Atractori clasici si stranii

Prezenta in ecuatia de miscare a termenului (K 0) datorat frecarii dintre acul magnetica flat in miscare si aer , indica un caracter disipat al sistemului . Energia miscarii sale , treptat, se va transforma in caldura . Miscarea insa nu va inceta , atata timp cat va exista un aport exterior de energie din parea campului magnetic rotitor . Sectiunea Poincare obtinuta pentru aceasta situatie devine simpla avand insa un aspect uimitor : o multime de puncte sunt asezate sub forma unei structuri fasciculare. Mai mult , aspectul strucaturii obtinute se numeste atractor straniu .Mai mult , aspectul structurii obtinute este acelasi indiferent la scara la care va fi observata , fiind caracterizata printr-o prorietate numatita autosimilitudine . Un astfel de obiect geometric se numeste fractal. Datorita proprietatilor , amintite mai sus , atractorul straniu constituie un element care prefigureaza ordinea ce poate sa apara in interiorul haosului .

Definitie
Atractor straniu = o regiunea limitata a reprezentarii Poincare in care se acumuleaza , fara a se intersecta, traiectoriile reprezentatice din spatiul fazelor pentru un sistem disipativ care evolueaza si cu aport extern de energie din partea unui factor excitator si care are cel putin trei grade de libertate in spatiul fazelor , precum si o mare sensibilitate la conditiile initiale , efectuand o miscare haotica .

 In geometrie , un atractor este definit ca un obiect ( punct , curba , suprafata ) catre care converg traiectorii ce se pornesc din orice punct al unei vecinatati al lui. Pe baza acestui model geometric se pot descrie evolutii ale unor sisteme din natura : zona depresionara unde se formeaza un lac in care sunt colectate apele torentilor ce se formeaza pe versantii unui munte contrituie un atractor la fel si pozitia de echilibru in jurul careia se produc oscilatiile unui pendul. In general atractorul corespunde pozitiei de echilibru stabil a sistemului pozitia unde energia potentiala este minima. Daca exista mai multe pozitii unde energia potentiala poate avea o valoare minima , relativ la pozitiile din vecinatate ( Fig 35 ) atunci pot sa apara evolutii cu caracter nedeterminat ce se nasc din competita celor doua sau mai multe stari de echilibru relativ. Modelarea matematica a acestor evolutii se bazeaza pe studiul analitic al conditiilor de extrem ale functiilor de potential . In punctele de extrem , functia prezinta schimbari catastrofice ale pantei si convexitatii care corespund unor schimbari relativ bruste ale dinamicii sistemului modelat - de aici denumirea de catastrofa. In figura se observa trei tipuri de situatii modelabile pe baza modelului stractorilor si pe baza teoriei catastrofelor :

 (a) oscilatii simple in jurul unei pozitii de echilibru (atractor clasic ); (b) evolutie intre doua pozitii de echilibru cu potentiale egale . Intre aceste pozitii se naste o competitie si sistemul va evolua intr-un mod mai complicat , dependent de conditiile initiale , existand posibilitatea unor basculari , treceri relativ bruste de la vecinatatea unei stari la cealalta ; (c) evolutia intre doua stari de echilibru cu potentiale diferite . Sistemul evolueaza de asemenea complicat , dependent de conditiile initiale , putand aparea schimbari bruste (catastrofe) . In ultimele doua cazuri atractorii sunt numiti stranii iar evolutia sistemului este haotica .

 Un exemplu de evolutie care prezinta o catastrofa de bifurcatie (Fig 36 ) este cea care descrie cresterea unei populatii formata din indivizi cu timp de viata limitat , posibilitatile de supravietuire in conditiile unui raport de resurse si cu capacitate de reproducere modelul logistic.
Catrastrofa de bifurcatie in cadrul modelului logistic diagrama reprezinta evolutia numarului de indivizi ai populatiei in functie de timp . Daca la momentul initial se porneste de la o singura pereche cu capacitatea de reproducere , pana la un anumit moment evolutia este cvasiexponentiala , dar in conditiile competitiei pentru resurse apar stari de echilibru relativ multiple si evolutia devine haotica .

Fig 36

Atractorul Lorenz
Este un atractor straniu care apare cand se descriu in spatiul fazelor solutiile sistemului de exuatii propus de Edward Lorenz pentru modelarea evolutiei climatice . Functiile care reprezinta solutiile sale evolueaza ca in figura 37 , iar in spatiul fazelor evoluitia apare ca in figura 38 . Sistemul de ecuatii este :

De Craciun Ionut

Postelnicu Andrei