Teoria Haosului

Un fluture btnd din aripi undeva n Europa poate declana o tornad n Texas. Aa
afirm teoria haosului. Aceast teorie - n esen - indic faptul c mici modificri ale
datelor iniiale ale unui sistem complex poate duce la stri finale al sistemului foarte
diferite. Edward Lorenz este cel care pune bazele acestei teorii.

CE ESTE TEORIA HAOSULUI?

Teoria haosului afirm c mici variaii ale unor parametri ai unui sistem complex pot
duce la rezultate complet diferite. Probabil c ai auzit de efectul fluturelui (ori, n
varianta englez, butterfly effect). Acest exemplu vine din zona meteorologiei i ne
spune c mici variaii ale vremii ntr-o anumit parte a globului pot duce la modificri
semnificative ale situaiei meteo din alt parte a Pmntului; ori, mai simplu spus,
btaia aripilor unui fluture n Bucureti poate duce la declanarea unui uragan n
Pacific.
CINE A "INVENTAT" TEORIA HAOSULUI?
Aceast teorie l are ca printe pe matematicianul i meteorologul american Edward
Lorenz, care n anii 60 ai secolului trecut a folosit calculatorul pentru a crea modele
ale situaiei meteo. Lorenz a observat cum mici ajustri ale valorilor de intrare
(rotunjirea unor la valori, punnd n loc de 0,345676, de pild, 0,345) au generat
scenarii ale vremii radical diferite fa de cazul n care s-au pstrat valorile iniiale. Pe
de alt parte, cercettorul american a observat un fapt esenial, o caracteristic
fundamental a sistemelor haotice: la variaii multiple a valorilor de intrare sunt
favorizate anumite modele pentru rezultatele finale. Aadar, dei nu se poate prezice
exact care va fi modelul final n funcie de variabila modificat, anumite rezultate par
a fi favorite n pofida altora. Aceste modele favorite pentru a descrie starea final a
sistemului au fost denumite de Lorenz atractori.

TEORIA HAOSULUI I VIAA DE ZI CU ZI

Dar teoria haosului poate fi ilustrat i din alt perspectiv, a vieii de zi cu zi. S
lum urmtorul exemplu. n loc s ieii pe ua casei, aa cum obinuii n fiecare
diminea, la orele 8.00, ntr-o anume zi ntrziai un sfert de or pentru c vi s-a
terminat pasta de dini, iar tubul cel nou cu past s-a lsat greu gsit. Astfel, n loc s
ajungei la 8.45 la serviciu, e de ateptat s ajungei la 9.00. Numai c la 8.50 are loc
un cutremur devastator care duce la prbuirea cldirii unde avei biroul, iar toi cei

din cldire sunt strivii. E posibil s considerai c vreun zeu bizar v-a avut n vedere
i v-a salvat pe dumneavoastr, avnd el vreun motiv ascuns. Ori e posibil s
considerai c ai avut noroc, s v gsii un nou loc de munc i n jumtate de an
s descoperii cum se poate produce energie gratuit nelimitat pentru ntreaga
omenire (s zicem c realizai fuziunea nuclear). n felul acesta, nu numai c vei
deveni celebru, iar numele dumneavoastr va subzista att ct va exista specia
uman, dar milioane de oameni v vor datora, literalmente, viaa. n felul acesta,
pornind de la terminarea unui tub de past de dini, umanitatea se alege cu cea mai
mare realizare tehnologic din istorie.

HAOSUL NU ESTE CHIAR... HAOS

Un sistem complex cum este sistemul meteorologic al Pmntului poate fi privit ca
haotic. n fapt, haosul care apare cercettorului nu este n fapt haos, ci un sistem att
de complex nct este imposibil s fie surprins n toate variabilele sale. Aadar,
sistemul haotic este unul determinist, iar dac i cunoti punctul de plecare i i poi
controla variabilele, i poi prezice i strile intermediare ori finale.
O alt caracteristic cardinal a unui sistem haotic este aceea c pornind de la o
stare final a acestuia nu se poate nelege starea sa iniial. Se ntmpl astfel,
pentru c exist mai multe ci de a ajunge la acelai rezultat. Necunoaterea
evoluiei sistemului face imposibil reconstituirea acesteia doar pe baza strii finale.

EXEMPLE DE COMPORTAMENT HAOTIC N NATUR

Comportamentul haotic este foarte rspndit n natur. Haosul nu afecteaz doar
prognoza meteo, ci a fost identificat de oamenii de tiin n circuitele electrice,
lasere, reacii chimice, dinamica sateliilor din sistemul nostru solar, creterea
populaiei ori vibraiile moleculare. De asemenea, unii experi afirm c haosul este
prezent n micarea plcilor tectonice i chiar n economie.

Teoria haosului are un nceput n ncercrile lui Henri Poincar de

modelare matematic a instabilitii sistemelor mecanice, pe la
nceputul secolului. Ea s-a dezvoltat o dat cu perfecionarea calculatoarelor i
creterea consecutiv a puterii lor de calcul. Aceast teorie a furnizat mijloacele
de studiu a sistemelor complexe. Prin aceasta i-a gsit aplicaii n multe
domenii, din cele mai diverse, i a revoluionat cunoaterea tiinific.

Teoria haosului este studiul sistemelor complexe aflate in permanenta miscare,

bazate pe concepte matematice ale recursivitatii, fie sub forma unui proces

recursiv, fie un set de ecuatii diferite care modifica un sistem fizic. Numele de
Teoria haosului provine de la faptul ca sistemele pe care teoria le descrie sunt
aparent dezordonate, dar teoria haosului cauta de fapt ordinea interioara in
aceste aparent intamplatoare date.
Teoria haosului porneste de la ideea ca trebuie sa cautam n natura termeni
contrarii, tensiunea generata de contradictii, de cumulare si relaxare, de invatare
si uitare etc. Natura "lucreaza neliniar" si implicit haotic. De exemplu, o mica
ntrziere a autobuzului de dimineata poate sa strice ntreg programul din
aceeasi zi ( o adevarata catastrofa).

Cea mai des intalnita conceptie gresita in legatura cu teoria haosului este aceea
ca aceasta teorie se refera la dezordine.Nimic nu e mai departe de adevar ca
aceasta afirmatie. Haosul din teoria haosului inseamna ordine in cel mai simplu
sens al acestuia. Astfel, teoria haosului nu pune accent pe dezordine(caracterul
imprevizibil mostenit al unui sistem), ci pe ordinea mostenita a
sistemului(caracterul universal al sistemelor similare).\
Primul adevarat experimentator legat de aceasta teorie a fost
meteorologul Edward Lorenz. In 1960, el lucra la o problema de prezicere a
vremii. Lorenz construise un calculator cu un set de 12 ecuatii dupa modelul
vremii. Nu prezicea vremea, teoretic, acest computer prezicea cum ar putea sa
fie vremea. Intr-o zi din anul 1961, el a vrut sa revada o anumita secventa. Pentru
a salva timp, a pornit de la mijlocul secventei si nu de la inceput. A introdus
numerele din documentele printate anterior si a asteptat rezultatele. Intorcanduse dupa o ora, a observat ca secventa evoluase diferit. In loc sa urmeze acelasi
algoritm ca mai devreme, a divagate de la acesta, sfarsind complet diferit fata
de original. (fig. 1) Intr-un final, a realizat ce s-a intamplat. Computerul a stocat
numerele pana la 6 zecimale in memorie. Pentru a economisi hartie, el le-a
printat cu numai 3 zecimale. In secventa originala, numarul era .506127, iar el a
intodus numai .506.
Conform tuturor ideilor conventionale de timp, rezultatul ar fi trebuit sa difere
foarte putin de secventa originala. Lorenz a demonstrat ca aceasta ide este
gresita. Acest effect a ajuns sa fie cunoscut ca si The butterfly effect. Diferenta
initiala intre doua curbe este atat de mica incat se poate compara cu un fluture
care da din aripi.
Aplicatii in viata de zi cu zi:
Tehnicile teoriei haosului au fost folosite pentru crearea de sisteme
biologice, care sunt unele din cele mai haotice sisteme imaginabile. Sisteme de
ecuatii dinamice au fost folosite pentru aflarea a orice de la cresterea populatiei
la bataile neregulate ale inimii.Inima omului urmeaza un model haotic. Timpul
intre bataile inimii nu ramane constant, ci depinde de activitatea cardiaca, printre

alte lucruri. Analiza batailor inimii, care pot incetini sau se pot intensifica, pot
ajuta cercetatorii stiintifici sa gaseasca cai sa readuca un ritm anormal intr-o rata
stabila.
De fapt, aproape orice sistem haotic poate fi imitat cu usurinta piata de
specialitate ofera tehnologii usor de utilizat. Arta computerizata a devenit mult
mai realistica folosind haosul si fractalii. Acum,cu o simpla formula, un computer
poate crea un copac realist. Fractalii au rasarit peste tot, dar cel mai evident este
in aplicatiile grafice cum ar fi renumitele serii de productie Fractal Design Painter.
Industia efectelor speciale folosite in filme ar fi fost mult mai putin realistica fara
tehnologia fractal graphic.
Teoria haosului (sau teoria sistemelor complexe) este o ramur a matematicii i
fizicii moderne care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice
neliniare, acelor sisteme care prezint fenomenul de instabilitate numit
sensibilitate fa de condiiile iniiale, motiv pentru care comportamentul lor pe
termen relativ lung (dei se conformeaz legilor deterministe) este imprevizibil,
adic aparent haotic (de unde i denumirea teoriei).

Atractorii
Sistemele complexe par uneori prea haotice pentru a mai putea recunoaste in ele un tipar. Dar
prin folosirea unor anumite tehnici, o gama larga de parametri pot fi concentrati intr-un singur
punct de pe un grafic. Primii teoriticieni ai haosului au descoperit faptul ca sistemele
complexe par a parcurge anumite cicluri de evenimente, chiar daca acele evenimente sunt
rareori repetate si replicate exact. Reprezentarea sistemului sub forma unui grafic indica faptul
ca exista o anumita stare la care sistemul incearca sa ajunga, un fel de echilibru.
Imaginati-va un oras cu 10.000 de locuitori, pentru a-i acomoda pe toti, orasul e nevoit sa
construiasca 1 supermarket, 2 piscine, o biblioteca si o biserica. Sa presupunem ca aceasta
configuratie multumeste pe toata lumea. Dar o companie va deschide o fabrica de inghetata in
acest oras si va pune la dispozitie 10.000 de locuri de munca care vor atrage alti oameni.
Orasul trebuie sa se extinda rapid pentru a reusi sa ii acomodeze pe toti cei 20.000 de
locuitori. Alte constructii vor fi adaugate la cele initiale, pana in clipa in care se va ajunge la
un echilibru. Acest echilibru se numeste atractor.
Acum sa spunem ca in loc de a adauga 10.000 de oameni, 3.000 se vor muta si 7.000 vor
ramane. Supermarket-ul are nevoie de cel putin 8.000 de clienti pentru a putea functiona. Asa
ca se va inchide iar oamenii raman fara magazin. Cererea creste si o alta companie deschide
un magazin in zona, sperand ca noul magazin va atrage noi oameni. Si asa si este, dar oamenii
deja au hotarat ca pleaca iar noul magazin nu le schimba planurile. Magazinul e deschis timp
de un an dupa care da faliment. Oamenii se muta, cererea creste, alt magazin deschis, oamenii
se muta si iar nu sunt suficienti, magazinul se inchide iar si tot asa. Aceasta situatie reprezinta
si ea un fel de echilibru, un echilibru dinamic. Echilibrul dinamic se numeste atractor straniu.

Diferenta dintre cei doi atractori e faptul ca atractorul reprezinta o stare finala a sistemului, in
timp ce atractorul straniu reprezinta o traiectorie pe care ruleaza sistemul de la o situatie la
alta fara a ajunge la o finalitate.
Descoperirea atractorilor explica multe, dar cel mai interesant fenomen descoperit de Teoria
Haosului este Auto-Similaritatea.

Referat realizat de: Brotic Ionu Ctlin

Clasa a XI-a D