Recuperarea pacienților cu afazie

Informații și recomandări pentru familie și

prieteni

Ce este afazia?

Afazia este o afecţiune neuropsihică determinată de leziuni ale creierului şi se manifestă prin
tulburări ale limbajului atât în componenta sa expresivă, cât şi în cea receptivă, afectând astfel
vorbirea, înțelegerea limbajului vorbit, scrierea și citirea.

În funcție de localizarea leziunii cerebrale și de extinderea acesteia, se pot constata simptome

precum: un vocabular restrâns, format din câteva cuvinte sau silabe, dificultăţi de reactualizare a
denumirii obiectelor şi imaginilor, tulburări de utilizare a regulilor gramaticale şi sintactice, tulburări
ale scrisului şi cititului, dificultăți de înțelegere a vorbirii interlocutorilor. Există mai multe tipuri de
afazii, preponderent expresive, preponderent receptive, mixte. Fiecare pacient cu afazie este însă
unic și necesită un program de intervenție personalizat pentru recuperarea limbajului.

Afazia se poate asocia cu alte tulburări ca disartrie, dispraxie verbală, hemiplegie, tulburări
perceptive și de raționament.

Când apare afazia?

Afazia este o afecţiune dobândită prin lezarea creierului în urma accidentelor vasculare cerebrale
(AVC), a tumorilor cerebrale sau a accidentelor grave.

Pe ce se bazează recuperarea limbajului la pacienții cu afazie?

Recuperarea limbajului la pacienții cu afazie se bazează pe recuperarea spontană a creierului în

primele 2-3 luni de la accidentul vascular cerebral și pe plasticitatea creierului. Neuroplasticitatea
permite recuperarea lentă, susținută de exerciții constante, perseverență și efort voluntar. Func țiile
afectate de leziune sunt preluate de zone cerebrale sănătoase aflate în vecinătatea leziunii, precum
și de zone omoloage din emisfera dreaptă.

Pacienții cu afazie nu au pierdut complet limbajul. Unele abilități lingvistice rămân conservate în
creier, dar accesul la aceste abilități verbale este limitat. Astfel, este restrânsă capacitatea de
procesare verbală și de formulare, precum și capacitatea de retenție a unor informații verbale noi.
Capacitatea unei persoane cu afazie de a folosi limbajul este fluctuantă, un pacient putând să
realizeze corect o serie de exerciții verbale, urmând ca peste 10-15 minute să răspundă gre șit la
aceleași solicitări, dacă nu beneficiază de pauze.

Despre terapia logopedică pentru pacienții cu afazie

Terapia logopedică pentru pacienții cu afazie are un caracter stimulativ și trebuie să înceapă imediat
ce pacientul este apreciat de către medicul neurolog ca fiind stabil și apt de efort – de obicei a doua
zi sau la câteva zile după accidentul vascular cerebral.

Pentru rezultate optime, pacienții cu afazie necesită stimulare sistematică zilnică, diminea ța și după-
amiaza timp de 40-60 minute, cu pauze de câteva secunde în timpul ședințelor, între exerciții.
Cercetările au concluzionat că sprijinul acordat de familie pentru recuperarea pacien ților este
deosebit de valoros, mai ales când se beneficiază și de coordonarea unui logoped specializat pe
recuperarea sistematică a limbajului la pacienții cu afazie.

Terapia logopedică pentru pacienții cu afazie include:

 Exerciții de gimnastică fonoarticulatorie (pentru buze, limbă, obraji etc);

 Exerciții pentru corectarea pronunției sunetelor, silabelor, cuvintelor, sintagmelor și
propozițiilor;

 Exerciții pentru recuperarea înțelegerii limbajului vorbit;

 Exerciții pentru recuperarea agramatismului;

 Exerciții de denumire obiecte sau imagini, de completare a unor propoziții lacunare, de

formulare propoziții cu cuvinte date;

 Exerciții de citire și scriere etc.

Trebuie reținut că într-o proporție mai mare se recuperează capacitatea de înțelegere a limbajului
vorbit și citirea, apoi capacitatea de exprimare orală, cel mai greu recuperându-se limbajul scris. Mai
întâi se recuperează nivelul concret al limbajului și abia ulterior, mai lent, nivelul abstract.

Pacientul este în evoluție, abilitățile lui se ameliorează constant, iar exercițiile trebuie adaptate
permanent la condiția actuală a acestuia.

Ce frecvență trebuie să aibă ședințele de logopedie?

Frecvența ședințelor logopedice se stabilește în funcție de gravitate, de aspirațiile pacientului (unii

pacienți doresc să comunice elementar cu membrii familiei, alții sunt mai exigen ți, doresc să î și reia
serviciul etc), de posibilitățile familiei de a-l sprijini în recuperare.

Se recomandă un minimum de două ședințe săptămânal, dar rezultate optime se obțin atunci când
se fac ședințe zilnic. Eficientă este alternarea perioadelor în care se lucrează intensiv (de exemplu
timp de două-trei luni câte 3-4 ședințe pe săptămână) cu perioadele de odihnă (1-2 săptămâni),
pentru a evita stagnarea și suprasolicitarea pacientului.
Cât durează recuperarea?

Procesul de recuperare este de obicei lent și de lungă durată. El se poate întinde pe câteva luni sau
2-3 ani. Mulți pacienți cu afazie declară că au recuperat unele func ții chiar și după mai mul ți ani de la
accidentul vascular cerebral. Mărturii puteți găsi în cartea “Revelații despre creier” de Dr. Jill Bolte
Taylor.

Cercetările arată că există trei mari praguri în recuperare: la 2 luni, la 6 luni și la 1 an de la

accidentul vascular cerebral. Astfel, cele mai semnificative progrese apar în primele 2 luni, în primele
6 luni ritmul recuperării este încă destul de rapid. Chiar și după 1 an de la AVC, se pot face progrese
remarcabile dacă se lucrează sistematic, atât cu logopedul, cât și acasă.

În ce măsură se recuperează tulburările limbajului din afazie?

S-a constatat că gravitatea afectării limbajului în primele zile de la accidentul vascular cerebral nu
este un factor decisiv pentru stabilirea unui prognostic. Pacienții afectați mai ușor se recuperează de
regulă într-o proporție mai mare, decât cei afectați grav. S-au înregistrat însă și cazuri de pacien ți
afectați grav care au progresat semnificativ, precum și cazuri care au stagnat, sau, mai rar, au
regresat.

Principalii factorii care influențează recuperarea sunt atitudinea pacientului față de

recuperare, sprijinul acordat de familie, colaborarea cu un logoped specializat pe recuperarea
persoanelor cu afazie.

Dacă aveți o rudă sau un prieten cu afazie, încercați să:

 Vorbiți rar, pronunțați cuvintele clar și repetați mesajul dacă pacientul nu-l înțelege.

 Utilizați cuvinte uzuale și propoziții scurte, la obiect.

 Vorbiți tare, fără să țipați însă.

 Priviți-l în ochi, încurajați-l să vă privească buzele în timp ce îi vorbiți, labiolexia reprezentând

un sprijin în decodarea mesajului.

 Comunicați cu pacientul într-un cadru liniștit, evitând zgomotele și alți factori perturbatori,
deoarece capacitatea de concentrare a pacientului și rezistența lui la efort sunt limitate, mai
ales în primele luni de la accidentul vascular cerebral.

 Folosiți gesturi elocvente pentru a facilita înțelegerea (de exemplu, pentru a scrie faceți și un
gest cu mâna imitând scrisul).

 Facilitați comunicarea prin utilizarea de imagini, cuvinte scrise, indicați obiectele la care vă
referiți și puneți și la îndemâna pacientului creion și hârtie.
  Acordați timp pacientului să răspundă, nu vorbiți în locul lui și nu-l întrerupeți atunci când
acesta se străduiește să comunice și își găsește cu greutate cuvintele.

 Rețineți că pacienții cu afazie sunt de cele mai multe ori impulsivi, au o capacitate de
autocontrol redusă, capacitate de concentrare limitată, obosesc repede și au nevoie de
intervale lungi de odihnă alternate cu cele de stimulare verbală.

 Fiți conștient de faptul că pacienții cu afazie pot prezenta un simptom

numit perseverare care se manifestă prin tendința de a repeta un cuvânt, o silabă sau un
gest când acesta nu mai este funcțional. Pacientul pare a avea o fixație, pare blocat pe un
anumit cuvânt, deși i se cere să spună altceva. O pauză scurtă, de câteva minute, sau
schimbarea temei de discuție sunt eficiente în combaterea perseverării.

 Rețineți că pacienții au o condiție instabilă, au zile bune și zile rele. Astfel, ei pot înregistra
progrese semnificative, pentru ca blocajele să apară în cazul unei îmbolnăviri, a trăirii unor
emoții intense, a oboselii sau suprasolicitării. Poate apărea și regresul dacă nu se respectă
orele de somn, nu se exersează suficient în afara ședințelor de logopedie sau se întrerup
prematur exercițiile de recuperare.

 Bucurați-vă de fiecare progres obținut.

 Evitați să răsfățați pacientul sau să-l supraprotejați! Nu faceți în locul lui nimic din ceea ce
poate face singur!

 Explicați-i pacientului în termeni simpli, însoțiți de gesturi elocvente, că dificultățile curente

sunt provocate de o boală care îi limitează posibilitățile de comunicare, dar că el este la fel
de inteligent ca înainte.

 Aveți multă răbdare și încredere că pacientul se va recupera, manifesta ți o atitudine cât mai
pozitivă în prezența lui și evitați folosirea unor termeni negativiști și victimizanți.

Recuperarea afaziei se reflecta in comunicarea din viata de zi cu zi , in reintegrarea

in viata sociala si in sentimental de normalitate si firesc pe care pacientul si familia
lui il recapata .
Obiectivele generale al interventiei terapeutice in recuperarea limbajului :
 Reducerea dificitului
 Utilizarea eficienta a structurilor ramase intacte
 Gasirea unei metode alternative/adaptive de comunicare

In present , terapia si recuperarea pacientului afazic presupune imbinarea

mai multor metode complementare :
 Farmacoterapia
 Reeducarea limbajului
 Terapia prin intonatie melodica
 Stimularea transcraniana magnetica

In reeducarea nlimbajului sunt implicate mecanisme de compensare ,

restaurare , reorganizare care actioneaza la mai multe nivele de recuperare :
  Neuronal
 Cognitive
 Comportamental
Tehnici specific de recuperare a limbajului :
 Tehnici de reuperare a alexiei si agrafiei
 Tehnici de reuperare a tulburarilor de articulare
 Terapia agramatismului
 Terapia decodarii auditive
 Terapia prin comunicarea non-verbala
 Terapia prin cresterea competentei emisferului drept
 Metode de sustinere a comunicarii

TESTE NEUROPSIHOLOGICE DE EVALUARE A LIMBAJULUI

Care este scopul evaluarii:

 A determina daca afazia este sau nu perenta , tipul si gravitatea afectarii
 A o diferentia de alte condiitii : tulburari motorii ale vorbirii , tulburari
cognitive ale comunicarii
 A monitoriza progresele si eficienta terapie

Evaluarea clinica a afaziei ( Franta): TABEL 1 – (dupa Xavier de Boissezon, 2010)

Ce testam Cum testam Obiective

Vorbirea 1.Angajare in conversatie –nume, varsta, adresa, cum 1.Incredere in sine.
spontana sunteti?
2.ev.rapida a capac. de
2. Producere limbaj expresiv spontan: profesie, istoria bolii exprimare, fluenta

3. Descrierea de imagini 3.detectarea problemelor

de asociatie

4.evaluarea capac, de
autonomie.

5.conduita (dorinta de
corectare si de articulare
corecta a cuvantului)

6. auto-coretare
Comprehensiune 1.Discriminare verbala: alegerea unor imagini cu multiple
orala/ verbala sensuri (cuvinte sau fraze)

2. Desenare parti ale corpului

3. Executare de ordine: manipulare de obiecte, intelegerea si

executarea de ordine simple si complexe ce contin elemente
lexical in relatie sintactica

4. Logica si rationament: ex: o piatra ce cade in apa se

scufunda?
Limbaj expresiv 1.Praxii buco faciale: deschide gura, sulfa, scoate limba, 1. evaluarea articularii
fluiera, umfla obrajii
 2.evaluarea articulare si fonetica 2. evaluarea erorilor
fonetice, semantic
a) automatisme (cifre, zile, luni)
3. uneori demutizare
b) intelegerea proverbelor

c) repetitii: - teste de capacitate audio – fonetice

- cuvinte simple si complexe; logatomi; fraze scurte, lungi si

complexe dpdv sintactic

- agilitate verbala: repetitii rapide: tic-tac, mamam etc

Limbaj expresiv d) Numire: - Imagini, obiecte actiuni 1.evaluarea lipsei
cuvantului, gravitatea sa.
- Schema corporala
2. unde predomina?
- In context: cu ce ne spalam pe dinti? (semantic sau gramatical)

3. analiza cantitativa a
diferitelor erori observate
(fonetica, semantica etc)
Limbaj expresiv e) descriere de imagini
Limbaj expresiv f) teste de evaluare a fluentei verbale: cereti pacientului sa Evaluarea fluentei verbale
produca cat mai multe cuvinte intr-un timp – 2 minute. Sunt
doua modalitati -prin evaluarea deficitelor
fonologice centrale adica
inabilitatea de a procesa
– fluenta categoriala sau semantica: cuvinte apartinand unui
informatii fonologice –
camp semantic (animale/fructe)
prezente in deficite de
output a vorbirii ( ex.
si fluenta formala sau morfologica (cuvinte care incep cu dizartria)
literele…. P-R), sau sa identifice daca 2 cuvinte incep cu
aceeasi litera, daca rimeaza, etc.
Intelegerea -Corespondenta intre cuvantul sau fraza scrisa si imaginea
textelor sa.

-recunoasterea cuvintelor silabisite

-completarea frazelor

-proba de intelegere semantic-sintaxica a unui text

Citire (cu voce -teste de capacitate vizuo-fonatoare 1 evaluarea cailor de
tare) adresare si modul
-depinde de experienta scolara acestora
2.evaluarea capacitatii
-citire de cuvinte, logatomi, exprimarii orale

-citirea de fraze. Si evaluarea functiilor: lungime, continutul –

cuvinte si gramatica
Scriere -scriere spontana si automata: nume , prenume, adresa, serie
de cifre , litere

-copiere de litere, cuvinte, fraze.

- dictare – litere, cifre, cuvinte, fraze ( fruct, farmacism,

frecventat, etc)
 -citire cuvinte

-discurs narativ (capacitatea de elaborare si nivelul lexical si

sintactic)

Testul poate servi scopuri multiple: elaborarea unui standard de comparaţie, poate indica
prezenţa unor leziuni corticale, permite comparaţii ale performanţelor în cadrul aceleiaşi funcţii în diferite
momente ale evoluţiei bolii, făcând posibilă o monitorizare a evoluţiei bolii. In cadrul diferitelor funcţii
discrepanţele decelate sunt utile din punct de vedere al diagnosticului. (dupa Craciun,2009)

Testul, (dupa Craciun,2009) ca o probă care permite descrierea sub formă numerică a
comportamentului unui subiect într-o situaţie precis definită (instrucţiunile testului) prin raportarea la
comportamentul unei grupe de subiecţi plasată în aceeaşi situaţie.

Testul neuropsihologic face posibila identificarea sindromului dar totodata si o evaluare precisă a
deficitelor psihice survenite (Cincă, 1971). (dupa Craciun,2009).

Această tendinţă de localizare a funcţiilor cognitive atrage după sine şi o intervenţie centrată pe
reabilitarea centrului lezat, deficitul observat fiind un rezultat direct al lezării centrilor. (dupa Craciun,2009)

Testarea, fie că este vorba (dupa Craciun,2009) de o abordare cantitativă sau calitativă, a fost şi
va rămâne în continuare un element indispensabil al diagnosticului.

Testele psihologice (dupa Craciun, 2009) nu ating o precizie şi generalitate caracteristică

instrumentelor care măsoară parametrii fizici ai omului (greutate, înălţime etc.). In cadrul testelor
psihologice aspiraţia spre generalitate se face ” prin tendinţa de a elabora teste independente de
contextul cultural. Cattel (1959) încearcă să dezvolte un test „culture free" (independent de cultură) însă
chiar noţiunea de „culture free" se pare că este o alegere cat se poate de eronată a autorului deoarece
este foarte greu de imaginat un test a cărui rezultat să nu depindă de cultură. Orice comportament învăţat
prin definiţie fiind dependent de cultură.

Până în prezent (dupa Craciun,2009) nu s-a elaborat un test care să prezinte această
caracteristică, adică să fie cu adevărat acultural, respectiv „culture fair". Dependenţa unui test de
contextul cultural în care a fost elaborat, adică de caracteristicile socio¬culturale ale grupului de referinţă,
devine un aspect important atunci când se pune problema traducerii şi adaptării unui test. În acest caz,
de fapt este vorba de scoaterea din contextul iniţial şi introducerea acestuia într-un nou context.

In continuare sunt prezentate cateva teste de evaluare a afaziei folosite in diferite tari, validate in
acele tari, tinandu-se cont binenteles de caracteristica culturala si caracteristicile specifice limbajului din
tara respectiva.

Teste standardizate (globale) de evaluare a afaziei - teste preliminare, trasarea unor linii de
baza in apreciere evolutiei si a efectelor de reeducare. (dupa Xavier de Boissezon, 2010).

Sunt incadrate in aceste teste standardizate urmatoarele: (dupa 1, 5,6)

 Nume test, autor
1.Boston Diagnostic Aphasia
Examination (BDAE)
H.Goodglass& E.Kaplan
Structura Observatii
34 subteste ce examineaza componente Bine cunoscut, si inteles, dar
diferite ale limbajului precum si aspecte ale lung. Evalueaza profilul
perceptiei si rezolvare de probleme deficientelor si severitatea lor.
(folosit in Marea Britanie si in
Franta)

2. Western Aphasia Battery
(WAB)
3. Comprehensive Aphasia
test ( CAT)
4.Protocol Montreal Toulouse 2 module: M1 alfa: examen clinic
86, Nespoulous, Lecours et
coll, 1986-1992
Contine 10 subteste ce examineaza aspecte Mai scurt ca BDAE ( 60 min)
legate de limbaj, numire, repetitie, determina severitatea si
intelegere/comprehensiune. permite categorizarea in
sindroamele principale.
34 de subteste include un screening Un test nou ce trebuie
cognitiv, o baterie de evaluare a limbajului completat in 90-120 min, ce
(21 subteste) si un chestionar de dizabilitati poate fi folosit si in stadii
incipiente de afazie.
Validat in Franta
standardizat: numire, repetite, citire, scriere
dupa dictare, copier, intelegere orala sau
scrisa.

M1 beta: teste complementare: descrierea

de imagini, intelegerea textelor, manipulare
de obiecte etc.
5.Der Aachener Aphasie Test 6 subteste; vorbire spontana, test Token, Validat pentru vorbitori de lb.
(AAT) repetitii, evaluare scriere, redenumire si germana
intelegere
Huber, Poeck, Weniger&
Willmes, 1983

Teste Specifice pentru evaluarea afaziei au ca obiectiv explorarea in detaliu a unui aspect
semiologic particular sau evaluarea tratamenutului cognitiv. Sunt asftel baze pre –terapeutice si pot
explica mecanismul si nivelul interventiei cognitive.

Tabel teste specifice pentru evaluarea afaziei (dupa 1,3,5,6)

Nume test, autor Structura Observatii

1.Psycholinguistic O selectie de diferite teste individuale Se pot selecta subteste si pot
Assessment of Language pentru afazie, ex: procese fonologice, citire, fi folosite separat depinzand
Processing ( PALPA) Kay scriere etc de fiecare caz in parte.
et al
2.Porch Index of 18 subteste, grafice, verbale si gestuale, Un sistem foarte sensibil de
Communicative Ability folosind 10 itemi comuni ( ex. Creion, masura a abilitatilor de
(PICA) B.E. Porch cheie..) comunicare si a modificarilor
performantelor. Foarte util in
monitorizarea tratamentelor.
3.Amsterdam Nijmegen 10 situatii in care pacientul trebuie sa Destul de greu de folosit in
Everyday Language Test demonstreze abilitati comunicationale evaluarea frecventa a
(ANELT), Blomert et al practice tratamentului afaziei
 4. Token Test ( TT) Un set de figure geometrice de culori si
marimi diferite in care pacientul este rugat
E. de renzi & L. Vignolo
sa faca anumite lucruri ( sa atinga, sa
arate….)
Evaluarea comprehensiunii
orale, folosita in screeningul
afaziei, test cantitativ
influentat de abilitati motorii
ex. Apraxia, bradikinezia.

Folosit pt. lb engleza,

franceza, germana.
5. Test of the Reception of 20 parti examinand structuri sintactice ce Test calitativ de evaluare a
Grammar (TROG) D. cresc in complexitate de la un cuvant comprehensiunii (15-20 min)
Bishop simplu la fraze complicate aplicat atat in achizitia
limbajului cat si in afazie.
6. Pyramids & Palmtrees 52 pagini cu triplete de imagini descriind Examineaxa imaginile
Test (PPT) obiecte si acelasi numar de pagini cu separate si evalueaza
cuvintele corespunzatoare asociatii de cuvinte
D. Howard & K. Pattersonr
( cunostinte semantic non
verbale si verbale.
7.Kissing and Dancing O extensie a testului PPT, continand Evalueaza in mod specific
Test ( KDT) T. Bak & J. acelasi numar de cuvinte/imagini in acelasi cunostinte legate de
Hodges format dar reprezentand actiunile actiuni/verbe ce pot fi deduse
din obiecte/substantive
8.Der C-Test 50 propozitii. Persoana testata trebuie sa Test lingvistic, ce determina
repete si sa detecteze orice gresala. probleme fine de sintaxa.
Reactiile persoanei trebuie clasificate dupa
urmatoarea schema: A-repetare cuvant; B
repetare corectiva; C repetare corectiva cu
alta gresala; D alte reactii; E fara reactie Validat pt. lb. germana
9. Test Lillois de 3 parti: interviu dirijat, discutii pe o tema Validat in Franta
Comumunication, data, test PACE: Are 3 grile de evaluare:
atentia si motivatia comunicarii; evaluarea
Rousseaux et al., 2000
comunicarii verbale; evaluarea comunicarii
non-verbale.

10. Echelle de 34 intrebari de evaluare: pentru exprimarea Validat in Franta

Communication Verbale intentiilor, conversatie, utilizarea telefonului,
De Bordeaux ; relatii cu comerciantii si necunoscutii,
citirea documentelor scrise etc.
Darrigrand et Mazaux,
2000)

Teste pentru evaluarea depresiei si calitatii vietii:

Franta: MADRS; SIP 65 ( Benhaim et coll, 2003);Echelle de Satisfaction de vie (Fugl-Meyer,

1991) ( dupa Xavier de Boissezon, 2010)

In coroborarea evaluarilor si stabilirea diagnosticului clinic se poate tine cont de clasificarea

anatomo-clinica a afaziilor (dupa O.Moreaud si Co, 2010) propusa initial de Wernicke si Lichtheim in
secolul XiX , reactualizat de alti autori nord americani intre anii 1960 si 1970. Aceasta clasificare este larg
intrebuintata in afazii vasculare. Se bazeaza pe caracteristici ale perturbarilor lingvistice observate,
fluenta, intelegere, repetitii. (tabelul de mai jos)
 Tabel . Clasificarea afaziilor (dupa 1-15) (dupa O.Moreaud si Co, 2010)

Tip afazie Fluenta Lipsa Intelegere Repetitie Deformare

cuvant
A. Broca Scazuta + Sub normal Alterata Probleme de articulare,
disprozodie, agramatism
A.de conducere Mai scazuta + / - Normala Alterata Parafazii fonemice
cu conduita de corectare
A.Wernicke Normal ++ spre + Foarte alterata Alterata Parafazii fonemice/
sau marita ++ aproape verbale
imposibila Semantic, dis-
sintactice/jargon
A.Globala Foarte +++ Foarte alterata Alterata Discurs limitat la
scazuta aproape stereotipii
imposibila
A.transcorticala Scazuta +/- Normala Normala Fara
motorize
(A.dinamica a lui
Luria)
A.transcorticala Normal sau ++ Foarte alterata Normala , Parafazii verbale,
senzoriala marita adesea semantice
ecolalica
A.sub-corticala Variabila + Variabila, Normala Parafazii verbale,
adesea hipotonie, posibile
normala probleme de articulatie


+/- prezenta, putin severa sau absenta; + prezenta, putin severa; ++ severa; +++ foarte severa.

După stabilirea tipul deficitului organizaţional al sistemului funcţional, se poate alege tehnica
potrivita fiecarui caz pentru restructurarea sistemului funcţional perturbat şi alegerea metodei de
reabilitare adecvat. (Leon- Carrion, 1995).(Craciun, 2009)

BIBLIOGRAFIE

1. Bak. T., 2005, Aphasia, ACNR vol5, nr.2 may/june,

2. Craciun, M., 2009, Diagnosticul si tratamentul afaziei, Ed.Risoprint, Cluj Napoca

3. Mazauc, JM si Daviet JC, 2007, Aphasies: Evaluation et reeducation; Enseignement National DES de
Médécine Physique et de Réadaptation et DIU de Rééducation; Module:Neuropsychologie et
Rééducation, Garches,

4. Moreaud, O., si Co, 2010, L’aphasie du sujet ȃgé, Psychol NeuroPsychiatr Vieil 2010; 8(1): 43-51
5. Xavier de Boissezon, 2010, Aphasie: Evaluation et prise en charge, Enseignement National DES de
Médécine Physique et de Réadaptation et DIU de Rééducation, Module:Neuropsychologie et
Rééducation, Garches

6. http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html

Teste international pentru evaluarea afaziei

1. Boston Assessment of Severe Aphasia ( BASA- Helm –Estabrooks&cl

1989 )
2. Boston Diagnostic Aphasia Examination (BDAE)
3. Boston Naming Test (BNT)
4. Communicative Abilities in Daily Living (CADL- Holland , 1980)
5. Multilingual Aphasia Examination (MAE- A.L. Benton , K.Hamsher, A.B.
Sivan,versiunea spaniola : G.J.Rey, A.B. sylvan & A.L Benton )
6. Western Aphasia Battery(WAB)
7. Token Test
Pentru a intelege mai bine ce inseamna evaluarea pacientului afazic se
redau citeva informatii despre Boston Diagnostic Aphasia Examination (BDAE)
H.Goodglass& E.Kaplan, Barresi.

Fisa de evaluare a afaziei cuprinde :

I teste globale

1 Expresia orala spontana

2 Repetitia :

 Cuvinte
 Agilitate verbal
 Logatomi
 Span cifre
 Fraze

II Productia orala
 Limbaj spontan
 Fluenta verbala
 Denumire orala
 Definitie cuvinte
 Naratiune

III Comprehesiune
 Discriminarea fonetica comprehesiunea substantive
 Comprehesiunea prepozitii
 Comprehesiunea ordine

IV Limbaj scris
V Calcul