiunilor de lucru cu obiective specifice

Ghidul pentru integrarea animalelor ȋn educație se adreseaza furnizorilor de educație

(singuri sau asistați de facilitatori specialiști in interactiunile cu animale, pentru a nu folosi animalelel
doar pasiv, ci să le implice active și sa le integreze în programele educaționale. Facilitatorii sunt
incurajati să planifice sesiuni bazate pe obiective specifice pe care să le atingă împreuna cu
elevul/elevii săi. Acolo unde scopurile sunt specifice și conduc către o evaluare obiectivă a
progresului , doar trei obiective-cheie pot fi stabilite in cadrul unei singure sesiuni.

Exemplele de obiective-cheie si categoriile de beneficii carora acestea le apartin ar putea include:

 31

Beneficiu Exemple de obiective cheie

Fizic Îmbunătățirea coordonării, puterii,

flexibilității

Promovarea abilităților motorii fine

Psihologice Promovarea creşterii stimei de sine şi

ȋncrederii ȋn forțele proprii

Sociale Ȋncurajarea comunicării, lucrului ȋn echipă şi

cooperării

Emoționale Ȋntăreşte sentimentul de mândrie,

promovează empatie şi răspunsurile
emoționale positive.

Comportamentale Ȋncurajează calmul şi autocontrolul asupra

comportamentului.

Cognitive Promovează rezolvarea de probleme, luarea

deciziilor şi ȋnvățarea.

Anexa 10 include o broșură menită sa ajute facilitatorii ȋn programe educaționale să identifice

obiectivele-cheie şi conectarea activităților de ȋngrijire a animalelor cu mediul şcolar. Broşura are
doua părți. Partea intitulată Interactiuni Asistate de Animale, beneficii si obiective cheie include
tabele cu obiective cheie pe intelesul tuturor, dar nu exclusive.

Odată ce facilitatorul a stabilit ce obiective cheie va avea de atins in cadrul sesiunii de lucru
cu animalul, se stabilesc activitatile sau sarcinile de lucru care vor oferi posibilitatea de a progresa
in atingerea obiectivelor. Umplerea unui bol cu apa, unei găleti sau unui recipient poate fi o
activitate bazată pe obiective de ordin motric. Ridicare, abilităti motorii fine, coordonare si balans,
lucrul elevilor in perechi, in echipa, cooperarea, umplerea unui recipient mai mic dintr-un recipient
mai mare și socotirea cantitatii necesare poate promova rezolvarea de probleme, iar activitatea se
poate adresa si abilităților de lectura, dacă elevii au de citit cartonașe cu instrucțiuni de îngrijire a
animalului( vedeti Anexa 9 de exemplu), sau matematică dacă se cere o anumita cantitate. Dacă
 32

in apa trebuie adaugate vitamine de exemplu ( ca in cazul porcuşorilor de Guinea), diluarea şi

calibrarea pot fi cerute pentru abilități matematice mai avansate.

Partea a doua a brosurii de la Anexa 10 ”Interactiuni Asistate de Animale, activitati cu animale

pentru programele scolare” listeaza diferite activități ce pot fi conectate cu obiectivele cheie. Cele
doua părti ale broşurii fac trimiteri una la alta astfel ȋncat odată ce un facilitator s-a decis asupra
unor anumite obiective-cheie pe sesiune sau program, activitățile ce pot fi desfăşurate să poată fi
uşor văzute( ȋn funcție de ce animale sunt disponibile).

7b. Pregatirea animalelor pentru folosirea efectivă

Acolo unde obiectivele cheie sunt bazate pe ingrijirea animalelor: hrănirea animalului,
adăparea, curațarea cuștii, stabilirea stării generale de sănătate, adăpostul și starea de bine,
pregătirea animalului poate fi minimă, deși facilitatorul, indiferent de activitaățile planificate, ar
trebui să verifice si să evalueze animalul zilnic, înainte de activitățile din programele de integrare(
dupa cum se arată si in sectiunea 5c, Integrarea animalelor in educatie).

În afară de activitățile de îngrijire a animalelor, un facilitator abilitat în interacțiunile cu

animale are posibilitate să facă activitati distractive, sesiuni noi și creative, folosind efectiv animalul
ales și având in vedere obiectivele cheie stabilite. Detalii despre mai multe sesiuni inovatoare sunt
incluse in Anexa 10 a brosurii despre Interacțiuni Asistate de Animale

Pregatirea pentru folosirea activitaților inovatoare

Dacă un facilitator intentioneaza să folosească echipamente noi ȋntr-o sesiune de

interacțiuni cu animale, este absolut necesar ca animalul/animalele sa fie bine pregatite in aceasta
privință. Inițial va fi facută o evaluare( vezi Ghidul pentru integrarea animalelor in educatie,
sectiunea 5b), prin care animalul va fi expus la noul echipament la o distanță și la o intensitate
adecvată pentru a vedea dacă animalul nu se simte amenințat sau arată seme de discomfort la
vederea acestuia, sau la sunetele emise. Dacă animalul dă seme de discomfort, trebuie introdus
intr-un program de desensibilizare. Desensibilizarea unui animal la un stimul care îi da senzația de
frică dureaza un timp, deci e puțin probabil ca animalul să poată fi folosit in sesiunea următoare.

Desensibilizarea etică implică o creștere gradată a intensității stimulului care afectează

animalul până la punctul in care acesta nu mai manifestă seme de sensibilizare. În plus( de obicei
dacă se vrea accelerarea procesului , fără a fi neapărat potrivit) desensibilizarea poate avea loc prin
 33

folosirea reflexului condiționat clasic astfel încât să se schimbe percepția animalului asupra
stimulului de la negativă la pozitivă. De exemplu, dacă un animal manifesta frica față de scaunul cu
rotile, atunci scaunul trebuie plasat in locul unde stă animalul de obicei la o anumita distanță si
mutat mai aproape de animal la anumite perioade de timp pâna la punctul in care animalul nu mai
este deranjat de acesta( desensibilizare). Când se ajunge la o distanță adecvată, se poate plasa
ceva de mâncare lânga scaunul cu rotile( reflexul condiționat schimbând percepția animalului asupra
scaunului de la un obiect de care se teme la ceva plăcut). Deși metodologia se referă la acest lucru
ca la un efect, e mai probabil ca animalul să răspunda folosirii scaunului intr-un mod pozitiv( cu
bucurie) decat negativ( frică) care nu e de dorit dacă este sa comparam perceptia asupra scaunului
ca un stimul neutru și ignorat de către animal. Daca sesiunea presupune folosirea animalului in
interacțiune cu un obiect sau un echipament, atuci e necesară o pregătire prealabilă.

Dresarea unui animal pentru a se comporta într-un anume fel în timpul unei sesiuni poate
aduce o notă de distracție sau relaxare și să întărească relația dintre om și animal, care, odată
clădită, poate aduce noi provocări, sau chiar crea legături emoționale neprevăzute. Este crucial ca
metodele de dresaj folosite să se bazeze pe recompense sau să i se ofere animalului ceva ce-i face
plăcere. Dacă se folosesc pedepse sau amenințări cu animalul, facilitatorul crește riscurile de a răni
copilul care participă la activitate deoarece animalul va fi speriat fie de facilitator, fie de
echipamentul ce urmează a fi folosit.

Anexa 11a dă mai multe detalii despre cum putem dresa un câine să se întindă pe un covoraș , să-
și pună capul pe brațele unui copil care citește sau chiar să-și pună lăbuța pe carte atunci când
vrea ca elevul să încetinească cititul sau să îî indice o greșeală de citire!

Anexa 11b explica procesul de a face un cal să impingă un obiect dint-un con cu nasul, un
comportament amuzant care va provoca călărețul să agațe acel obiect din con cu un băț.

7c. Măsurarea rezultatelor sesiunii

Pentru a evalua efectiv performanța elevului în relație cu obiectivele cheie și progresul

acestuia, rezultatele sarcinilor de lucru și activitățile incluse în cadrul sesiunii ar trebui să fie
măsurate acolo unde e posibil. Cu unele sarcini și activități măsurarea se va face prin punctaje
obiective și progresul va fi astfel ușor de înregistrat între sesiuni, la alte sarcini și activități
rezultatele (privind abilitățile elevilor) vor fi mai greu de măsurat. Deși facilitatorul poate da o
 34

opinie subiectivă, acest lucru crează un prejudiciu evaluării și nu încurajează acuratețea în asigurarea
succesului programului de integrare.

Să luăm de exemplu o sesiune de lucru cu obiective de natură fizică: flexibilitate, coordonare

și putere. Sesiunea poate avea loc în afara sălii de clasă la un centru ecvestru unde elevul poate
beneficia de o ședință de călărie. Activitatea poate consta în preluarea a 10 obiecte aflate în zece
conuri în timp ce elevul se află pe spinarea calului. Este uțor să măsori această activitate din
perspective obiectivelor cheie deoarece succesul activității poate fi contabilizat, câte obiecte din
zece va reuși să ia? Măsurarea începe să fie puțin mai complicată cănd înregistrarea include prima
încercare, a doua încercare și așa mai departe, dar facilitatorul tot va trebui să înregistreze
rezultatele într-o manieră obiectivă. În următoarea sesiune sau în viitoarele sesiuni când activitatea
se va repeat sau va progresa( de exemplu vor fi 15 conuri in loc de zece sau acestea vor fi mai mici)
pot fi înregistrate rezultate comparative care vor arăta progresul(sau regresul).

Atunci când obiectivele cheie sunt psihologice, emoționale sau comportamentale, evaluarea
e mai dificilă, dar găsirea unei măsurări cât mai potrivite este rolul unui bun facilitator.

Anexa 12 include exemple de evaluări pentru obiectivele cheie care să corespundă acestor
beneficii.

În sesiunile de interacțiuni cu animale în școli, când obiectivele cheie sunt bazate pe beneficii
cognitive, evaluarea abilităților elevilor trebuie de semenea măsurată. În multe cazuri acest lucru
poate să corespundă cu un cadru educațional deja existent. A progresat nivelul de citire al elevului
de la 3 la 4? Pot ei spune pe litere cuvinte formate din 6 litere și nu din cinci cum făceau înainte? Pot
număra până la 20 cu ușurință, deși înainte puteau doar până la 10? În unele cazuri, la unele
activități evaluarea se poate baza pe viteza de completare a activității( ca și timp) sau atingerea unui
alt nivel.

7d. Evaluarea sesiunilor educaționale bazate pe integrarea animalelor.

Pentru a învăța mai multe și a evolua ca și facilitator, sau ca și furnizor de educație folosind
animalele intr-un mod etic în beneficiul copiilor, evaluarea atât a sesiunilor cât și a întregului
program este foarte importantă. Interacțiunile Asistate de Animale de natură formală sunt relativ
noi și nu sunt neapărat private ca un instrument academic sau terapeutic. Atunci cănd
îmbunătățirile obiective vor putea fi dovedite prin planificări riguroase și evaluări obiective ale
sesiunilor , din ce în ce mai mulți oameni vor fi mai deschiși către beneficiile integrării animalelor în
 35

educație.
La terminarea unei sesiuni facilitatorul va trebui să completeze un formular de evaluare, o
înregistrare personală a realizărilor elevului corelate cu obiectivele cheie. În planificarea sesiunilor
viitoare acest formular de evaluare îi va reaminti facilitatorului ce a fost deja realizat de către elev.
Trebuie să existe o legătură între sesiuni astfel încât activitățile să se repete până se înregistrează
un progres la un nivel adecvat. Menținând activitățile la acest nivel va fi mai ușor să se măsoare
rezultatele și se vor îmbunătăți abilitățile elevilor , lucru care va putea fi observat.

Ca și parte a procesului de evaluare, facilitatorul va trebui să evalueze și punctele slabe ale

sesiunii. În exemplul de mai sus cu preluarea obiectelor din conuri în timpul unei ședințe de călărie,
un progres considerabil poate fi asigurat prin folosirea unor conuri mai mici pentru a mări gradul de
precizie, dar dacă obiectele care urmează a fi preluate sunt schimbate de la o sesiune la alta, acest
lucru poate fi un punct slab care să afecteze rezultatele.

Deoarece subiectii ce urmează a fi evaluați sunt oameni, vor mai fi și alți factori care să
contribuie la rezultat, incluzând aici motivația participanților sau interesul lor pentru activitate,
influența stării de oboseală din cauza activităților anterioare, starea de sănătate și chiar și impactul
vremii asupra organismului

Facilitatorul trebuie de asemenea să evalueze sesiunea din punct de vedere al efectivității

animalului sau animalelor incluse în program. Au ajutat animalele la atingerea obiectivelor cheie ale
sesiunii? Nu au distras ele atenția de la activități sau de la îndeplinirea obiectivelor? A manifestat
animalul vreun semn de discomfort sau stress? .

Fişele de evaluare pot fi apoi utilizate de facilitator pentru a elabora un raport final asupra
programului, acesta poate fi doar un simplu rezumat sau poate avea forma unui studiu de caz cum
sunt cele incluse în Anexa 1.

8. Concluzii

Animalele și oamenii interacționează încă de la începutul evoluției umane. Beneficiile

interacțiunilor cu animale au fost deja recunoscute în multe sectoare. Ca și furnizori de educație
avem acum posibilitatea de a integra elevii cu care lucrăm în programele de interacțiuni și îngrijire a
animalelor. Să lăsăm așadar copiii să învețe despre animale cum să le îngrijească dar și cu ajutorul
animalelor care le pot preda lucruri despre cum să-ți dezvolte abilitățile matematice, de lectură, și
 36

alte zone academice, dar și să-i învețe despre auto-control, răbdare, mândrie, comunicare, munca în
echipă și bucurie- abilități de viață de care copiii au nevoie pentru viitorul lor.
 37

9. Referințe
ALTSCHILLER. D (2011), Animal- Assisted Therapy, Greenwood, Oxford

ANDERSON. W, REID. C and JENNINGS. G (1992), Pet ownership and risk factors for
cardiovascular disease, Medical Journal of Australia, 157, 298-301 in WELLS. D (2007),
Domestic Dogs and Human Health: An Overview, British Journal of Health Psychology, No
12, Pages 145-156

BASS.M, DUCHOWNY. C and LLABRE. M (2009), The Effect of Therapeutic Horseback Riding
on Social, Functioning in Children with Autism
Journal of Autism Development Disorder Vol. 39 Pages 1261–1267
http://www.kenrodogtraining.com/upload/effect.pdf

CHANDLER.C (2012), Animal Assisted Therapy in Counselling, Routledge, London

DEMBICKI.D and ANDERSON. J (1996), Pet ownership may be a factor in improved health of
the elderly, Journal of Nutrition for the Elderly, 15, 15-31 in FRIEDMANN. E, SON. H and
TSAI. C, The animal/human bond: health and wellness in FINE. A (2010), Handbook on
Animal Assisted Therapy, Academic Press Elsevier, California

DRNACH. M, O’BRIEN. P and KREGER.A (2010), The effects of a 5-week therapeutic

horseback riding program on gross motor function in a child with cerebral palsy: a case
study, The Journal of Alternative and Complementary Medicine. Vol. 16 No. 9 Pages 1003-
1006.
http://online.liebertpub.com/doi/abs/10.1089/acm.2010.0043

FINE. A (2010), Handbook on Animal Assisted Therapy, Academic Press Elsevier, California

HAMA.H, YOGO.M and MATSUYAMA (2009), Effects of stroking horses on both humans'
and horses' heart rate responses†, Japanese Psychological Association Japanese
Psychological Research , Volume 38, Issue 2, pages 66–73,
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1468-5884.1996.tb00009.x/abstract

KAISER. L, HELESKI. C, SIEGFORD. C and SMITH.K (2006) Stress Related Behaviour among
horses used in therapeutic riding programme, in SCAS Journal Autumn 2012
 38

PYLE. A (2012), Stress responses of horses used in Hippotherapy

http://repositories.tdl.org/tdl-ir/handle/2346/11442

MACAULEY. B and GUTIERREZ (2004), The Effectiveness of Hippotherapy for Children With
Language-Learning Disabilities Communication Disorders Quarterly, Vol. 25 No. 4 Pages
205-21
http://cdq.sagepub.com/content/25/4/205.short

MARCUS. D (2011), The Power of Wagging Tails, Demos Medical Publishing, New York

SCHULTZ. P, REMICK-BARLOW and ROBBINS. L (2007), Equine-assisted psychotherapy: a

mental health promotion/intervention modality for children who have experienced intra-
family violence, Health and Social Care in the community, Vol. 15 No. 3 Pages 265-271
9. http://www.chrysalisequine.com/files/EAP%20-
%20a%20mental%20health%20intervention%20for%20children%20who%20have%20experi
ence%20intra%20family%20violence.pdf

10. SERPELL. J (1991), Beneficial effects of pet ownership on some aspects of huam health and
behaviour Journal of the Royal Society of Medicine, 84, 717-720 in WELLS. D (2007),
Domestic Dogs and Human Health: An Overview, British Journal of Health Psychology, No
12, Pages 145-156
11. SHURTLEFF.T and ENGSBERG.J (2010), Changes in Trunk and Head Stability in Children with
Cerebral Palsy after Hippotherapy: A Pilot Study
12. Vol. 30, No. 2 , Pages 150-163
13. http://informahealthcare.com/doi/abs/10.3109/01942630903517223
14. STERBA. J, ROGERS. B, FRANCE . A and ROBBINS . L (2002), Horseback riding in children with
cerebral palsy ; effect on gross motor function, Developmental Medicine and Child
Neurology, Vo. 44, No. 5 Pages 301-308

15. TAYLOR. N and SIGNAL. T. D (2005), Empathy and Attitudes to Animals, Anthrozoos, Vol 18,
Issue 1

16. THE EUROPEAN PET FOOD INDUSTRY, Facts and Figures (2014), www.fediaf.org/who-we-
are/facts-and-figures.html

17. TROTTER. K, CHANDLER.C, GOODWIN-BOND.D and CASEY. J (2008), A Comparative Study of

the Efficacy of Group Equine Assisted Counseling WithAt-Risk Children and Adolescents,
Journal of Creativity in Mental Health, Vol. 3 No.3
 39

18. http://www.chrysalisequine.com/files/A%20comparative%20study%20of%20the%20efficacy
%20of%20Group%20EAP%20with%20at%20risk%20children%20and%20adolescents.pdf

19. www.dyspraxiaireland.com/EquineAssistedTherapyLearning

20. www.iahaio.org

21. www.scas.org.uk
40

ANEXE
 41

ANEXA 1

Exemple de studii de caz

Nr. De referință: ELISTA-MM-03-16- Irlanda

Introducere:

Michael are distrofie musculară congenitală. Aceasta boală îi afectează funcțiile motorii
fine și abilitățile corelate cu acestea. Michael folosește cel mai adesea un cărucior cu rotile, deși el
poate merge pe distanțe scurte dar îi lipsește coordonarea. Echipa care are grijă de starea fizică a lui
Michael crede că dacă îl încurajează pe Michel să se concentreze într-un anumit punct, acest lucru îl
va ajuta cu coordonarea și echilibrul în timpul mersului. Acest lucru poate fi exersat și în cadrul altor
activități inițial. Michael are dizabilități cognitive asociate și deocamdată lucrează la recunoașterea
cuvintelor simple și la numărat. Michael se poate implica destul de bine din punct de vedere social
cu adulții , dar rareori interacționează cu colegii. Michael are un câine acasă deci se simte bine când
interacționează cu câinii.

Obiective cheie și beneficii ale programului/sesiunii

1. Coordonarea( de la aspectul visual la mișcarea mâinii; concentrarea asupra unui punct

pentru echilibru)
2. Numărarea (poate număra până la 10, dar nu corect)
3. Contactul social(cooperarea și munca în echipă)

Această sesiune va avea beneficii fizice, fiziologice, sociale și cognitive).

Selectarea animalului, planificarea și pregătirea:

Sunny, un labrador a fost selecționat pentru sesiunile cu Michael. Sunny, după cum sugerează și
numele ei, este un căine prietenos și pozitiv, foarte motivat în aducerea mingii, dar care se poate
controla și este bine antrenat. Sunny a lucrat cu alți copii în scaune cu rotile înainte, deci este
desensibilizat în mod corespunzător la acest tip de stimuli. I s-a reamintit comanda”Adu” lucrându-se
cu el anterior, astfel încât el să poată să aducă mingea în brațele lui Michel.

Un plan al sesiunii a fost pregătit ( nr de referință SP-MM01), incluzînd activități correlate cu

obiectivele cheie,acestea incluzând aruncarea mingii către Sunny, număratul încercărilor de a arunca,
și contactul social avut cu câinele și cu facilitatorul. O fișă de evaluare a risccurilor a fost pregătită( nr
de inreg. RA-MM01), iar părinții lui Michael au semnat o declarație după citirea celor două
documente.

Curtea cu gazon a fost folosită pe tot parcursul sesiunii. Aceasta este împrejmuită cu gard
astefel încât Sunny să poată alerga liber , iarba a fost tăiată scurt și terenul uscat astfel încât Michael
 42

să poată circula cu ușurință cu căruciorul cu rotile. Un castron cu apă proaspătă a fost așezat într-un
colț astfel încăt Sunny să poată să bea ori de câte ori are nevoie.

A fost pregătită o țintă făcută dintr-o bucată ușoară de scândură măsurînd 80x80 de cm. ținta a fost
colorată în două culori, o zonă exterioară albastră și o zonă interioară roșie care măsura 30x30 cm.
Pe iarbă au fost trase cu spray colorat două semne , una urmând să indice locul unde Michael stă cu
căruciorul și unul care să indice unde va sta ținta. Distanța dintre cele două semne a fost de 2 m..
Marker for
Michael
80cm
Entrance
Target Grass Paddock
2m

Marker for
target
30cm
Water bowl

Anterior sesiunii Sunny a fost periat pentru a se înlătura excesul de păr și a fost hrănit la micul dejun
cu mâncarea lui obișnuită pentru a se asigura că nu este prea agitat atunci când va servi
recompensele oferite. Sunny a fost examinată fizic pentru a se asigura că nu e bolnavă.
Recompensele au fost puse iîntr-un recipient sigilat și puse la îndemână pe un suport mai înalt în
afara padocului cu iarbă, dar nu prea departe astfel ca facilitatorul să nu fie nevoit să se îndepărteze
prea mult și să lase copilul nesupravegheat sau să piardă din ochi câinele.

Activități și metodologie

1. Michael i-a fost prezentat lui Sunny și invers, iar băiatului i s-au spus câteva lucruri de bază
despre câine: rasa, vârstă, culoare, etc . și a fost încurajat să interacționeze cu el, s-o
mângâie și să fie aproape de el. Facilitatorul i-a arătat lui Michael cum îi place lui Sunny să
aducă mingea dacă i se cere acest lucru și cum ar trebui recompensat pentru acest lucru.
Facilitatorul a aruncat mingea de două ori pentru a-i dovedi lui Michael cum se oferă
recompensele și apoi încă de 5 ori în timp ce Michael a fost încurajat să ofere chiar el
recompensele. Sunny a adus mingea înapoi la Michael de 4 ori din 5 încercări, de trei ori pe
brațe și o dată la picioare.
2. O țintă de 80 pe 80 de cm cu o altă țintă interioară de 30 pe 30 de cm i-a fost prezentată lui
Michael.Mai întâi facilitatorul a demonstrate cum va fi aruncată mingea spre țintă și cum
Sunny va sări să o prindă. Din nou Sunny a fost încurajată să returneze mingea lui Michael și
el a fost încurajat să o recompenseze chiar dacă facilitatorul a făcut primele 5 aruncări.
Michael a fost încurajat să arunce din nou mingea, de data aceasta de zece ori și să numere
în timp ce execută acest lucru.
3. Michael apoi a luat o mică pauză de la activitatea cu mingea și a fost încurajat să
interacționeze cu Sunny în timp ce facilitatorul pregătea recompensele. Facilitatorul s-a
 43

mutat din raza vizuală a lui Michael, dar a putut observa în orice moment orice interacțiune
dintere copil și câine.
4. Lui Michael i s-a cerut să numere până la 10 recompense din recipient, și o dată ce i s-a
arătat cum s-o facă, să ofere 5 recompense lui Sunny, numărându-le în același timp. Michael
a mai aruncat mingea de 10 ori pentru Sunny la țintă și l a lăudat câinele de câte ori a reușit
să o aducă înapoi.
5. Michael i-a dat apoi câinelui ultimele cinci recompense numărând de la 6 la 10.
6. Michael a fost lăudat despre cât de bine s-a descurcat în timpul sesiunii, a fost întrebat dacă
i-ar mai plăcea să lucreze din nou cu Sunny și dacă a fost mulțumit.
7. Michael s-a spălat pe mâini înainte să părăsescă centrul.
Rezultatele sesiunii

Tabel 1: Acuratețea în atingerea țintei cu mingea( Coordonarea)

Încercarea 1 2 Măsurarea
progresului
A lovit ținta(zona 6 8 20%
albastră sau roșie)
A lovit zona roșie a 3 5 20%
țintei

100%

80%

60% hit red area Graph 1

40% hit blue area

20% missed target

0%
first trial second trial

Tabel 2: Acuratețea în a numără

Încercarea 1 2 3 4 5
Să numere până la Să numere zece Să ofere 5 Să numere până la 10 Să ofere
10 în timp ce aruncă recompense recompense în timp ce aruncă recompensele
mingea mingea numărând de la 6 la
10
Number 4 8 5 6 8
accurately
reached
without
prompting or
making
mistakes
 44

12

10

8
Graph 2
6

0
counting to 10 counting to 10 counting to 5 counting to 10 counting from 5

Tabel 3: Interacțiuni neinfluențate cu Sunny(Contact social)

Încercarea 1-recompense 2-recompense 3- 4-

și laudă(din 5) și laudă(din 5 recompense recompense
5) și laudă(din și laudă (out
10) of 10)
3 4 7 8
Îmbunătățiri 20% -10% 10%
între încercări
Progres total ( De la 60% la 80% = 20% progress in interacțiunea social cu
încercările 1- Sunny fără intervenția facilitatorului
4)

90
80
70
60
50
40 Graph 3
30
20
10
0
1 2 3 4
 45

Discuții asupra sesiunii

După cum se poate vedea din tabelele cu rezultate și grafice, Michael a înregistrat progres la toate
obiectivele cheie într-o singură sesiune.

Coordonarea

Deși a arătat semne de oboseală aproape de sfârșitul activității, Michael a aruncat de 20 de

ori mingea pentru Sunny. Zona țintă a fost folosită în aruncarea mingii și Michael a reușit să lovească
ținta de 14 ori din 20(70% acuratețe) . Michael a înregistrat 20% progress între încercarea 1 și 2 și la
atingerea țintei mai mari și la atingerea țintei mai mici. Motivația lui Michael pentru activitate a fost
ridicată și el a manifestat bucurie de câteva ori în timp ce Sunny sărea să prindă mingea în timp ce el
dădea spre țintă, și i s-a prut deosebit de amuzant când Sunny s-a urcat sau chiar a sărit peste țintă.
Aceeași activitate sau una similară va fi pregătită pentru următoarea sesiune pentru a se vedea dacă
scorul general de 70% poate fi îmbunătățit în atingerea scopului de a îmbunătăți coordonarea lui
Michael in relație cu echilibrul.

Numărarea

Au fost cinci activități de numărare incluse în cele două sesiuni: de trei ori a numărat până la
10( două la aruncarea mingii și una la numărarea recompenselor, o dată a numărat pănă la 5 apoi de
la 6 la 10)

În toate încercările în afară de prima, Michael a numărat cu succes pănă la cinci sau mai
mult fără intervenții. Se pare că numărarea recompenselor ( ambele până la cinci 100% corectitudine
și până la 10, 80% corectitudine) i s-a părut mai ușoară lui Michael decât atunci când a numărat
aruncarea mingiilor. Se presupune că viteza de numărare a fost mai mare, iar distragerea a fost
mai mică atunci când Sunny a stat liniștită așteptându-și recompensele mai mult decât atunci când
ea sărea după minge. Lui Michael i s-a părut cel mai greu să numere de la 6 la 10 , deși în toate
încercările el s-a străduit să treacă singur de 8 fără ajutor, deci acest lucru poate indica nivelul lui
current in a-și aminti secvența numerică.

Contactul Social

Michael a părut în general dornic să interacționeze cu Sunny, i-a plăcut idea de a o lăuda și
recompense și a făcut aceste lucruri foarte bine.Deși rezultatele lui au indicat niveluri de 60-80% la
recompensarea fără ajutor, nu s-a înregistrat un procent de 100% din cauza distragerii. El a dorit mai
degrabă să se bucure cu Sunny și să arunce iarăși mingea mai mult decât a refuzat.

Rezultatele au înregistrat un declin în numărul de recompense oferite, dar acest lucru s-a
întâmplat doar când numărul recompenselor a crescut de la 5 la 10, deci acest lucru nu e neapărat
reprezentativ pentru dorința lui de a se implica. Entuziasmul lui Michael pentru interacțiunea socială
cu Sunny a fost încurajator, el a fost observat în timp ce mângâia câinele și vorbea cu el în scurtul
timp de pauză și s-a simțit comfortabil să se implice alături de facilitator de asemenea. Acest lucru
va asigura progresul în următoarele sesiuni, poate se vor asigura interacțiuni mai relaxante și cu mai
mult calm.
 46

Concluzie

Se poate vedea faptul că sesiunea a avut success în promovarea progresului în corelație cu

obiectivele cheie privind coordonarea, numărarea și implicarea socială a lui Michael. În două din
trei cazuri măsurătorile au înregistrat 20% progress, de la prima la ultima. Acest lucru e considerat
progres și o a doua sesiune va porni de la cest lucru în corelație cu obiectivele cheie.

Evaluare și idei pentru asigurarea progresului

Facilitatorul a fost multumit că sesiunea a funcționat, deși faptul că Sunny a tot sărit pe
lângă Michael și faptul că Michael s-a bucurat prea mult la vederea lui putea influența negative
rezultatele numărării și posibila corectitudine în aruncarea mingii , dar impactul emoțional al acestor
părți din sesiune sunt de asemenea importante, mai ales pentru o primă sesiune cînd se crează o
legătură de încredere.

Dorința lui Michael de a se implica social a fost încurajatoare și în următoarea sesiune se va

porni de la acest lucru pentru a se asigura progresul , mai întîi cu Sunny pentru a căuta obiecte și
apoi cu Michael care va juca un joc de-a v-ați ascunselea în timp ce îi va spune facilitatorului unde să
ascundă mingea pentru Sunny. Coordonarea va progresa prin aruncarea mingii spre o țintă verticală
sau o găleată în timp ce Michael va sta în picioare iar Sunny va aduce mingea. Numărarea va fi
repetată în special cu numerele de la 1 la 10 dar se va începe numărarea cu alte numere decât cu 1.

Studiu de caz- Școala Gimnazială Asău, România

Nr de referință: ASAU -PC-09-16

Introducere

Paul este elev în școala noastră de masă, dar are serioase întârzieri în învățare care l-au
făcut să repete anul școlar. Deși are 12 ani, el este în clasa a IV-a. El are dislexie și dizabilități
intelectuale legate de abilitățile de lectură, recunoașterea sunetelor și a literelor, ortografia și scrisul.
El are de asemenea problem cu concentrarea când primește o sarcină de lucru și în a colabora cu
colegii și cu profesorii. Consilierul școlar crede că Paul poate fi ajutat în îmbunătățirea abilităților de
lectură privind corectitudinea, fluența și înțelegerea conținuturilor, ca și asocierea dintre litere și
sunete atunci când citește, prin folosirea interacțiunii cu un animal care să îl ajute sa conștientizeze
toate aceste lucruri.

Paul interacționează rar cu colegii, este destul de izolat și singuratic, rar este atras spre o
activitate a școlii deoarece are probleme în înțelegerea sarcinilor care i se dau. Părinții lui Paul sunt
conștienți de problemele de învățare și înțelegere ale lui Paul. El interacționează cu adulții și
cooperează când se lucrează cu el individual, dar are tendința de a evita întrebările sau răspunsurile
lui sunt foarte scurte. Paul iubește foarte mult animalele și indrăgește să aibă grijă de ele.

Paul a fost evaluat inițial la lectură folosind povestirea Fricosul din cartea Din lumea celor care nu
cuvântă de Emil Gârleanu. Textele din carte se referă la povestiri din lumea animalelor. Au fost mai
multe greșeli pe care le-a făcut Paul în timpul evaluării inițiale care au fost înregistrate pe un grafic.
 47

Obiective cheie și beneficii ale sesiunii/programului

1. Cognitive- Cititul în limba română( el are dificultăți în a citi și de a face legătura dintre
grafeme și foneme ca și în corelarea sunetelor cu literele, precum și înțelegerea textului
pentru a decodifica mesajul unui text.

2. Psihologice- Imbunătățirea memoriei și a retenției (are probleme în înțelegerea înțelesului

cuvintelor și la scris).

3. Emoționale- ridicarea gradului de a acționa independent( să ducă la bun sfârșit sarcinile de

lucru și să ia decizii singur)

Această sesiune are așadar beneficii cognitive, psihologice și emoționale.

Selectarea animalului, planificarea și pregătirea

Echipa de profesori de la școala noastră împreună cu consilierul școlar s-au gândit la cel mai
potrivit animal cu care Paul ar putea interacționa pentru a-l ajuta pe Paul sa-și îmbunătățească
abilitățile de lectură și scris, iar decizia comună a fost să se folosească un iepure. Iepurele școlii,
Pufosul care a fost îmblânzit are o bună relație cu copiii, deoarece a mai fost folosit și în alte
activități ale școlii cu clase de elevi sau individual. El a fost pregătit pentru sesiunea de lectură cu
Paul. A fost desensibilizat printr-o expunere treptată la mediul din școală și prin participarea la
diferite ore pe diferite obiecte cu copii.

După evaluarea inițială, Paul a fost introdus în grupul țintă al proiectului de Intervenții
Asistate de Animale, folosit experimental în școala noastră în cadrul proiectului european. Echipa
din școală a decis să facă 10 sesiuni de citire cu Paul folosind iepurele. La prima sesiune Paul a făcut
cunoștință cu Pufosul, iepurele, și s-a familiarizat cu el. El a observant comportamentul iepurelui,
înfățișarea și i s-a dat voie să-l hrănească și să se joace cu el. Apoi I s-a spus ca Pufosul va fi
însoțitorul lui în timpul orelor de lectură. I s-a prezentat apoi materialul de citit – povestirea Fricosul
de Emil Gârleanu.

A fost pregătit un plan de lecție (cu nr de ref. SP- PC02) incluzând activități care să fie
correlate cu obiectivele cheie, stabilite la începutul sesiunii, acestea incluzînd cititul cu iepurele,
identificarea sunetelor și literelor, recunoașterea consoanelor și vocalelor, recunoașterea diferitelor
sunete, grupuri de sunete/litere, creșterea independenței de acțiune, și luarea de decizii cu ajutorul
iepurelui și facilitatorului. O fișă de evaluare a riscurilor a fost pregătită( nr de ref. RA-PC-01) iar
părinții lui Paul au semnat-o.
Laboratorul de științe a fost pregatit pentru majoritatea sesiunilor. Iepurele a fost adus într-
o cușcă mobilă și un covoraș absorbant pentru animale de companie a fost pus și în cușcă și pe
podea pentru a fi așezat iepurele când va fi scos . Un recipient cu apă a fost atașat de zăbrelele cuștii
pentru ca iepurele să poată bea când are nevoie.
Doi săculeți separați, unul roșu și unul violet au fost plasați lângă cușcă. Niște jetoane cu litere au
fost așezate pe masă pentru a fi folosite mai târziu pe parcursul sesiunii. Ușa cuștii a fost deschisă
astfel încât Paul să poată lua iepurele și să ajungă la el.
 48

Anterior sesiunii iepurele a fost periat pentru a i se înlătura excesul de păr iar podeaua cuștii
a fost curățată. Iepurele a fost examinat pentru a i se stabili starea de sănătate și pentru a elimina
orice sursă de stres astfel încât iepurele să nu se simtă amenințat ca să nu zgârie copilul sau să-l
muște. El a fost de asemenea hrănit înainte.
Facilitatorul i-a urat bun venit lui Paul. Băiatul știa că va lucra cu iepurele din nou și era
foarte nerăbdător.
Activități și metodologie.

1. Paul a fost întrebat de către consilierul școlar despre starea lui de spirit. Paul a spus că era fericit să
fie acolo și că de abia așteaptă să îl vadă din nou pe Pufosul. Iepurele a fost adus în clasă în cușca lui
care a fost plasată în fața băiatului pe bancă. Paul a fost încurajat să imite mișcările iepurelui pe care
acesta le făcea rapid din nas, ceea ce băiatului I s-a părut foarte amuzant. Facilitatorul a scos
iepurele din cușcă arătându-I lui Paul cum să umble cu el. Băiatului i s-a dat voie să mângâie iepurele
și apoi sa-l ia în brațe cu delicatețe. A fost din nou întrebat cum se simte și ce simte față de iepure.
Paul a spus că iepurele este moale și drăguț și că îi place.

2. Paul a fost anunțat de facilitator că este timpul să înceapă lectura și i s-a reamintit fragmentul din
povestire pe care Paul deja îl citise, cu greșelile aferente, în sesiunea anterioară. A fost întrebat dacă
își mai amintește ceva din text, personaje, acțiuni, etc. Apoi i s-a cerut să citească iar textul iepurelui
care-l va asculta cu atenție. Numărul de greșeli de citire a fost notat pe grafic comparativ cu
rezultatele evaluării inițiale și cele ale primei sesiuni. Ori de câte ori băiatul citea greșit un cuvânt era
încurajat să se corecteze singur. Pe o tăbliță, Paul primea câte o față zâmbitoare de iepure de câte
ori se corecta singur.

3. După ce a terminat de citit și a fost apreciat pentru progresul său, lui Paul i s-au dat niște jetoane cu
litere. După ce băiatul a recunoscut literele, a fost încurajat să găsească în text cuvinte în limba
română cu acele litere. Paul a găsit literele și le-a citit. Cuvintele erau cele citite greșit de Paul mai
înainte.

4. Apoi lui Paul i s-a cerut sa identifice cuvintele cu vocală inițială și pe cele cu consoană. El a pus
cuvintele cu vocale în săculețul violet și pe cele cu consoană în cel roșu.

5. Paul a primit apoi o fișă cu informații despre iepuraş: nume, greutate, lungime, orele de masă,
mâncarea folosită, cantitatea de apă utilizată pentru recipient. I s-a cerut să citească informațiile de
pe fișă, apoi să-I pregătească iepurelui exact cantitățile scrise pe fișă. El a umplut recipientul cu apă
măsurând cantitatea cu un alt recipient gradat. A pregătit bucățile de morcov cerute cu ajutorul
facilitatorului care a tăiat morcovul după cele spuse de băiat. A numărat bucățile de morcov și i le-a
dat iepurelui.

6. Paul a avut apoi voie să mângâie iepurele și să se joace cu el pe podea. Apoi băiatul și facilitatorul s-
au dus în grădina școlii pentru a curăța cușca.

7. După aceea Paul a fost felicitat de cât de bine s-a descurcat pe durata sesiunii, a fost întrebat din nou
cum se simte și dacă i-ar mai plăcea să lucreze cu iepurele la lectură sau la alte obiecte. Paul a
răspuns pozitiv, spunându-i că de abia așteaptă asta.

8. Paul s-a spălat pe mîini și s-a dus la el în clasă .

 49

Rezultatele sesiunii.

1. Corectitudinea citirii

Srcina de lucru Număr de Număr de Nr de cuvinte

cuvinte citite cuvinte citite scrise greșit la
greșit la gresit la începutul
evaluarea Sesiunea 1 Sesiunii 2
inițială

Corectitudinea 30/100 cuvinte 20/100 cuvinte 10/100 cuvinte

și fluența citirii

Timp de citire 4 min. 3.30 min 3 min

Nivelul de 10% 10%

îmbunătățire
între sesiuni

120
100
80
60
cuvinte corecte
40
erori
20
30 20
0 10
Initial First session Second session
assessment

2. Imbunătățirea memoriei și retenției

Încercarea 1 2 3

Recunoașterea Scrierea Citirea corectă

vocalei și cuvintelor a cuvintelor
consoanei correct cu greșite anterior
inițiale correct literele date din 10
din 10 din 1o

Memorizarea 7 6 8
scrierii
cuvintelor
 50

re-reading words

mistakes
spelling
right answers

recognize initial letters

0 2 4 6 8

3. Creșterea independenței de acțiune

Citirea corectă a Pregătirea corectî a

cantitîților din 5 cantităților de
fară ajutor mâncare și apă și
hrănirea fără ajutor
din 5

Numărul de decizii 3 4
luate liber fără
sprijin în
interacțiunea și
îngrijirea iepurelui
 51

4
3,5
3
2,5
2
1,5 unprompted reaction
1 supported interventions
0,5 supported interventions
0 unprompted reaction
reading
amounts preparing
food and
feeding

Discuții asupra sesiunii

După cum putem vedea, Paul a făcut ȋmbunătățiri comparativ cu sesiunile anterioare la toate
obiectivele cheie. Îmbunătățirea a fost de 20% față de sesiunea anterioară. Acest lucru înseamnă un
progres constant care aveau să decidă următorii pași care vor fi urmați.

Corectitudinea citirii

Deși Paul a făcut greșeli de citire , el a înregistrat un progres față de sesiunea anterioară.
Dacă la evaluarea inițială a inregistrat 30 de cuvinte citite greșit din 100 din paragraful dat din
povestire, la prima sesiune greșelile au fost doar 20 și în sesiunea a doua doar 10 cuvinte au fost
citite greșit. După terminarea sarcinilor de lucru privind scris-cititul din cadrul sesiunii a doua, Paul a
putut scrie și citi corect 8 din 10 cuvinte pe care le citise greșit mai înainte. Acest lucru înseamnă că
Paul poate merge mai departe cu sesiunile de citire cu următoarele paragrafe din povestire. Paul s-a
simțit relaxat, zîmbitor și dornic să facă progrese în cadrul activităților de lectură cu iepurele,
deoarece interacțiunea cu animalul i-a oferit o susținere fără a fi judecat pentru greșelile sale și nici
nu s-a simțit atît de rușinat atunci când a făcut greșelile ca atunci când citea în fața clasei și colegilor.

Imbunătățirea memoriei și retenția

După ce a citit textul lui Paul I s-a cerut să recunoască sunete și litere și să le coreleze pentru
a deveni mai conștient de sensul și ortografia cuvintelor și să-și amintească mai ușor când le va
întâlni din nou. El a operat cu termini precum vocale și consoane, exersând recunoașterea lor în
cuvinte diferite. El a recunoscut 7 din cele 10 vocale sau consoane inițiale din cuvintele date și a greșit
trei dintre ele.

Creșterea independenței de acțiune

Lui Paul i s-a cerut să citească informațiile de pe fișa despre caracteristicile corporale ale
iepurelui și dieta lui. După aceea el a avut libertatea să pregătească iepurelui cantitatea potrivită de
hrană și apă umplănd recipientul și măsurând lichidul si numărând bucățile de morcov. Apoi el a fost
 52

încurajat sî meargă afară să curețe cușca iepurelui. Acest lucru l-a făcut să se simtă mândru și mult
mai interesat în a se angaja în activități, deoarece I s-a permis să ia propriile decizii

Concluzii

Se poate observa că obiectivele cheie pentru Paul s-au îmbunătățit ȋn timpul celei de a doua
sesiuni. La începutul sesiunii el a citit gresit 10 cuvinte comparativ cu 30 la evaluarea initială, deci
progresul a fost de 20 de cuvinte . După ce a exersat citirea cuvintelor, ortografia și scrisul el a
făcut un progres de 80% pe sesiune deoarece a reușit să citească corect din nou 8 din 10 cuvinte.
Progresul și observarea activităților care au fost lucrate cu Paul au fost folosite în planificarea
următoarelor sesiuni. Paul urma a fi evaluat și fără iepure în cadrul clasei lui pentru a se observa
îmbunătățirile in citire și ȋn ce privește răspunsul emoțional.

Evaluare și idei pentru asigurarea progresului

Facilitatorul a fost mulțumit de faptul cum Paul a colaborat în ducerea la bun sfârșit a
sarcinilor de lucru ale sesiunii. El a fost interesat să facă tot ce putea și a rămas concentrate asupra
sarcinilor pe tot parcursul sesiunii, fapt care nu se întâmplase anterior în clasă. Prin repetarea și
conștientizarea ortografiei cuvintelor, pronunției și înțelesului el si-a îmbunătățit remarcabil
fluența în lecturarea textului. Deși facilitatorul a fost puțin preocupat de faptul că iepurele ar putea
distrage atenția lui Paul cu mișcările lui și că băiatul ar putea să dorească mai mult să se joace cu
iepurele decât sa facă sarcinile de lucru, dar acest lucru nu s-a intamplat și chiar și atunci când Paul
a dorit să se joace și să interacționeze cu animalul, acest lucru a fost un pozitiv din partea lui
deoarece s-a simțit mai relaxat și nu a perceput activitîțile de învățare ca pe o povară sau
constrângere El a fost preocupat doar să-și ducă la bun sfârșit sarcinile de lucru cu mai multă
corectitudine pentru a fi apreciat și să aibă voie să se joace cu animalul și să aibă grijă de el , deci
dorința lui de a se implica social a crescut. Progresul lui a putut fi observant și înregistrat cu mai
multă precizie pe un graphic, oferindu-i facilitatorului mai multe idei despre viitoare activități în
următoarele sesiuni pentru a atinge obiectivele cheie.
 53

ANEXA 2

Modele de planuri de lecție de la ELISTA Education, Irlanda

Plan de lecție 1
Clasa I și a II-a
Facilitator Alison
Asistent Bridget
Rezumat al situației Copii de la o școală de masă. Sesiunea va fi bazată pe interacțiunea în
sau detalii ale siguranță cu un cal , abilitîți matematice și cooperare( abilitati sociale).
sesiunii anterioare:
Contact: Dl. Finnegan (Director)
Sesiune 1 din 1...
Obiectivele cheie 1. Dezvoltarea competențelor matematice- Numărarea și adunarea
ale lecției
2. Dezvoltarea competențelor matematice- Înmulțirea

3. Beneficii sociale- Încurajarea cooperării și muncii în echipă

Scenariu didactic

Timp Activitatea, animalul folosit Scop Evaluare,

comentarii,
echipament
0.00 Prezentarea lui Flapjack, poneiul. ”
Înainte să îl salutăm pe Flapjack vom
învăța cum să salutăm caii în general
0.00 Se explică și se exemplifică modul de a 3 Cal ca model
saluta. Se urmărește modelul și apoi se
exersează cu Flapjack.
0.10 Cum sa-l hraniți cu morcovi: Am trei 1 Cuțit și morcovi.
felii de morcov. Câte mai trebuie astfel Copiii nu au voie să
încât fiecare să aibă câte o felie? Copiii folosească cuțitul
se numără pe ei și apoi feliile în timp
ce sunt tăiate.
0.15 Se arată copiilor cum să se hrănească 3
animalul cu morcovi apoi fiecare dă
cite o bucată de morcov lui Flapjack
0.20 Priviți cifra doi. Ce are Flapjack în 1 Formarea numerelor
pereche(urechi, ochi, nări)? Avem câte
doua din fiecare. Dar ce are Flapjack
doar câte unul? Nasul, coada. Ce are
Flapjack câte trei. Dar câte patru?
0.25 Flapjack are 4 picioare, noi avem 1,2,3
doua. De câți oameni e nevoie să avem
 54

același număr de picioare ca la un cal?

Vă puteți preface ca sunteți cai? Se
exersează table înmulțirii cu 4.

0.35 Ne poate ajuta Flapjack să numărăm? Creta, numere pe

Să-i numărăm picioarele, de câte ori jetoane. Alison îl preia
lovește el pământul cu piciorul. Țineți pe Flapjack pentru
minte răspunsul și alergați de atîtea ori această activitate.
în jurul cercului marcat. Flapjack oferă Numere pe jetoane
răspunsurile. Mergeți la pas daca puse în jurul gâtului
Flapjack e mai puțin cooperant. lui Flapjack
Măsurați poneiul cu palma. Măsurați 1
poneiul la un perete. Measure horses in
hands. Cîte mânuțe de-ale copiilor
sunt necesare pentru a măsura
înălțimea poneiului?

Încurajați copiii să se măsoare cu

poneiul să vadă cât sunt de înalți
măsurându-se cu palma în clasă. Test
rapid de interacțiune cu poneiul, de
stabilire a numărului de ochi/urechi,
picioare/cozi ale lui Flapjack.

Plan de sesiune 2

Clent Marie
Facilitator Alison
Asistent profesionist Wendy
Rezumat al sesiunii Marie a fost operată în urmă cu șapte săptămâni pentru sindrom de canal
anterioare sau al carpian. I-au fost date nițte exerciții de făcut de către fizioterapeutul din
contextului spital, dar nu a simțit nici un progress și este frustrată și-a pierdut motivația
Sesiunea 1 din 8...( deja a fost făcută o întâlnire inițială)
Obiective cheie 1. Beneficiu fizic- flexibilitate încheieturii mâinii, abilitîți motorii
fine.
2. Beneficiu fizic- Întărirea încheieturii, creșterea forței acesteia.

3. Beneficiu psihologic- Creșterea motivației

 55

Desfășurarea activităților

Timp Activitate și animal Obiectiv cheie Evaluare,

folosit comentarii,
materiale
0.00 Verificarea gradului de Degetul mare se mișcă
durere. Începerea spre celelte patru
pregătirilor pentru degete. Se strțnge în
sesiune. Prezentarea mțnă o minge de
câinelui Stripes, plastilină. Se măsoară
măsurarea acestuia. flexibilitatea mâinii pe
corpul cîinelui. Metru.

0.05 Se perie câinele Stripes 1,2,3 Clienta este încurajată

cu o perie mare cu și i se cere să exerseze
mâner. Se încearcă și aceste mișcări cu
cu o perie mai mică propriul ei cîine acasă.
dacă e posibil. Ce fel de perie va
folosi? Perii.
0.10 Jocul cu mingea 1,2,3 Se insistă mai mult pe
mișcarea ăncheieturii
mâinii decât pe
mișcarea brațului în
întregime, deși . se
vizează și mobilitate
umărului. Minge
0.15 Oferirea de 1,2,3
recompense câinelui
0.20 Se verifică starea de 3
spirit a lui Marie. E
întrebată dacă crede că
poate încerca și singură
acasă cu propriul ei
câine mișcările
exersate aici.
0.25 Pictarea câinelui 1,2,3 Acuarela non- toxica
Stripes. Se allege un pentru piele, pensule.
penson. Se aleg culori
și se exersează pictarea
de figuri geometrice.

0.40 Măsurarea si rezumatul 1 Lesă

sesiunii. Poate să-i
pună Marie lesa lui
Stripes?
 56

Plan de lectie 3

Client Anna
Facilitator Alison
Asistent Shelley
Rezumatul Anna trece de la nivelul primar la cel gimnazial în septembrie. Din cauza faptului că a
contextului suferit febră glandular pe parcursul anului Anna a lipsit destul de mult de la școală.
sau al Deși pare destul de încrezătoare, absențele de la școală i-au scăzut încrederea în sine
sesiunilor și competențele sociale și a înregistrat rămâneri în urmă. Anna se luptă mai ales la
anterioare matematică la sfărșitul anului.
Sesiune 3 din 8...
Obiective 1. Matematică- Împărțiri. Fracții și procente
cheie
2. Engleză- exersarea cititului

3. Beneficii psihologice- stima de sine și încrederea

Scenariu didactic

Timp Activitate și animale Obiective cheie Evaluare,

folosite comentarii,
materiale
0.00 Repetarea abilităților 3 Calul est déjà potcovit
de călărie.
Numărarea tăblițelor și
apoi marcarea
terenului în porțiuni
Lucrul cu fracțiile, de 1,3 Cretă
exemplu 1/8, 5/8.
Transformarea în
sferturi. Scrierea
rezultatelor pe tăblița
centrală..
0.15 Călăritul în cerc . 1,3 Jaloane
Fractiile începânde de
la 1/12 sunt
transformate în
procente( se folosesc
conuri pentru a se crea
o figură rotundă. Se
revine în arenă. Cum
putem călări astfel
încât să parcurgem
jumătate din arenă?.
Exemplu- din colt in
colț. Se marchează pe
tăbliță de fiecare dată.
0.25 Să arunce mingea la 1,3 Minge
fracția sau procentajul
reprezentat prin conuri
in linie( sau către un
 57

grup de voluntari)
Procentajul se
calculează de ex. 3 din
10, 3/10x100.
0.35 Relaxare și citire fără 2,3 Proverb irlandez
șa.
0.40 Să taie bucăți de 3 Morcov, mere, cuțit
morcov pentru cal.
Test.

Plan de lecție 4

Elev Keelin
Facilitator Alison
Asistent profesionist Gosia
Descrierea contextului/ sesiunilor Keelin se confruntă cu nițte probleme atât la școală
anterioare cât și acasă iar profesorii și părinții ei au observat
schimbări în comportamentul ei. Lui Keelin îi plac
animalele, deci aceste sesiuni vor fi motivante
pentru a își îndrepta comportamentul. În cadrul
acestor sesiuni vom încerca să lucrăm asupra unui
comportament adecvat și cooperării. Keelin crede că
scopul venirii ei la centru este de a ajuta la treburi.

Persoană de contact Lynn O’Brien Crossland - mamă

Sesiune 2 din 6...
Obiective cheie 1. Promovarea unui comportament adecvat

2. Încurajarea calmului

3. Cooperare și dorința de a lucra.

Scenariu didactic

Timp Activitate și animal Obiective cheie Evaluare,

folosit comentarii,
materiale
0.00 Întâlnirea cu purceii. 1 Mâncare pentru purcei
Fetița îi cheamă la ea,
îi hrănește și îi scarpină
pe spate.
0.05 Curățarea grajdului 3 Cât este de cooperantă
poneilor. Înlocuirea fetița? Poți te rog să...?
apei și umplerea
recipientului pentru
mâncare. Inlăturarea
resturilor murdare din
așternutul animalelor.
0.15 Hrănirea căprițelor din 1, 2 Hrănirea caprelor
 58

mână.
0.20 Eliberarea porcușorilor 1,2,3
de Guinea din cușcă,
pășirea pe pietrele
colorate din curtea
acestora, observarea
animalelor, prinderea și
mângâierea unuia.
0.25 Alegerea recipientului 3, 1,2 Recipient pentru
pentru mâncarea mâncare
animalelor. Pregătirea
cantității de hrană,
prinderea animalelor.
Odihnă 2 minute.
0.30 Perierea poneilui 1, 2 Peria lui Flapjack
Flapjack și scurtă
ședință de călărie.

Plan de lecție 5

Clasa A 5a și a 6- a
Facilitatori Wendy și Siobhan

Descrierea Copiii de la o școală de masă. Sesiunea este bazată pe o lecție de geografieȘ

contextului sau localizări pe Glob, diferențe cultural și sociale
a sesiunilor
anterioare
Sesiunea 1 din 1...
Obiectivele 1. Geografie. Simțul spațiului și al locațiilor
cheie 2. Abilitîți sociale. Educație pentru sănătate și pentru îngrijire personal - Eu
și lumea din jurul meu.
3. Beneficii cognitive- creșterea interesului pentru studiul materiilor..

4. Beneficii emoționale- înțelegerea și gestionarea emoțiilor

Scenariu didactic

Timp Activitate și animale Obiective cheie Evaluare,

folosite comentarii și
materiale
0.00 Prezentarea Copiii stau în cerc în
Porcușorilor de Guinea jurul unei piscine mici
partenerilor europeni gonflabile în care se
din proiect. află porcușorii de
Guinea pe niște
prosoape.
0.05 Câteva informații 1,2,3 Minge sub formă de
despre porcușorii de glob pământesc
Guinea precum faptul
 59

că rozătoarele au dinți
specifici( li se arată pe
animal) și nu au coadă.
Acest lucru indică
faptul că aceste
rozătoare nu au
tendința de a se cățăra.
De unde provin
porcușorii de Guinea?
Se arată pe Glob
comparând distanța
față de Irlanda. . Li se
spune elevilor că au
posibilitatea de a avea
azi la ei în clasă
oameni din alte țări din
Europa. De unde vin ei.
Pot elevii arăta țările
lor pe Glob?
0.10 Deci, cum e în America 1,2,4
de Sud/Peru/ Anzi? Cre
sunt diferențele dintre
acele locuri și Irlanda?
Vremea/Umiditatea/
hainele purtate de
oameni/ meseriile lor?
Dieta porcușorilor de
Guinea. Care sunt
diferențele dintre țările
partenerilor de proiect
și Irlanda? Pot ei numi
un lucru diferit?
0.20 Cum comunică 2,3 Tabletă
porcușorii de Guinea?
Copiii vor păstra un
minut liniștea pentru a-
i auzi. Cum salută
porcușorii? Cum se
salută în diferite țări?
Cum salută partenerii
din proiect în țările lor?
Pot copiii să repete
saluturile? Ce lucruri
sunt diferite în alte țări
cănde se salută( de
exemplu oamenii își
strâng mâinile, , se
sărută pe obraji, își
freacă nasurile?
0.35 Cum comunică 3,4
porcușorii de Guinea
când sunt nemulțumiți?
 60

Ascultă sunetele. Noi

cum ne schimbăm
tonul vocii când
suntem nemulțumiți?
Se mai schimă și
altceva?( de exemplu
expresia facial sau
limbajul corpului)
Arată o fațo
supărată/furioasă.
0.40 Copiii pot lua în brațe 3,4
porcușorii de Guinea
dacă vor.

Plan de lectie 6
Client Jamie and Rose
Facilitator Alison
Shelley
Descrierea Jamie are opt ani iar părinții lui s-au despărțit recent, iar mama lui Jamie, Rose,
contextului sau crede că acest lucru l-a afectat foarte mult pe băiat. Ea este neliniștită în privința
a sesiunilor viitorului lor împreună și vrea să facă activități care să le întărească relația. Rose
anterioare a ami observant că Jamie a devenit mai tăcut.

Persoană de Rose Hallonan, mama lui Jamie

contact
Sesiunea …1.din( încă nu s-a decis asupra numărului total)
Obiective cheie 1. Munca în echipă și cooperarea

2. Comunicarea

3. Distracția( împărtășirea de experiențe positive, educative și

distractive )

Scenariu didactic

Timp Activitate și animal Obiective cheie Evaluare,

folosit comentarii,
materiale
0.00 Salutați-i pe Jack și 1, 2 Voluntarii dau jos șaua
Flapjack. Puneți-le poneiului în timp ce
căpăstrul și conduceți- noi alegem periile
i!. potrivite pentru
îngrijirea lui.
0.05 Perie calul împreună și 1,2 perii
îl îmbrățișează.
0.15 Se urcă împreună în 1, 2 Trap
 61

șareta trasă de ponei

0.20 Li se explică cum să 1,2

conducă șareta prin
arenă
0.25 După aceea pe arenă se 1,2,3 Conuri, mingi
așează obstacole cu
mingi în vârf. O
persoană e legată la
ochi și face o cursă cu
obstacole pe ponei.
0.30 Jack e dus înapoi la 1, 2 morcovi
grajd, i se dau morcovi
și apoi e dus la păscut
pe câmp.

Modele de planuri de lecție implementate la Școala Gimnazială

Asău, Romania

Plan de lecție 1
Clasa Grupa de 5-6 ani de la grădiniță
Facilitator Ionela
Asistent Loredana
Descrierea Scoala Gimnaziala Asau este o școală de masă deci sunt și grupe de grădiniță.
contextului sau Sesiunea va fi bazată pe exersarea numerelor, operației de adunare cu numere,
a sesiunilor recunoașterea sunetelor și literelor din limba română și competențe sociale
anterioare
Persoană de Loredana Matei, coordonator
contact
Sesiunea 1 din 8
Obiective cheie 1. Matematică- recunoașterea și operații matematice cu cifra 7 folosind
pui de rață și găină.
2. Limbă și comunicare- recunoașterea sunetului și literei P
3. Educație civică- lucrul în echipă, să învețe despre îngrijirea animalelor și
responsabilitate
Scenariu didactic

Timp Activitate și animal Obiective cheie Evaluare,

folosit comentarii,
materiale
2 min. Animalele sunt 3 Rezultatul este ca
prezentate ca o elevii să se
surpriză pentru copii. familiarizeze cu
Copiii se obișnuiesc cu animalele prin
puii de rață și găină și observare directă.
 62
îi observă. Facilitatorul
anunță obiectivele
lecției.
5 min Prin folosirea metodei
brainstorm copiii
discută și stabilesc care
sunt diferențele dintre
cele două specii.
10 min Copiii fac
corespondențe între
numărul de rățuște și
numărul de pui de
găină. Ei observă că
numărul puilor de
găină e mai mare.
Copiii spun numărul de
elemente din cele
două mulțimi.
Activitatea continuă cu
diferite exerciții de
matematică cu
numărul animalelor iar
rezultatele sunt
trecute pe fișe de lucru
și flipchart. Copiii intră
în contact cu animalele
luând sau adăugând
pui în coșuleț.
10 min Copiii învață să lucreze
cu sunete, litere și
silabe. Un copil
pronunță silabele
cuvântului Puișor,
spune numărul de
silabe și le reprezintă
grafic pe tăbliță. Ei
descoperă litera și
sunetul P.
5 min Cum se îngrijesc puii
de rață și de găină?
Copiii învaâă să le
hrănească alegând
mâncarea potrivită
pentru ei în mărimea
potrivită.
Pui de rață și găină,
coșulețe.
3 Scopul este să se
exerseze abilitățile de
observare în
descoperirea
diferențelor. Se
măsoară de asemenea
abilitatea copiilor de a
răspunde pe rând și de
a coopera.
1 Copiii practică
abilitățile de a număra
și a face operații
matematice prin joc.
Completează fișe de
lucru.
Pui de rață și găină,
coșulețe, fișe, flipchart.
.
2 Rezultatul este de a
folosi sunete și litere și
de a le identifica în
lanțul vorbirii.
Tăbliță
3 Observarea animalelor
și hrănirea lor poate fi
o recompensă în sine
pentru copiii.
Hrană pentru pui.
 63

5 min Activitate de muzică. 3 Sfârșitul activității prin

Copiii interpretează comunicare,
cântecul Rața imitând împărtășirea
mișcările specifice ale impresiilor și cântec
rățuștelor. pentru o stare de
relaxare.

Plan de lecție 2
Clasa 9 elevi de la clasa a VI-a B
Facilitator Loredana
Asistent Gabriela
Descrierea Scoala Gimnazială Asău este o școală de masă. Clasa a VI-a B este împărțită în
contextului sau două grupe. Sesiunea este bazată pe îmbunătățirea abilităților de lectură mai
a sesiunilor ales în limba română și în limba engeză și de înțelegere a textului.
anterioare

Sesiunea 2 din 10
Obiective cheie 1. Limbă și comunicare- citire și înțelegere a textului, lucrul cu adjective
2. Beneficii cognitive- creșterea interesului pentru studiul limbii.
3. Beneficii emoționale- activitatea cu animale crește cooperarea între
elevi și contribuie la creșterea stimei de sine.
Scenariu didactic
Timp Activitate și animal Obiective cheie Evaluare,
folosit comentarii,
materiale
2 min Asistenta/ consilierul 3 Rezultatul se referă la
școlar verifică starea faptul că elevii sunt
de spirit a copiilor, introduți în atmosfera
dorința lor de a se orei.
implica în activitățile
asistate de animale.
5 Copiii trebuie să-și 2 Abilitatea copiilor de a-
amintească povestea și reaminti povestea
de la sesiunea broaștei țestoase și a
anterioară.:, Iepurele și iepurelui de data
broasca țestoasă, trecută cooperțnd și
după o fabulă de răspunzând pe rând..
Aesop pe care au citit-
o pe pasaje anterior. (
ei au urmaărit și un
desen animat cu
această poveste)
având cele două
animale cu ei în clasă
 64
10 Copiii citesc povestea
pe rând, fiecare câte
un pasaj.
10 Copiii fac activități
pentru înțelegerea
textului punând
imaginile în ordine
logică și asociind
imaginile cu textul.
5 Copiii sunt împărțiți în
două grupe. Ei trebuie
să asocieze adjective în
limba engleză care
descriu cele două
animale.
5 Copiilor li se permite să
se joace cu animalele.
Li se verifică starea de
spirit.
1 Facilitatorul observă
frecvența greșelilor de
pronunție
comparându-le cu cele
din sesiunea anterioară
1 Rezultatul este de a
asocia textul cu
imaginea și să citească.
1 Observarea animalelor
și a
calităților/defectelor
lor și folosirea limbii
engleze.
2,3 Sfârșitul activității se
face prin comunicarea
sentimentelor,
împărtășirea
impresiilor pentru a se
accentua starea de
relaxare.
 65

ANEXA 3

Evaluarea conformității animalului folosit în interacțiunile Asistate

de Animale
Dată___________Oră______________

Animal___________________________

Nume____________________________

Evaluarea locației_____________________________________

Evaluator________________________________________________

Scor. Pentru a fi folosit un câine trebuie să aibă un scor de cel puțin …..

Dacă scorul este 1, evaluarea se oprește imediat

Dacă scorul e 2, câinele este respins, dar se poate continua antrenarea lui

Dacă un câine are scorul 3 la un criteriu el va fi invitat spre a fi reevaluat intr-o

lună.

Dacă scorul e 3 la mai multe criteria, câinele e invitat să reîncerce într-un an.

Un câine care înregistrează doar scoruri de 4 și 5 trece evaluarea.

Scorul câinilor…………………

Orice scor 1 da/nu

Orice scor 2 da/nu

Orice scor 3 da/nu re-evaluare intr-o lună * + re-încearcă intr-un an [ ]

Evaluator_______________________________ Semnătură

Proprietarul câinelui____________________________ Semnătură


Stimuli de evaluare.
Comportamentul de
bază
Controlul mersului la
pas
(câinele ar trebui să
meargă la pas în partea
dreaptă a facilitatorului
sau în partea mâinii stângi
fără tensiune la lesă)
Șederea politicoasă
pentru a primi salutul.
(câinele ar trebui să stea
în poziție șezândă pentru
a primi salutul, cîinele ar
trebui să fie implicat și să
nu manifeste nici un semn
de discomfort)
66
Răspunsuri Scor Scor
disponibil
Câinele merge perfect la 5
pas în stânga sau dreapta
cu lesa lejeră și crupa la
piciorul antrenorului.
Câinele merge foarte bine 4
într-o parte a antrenorului,
cu minime mișcări față de
poziția corectă și cu lesa
mai întinsă.
Cîinele merge bine la pas 3
dar se trage ușor de la
facilitator ceea ce face ca
lesa să se întindă mai tare
Cîinele se trage cu putere 2
din lesă de mai multe ori și
se mișcă dintr-o parte în
alta.
Câinele se trage mereu, 1
lesa fiind tot timpul întinsă.
Facilitatorul nu are
controlul lui.
Câinele stă complet 5
nemișcat pentru a fi
salutat. El manifestă o
dispoziție pozitivă la
apropierea persoanei( de
exemplu dă din coadă)
Câinele rămâne în poziție 4
șezândă pentru a primi
salutul. Nu este asa de
evidentă dispoziția pozitivă.
dar nici nu manifestă
semne de stres.
 67

Câinele rămâne în poziția 3

șezândă dar manifestă
semne ușoare de stress la
apropierea persoanei sau
atingere (dă urechile pe
spate, și se uită într-o
parte)
Câinele nu stă în șezut, 2
arată o stare de agitație
(încearcă să sară în sus și
prezintă semne de stres
moderate, de exemplu
coada în jos și ochii mari).
Câinele nu stă deloc și arată 1
semne clare de stres la
apropierea sau salutul unui
străin. (încrețește buzele,
mârâie)
Rămâne așezat și când Câinele rămâne în poziția 5
facilitatorul dispare din șezândă și arată puține
raza lui vizuală. (câinele semne de nerăbdare sau
ar trebui să rămână deloc atunci cînd
așezat și să nu devină facilitatorul dispare din raza
nervos când vizuală
facilitatorul dispare din Câinele rămâne în șezut 4
raza lui vizuală) se uită cu interes după
stăpân și după ieșire.
Câinele rămâne în șezut 3
dar arată semne de
nerăbdare când
proprietarul dispare din
raza vizuală, cască, se linge
pe buze, scheaună.
Câinele nu mai stă în șezut 2
și arată semne moderate
de neliniște.
Câinele nu rămâne în 1
poziție șezândă și devine
 68

foarte agitat. Trage de lesa

celui care-l ține, latră și
arată semne de stress
evidente
Lasă o bucată de hrană Câinele nu arată un interes 5
(câinele poate ignora aparent pentru mâncare
hrana când trece pe lângă când trece pe lângă ea.
ea) Câinele se uită spre hrană 4
dar nu-și schimbă
comportamentul.
Câinele e distras de hrană 3
dar stăpânul poate sa-i
spună să lase mîncarea și
câinele ii va răspunde
repede la comandă
Câinele este foarte distras 2
de mâncare și nu răspunde
la comandă
Câinele de abia așteaptă să 1
ajungă la mâncare și
trebuie înlăturat cu forța de
acolo. Manifestă un
comportament care arată
păzirea prăzii.
Ia mâncarea ușor din Ia mâncarea ușor din mână 5
mână fără a arăta vreun fără a arăta vreun semn de
semn de nerăbdare și nerăbdare
fără să atingă mâna) Ușor, dar destul de repede 4
Ia mâncarea ușor, dar linge 3
și mâna care îl hrănește
Ia mâncarea foarte repede 2
neținând cont de siguranță.
Ia mâncarea repede și arată 1
semne de nerăbdare în
preajma ei (cu ochii mari,
poziție încordată.
Eliberarea din lesă și Câinele se intoarce imediat 5
întoarcerea (Câinele ar la stăpân când e chemat.
 69

trebui să se întoarcă
imediat la stăpân când e Câinele e distras când se 4
chemat) întoarce la stăpân, dar nu il
impiedică nimic să se
întoarcă cu viteză normală.
Câinele se intoarce la 3
stăpân puțin distras dar cu
viteză.
Câinele se întoarce la 2
stăpân dar este încet și
distras tot timpul
Câinele nu mai prezintă 1
nici un interes în a se
întoarce la stăpân și trebuie
prins

Evaluarea stimulilor Răspunsuri Scor Scor

total
Reactia la distragere
Reactia față de un alt Câinele nu arată nici un 5
câine(câinele nu arată o răspuns față de alt câine
atenție vădită față de un Câinele arată că e 4
alt câine din apropiere) conștient de prezența
celuilalt câine, dar întoarce
capul
Câinele arată un răspuns 3
pozitiv către celălalt câine(
dă din coadă, scoate
sunete), dar câinele e
foarte puțin distras de la
mers sau de la alte activități
Câinele reacționează 2
destul de semnificativ la
prezența celuilalt in sensul
unei reacții de bucurie
extremă.
Câinele se arată speriat sau 1
 70

neliniștit în prezența
celuilalt și se manifestă
agresiv
Exuberanța și jocul Câinele nu manifestă nici 5
( câinele arată acceptare un semn de nerăbdare
atunci când este condus atunci cand e mângaiat mai
mai puțin atent în puțin atent. Când se
interacțiunile fizice) termină acțiunea, câinele
tot mai dorește să
interacționeze cu persoana
respectivă. Câinele nu
devine surescitat.
Câinele nu arată semne 4
evidente de enervare când
este mângâiat neglijent, dar
nu mai dorește să
interacționeze cu acea
persoană după aceea.
Niște mângâieri mai 3
neglijente îl fac pe câine să
devină prea exuberant sau
să arate semne ușoare de
stress/discomfort. Acest
lucru poate duce la nevoia
de a se calma animalul.
Câinele devine foarte agitat 2
la mângâierile neglijente.
Câinele dă semne clare de 1
enervare bazate pe
tendința de a ataca.
Învârtirea și gesturile Câinele nu arată semne de 5
individuale( câinele nu agitație nici pozitive nici
este preocupat de negative.
comportamente umane cu Câinele începe să arate 4
care e mai puțin obișnuit) semne de interes către
persoană dar se calmează
repede
Câinele manifestă interes 3
 71

pentru persoană și devine

ușor agitat, dar e uțor de
controlat și de calmat de
către stăpân.
Câinele arată o stare de 2
agitație crescută pentru
persoana implicată fie intr-
o manieră pozitivă fie
negativă, dar poate fi
controlat.
Câinele manifestă reacții 1
extreme și este greu de
controlat și calmat.
Țipete furioase Câinele nu pare să 5
( câinele nu manifestă reacționeze la sunete
preocupare față de ascuțite precum țipetele.
comportamente umane cu Câinele răspunde la 4
care nu este obișnuit) zgomote întorcând capul,
dar își revine repede la
starea inițială.
Câinele răspunde la 3
zgomote , arată semne de
agitație dar poate fi
stabilizat de către stăpân.
Câinele arată o stare de 2
agitație negativă către
persoana care țipă
Câinele arată un răspuns 1
total negativ( lătrat se
repede) și e foarte greu de
controlat.
Plimbatul printr-o Câinele rămâne într-o stare 5
mulțime( câinele se neutră în situația în care
simte în largul lui când trebuie să treacă printr-o
sunt mulți oameni prin mulțime.
preajmă sau e Câinele demonstrează o 4
aglomerație). atitudine de ușoară agitație
spre bucurie și este distras
 72

de mulțimea de oameni.
Câinele arată o stare de 3
ușoară nerăbdare/stres,
dar acest lucru nu-l
împiedică să meargă în
mod normal.
Câinele arată semne de 2
agitație evidente care fac
lesa să se întindă, dar
rămâne ușor de controlat
de către stăpân.
Câinele manifestă o stare 1
de agitație din ce în ce mai
mare și nu mai poate fi
controlat de stăpân.

Evaluarea stimulilor Răspuns Scor Scor

total
Reactii la stress fizic
Reacția în invălmășeală Câinele nu arată semne de 5
sau dacă e mângâiat de stress și arată o stare de
prea multe personae ușoară bucurie(dă ușor din
deodată( câinele nu coadă)
aratâ semne de stress Câinele nu arată semne de 4
când interacționează cu stress evidente dar nu
mai mult de o persoană) interacționează bucuros cu
oamenii care îl mângâie.
Câinele arată semne de 3
stress moderate( se uită
într-o parte, se linge pe
buze) dar revine repede la
normal.
Câinele arată o stare de 2
agitație negativă sau
pozitivă( fie încearcă să
sară în sus fie să bage
coada între picoare și să
 73

dea urechile pe spate)

Câinele manifestă clar 1
dorința de a evada sau a
ataca.
Impins de la spate Câinele pare să nu observe 5
( câinele nu reacționează contactul fizic.
negative când e lovit din Câinele își întoarce capul în 4
greșeală de ceva sau de direcția de unde a venit
cineva) lovitura dar imediat își
îndreaptă înapoi atenția
spre stăpân.
Câinele se dă înapoi din 3
cauza contactului dar nu
arată semne de stres.
Contactul fizic de acest fel îl 2
face pe câine să devină
neliniștit și să manifeste
dorința de a scăpa de acolo.
Câinele reacționează 1
instinctiv cu o stare de
nervozitate semnificativă și
dorința de a se îndepărta(
lesa se intinde și chiar se
rupe) .
 74

ANEXA 4

Fișă de verificare a stării de sănătate

CÂINE

Salutul
Câinele se apropie normal ( dă din coadă, e alert)
Miscare
Cainele nu arată nici un semn de încordare, slăbiciune sau alte probleme de mișcare
Examinare
Câinele nu arată semne de discomfort când e examinat pe de-a-ntregul [ ]
Urechile și gura (nu sunt încărcate, nu miroase, gingiile sunt roz și normale cu vase capilare normale) [ ]
Pieptul și abdomenul( rată normal a respirației, abdomen moale) [ ]
Labuțe și coadă [ ]
Apetit
Câinele e observant când bea, să nu bea în exces [ ]
Câinele acceptă mâncarea cu un apetit normal [ ]
Starea de joacă
Câinele interacționează cu jucăriile normal [ ]
Dorința de a răspunde
Câinele se poartă normal la sunete și stimuli vizuali din mediul înconjurător [ ]
Câinele răspunde normal la comenzile primite [ ]
Defecație
Câinele elimină fecalele și urina normal. [ ]
Alte comentarii……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Data și ora verificării………………………………………………Semnătura………………………………………..

 75

Fișă de verificare a stării de sănătate a

animalului-

Pești

Prima observație

Peștii sunt activi și se mișcă [ ]

Culoare

Culoarea peștelui e normală, nu are pete albe sau alte lucruri anormale [ ]

Acvariul

Temperatura în acvariu e optimă [ ]

Acvariul nu e decolorat , iar apa e limpede [ ]

PH-ul acvariului este potrivit cu cel al peștelui [ ]

Apetit

Pestii arată interes pentru hrană [ ]

Defecație

Nu există vreun fel de defecație întinsă de la nici un pește [ ]

Alte comentarii……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Data și ora verificării………………………………………………Semnătura………………………………………..

 76

Fișă de verificare a stării de sănătate-

PORCUȘOR DE GUINEA

Prima observație
Porcușorul de Guinea pare vioi și răspunde normal (prin vocalizări) [ ]
Mișcare
Se mișcă normal [ ]
Examinare
Porcușorul accept să fie luat în mână [ ]
Nu are urechile, nasul, gura sau regiunea anală încărcate [ ]
Rata repirației este normală [ ]
Pielea și blana arată bine [ ]
Unghiile sunt scurte [ ]
Apetit
Porcușorul este observat cât bea( după nivelul de apă din recipient) [ ]
Porcușorul va accepta hrana oferită [ ]
Răspunsul
Porcușorul de Guinea se poartă normal la stimuli vizuali și auditivi din mediul de viață.+
Defecație
Porcușorul de Guinea elimină fecalele normal, peste noapte în țarcul său. [ ]
Comentarii……………………………………………………………………………………………………

Data și ora verifcării………………………………………………Semnătura………………………………………..

 77

ANEXA 5
78
79
80
81
82
 83

Boli transmise de animale

•Bolile pot proveni de la animale mai ales sub
formă de alergeni or agenți patogeni

Exemple de boli de origine animală includ:

Leptospiroza, Salmonella, Toxoplasmoza
 84

ANEXA 6- Respectarea drepturilor animalelor

85
86
 87

ANEXA 7
Semne comune ale stresului la animale
Animalele au multe semne transpuse in limbajul lor corporal, deși în unele cazuri și prin
sunete. Mai jos găsiți câteva semne ale stresului la unele animale. Semnele acute trebuie observate
dinainte prin aceste semnale pentru a minimaliza riscul pentru oamenii care interacționează cu ele.
Semenle de stres sunt listate mai jos.

Semne de stress extreme( dorința de a evada)

 Se strâng pentru a părea mai mici

 Dau urechile pe spate
 Ochi larg deschiși
 Mustățile stau în jos
 Coada atârnă între picioare sau este balansată lovind corpul
 Animalul își expune punctele vulnerabile

Acestea sunt semnele când animalul e speriat sau neliniștit. Dacă sunt ignorate animalul s-
ar putea să atace pentru a se autoapăra

Semnale generale de stress( bazate pe autoapărare)

 Se umflă pentru a părea mai mari

 Urechile pe spate
 Ochii sunt lărgiți și amenințători
 Musățile se extind
 Coada este dreaptă și rigidă
 88

 I se zburlește părul

Semnele acute de stres la câini pot include:

 Linsul pe buze
 Căscatul
 Se întinde
 Nu mînâncă
 O stare de incordare și nemișcare
 Strănutul
 Încrețirea botului
 Ȋncordarea feței, sprâncenelor și a altor părți ale corpului
 89

ANEXA 8

Fișă de evaluare a riscurilor pentru participant

The ELISTA Centre

Acest table este realizat pentru a furniza participantului la Intercțiuni Asistate de Animale sau
unui însoțitor adult informații despre posibelele riscuri implicate în participarea la activitățile
sesiunii. Vă rugăm să luați corect la cunoștință acestea și va rugam să fiți precauți potrivit
sfaturilor prezentate. Facilitatorul va face tot ceea ce e necesar pentru a menține starea de
sănătate și siguranța participanților, dar ar trebui să se noteze că interacțiunea cu un animal nu e
lipsită de riscuri ți ELISTA Education nu e responsabilă pentru eventualele răniri sau accidentări din
cauza negijenței.

Data sesiunii………………………………………………………….. Facilitator………………………………………..

Activitățile planificate/ Numărul de referință al Planului....................…………………………………

ELSTA Sesiunea 3.....

Tipul de risc Pericolul General al Cele mai bune practici pentru Gradul de
facilităților minimalizarea riscului risc

Accidentarea cu mașina La intrarea sau ieșirea Intrați sau ieșiți atent de la central ELISTA Scăzut
Education. Se poate ca o altă mașină să iasă
de la Centru ELISTA sau să intre în același timp cu dvs. Drumul
Education, manevrarea poate fi blocat la numite momente cu
camioane sau mașini agricole. Dacă nu aveți
vehicolului în parcare,
vizibilitate, cereți ajutorul , iar când parcaâi
coborîrea sau urcarea în fiți atenți să nu fie copii, animale sau alte
mașină. mașini pe care să le loviți.

Electrocutare Gardul de împrejmuire Deoarece Centrul Elista se află într-o zonă Prin
agricolă, este împrejmuit cu gard electric
este electric pentru a asigura caii și vitele. Așadar nu urmarea
atingeți gardul . Dacă doriți să se întrerupă celor mai
curentul la gardul electric, vă rugăm să
bune
specificați. Mai există câteva prize electrice
localizate în interiorul hambarului , ele nu practici
trebuie utilizate de participanți . Prizele
exterioare sunt prevăzute cu capac de SCAZUT
protecție pentru a evita pătrunderea apei,
cele interioare se află la înălțime pentru a
nu fi atinse sau a nu stârni interesul
 90

Alunecări și acces În toate zonele S-au făcut eforturi de către membrii SCAZUT -
Centrului ELISTA de a asigura toate
Centrului ELISTA suprafețele din cadrul centrului pentru a fi MEDIU
Education – în zona de sigure , minimalizând riscurile când se
folosesc zonele de exercițiu sau să se
antrenament din
împiedice căderile și accidentele . Aleile nu
interior, în exterior, la au obstacole de trecut , arena cu nisip este
grajduri, pea lei, în periodic greblată, iar interiorul este
măturat regulat .
parcare sau pe arena cu
nisip. Dacă obsevati orice semn de neglijență sau
deteriorare a suprafețelor, vă rugăm să
semnalați acest lucru personalului abilitat
de la centru

Răni produse de În zona grajdurilor, pe Toate animalele trebuie însoțite de un SCAZUT-

facilitator sau voluntary tot timpul, dacă
animale. arena cu nisip, în centru animalul nu e adăpostit într-un țarc, grajd, MEDIU
sau în oricare altă zonă cușcă sau pe camp. Toate animalele folosite
în interacțiunile asistate sunt selectate cu
unde au loc interacțiuni
atenție și dresate pentru a minimaliza orice
risc, dar participanții trebuie să fie conștienți
că toate animalele pot acționa pentru a se
autoapăra dacă se simt amenințate sau sunt
mânuite cu neglijență. Pot apărea mușcături
sau lovituri cu piciorul, dar cele mai
frecvente sunt zgârieturile mici.

Boli animaliere Prin contact om-animal Bolile animalelor sunt rare deoarece Urmând
animalele sunt îngrijite și controlate zilnic.
Dacă se întâmplă ca o boală să fie în cele mai
pericolul de a fi transmisă anterior unui bune
control periodic, pentru a se evita această
practici-
posibilitate oricine intră în contact cu
animalul trebuie să se spele pe mâini. E SCĂZUT
posibil de asemenea ca unii agenți patogeni
să trăiască în aer și să își lase sporii pe alte
material. Toți participanții sunt sfătuiți să
respecte regulile de igienă și să folosească
facilitățile centrului în acest scop.
 91

ACTIVITATEA Pericolul Detalii ale posibilelor pericole Gradul de

și cele mai bune practice risc
pentru îmlăturarea lor

Hrănirea și Riscul de a-ți prinde Rotiți mânerul, ridicați ți repoziționați SCĂZUT

minerul pentru a rămâne ridicat. . Dacă
interacțiunile cu purceii mâna la poartă când o mânerul nu e fixat correct în poziție ridicată
(Hamish și Gloria) deschide există riscul de a prinde mâna celui care
deschide poarta.

Riscul de a fi lovit cu
botul de purcei
Porcii nu văd foarte bine, ei își folosesc nasul SCĂZUT-
și auzul pentru a se orienta și când fac
cunoștință cu o persoană noua există riscul
să o lovească fără să vrea , mai ales dacă
MEDIU
acea persoană nu-și poate ține bine
echilibrul. Pentru a minimiza riscul vă
sfătuim să-i faceți pe purcei să se
concentreze asupra hranei de pe podea mai
degrabă decât asupra persoanei care aduce
mâncarea în mână.

Riscul de a fi mușcat de Purceii explorează mediul din jurul lor cu SCĂZUT

nasul și gura. E posibil dar nu neapărat
purcei probabil ca un purcel să miroase și apoi să
muște un participant la activități. . Dacă se
întâmplă acest lucru s-ar putea mai degrabă
să muște din material nu direct omul și
aceasta se intâmplă mai ales din dorința lor
de a explora mai mult decât din agresivitate.
E mai probabil ca mușcătura să fie la
picioare, așadar sfătuim participanții să
poarte ghete de cauciuc sau altă protecție .
Cum s-a mai spus, hrana poate fi folosită să
se direcționeze animalul în altă parte.

Boli ale animalelor
Purceii ținuți la Centrul ELISTA sunt vaccinați SCAZUT
contra bolilor virale sau bacteriene cum ar fi
Salmonella sau boala lui Weil pentru a se
minimiza riscul de a fi afectată sănătatea
animalului sau a participanților. Participanții
au obligația de a se spăla pe mâini înainte
de interacțiunea cu animalul. A nu se atinge
materiile fecale și orice material venit în
contact cu ele. Participanții cu imunitate
scâzută vor avea o fișă de evaluare a
riscurilor specială.

Curățarea grajdului Echipament Echipamentul folosit pentru curățénie +n Prin

grajd poate fi greu și ascuțit. Participaníi
poneilor trebuie să respecte instrucțíunile despre urmarea
cum se folosește acesta și cum se pune celor mai
înapoi la loc în mod corespunzător.
bune
Praful de la rumegușul Așternutul proaspăt cu rumeguș poate avea practici
praf în el iar participanții pot purta măști
pentru așternut pentru a nu suferi vreo irritare/alergie. SCAZUT
Pentru majoritatea participanților se poate
întâmpla să strănute din cauza așternutului,
 92

dar cei cu un sistem respirator mai slab sau

cu imunitate scăzută nu ar trebui să facă
acest fel de activitate.

Materiile fecale ale Poneii de la ELISTA sunt regulat tratați

împotriva paraziților intestinali, cu toate
poneilor și așternutul ud acestea nu e nevoie ca participanții să intre
în contact direct cu materiile fecale dacă
vor folosi correct echipamentul de
curățenie. Ca o măsură de prevenție, ei se
vor spăla pe mâini după activitate.
Așternutul ud poate produce amoniac. Scăzut
Perosnalul de la ELISTA nu va permite ca
așternutul să ajungă la aceste condiții
extreme și nu va permite participanților să
facă curățenie în astfel de situații ca și
activitate.

Hrănirea caprelor Răni produse de capre Caprele de la Centrul ELISTA sunt destul de SCĂZUT
sperioase. Participanții care trebuie să le
hrănească din mână trebuie să aibă foarte
mult calm și răbdare și în acest fel orice
pericol de a fi loviți e minim. Se poate
întâmpla să se producă răni doar dacă o
capră e încolțită și încearcă să se elibereze
sărind. Nici o activitate a centrului nu
promovează aceasta.

Eliberarea porcușorilor Răni produse în cădere Sunt câteva facilități special în țarcul MEDIU
porcușorilor de Guinea. Rondele de lemn
de Guinea și pățirea pe similar cu copacii tăiați pot fi folosite pentru
pietre cu păstrarea a se exersa echilibrul. Există riscul ca prin
caestă activitate să se producă și cădere.
echilibrului
Rondelelel de lemn nu sunt însă foarte
înalte ți substratul de pe jos e format din
iarbă, cu excepția cuțtii porcușorilor și a
celorlalte rondele de lemn. Deși există riscul
de cădere, riscul de rănire este minim.

Zgârieturi de la gard Gardul din jurul țarcului porcușorilor de MEDIU

Guinea este făcut din plasă de sârmă.
sau de la cușca Pentru siguranța animalelor nu există nimic
porcușorilor de Guinea ascuțit, dar cu timpul se poate uza și rupe
ceea ce poate duce la zgâriere. Gardul este
verificat periodic de responsabilii de la
ELISTA și dacă observați asemenea situații
vă rugăm să raportați. Spațiul dintere perete
ți cușca porcușorilor e mic și există pericolul
să vă zgăriați la mână sau picior dacă
purtați pantaloni scurți sau mâneci scurte
atunci cînd intrați acolo . Pentru a se evita
acest risc facilitatorul va atenționa
participanții.

Ridicarea cuștii pentru Împiedicare/Alunecare Există un șănțuleț mic între magazine și Dacă se
cușca porcușorilor și există pericolul să
porcușori, prinderea alunecați acolo. Veți fi avertizați de urmează
 93

acestora și ținutul în facilitator în acestă privință. cele mai

mână. Porcușorii de Guinea sunt în general ființe bune
Zgârieturi sau mușcături
blânde iar cei de la central ELISTA sunt practici
produse de porcușorii testați periodic în această privință. Dacă
de Guinea totuși un porcușor simte că e amenințat va
SCĂZUT
încerca să scape și s-ar putea să va zgârie cu
gheruțele lui ascuțite. Pentru a se evita
acest lucru facilitatorul se va asigura că
animalul este mânuit cum trebuie de
participanți și de asemenea trebuie să
purtați mâneci lungi și pantaloni lungi.
Mușcăturile sunt ceva foarte rar pentru
porcușorii de Guinea și dacă sunt mânuiți
cum trebuie acest lucru nu se va întâmpla.

Periatul poneiului Lovituri cu piciorul ale Există riscul la orice cal să lovească cu SCAZUT
piciorul. Poneii de la ELISTA sunt periodic
poneilor evaluați pentru docilitate atunci când sunt
periați sau se intră în cotact direct cu ei.
Dacă se lucrează correct cu ei atunci ei nu se
vor simți amenințați și nu vor reacționa în
acest fel. Orice alt potențial risc din jur va fi
monitorizat.

Mușcături produse de Există posibilitatea ca orice cal să muște. SCĂZUT

Poneii de la ELISTA sunt periodic evaluați
ponei pentru docilitate. Dacă se simt amenințați ei
pot avea și acest fel de reacție, dar poneii de
la ELISTA nu au mușcat niciodată pe nimeni.

Călcatul pe picior Când se periază poneiul se stă în directa lui MEDIU

apropiere. Poneii de la ELISTA sunt antrenați
pentru a sta nemișcați cînd sunt periați, dar
s-ar putea să se mai miște când obosesc sau
sunt distrași de un stimul din proximitatea
lor. În mișcarea lor există riscul de a călca
pe picior pe persoana care îl perie. De aceea
participanții sunt sfătuiți să aibă picioarele
bine protejate și dacă se întâmplă să fie
călcați să aplice o compresă cu apă rece . cel
mai probabil se vor produce doar vânătăi,
nu o fractură, dar e nevoie de asistență
medical. Persoanele cu problem ale
sistemului osos nu trebuie să participle la
această activitate.

Călărirea poneiului Căderea de pe ponei. Poneii de la ELISTA sunt de obicei evaluați SCAZUT
pentru a se stabili dacă sunt potriviți pentru
călărie ți dacă sunt docile deci ei nu vor
reacționa la stimuli din jur când vor fi
călăriți. Unele ședințe de călărie s-ar putea
să fie asistate atât de facilitator cât și de un
voluntary, dar chiar și atunci când va fid oar
facilitatorul, mărimea și statura poneiului și
a participanților îi permite acestuia să
controleze animalul și să evite riscurile de
cădere.
 94

Fisa de evaluare a riscurilor

Scoala Gimnaziala Asau
Acest tabel este alcatuit pentru a da participantilor la Interacțiuni Asistate de Animale sau
adulților care sunt responsabili pentru ei informații despre potențialele riscuri implicate
în cadrul sesiunii. Va rugam sa constientizati riscurilor și să fiți precauți potrivit sfaturilor
date. Facilitatorii vor face tot ce pot pentru a menține starea de siguranța a participantului
dar trebuie avut în vedere că Scoala Gimnazială Asau nu-si asumă răspunderea pentru
neglijența participantului.

Data sesiunii………………………………………………………….. Facilitator………………………………………..

Planificarea activitatilor / nr de ref. ....................……………………………………………………
……… Scoala Gimnaziala Asau sesiunea 2
....……………………………………………………………………………………………………..

Tip de risc Pericolul Cele mai bune practice Gradul de

pentru minimizarea riscului risc
Există câteva prize electrice localizate mai Urmând
Electrocutare Prize electrice și
sus în sala de clasă/laborator de științe.
aparatură Acestea nu ar trebui să interfereze deloc cu cele mai
activitățile . Ele sunt plasate sus pentru a nu bune
reprezenta un punct de interes sau spre a
practici- risc
nu fi folosite de utilizatori neautorizași.
Aparatura electric va fi pusă în funcțiune SCĂZUT
doar de personalul școlii.
Toate animalele vor fi însoțite de facilitator
Răni provocate de Ȋn toate locurile în SCĂZUT-
sau voluntari tot timpul atunci când nu sunt
animale. care au loc puse într-un țarc/cușcă . Animalele folosite MEDIU
în interacțiuni sunt atent selecționate,
Interacțiuni Asistate
evaluate și pregătite pentru a se minimiza
de Animale riscurile dar participanții trebuie să fie
conștienți că toate animalele pot acționa în
direcția auto-apărării dacă se simt
amenințate sau sunt foloste neadecvat.
Muscăturile și zgârieturile sunt cele mai
frecvente dar ca acestea pot fi minore.
Bolile de origine animaal sunt rare și toate
Boli de origine Prin contact direct Following
animalele utilizate sunt sănătoase și bine
animală om-animal îngrijite iar starea lor de sănătate e best
verificată zilnic. Pentru a nu se transmite
practice
potențiale boli care nu au semne evidente
oricine intră în contact cu animalele trebuie LOW
să se spele pe mâini după utilizare. Se poate
ca unii agenti patogeni să vină pe calea
aerului sau prin spori,, de aceea este strict
respectarea regulilor de igienă

Semnătura părintelui.........................................................
 95

ANEXA 9

Fișă de îngrijire a animalelor

Iepuri și porcușori de Guinea

Shadow, Storm, Autumn, Winter, Breeze & Sky

am-

 Deschideți poarta pentru a intra în zona iepurilor și porcușorilor de Guinea

 Scoateți porcușorii de guinea din coteț cu grijă. Tineți-i ȋn brațe câteva minute
pentru a se liniști și obișnui cu dvs. Apoi dați-le drumul prin țarc. Iepurii vor
ieși singuri din cușcă daca proptiți portița cu o piatră.
 Luați mănuși și găleată. Curățați resturile și mizeria din cuști.
 Reînnoiți așternutul cu fân curat.
 Goliți, clătiți și reumpleți recipientele cu apă..

pm-

 Aduceți trei mâini de hrană pentru porcușorii de Guinea în găletușă.

 Intrați în țarc și puneți mâncarea în bol.
 Direcționați uşor iepurii și porcușorii în cuști și închideți ușile.
 Se poate folosi o bucată de țeavă cu care se împing ușor porcușorii de Guinea
afară din tunelurile în care s-au ascuns.
 Verificați dacă mai există apă în recipientele de băut.
 96

Rutina săptămânală

PONEI
Jack și Flapjack
Luni
Dimineața-

 (doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă specială

pentru cal
 (când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul
despre locație.
 ( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari
de fân uscat în grajd
 Scoateți murdăria acumulată din grajd

După amiază-

 (când e vreme bună) aduceți poneii la adăpost de pe câmp

 (când e vreme umedă sau câmpul e umed) caii vor primi doua brațe de fân în
interiorul grajdului.
 (doar între martie-octombrie)- scoateți husa de pe Jack

Marți
Dimineața-

 Doar martie-octombrie) puneți o pătură pe Jack

 (pe vreme bună) poneii vor fi scoși la iarbă verde
 (vreme umedă sau camp umed) poneii se hrănesc cu două brațe de fân în
grajd.
 Curățați așternutul din grajd și inlocuiți-l.
 97

Dupa amiaza
 (pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut
 (pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un ballot de fân în doua claie
 (martie-octombrie) scoateți pătura de pe Jack
 Periați

Miercuri
Dimineața-

 (Doar martie- Octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă

 (pe vreme bună) scoateți poneii la păscut- întrebați supervizorul unde
 (pe vreme umedă) hrăniți poneii cu un ballot de fân împărțit în două
 Scoateți animalele din grajd
 Duceți la bun sfârșit orice rutină anuală.

După amiază-

 (pe vreme bună) se aduc animalele de la păscut

 (pe vreme umedă) se hrănesc animalele cu un ballot mare de fân împărțit în
două.
 (Martie-octombrie) se scoate husa de pe Jack

Joi
Dimineața-

 (Martie-octombrie) se pune o pătură pe Jack

 (pe vreme bună) se scot animalele la păscut după ce se întreabă supervizorul
 (pe vreme de ploaie) se hrănesc animalele în grajd cu un ballot de fân împărțit
în două.
 Se curăță grajdul

După amiază-

 Se innoiește așternutul
 (pe vreme bună) se aduc animalele de la câmp
 (pe vreme umedă) se dă un balot de fân împărțit în două.
 98

 (Martie-octombrie) se scoate husa de pe Jack

Vineri
Dimineața-

 (doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă pentru cal

 (când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul
despre locație.
 ( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari
de fân uscat în grajd
 Scoateți gunoiul acumulat

După- amiaza-

 (pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut

 (pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un ballot de fân în doua claie
 (martie-octombrie) scoateți pătura de pe Jack
 Periați

Sâmbătă
Dimineața-

 (doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă pentru cal

 (când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul
despre locație.
 ( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari
de fân uscat în grajd
 Scoateți gunoiul acumulat.

După- amiaza-

 (pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut

 (pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un ballot de fân în doua claie
 99

 (martie-octombrie) scoateți husa de pe Jack

Duminică
Dimineața-

 (doar în perioada martie-octombrie) acoperiți-l pe Jack cu o husă pentru cal

 (când e vreme bună) scoateți poneii afară pe camp- întrebați supervizorul
despre locație.
 ( când e vreme umedă sau câmpul e umed)- hrăniți poneii cu doua brațe mari
de fân uscat în grajd
 Scoateți gunoiul acumulat

După amiaza-

 (pe vreme bună) aduceți animalele de la păscut

 (pe vreme umedă) hrăniți animalele cu un balot de fân împărțit în doua claie
 (martie-octombrie) scoateți husa de pe Jack
 100

Rutina anuală

PONEI
Jack și Flapjack

Ianuarie – vaccinare anuală

Februarie- deparazitare
Martie- schimbare potcoave
Aprilie- deparazitare
Mai- îmbăiere(dacă permite vremea)
Iunie- deparazitare
Iulie- îmbăiere(dacă permite vremea)
August- deparazitare
Septembrie- potcovire
Octombrie- deparazitare
 101

Despre

PONEI
Jack și Flapjack
Jack
Jack s-a născut în anul 2000.

Mama lui Jack era un ponei Shetland. Tatăl lui Jack era un Shetland în
miniatură .

Jack este conducătorul tuturor cailor de cele mai multe ori, devine neliniștit
când ceilalți cai se îndepărtează sau dacă rămâne singur, Se poate auzi cum
Jack îi cheamă în aceste situații.

Lui Jack îi plac toate felurile de mâncare pentru caiȘ fân, iarbă, morcovi, mere
și tain.

Lui Jack îi place să fie îmbrățișat și îi mai place să fie scărpinat pe spate sau pe
burtă.

Jack va fi acoperit cu o pătură special pentru cai iarna deoarece suferă de o

alergie la înțepăturile de muște. Dacă nu poartă această pătură el va fi înțepat
de muște ceea ce îi va produce o iritație urâtă. Lui Jack îi place să facă o
mulțime de lucruri, e foarte energic i seplictosește dacă stă prea mult într-un
loc.

Flapjack
Flapjack e născut in 2002.

Mama lui Flapjack se numea Cookie. Flapjack e un ponei Shetland de talie

mică.
 102

Flapjack este un ponei destul de liniștit. Îl iubește foarte mult pe fratele său,
Jack.

Flapjack iubește orice fel de mâncare pentru cai.

Lui Flapjack nu-i place să se murdărească, dar îi place să fie scărpinat pe vârful
cozii.

Cum să …

PONEI
Jack și Flapjack

...Puneți husa pe Jack

1. Husa lui Jack e formată din două părți- na care se așează pe
spate și alt ape burtă. Identificați întâi cele două părți.
2. Identificați fețeâe acestui material protector. Partea cu nylon va fi
pusă în exterior pe spatele lui Jack.
3. Identificați patea care trebuie pusă pe gât, acolo se afla partea cu
deschizătura.
4. Din exterior, adunați bucata corespunzătoare pentru gât astfel
încât partea cu deschiderea să fie pe umărul dvs drept și restul
husei care e pentru corp să fie in mâna dvs.
5. Puneți ușor mâna dvs dreaptă pe nasul lui Jack și apoi trageți usor
husa peste nas. Oriți-vă înainte de a-i ajunge la och. Intindeți husa
pe spinarea lui Jach.
6. Folosind amândouă mâinile trageți de deschizătura de la gât pănă
reageți husa și peste ochii și urechile lui Jack până ajungeti in
dosul urechilor și sub bărbie.
 103

7. Indreptați cutele de pe spate ale husei astfel incât cuvîntul”Boett”

de pe husă să fie deasupra cozii.
8. Scoateți una dintre barete, înfășurați-o în jurul piciorului din spate
a lui jack și prindeți-o.
9. Scoateți a doua baretă treceți-o în jurul celuilalt picior din spate și
apoi prindeți-o.
10. Identificați interiorul și exteriorul părții pentru protejarea
abdomenului.
11. Treceți baretele bifurcate prin găurile 1 ți 3 ale protecției pentru
spate.
12. Inchideți cele două catarame ale protecției pentru abdomen. .
13. IMPORTANT, verificați ca jack să aibă liberă partea inferioară a
abdomenului
14. Băgați mâinile pe sub husă in dreptul pieptului și închideți
cataramele mici din interior.
 104

...Duceți la păscut
Așezarea căpăstrului

Căpăstrul lui Jack are un buton pe gât. Așezați partea mai lată cu o coroană
pe fruntea lui Jack și închideți apoi butonul de la gât.

...Hrăniți cu fân
 Luați un recipient larg
 Trageți fân dintr-un ballot și umpleți recipientul.
 Presați fânul să se umple bine recipientul.
 Apucați cele două mânere ale recipientului sau rugați pe cineva să vă
ajute și duceți –l în grajd.
 Dați-le lui Jack și lui Flapjack câte o mână de fân, intrați apoi în grajd și
închideți ușa dupa dvs
 Intr-un colț al grajdului puneți recipientul cu fân luați o mână de fân.
Scuturați și puneți pe podea.
 Faceți acest lucru până plasați tot fânul pe podea.
 Faceți la fel cu restul fânului în celălalt colț al grajdului. NOTĂ: goliți
repede fânul astfel încât să fie două grămezi astfel încât caii să nu se
repeadă amândoi la aceeași grămadă. Jack și Flapjack nu au obiceiul să
 105

lovească cu picioarele dar e bines ă nu stai în spatele unui cal. Fiți atenți
la picioare deoarece calul vă poate călca din greșeală.

...Curățați resturile din grajd

 Luați o greblă din magazie și un făraș cu mâner lung, o roabă și o
mătură.
 Duceți aceste obiecte în grajd.
 Dacă sunteți dreptaci luați grebla în mâna dreaptă și fărașul în
stânga.
 Dacă sunteți stîngaci luați grebla în stanga și fărașul în dreapta.
 Puneți fărașul lânga o grîmîjoară de gunoi de cal și împingeți
gunoiul cu grebla în el.
 Ridicați cu grijă fărașul în roabă.
 Repetați la fel cu tot gunoiul apoi uniformizați așternutul.
 Duceți roaba afară și goliți conținutul la groapa de îngrășământ.
Cereți ajutor dacă nu reușiți.
 Puneți înapoi tot echipamentul

...Curățați așternutului din grajd

 Luați o roabă, o furcă și o mătură.
 Duceți totul în grajd
 Cu furca culegeți gunoiul și puneți-l în roabă.
 Foarte ușor, dați spre margine o parte din așternutul care nu e murdar
spre a fi refolosit mai târziu.
 Când se ajunge la așternutul ud care e mai roșiatic, se îndepărtează totul
cu furca punându-se în roabă
 Se continuă astfel până ce tot așternutul ud e pus în roabă și tot
așternutul uscat a rămas pe margine
 Măturați orice rest de murdărie în făraș.
 Umpleți o găletușă cu apă și spălați podeaua grajdului.
 Frecați cu peria și măturați restul de apă spre ușa grajdului.
 Lăsați ușa deschisă să se usuce.
 106

 Goliți cu grijă conținutul roabei la groapa de îngrășăminte ți cereți ajutor

dacă aveți nevoie.
Curățați uneltele folosite și puneți-le la loc în magazine.
...Înnoiți așternutul
 Luați furca și mătura
 Întoarceți cu furca asternutul uscat de pe margine și apoi
uniformizați. Marginile așternutului trebuie să fie puțin ridicate față
de mijloc.
 Mai adăugați încă jumătate până la un sac de așternut uscat.

 Așternutul( rumegușul) este în magazie, dacă nu puteți să-l duceți

singur rugați pe cineva să vă ajute să-l cărați sau folosiți roaba să
duceți un singur sac o data.

...Țesălați
Poneii trebuie țesălați, ceea ce e foarte bine pentru ei. Acest lucru îi
ajută să scape de surplusul de păr căzut și le aerisește pielea la fel ca un ulei
natural. Se folosesc diferite obiecte pentru această îngrijire, dar în general
pentru Jack și Flapjack se folosește o perie din plastic cu măner, o perie cu peri
lungi și o perie pentru coamă. Mereu perierea se face pe directia de creștere a
părului deci vom folosi echipamentul după cum urmează

 Perie de plastic cu mîner

Această perie se folosește pe porțiunile circulare. Curățați părul de pe perie

lovind-o ușor de pământ. Faceți acest lucru ori de câte ori e necesar și când
terminați operațiunea.

Mereu lucrați metodic. Începeți de după urechi cu această perie, apoi spre gât,
umeri, piept, burtă. Nu țesălați picioarele sau fașa cu această perie.
 107

 Pieptăn pentru coamă

Acest pieptăn pentru coama poneiului se folosește pentru părul
de la cap, de-a lungul gâtului ți pentru părul din față( numit breton).
Folosiți această perie drept, separați coama dacă nu intră pieptănul prin
ea.

 Perie cu peri lungi. Această perie e folosită pentru a

înlătura praful și murdăria din perii calului. Folosiți-o rotind rapid
încheietura mâinii. Puteți peria și picioarele cu această perie, dar NU și
fața.

 Perie pentru corp Aceasta e o perie moale folosită

pentru netezirea perilor. Cu cât veți folosi mai mult acestă perie, cu atât
mai mult va străluci părul calului. Puteți folosi această perie ușor și la
față ca și la restul corpului.

 Ustensilă de curățat pentru copite

Când calul e curat puteți să-i curățați și copitele. Îngrijirea copitelor e de
asemeni foarte importantă pentru ponei. Urmați această procedură:
 108

1. Stați cu fața spre partea din spate a poneiului cu umărul lui în dreptul
piciorului dvs stâng, luați cleștișorul in mina dreaptă.
2. Plimbați mâna dreaptă pe piciorul poneiului iar cînd ajungeți aproape de
copită spuneți ”Ridică”
3. Dacă poneiul ridică piciorul puneți degetele în jurul copitei și dacă nu se
trageți, indepărtați puțin părul de deasupra copitei. Încercați să folosiți doar
o mână.
4. Cu copita în mâna dreaptă, treceți cleștișorul de curățat în mâna stângă astfel
încât să puteți curăța depunerile de pe copită impingând mizeria de pe talpă
spre partea din fașă a copitei. Fiti foarte atenți la ”broască”, adică parte mai
moale a copitei sub formă de triunghi aflată chiar in mijlocul copitei.
5. Când copita e curățată de murdărie și pietricele, periați-o cu partea cealaltă a
cleștișorului și puneți ușor copita jos. Rpetați operațiunea pentru piciorul
stâng din spate.
6. Pentru a curîțacopitele din față începeți cu piciorul drept. De data asta
folosiți mâna stângă ca să țineți piciorul și ustensila de curățat va fi în mâna
dreaptă.
7. IMPORTANT: NICIODATĂ să nu stați pe scaun sau în genunchi când lucrați și
nici prea aproape de copita calului
8. Poneiul nu vă va lovi intenționat dacă vă purtați frumos cu el. dar poate fi
distras de altceva și să vă lovească sau să va calce pe picior. Fiți atenți la
semnele de discomfort emise de animal.

...Deparazitați
A deparazita un ponei înseamnă să-i administrați medicamente care să-i
omoare paraziții intestinali pe care îi poate avea în sistemul digestive.
Deoarece dozele de vaccine împotriva viermilor intestinali conțin chimicale
care pot deveni dăunătoare atât pentru oameni cât și pentru animale, dacă nu
sunt folosite correct, această procedură trebuie făcută sub indrumarea unui
supervizor.
 109

... Imbăiați
In Irlanda unde vremea este rar caldă, caii rar sunt îmbăiați complet. Mulți
cai sunt stropiți cu furtunul după exerciții dar acest lucru e destul de diferit.

Adunați tot echipamentul necesar pentru scăldatȘ găleată, burette,

șampon, perie, țesală.

 Pregătiți zona unde urmază a se îmbăia poneiul, asigurați-vă că există

apă suficientă, în zilele mai reci ea poate fi chiar încălzită. Asigurați-vă ca
nu e nimic prin jur cu care poneiul ar putea să se rănească.
 Umpleți o găleată cu apă. Udați bine buretele și duceți apa la ponei.
 Udați bine poneiul.
 Citiți pe sticla de șampon să vedeți cât trebuie utilizat și apoi puneți
cantitatea necesară într-o găleată cu apă curată.
 Folosind peria de baie luați apă cu șampon și frecați bine părul și pielea
animalului pentru a face spumă.
 Când toată pielea și parul de la coamă sunt acoperite cu spumă, se poate
folosi o cantitate mică de apă cu șampon și la față , cu grijă în jurul
ochilor. Coada poate fi băgată cu totul în găleata cu apa rămasă și
spălată.
 Dacă e posibil dați cu dușul sau un furtun cu apă în jos astfel încât toată
spuma să se scurgă pe pământ, dacă nu, folosiți găleți cu apă curată și
turnați ușor pe corpul poneiului. Folosiți un burete curat cu apă curată
pentru a clăti și zonele rămase.
 Folosiți țesala( partea cu cauciuc fără peri), pentru a trage cât de multă
apă posibil de pe corp.
 Când ați terminat, legați poneiul undeva la soare să se usuce.
TOȚI poneii se vor tăvăli după ce le faceți baie!
 110

Anexa 10
Broşura: Interacțiuni Asistate de Animale-

Beneficii şi competențe cheie pentru programele școlare- Partea I

Activități cu animale pentru programele şcolare- Partea a II-a

Acest material a fost pregătit de Alison Bush si Malgorzata Zarosa de la Elista Education CENTRE, Spink, Abbeyleix, Irlanda,
www.elistaeducation.com, în cadrul Proiectului Erasmus+ „Integrarea Animalelor in Programul Educational„, Proiect ZORO,
2016

Anexa 10 va fi atașată separat acestui ghid metodologic.

 111

ANEXA 11
Dresarea unui câine pentru a se întinde

pe covoraș
Dresajul bazat pe sistem de recompense ( dresajul etic) începe cu selectarea unui factor motivant
potrivit pentru câine care va acționa pentru a căpăta recompense printr-un comportament de dorit.
Probabil cel mai potrivit factor motivațional este hrana. Începeți prin a antrena câinele spunându-i sa
se așeze. Acest lucru e mai ușor de făcut pentru câine daca este în poziția șezândă.

1. Luați o bucățică din recompense delicioasă și plasați-o lîngă nasul câinelui.

2. Ridicați ușurel recompensa între ochii câinelui deasupra capului câinelui.
3. Câinele va urmări tratația și va ridica capul. The dog will follow the treat and raise their head
up
4. Pentru majoritatea câinilor uitatul în sus înseamnă dorința de a se așeza pe picioarele din
spate. Dacă recompense se ține în sus câinele se va așeza automat.
5. De îndată ce câinele se așează el este lăudat”Bun câine” și apoi câinele primește
recompense. Se repetă exercițiul de câteva ori.
6. Progresați de la poziția în șezut la culcat( toate picioarele și pieptul lipite la pământ) ducțnd
recompense de la nasul câinelui uțurel spre piept și uțurel spre pământ. Majoritatea câinilor
se vor așeza pe labe. Dacă animalul nu s-a așezat repetați acțiunea din poziția șezând. Daca
tot nu se așează recompensați orice acțiune care se îndreaptă spre direcția dorită adică dacă
așează capul sau se așează pe o parte. Progresați până la atingerea rezultatului dorit.
7. Dacă se așează lăudați-l și recompensați-l
8. Repetați exercițiul de mai multe ori până îl face bine. Notați mișcarea mîinii care va crea un
reflex. Pentru câinii mai agili ei se pot așeza direct din picioare fără a mai sta în șezut.
9. Testați nivelul de înțelegere al câinelui mutând recompensa în cealaltă mână. Faceți
mișcarea cu mâna liberă care nu mai are recompense. Dacă animalul se întinde atunci
recompensați-l dându-i hrana din cealaltă mână.
10. Încurajați câinele să rîmână culcat pe o perioadă mai lungă plasănd hrana între lăbuțele
câinelui când e întins și frecându-l pe spate pentru a-l încuraja. Eliberați cîinele din această
poziție aruncându-i o recompensă la o oarecare distanță

Progresați prin a asocia covorașul cu comanda de a se întinde

Cu o comandă de încredere asociată cu o mișcare a mâinii, prezentați covorașul.

Să aveți un covoraș la îndemână, luați o recompensă pentru a atrage câinele să vină pe covoraș, apoi
mișcați mâna cu recompensa pentru a indica semnul ”Jos/Culcat”. Lăudați câinele spunându-i ”Bun
câine” și dați-i recompense. Încurajați câinele să rămână ăn această poziție și apoi dați-i drumul să
plece.

1. Repetați acest exercițiu până ce câinele vine singur pe covoraș și se întinde.

 112

2. Progresași prin a nu mai folosi recompense , spunând simplu comanda” Pe covoraș- intinde-
te”.
3. Repetați exercițiul de fiecare dată, dând comanda mai scurt.
4. Când câinele a înțeles perfect această comandă, faceți doar un scurt semn către covoraș fără
să spuneți nimic dar nu dați comanda ”Culcat”. Dați-i câinelui șansa să facă singur acest lucru
Dacă o face, recompensa-ți-l din plin deoarece câinele a dovedit că a asociat obiectul-
covorașul- cu comanda de a se întinde
5. Pentru a merge mai departe cu dresajul stați un pic mai departe atunci când îi cereți
câinelui să vină la covoraș. Poate fi folosită și o comandă verbală când se indică cu mâna
acțiunea cerută. Se poate de asemenea include și încurajarea câinelui de a se relaxa pe
covoraș ceea ce va duce la mărirea perioadei de timp înainte ca animalul să fie eliberat din
acest exercițiu.
6. Exersați prin plasarea covorașului lângă oameni, mai ales copii. Facilitatorul ar trebui să
poată sta în diferite locații fie mai aproape fie mai departe de câine și copil.

Exersați comanda ”Așează-ți capul pe genunchii copilului”

Odată ce câinele e familiarizat cu comanda de a sta pe covoraș, progresați prin a-l face pe câine
să pună capul pe genunchii persoanei de lângă el. Acest comportament poate fi exersat în cadrul
unui proces numit ” înlănțuire”, ceea ce înseamnă ca automat atunci când se așează pe covoraș,
câinele să știe că în continuare acest lucru înseamnă” Du-te pe covoraș, intinde-te și pune-ți capul
pe genunchii copilului”. Alternativ, această comandă poate fi exersată astfel încât doar ea să fie o
comandă de sine stătătoare. Următorii pași vor fi utilizați pentru exersarea comenzii- ”Capul pe
genunchi:

1. Când câinele e întins pe covoraș, stați lângă el și puneți-i capul pe genunchii dvs.
2. Cu o recompensă( de o valoare mai slabă), faceți-l pe câine să rotească capul astfel încât să
ajungă cu el pe genunchii dvs. Recompensați-l
3. Progresați prin a modifica puțin poziția în care stă cual el având posibilitatea să se întindă
puțin.
4. Înlocuiți recompense cu un gest reprezentativ, ca de exemplu tineți mâna pe genunchi sau
bateți puțin cu mâna peste genunchi. După executarea ordinului, recompensați cu hrana
aflată în cealaltă mână. Unii câini s-ar putea să prefere și să fie mângâiați pe spate ca
recompensă.
5. La această fază a dresajului se pot folosi semne mai subtile de îndemn cu mina sau vocalizări
scurte, astfel încât câinele să pară că a făcut spontan această comandă.
6. Facilitatorul dresor va alege un semn care să funcționeze în acest caz, cum ar fi să se
scarpine pe nas sau să tușească ușor sau chiar să exerseze prin bătutul cu palm ape
genunchi. Noul indiciu trebuie exersat cumva dinainte, de exemplu poziționarea mâinii pe
genunchi va progresa prin distanțarea dresorului față de câine. Acest lucru ar putea face ca
animalul să devină confuz și să se ducă să pună capul mai degrabă pe genunchiul
facilitatorului decât al copilului. Ultimul pas al exercițiului este să-l facă pe câine să se
 113

întindă lângă o persoană străină( de preferință un copil) și să-și pună capul( la comanda
dresorului) pe genunchii copilului când i se dă comanda specială.
7. Fiecare pas va fi recompensat și repetat cu recompense(sau alte alternative) până când
câinele devine foarte sigur pe ceea ce i se cere.

Dresarea câinelui pentru a pune lăbuța pe carte

Cum s-a arătat și cu comanda anterioară, așezarea lăbuței pe carte va fi o comandă separată
față de cea de ” Culcat pe covoraș”. Ea poate fi exersată cu cățelul stand lângă copil, stand întins pe
covoraș sau chiar cu capul pe genunchii copilului. Ca și la metoda de mai sus, această comandă va fi
exersată mai întâi de facilitator, apoi cu voluntari, astfel încât câinele să generalizeze comanda.

Dacă animalul nu e obișnuit déjà să dea lăbuța, el va fi învățat mai întâi această comandă , apoi se va
progresa către ”Atinge” diferite obiecte, mai degrabă decât să-și pună lăbuța în palma cuiva.

1. Pentru a învăța cățelul să dea lăbuța. Puneți o recompensă în pumnul închis. Puneți mâna în
dreptul pieptului câinelui. ( e mai ușor dacă stați în șezut).
2. Cel mai probabil câinele va încerca să ia recompense cu nasul sau cu gura dar și dând cu
lăbuța. Așteptați până când câinele va da din nou cu lăbuța, dându-i atunci recompensa din
mână și spunându-i ”Bun Câine”. Repetați acest exercițiu până când câinele se învaâă să
pună lăbuța în palmă.
3. Când câinele devine încrezător în efectuarea acestei comenzi, înlăturați recompense din
pumn și facți un semn cu palma deschisă în dreptul pieptului câinelui. Dați recompense din
cealaltă mână.
4. Repetați exercițiul cu lăbuța în diferite locații, fie în șezut sau în picioare.

Progresați prin așezarea lăbuței pe carte .

5. Stați lângă câine( e bine să fie pe covoraș.). Puneți o carte(deschisă) pe brațe și apoi faceți
semnul știut pentru ”Dă lăbuța” deasupra cărții. Recompensați și repetați
6. La o ocazie potrivită, când lăbuța câinelui e deasupra cărții, trageți repede mâna astfel încât
lăbuța câinelui să atingă cartea. Recompensați verbal- ”Bun câine” și de asemenea cu o
recompensă de mâncare mai consistentă.
7. În timp ce acest comportament este exersat, încercați să schimbați comanda astfel încât să
ajungeți în punctual unde comanda ”Dă lăbuța” să fie diferențiată de comanda ”Atinge
cartea!”
8. Un cuvânt, o comandă verbală sau una vizuală poate fi folosită atunci când i se cere
câinelui să atingă cartea. Dacă facilitatorul nu vrea să afle copilul care e comanda specială,
atunci folosește o comandă de tipul un tușit scurt, atingerea nasului sau a urechii.
 114

Dresarea unui ponei/cal să dea jos un obiect de pe un jalon

Acest exercițiu poate fi o noutate într-o sesiune mai ales în cadrul unei

sesiuni de călărie, atunci când călărețul trebuie să ajungă să dea chiar

el jos obiectele, dar după ce calul a făcut acest lucru. Dresajul unui cal

presupune folosirea unui sistem de recompense atunci când calul

reușește să atingă un obiect cu nasul întâi ca pe o țintă și apoi acest lucru

să fie făcut în urma unei comenzi.

1. Pregătiți niște recompense mici, nuci pentru ponei sau bucățele de morcov.
2. Asigurați-vă că recompensele sunt oferite în siguranțîă, ca animalul nu cere recompense fără
motiv.
3. Alegeți o țintă potrivită la care să vă referiți ca la o” țintă intermediară ” cum ar fi o lingură
de lemn.
4. Plasați ținta aproape de nasul calului, să aveți în vedere faptul că poneii sau caii au vedere
monoculară, deci țită să se afle într-o parte, nu chiar în față.
5. Calul cu siguranță va explora întâi ținta propusă, iara atunci când o ating cu nasul,
recompensați-i. O a doua recompensă verbal precum BINE sau DA poate fi folosită la fel ca
și pentru câini..
6. Repetați cu aceeași țintă aproape de nasul calului de câteva ori.
7. Când calul capătă încredere mișcați puțin ținta, fie mai departe fie mai sus, fie mai jos.
Treptat recompensele de mâncare pot fi înlocuite cu altceva cum ar fi mângâiatul sau
scărpinatul.
8. Prezentați un con cu un obiect în vârf, ceva care să poată fi ușor dat jos, iar când calul merge
spre obiect să-l atingă să-l poată da jos chiar și accidental, dar preferabil sa-l dărâme
intenționat. Recompensați comportamentul cu o recompensă mai consistentă.
9. Repetați exercițiul de câteva ori, începeți să scurtați ținta și să folosiți o comandă bazată pe
un gest cu mâna. Un semnal cu mâna e mai probabil să fie mai puțin important decât o
comandă verbală, deci atunci când calul se obișnuiește să dea jos obiectele de pe conuri, să
fie introdusă și comanda verbală ”Lovește!”
10. Pot fi folosite variabil recompense de mâncare sau de altă natură mai mari atunci când calul
lovește intenționat obiectl cu nasul să-l dea jos mai degrabă decât doar să-l atingă la
folosirea comenzii.
11. Dacă facilitatorul nu dorește să știe clientul ce comandă folosește, poate folosi ceva mai
subtil cum ar fi o tuse scurtă sau atingerea șoldului cu mâna. O alternativă ar fi să fie ajutat
calul să discrimineze obiectul de pe con, adică să dea jos o rățușcă de pe con dar nu mingea
de pe celălalt con.
 115

Anexa 12

Evaluarea rezultatelor sesiunii

După cum s-a detaliat în text, este important să măsurăm progresul între sesiuni în cadrul
unui program de Interacțiuni Asistate de Animale

Mai jos sunt cîteva din exemplele publicate ale evaluărilor existente create prin cercetări în
domeniu în corelație cu obiectivele cheie din domeniul psihologic, fizic, social, emoțional și
comportamental.

 Măsurarea funcțiilor motorii mari (fizc)

 Scala interacțiunilor sociale (Social)

 Profilul senzorial (fizic)

 Inventarul stărilor de furie ale copilului(Emoțional și comportamental)

 Calitatea vieții copilului (Psihologic)

 Profilul percepției de sine ale copiilor (Psihologic)

 Evaluare general ă a funcțiilor generale( fizic)

 Sistem de evaluare a comportamentului copiilor (comportamental)

 116

Anexa 13
Formular de evaluare a clientului/
elevului
Numele clientului……………………………………………………………

Data sesiunii……………………………………………………………
Sesiune……………..din…………………………………………….

Animal(e)……………………………………………………………………….
Facilitator……………………………………....................................

Scopul principal al sesiunii(Obiective cheie)

1……………………………………………………………………………………………………………………………….……………2…………
………………………………………………………………………………………………………………………………

3…………………………………………………………………………………………………………………………………………

Activități cheie/sarcini de lucru ale Performanța clientului Semne de

sesiunii progres/
regres
1.

2.

3.

4.

5.
 117

Comentarii Adiționale

…………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………

Scopul principal al următoarei sesiuni

……………………………………………………………………………………………………………………….……………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Semnătura facilitatorului……………………………………………………………………..
Data……………………………………………
 118

Anexa 14- Informații despre instituțiile partenere

1. Institutie coordonatoare:Ljudska Univerza, Zavod za izobrazevenanje in kulturo,
Rogaska Slatina, Slovenia- este o instituție universitară cu tradiție din localitatea
Rogaska Slatina, Slovenia, care a fost deschisă in 1959. Acoperă ca și furnizor de
educație a adulților suprafața a 6 municipii. Programele oferite sunt din domeniul
educației pentru adulți, educație formală, educație informală, consiliere și învățare
individuală. Oferă 19 programe de calificări vocaționale naționale cu un număr de 65
de lectori. Scopul lor este de a da populației adulte din zonă( chiar și de vârsta a
doua și a treia) o șansă la educație și dezvoltare personală. Universitatea din
Rogaska Slatina desfășoară multe proiecte internaționale din cadrul programelor
Erasmus+, iar proiectul Animal Integration in the educational programme-ZORO , pe
care îl coordonează are ca scop introducerea de metode didactice inovatoare în școli
de diferite niveluri.

2. JVIZ I.OS- Rogaska Slatina, Slovenia( scoala primara)- este o școală de masă care
furnizează educație unui număr de 400 de elevi având 35 de cadre didactice.
Preocuparea lor constantă este de a forma caracterul și personalitatea elevilor și a-i
pregăti pentru viață prin implementarea multor programe extra-curriculare
folositoare și atractive precum Pika Polka Festival, promovarea unui stil de viață
sănătos, echipa de baschet și de fotbal a școlii, proiecte internaționale Comenius și
E-tweinning. Prin implementarea proiectului Animal Integration in the educational
programme școala intenționează să ofere un program special și inovator copiilor cu
nevoi speciale și întârzieri de învățare.

3. VIZ III. Osnovna Sola Rogaska Slatina, Slovenia( scoala primara)- își dirijează intraga
activitate după motto-ulȚ Happiness is in the little things. Acest lucru înseamnă că
elevii și profesorii școlii lucrează împreună prin metoda pașilor mici pentru a
dezvolta abilități de viață. Cei 38 de elevi au cerințe educaționale speciale sau
întârzieri de învățare și dezvoltare și sunt integrați în cele trei programe speciale ale
școlii. Deși au nevoi speciale, copiii și adolescenții participă la multe activități, scopul
lor fiind de a fi integrați în viața comunității. Dintre activități menționăm: grupul de
teatru de păpuși, studierea tradițiilor, grupul de artă culinară, School Eco garden,
etc. In proiectul ZORO școala vede o oportunitate de a folosi o nouă metodă pentru
asigurarea succesului școlar și integrarea elevilor în societate.

4. 1st Special Nursery School of Patras, Grecia- este situată în localitatea Patras,
Grecia la 200 de km depaărtare de Atena. Instituția oferă servicii de educație copiilor
cu nevoi speciale moderate sau severe și implementează multe activități extra-
curriculare pentru recuperarea copiilor cu nevoi speciale și reintegrarea lor în
scoietate. Acest proiect- ZORO a fost o oportunitate pentru Scoala din patras
deoarece a implementat metoda Terapiei Asistate de Animale la mai multe cazuri de
copii cu dizabilități cu mult succes, proiectul fiind foarte bine apreciat la nivel local și
național.
5. Ozel Denizli Ayyldiz Egitim ve Rehabilitasyion Merkezi ,Denizli, Turcia- este un
centru pentru educație specială și reabilitatrea copiilor cu nevoi speciale și
 119

dizabilități. A fost fondat in 2007 și are un număr de 27 de locuri și 17 membri ai

personalului. Centrul are programe pentru copii cu dizabilități mentale, pentru copii
cu autism și pentru copii cu dificultăți de învățare. Centrul implementează multe
activități extra-curriculare atractive în care copiii să se simtă integrați, printre care și
activități din cadrul proiectului Erasmus+ Animal integration in the Educational
programme-ZORO.
6. Josip Matos Primary School, Vukovar, Croatia( scoala primara)- este singura școală
pentru copii cu dizabilități din județul Srijem, localitatea Vukovar. Scoala este
fondată din anul 1970 și se ghidează după motto-ul I wish, I can. La școală există un
număr de 63 de elevi cu dizabilități intelectuale, autism și boli cronice cu vârste
cuprinse intre 7 și 21 de ani. Scoala Josip Matosa desfășoară multe activități sortive
și culturale la nivel local și național dar și proiecte internaționale de tip ACES sau
Erasmus+, ca in cazul proiectului Animal Integration in the educational programme
unde au implementat activități de Terapie Asistata de Animale in colaborare cu
specialiști în domeniu din zonă,

7. Erdligeti Altalanos Iskola, Erd, Ungaria( scoala primara)- este o instituție de

învățământ din localitatea Erd, la 15 km de Budapesta pentru copii cu cerințe
educaționale speciale la nivel de învățare și comportament. Școala din Erd are deja
experiență în folosirea animalelor în educație, folosind cîinele de mai mulți ani
pentru lecții și activități recuperatorii pentru copiii din școală, cadrele didactice de
aici descoperind ca folosirea animalelor în educație crește semnificativ motivația
învățării.

8. Szkola Podstawowa nr 2 Romualda Traugutta, Josefow, Polonia( scoala gimnaziala-

este o școală de masă din localitatea Josefow, nu departe de Varsovia. Scoala
desfășoară un număr semnificativ de proiecte la nivel local, national și internațional
de tip Comenius sau Erasmus+ Prin implementarea proiectului ZORO cadrele
didactice au urmărit folosirea metodei Terapiei Asistate de Animale la un număr de
20 de elevi cu nevoi speciale integrați în școală, dar nu numai deoarece și alți elevi ai
școlii au participat la activitățile de proiect.

9. Elista Education, Abbeylex, Irlanda( centru educational)- este o instituție

specializată in folosirea Interacțiunilor Asistate de Animale din localitatea Abbeyleix,
Irlanda. Alison Bush, proprietara centrului și specialist în asistență socială, în știința
despre comportamentul animalelor, profesor și facilitator in AAT și Malgorzata
Zarosa, pedagog, specialist în asistarea persoanelor cu nevoi speciale, trainer in AAT
, voluntar și terapeut în terapia cu câini în școli și la domiciliu sunt furnizoarele de
informații și training specializat din cadrul proiectului ZORO. Programele oferite de
centru în zonă sunt de natură profesională prin cursuri de formare precum
Comportamentul și training-ul canin, Îngrijirea și folosirea în terapie a cailor,
Interacțiunea Om-animal, Folosirea etică a animalelor , Antrenamentul câinilor de
terapie, dar și prin programe de terapie și interactiuni Asistate de Animale prin
Programul A.D.A.P.T, Pony Tales, Friends of Phoebe sau Time Together. In cadrul
proiectului Animal integration in the educational programme, specialiștii de la
ELISTA au furnizat formarea periodică a cadrelor didactice din proiect în cadrul
mobilităților transnaționale și a sesiunii de training din Irlanda în iunie 2016.
 120

10. Scoala Gimnaziala Asau, Comuna Asău, Romania( scoala gimnaziala) – este o școală
de masă care furnizează educație copiilor din Comuna Asau, județul Bacău, în estul
României. Școala are un număr de aproximativ 600 de elevi și o parte dintre ei
provin din grupuri sociale dezavantajate, au cerințe educaționale speciale sau
rămâneri în urmă. Pentru acești elevi dar nu numai s-a considerat foarte utilă
implementarea proiectului ”Animal Integration in the educational programme-
ZORO”, cu atât mai mult cu cât școala se află într-o zonă rurală unde copiii au
posibilitatea să intre în contact cu animalele să le îngrijească și să lucreze cu ele.
 121

Anexa 15

Fotografii ale activităților de proiect

1. Fotografii ale studiului de caz din România

2.
3.
 122

Fotografii ale mobilităților

123
 124

Activități la clase la Școala Gimnazială Asău

Excursii și alte Activități Asistate de Animale în România- Excursie la Cluj,

Facultatea Babes Bolyai, Ziua interactiunii Om-Animal feb. 2016
 125

La cabinetul veterinar Alunvet Comănești

 126

La Centrul Sportiv Ecvestru Decebal-Hemeiuși

 127

Echipa de proiect din România care a colaborat în cadrul proiectului Erasmus+

Animal Integration in the educațional programme –ZORO la completarea
acestui ghid și traducere:

Matei Loredana, coordonator de proiect la Școala Gimnazială Asău

Vrânceanu Cătălina- membru al echipei de proiect Erasmus+

Bîldigău Ana- membru al echipei de proiect Erasmus+

Pașcu Mărioara- membru al echipei de proiect Erasmus+

2017

ASĂU, Romania